DECIZIE Nr. 242 din 10 iulie 2001
referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13
alin. (1) lit. a), ale art. 17 alin. (1) si (2), precum si ale art. 18 - 22 din
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in
Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 837 din 27 decembrie 2001
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 13 alin. (1) lit. a), ale art. 17 alin. (1) si (2), precum
si ale art. 18 - 22 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si
regimul refugiatilor in Romania, exceptii ridicate de I'Hssan K. I'Na'Imah,
Akeal T. Assad, Kasem S. Maktof si Jhmal K. Dhahr in dosarele nr. 2.236/2001,
2.237/2001, 2.238/2001 si 2.239/2001 ale Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor nr. 192C/2001, 193C/2001
si 194C/2001 la Dosarul nr. 191C/2001, avand in vedere ca obiectul exceptiilor
de neconstitutionalitate este identic in toate cauzele enumerate.
Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind intrunite conditiile
conexarii. In consecinta, pentru o mai buna administrare a justitiei, Curtea,
in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila si al art. 16 din Legea nr.
47/1992, republicata, dispune conexarea dosarelor anterior mentionate la
Dosarul nr. 191C/2001.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public
apreciaza ca fiind intemeiate criticile privind dispozitiile art. 20 alin. (5)
si ale art. 21 alin. (6), referitoare la caracterul definitiv si executoriu al
hotararii date in prima instanta. In ceea ce priveste celelalte dispozitii
criticate se solicita respingerea exceptiei. In sustinerea argumentelor se
invoca si Decizia Curtii Constitutionale nr. 176 din 29 mai 2001, in curs de
publicare.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 5 martie 2001, pronuntate in dosarele nr. 2.236/2001,
2.237/2001, 2.238/2001 si 2.239/2001, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptiile de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a), ale art. 17 alin. (1) si (2), precum si
ale art. 18 - 22 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si
regimul refugiatilor in Romania. Exceptiile au fost invocate de petentii
I'Hssan K. I'Na'Imah, Akeal T. Assad, Kasem S. Maktof si Jhmal K. Dhahr in
cadrul unor plangeri avand ca obiect recunoasterea unei forme de protectie in
baza art. 1, 2 si 5 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000.
In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate autorii acestora
considera dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale, in esenta, pentru
ca perioada prevazuta de lege pentru solutionarea cererii de catre Oficiul
National pentru Refugiati si de catre instanta este extrem de redusa, aceasta
ingradind "vadit drepturile si libertatile solicitantului de azil",
si contravenind astfel art. 18, 20, 24, 49 si 123 din Constitutie, precum si
art. 6 pct. 1 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale. De asemenea, se considera ca aceasta perioada scurta
de solutionare a cererilor de acordare a statutului de refugiat ar contraveni
in special dispozitiilor constitutionale referitoare la dreptul la aparare,
solicitantii de azil, personal sau prin aparatorii lor, neavand timpul necesar
pentru a-si face toate apararile in legatura cu dosarul, iar instantele fiind
obligate sa rezolve cererile in termenul scurt prevazut de lege.
Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, exprimandu-si opinia, considera
exceptiile invocate ca fiind neintemeiate, intrucat textele legale criticate nu
contravin dispozitiilor constitutionale incalcate.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile
de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiilor de neconstitutionalitate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera exceptia ridicata ca fiind
neintemeiata. In legatura cu art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului
nr. 102/2000 se apreciaza ca este vorba de o eroare materiala, textul invocat
ca fiind neconstitutional fiind in realitate art. 13 alin. (1) lit. b). Cu
privire la acest din urma text se arata ca nu incalca nici o dispozitie
constitutionala, deoarece consacra dreptul solicitantului de azil de a fi
asistat sau reprezentat de avocat, fiind in concordanta cu art. 24 din
Constitutie. Se mai arata ca acest text, reglementand dreptul la interpret in
mod gratuit, este chiar mai favorabil decat prevederile exprese ale art. 127
alin. (2) teza a II-a din Constitutie privind caracterul gratuit al acestui
drept in procesele penale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor
de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele
intocmite in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile
art. 13 alin. (1) lit. a), ale art. 17 alin. (1) si (2) si ale art. 18 - 22 din
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in
Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 3
septembrie 2000. Textele constitutionale considerate ca fiind incalcate sunt
cele ale art. 11 alin. (2), ale art. 16 alin. (1), art. 18, art. 20 alin. (2),
ale art. 23, 24, 49 si 123. De asemenea, sunt invocate ca fiind incalcate
prevederile art. 6 pct. 1 si ale art. 13 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinand exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, Curtea constata
urmatoarele:
I. In legatura cu dispozitiile art. 20 si 21 din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, Curtea
Constitutionala s-a pronuntat intr-o alta cauza avand ca obiect aceste
prevederi de lege, care au fost criticate sub aceleasi aspecte si prin
raportare la aceleasi dispozitii din Constitutie si din acte internationale ca
si in cauzele de fata. Astfel, prin Decizia nr. 176 din 29 mai 2001,
nepublicata, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 20 alin. (5) si ale art. 21 alin. (6) (referitoare la
caracterul definitiv si executoriu de drept al hotararii pronuntate in prima
instanta) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, statuand, in esenta, ca aceste
prevederi incalca dreptul la aparare garantat de art. 24 din Constitutie.
Pentru a pronunta aceasta solutie Curtea a retinut ca, intrucat "hotararea
primei instante este definitiva si executorie, aceasta hotarare urmeaza sa fie
pusa in aplicare imediat. Drept urmare, in exercitarea caii de atac a recursului
(care nu este suspensiv de executare), solicitantul, nemultumit de solutia de
respingere a cererii sale de catre prima instanta, nu va mai putea sa
beneficieze efectiv de dreptul de a se apara in fata instantei de recurs".
Ulterior pronuntarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 176 din 29 mai
2001 a fost adoptata Legea nr. 323 din 27 iunie 2001 pentru aprobarea
Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in
Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 27
iunie 2001. Prin aceasta lege a fost abrogat art. 20 alin. (6) din ordonanta,
iar art. 20 alin. (5) si art. 21 alin. (6) au fost modificate, avand in prezent
urmatorul cuprins:
Art. 20 alin. (5)
"Hotararea instantei este definitiva si irevocabila.";
Art. 21 alin. (6)
"In cazul prevazut la alin. (5) lit. a) hotararea instantei este
definitiva si irevocabila."
Curtea constata, de asemenea, ca dispozitiile art. 20 alin. (6) au fost
abrogate prin pct. 2 al articolului unic din Legea nr. 323/2001. Astfel, avand
in vedere faptul ca, potrivit art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
republicata, obiect al controlului de constitutionalitate nu poate fi decat o
dispozitie legala in vigoare si intrucat abrogarea a intervenit dupa data
sesizarii Curtii, rezulta ca, in privinta dispozitiilor art. 20 alin. (6) din
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, exceptiile de neconstitutionalitate urmeaza
sa fie respinse ca devenite inadmisibile.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 20 alin. (5) si ale art. 21 alin.
(6), care au fost modificate prin Legea nr. 323/2001, Curtea constata ca
solutia legislativa initiala, prin eliminarea caii de atac a recursului, nu a
fost mentinuta. Astfel fiind, sunt, de asemenea, aplicabile dispozitiile art.
23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, exceptiile de
neconstitutionalitate privind art. 20 alin. (5) si art. 21 alin. (6) urmand sa
fie respinse ca devenite inadmisibile.
II. Referitor la exceptiile de neconstitutionalitate privind dispozitiile
art. 13 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (1) si (2), art. 18, 19, art. 20 alin.
(1) - (4), art. 21 alin. (1) - (5) si ale art. 22 din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, dispozitii de lege
criticate, de asemenea, ca fiind neconstitutionale, Curtea constata ca si
acestea au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate.
Prin Decizia nr. 176 din 29 mai 2001, respingand exceptiile de
neconstitutionalitate privind aceste dispozitii din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si
internationale ca si in prezentele dosare, Curtea Constitutionala a retinut, in
esenta, urmatoarele:
Dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, care reglementeaza
egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, pretinse a fi
incalcate prin art. 13 alin. (1) lit. a) din ordonanta criticata, nu sunt
aplicabile in cauza, intrucat acest text constitutional are in vedere persoane
care au calitatea de cetatean roman.
In legatura cu sustinerea referitoare la incalcarea art. 18 alin. (1) din
Constitutie, care statueaza cu privire la cetatenii straini si apatrizi, Curtea
a observat ca intre drepturile refugiatilor si ale persoanelor care au dobandit
o forma de protectie legea romana prevede: liberul acces la instantele de
judecata - art. 23 alin. (1) lit. l); dreptul de a fi asistat sau reprezentat
de un avocat si de a i se asigura, in mod gratuit, un interpret pe intreaga
durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat - art. 13 alin. (1)
lit. b), precum si dreptul de a nu fi expulzat sau returnat
("non-refoulement"), cu exceptiile stabilite prin lege - art. 23
alin. (1) lit. m). Asa fiind, nu exista contrarietate intre textele criticate
si dispozitia constitutionala mentionata.
Sustinerile privind neconstitutionalitatea normelor din Ordonanta
Guvernului nr. 102/2000, care reglementeaza procedura accelerata (art. 17 -
20), si a celor care reglementeaza procedura in cazul cererilor pentru acordarea
statutului de refugiat, depuse in punctele de control pentru trecerea
frontierei de stat (art. 21 - 22), prin raportare la art. 49 din Constitutie,
au fost respinse deoarece textele de lege criticate nu contin restrangeri
speciale ale exercitiului unor drepturi pentru strainii care urmeaza procedura
de acordare a unei forme de protectie din partea statului roman.
Curtea a retinut, de asemenea, ca textele criticate nu contin nici o
prevedere care sa contravina principiului infaptuirii justitiei in numele
legii, al independentei judecatorilor si al supunerii lor numai legii,
principiu stabilit de art. 123 din Constitutie, astfel ca si aceasta sustinere
a autorilor exceptiilor a fost inlaturata.
Prin aceeasi decizie Curtea a mai statuat ca, "de altfel, pentru
aceleasi motive, urmeaza a fi respinse si exceptiile de neconstitutionalitate
privind celelalte dispozitii din ordonanta".
In sfarsit, in legatura cu incalcarea art. 6 pct. 1 si a art. 13 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
Curtea a retinut ca textele de lege criticate "nu opresc, in realitate,
partile interesate de a apela la instantele judecatoresti, de a fi aparate si
de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza, intr-o
societate democratica, procesul echitabil".
Curtea apreciaza ca nu au intervenit elemente noi care sa justifice
schimbarea solutiei de respingere a exceptiilor de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a), ale art. 17 alin. (1) si (2), ale art.
18, 19, ale art. 20 alin. (1) - (4), art. 21 alin. (1) - (5) si ale art. 22 din
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr.
323/2001.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenite inadmisibile, exceptiile de neconstitutionalitate
privind dispozitiile art. 20 alin. (5) si (6) si ale art. 21 alin. (6) din
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in
Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, exceptii ridicate de
I'Hssan K. I'Na'Imah, Akeal T. Assad, Kasem S. Maktof si Jhmal K. Dhahr in
dosarele nr. 2.236/2001, 2.237/2001, 2.238/2001 si 2.239/2001 ale Judecatoriei
Sectorului 6 Bucuresti.
2. Respinge exceptiile de neconstitutionalitate privind dispozitiile art.
13 alin. (1) lit. a), ale art. 17 alin. (1) si (2), ale art. 18, 19, art. 20
alin. (1) - (4), art. 21 alin. (1) - (5) si ale art. 22 din Ordonanta
Guvernului nr. 102/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001,
exceptii ridicate de aceiasi autori in aceleasi dosare.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 10 iulie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu