DECIZIE Nr. 244 din 30 mai 2003
pentru aprobarea Normelor metodologice privind colectarea creantelor la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate si a formularisticii necesare
realizarii creantelor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
ACT EMIS DE: CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 474 din 3 iulie 2003
Avand in vedere:
- prevederile art. 160 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind
colectarea creantelor bugetare;
- prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind
organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate,
presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate emite urmatoarea
decizie:
Art. 1
Se aproba Normele metodologice privind colectarea creantelor la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate si formularistica necesara
realizarii creantelor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate,
cuprinse in anexa care face parte integranta din prezenta decizie.
Art. 2
Directia control si urmarirea creantelor din cadrul Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate, precum si serviciile de specialitate din cadrul caselor
de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, Casei
Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei si Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice,
Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti vor duce la indeplinire
prevederile prezentei decizii.
Art. 3
Prezenta decizie va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I.
Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate,
prof. univ. dr. Eugeniu Turlea
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE
privind colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate si formularistica necesara realizarii creantelor la Fondul national
unic de asigurari sociale de sanatate
Ordonanta Guvernului nr. 61/2002:
Art. 5
Sunt competente sa gestioneze colectarea creantelor bugetare autoritatile
administratiei publice centrale sau unitatile teritoriale ale acestora, dupa
caz, autoritatile administratiei publice locale ori alte institutii publice
abilitate sa administreze veniturile bugetare.
1. Norme metodologice:
1.1. Organul competent sa gestioneze colectarea creantelor la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, respectiv stingerea creantelor
la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si a creantelor
debitorului, reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la bugetul
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, este Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate, prin unitatile sale teritoriale la care contribuabilii
sunt luati in evidenta ca platitori de contributii la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate.
Ordonanta:
Art. 6
(1) Platitor al obligatiei bugetare este debitorul sau persoana care, in
numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si
de a plati, dupa caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri
bugetare.
(2) Pentru persoanele juridice cu sediul in Romania care au sucursale si/sau
puncte de lucru, platitor de obligatii bugetare este persoana juridica, atat
pentru activitatea proprie, cat si in numele sucursalelor si/sau punctelor de
lucru, dupa caz.
(3) Pentru sucursale si/sau puncte de lucru cu activitate in Romania, care apartin
unei persoane juridice cu sediul in strainatate, platitor de impozite, taxe,
contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesorii ale acestora
este sucursala si/sau punctul de lucru, dupa caz.
2. Norme metodologice:
2.1. Platitor al obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate este debitorul, personal, pentru obligatiile declarate sau pentru
cele pentru care organele competente stabilesc obligatii de plata, ori
persoanele prevazute la art. 7 alin. (1) din ordonanta.
2.2.1. Plata obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate de catre o alta persoana poate fi efectuata in numele debitorului de
catre un reprezentant imputernicit al debitorului, de catre un debitor al
acestuia sau de catre o alta persoana in mod voluntar.
2.2.2. De asemenea, plata obligatiilor la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate se efectueaza de catre o persoana obligata potrivit legii,
respectiv cea care exercita ocrotirea parinteasca, tutorele sau curatorul
debitorului.
2.3.1. Pentru persoanele juridice cu sediul in Romania care au organizate
sucursale si/sau puncte de lucru, platitor de obligatii la Fondul national unic
de asigurari sociale de sanatate este persoana juridica, atat pentru
activitatea proprie, cat si pentru cea a sucursalelor si/sau a punctelor de
lucru, dupa caz.
2.3.2. In cazul in care agentul economic are inregistrate sucursale,
filiale sau agentii, plata obligatiilor si depunerea declaratiilor se vor
efectua la casa de asigurari din raza de competenta. Documentele de plata
cuprind obligatoriu si urmatoarele informatii:
a) codul de inregistrare fiscala, respectiv codul fiscal sau codul unic de
inregistrare, dupa caz, si denumirea persoanei juridice care face plata;
b) codul de inregistrare fiscala, respectiv codul fiscal sau codul unic de
inregistrare, dupa caz, al sucursalei sau al punctului de lucru pentru care se
face plata.
Ordonanta:
Art. 7
(1) In cazul in care obligatia bugetara nu a fost achitata de debitor, sunt
obligati la plata sumei datorate, dupa caz, in conditiile legii, urmatorii:
a) mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;
b) cel care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile
debitorului supus divizarii, fuziunii ori reorganizarii judiciare, dupa caz;
c) persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu
prevederile legale referitoare la faliment;
d) persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un
angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu
asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata*);
f) alte persoane, in conditiile legii.
(2) Pentru obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil
in conditiile prezentei ordonante raspund solidar cu acesta urmatoarele
persoane:
a) persoanele fizice sau juridice care, in cei 3 ani anteriori datei
declararii insolvabilitatii, cu rea-credinta, cumpara sau dobandesc in alt mod
active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea;
b) administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au
provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau
ascunderea cu rea-credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile
proprietatea acesteia ori prin nedeclararea schimbarii sediului social.
(3) Pentru obligatiile bugetare restante ale societatii comerciale
debitoare raspund solidar administratorii, directorii si persoanele care
exercita sau au exercitat administrarea si conducerea societatii si care:
a) au determinat, cu rea-credinta, acumularea de obligatii bugetare
restante pe o perioada de 12 luni intr-un interval de 2 ani consecutivi;
b) au sustras bunurile debitorului de la executarea silita.
(4) Raspunderea asociatilor si actionarilor la societatile comerciale
debitoare se stabileste potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
------------
*) Lit. e) a alin. (1) al art. 7 a fost abrogata prin Legea nr. 79/2003
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea
creantelor bugetare.
3. Norme metodologice:
3.1. Atunci cand debitorul nu face plata obligatiilor la Fondul national
unic de asigurari sociale de sanatate, sunt obligati la plata acestora:
a) mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat, cu
exceptia mostenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar,
ce nu poate fi obligat la plata decat in limita valorii bunurilor dobandite
prin succesiune, iar in cazul in care preda toate bunurile succesiunii
organului de executare, este exonerat si de aceasta obligatie.
Mostenitorul care nu a acceptat mostenirea sau a renuntat la aceasta nu
poate fi obligat la plata sumei datorate de debitor;
b) cel care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile
debitorului persoana juridica, supus divizarii, fuziunii ori reorganizarii
judiciare.
In cazul in care debitorul persoana juridica este supus divizarii, fuziunii
ori reorganizarii judiciare, la plata obligatiilor la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate sunt obligate, conform raspunderii proportionale:
persoana juridica care isi sporeste patrimoniul prin absorbtia debitorului;
persoana juridica care se infiinteaza ca urmare a fuziunii debitorului cu alta
persoana juridica; persoanele juridice care se infiinteaza ca urmare a
divizarii totale a debitorului sau care isi sporesc patrimoniul ca urmare a
acesteia; debitorul, persoanele juridice infiintate ori care isi sporesc
patrimoniul ca urmare a divizarii partiale a debitorului;
c) persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu
prevederile referitoare la faliment, conform prevederilor legale in materie.
In cazul in care judecatorul-sindic a dispus angajarea raspunderii
persoanelor conform prevederilor legale in materie, organele de executare ale
caselor de asigurari de sanatate, in temeiul sentintei definitive si
executorii, vor incepe procedura de executare silita impotriva acestora;
d) persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului printr-un
angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu
asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata.
Garantiile reale care se vor constitui vor fi: contractul de ipoteca pentru
bunuri imobile - teren si/sau constructii - ori contractul de gaj pentru bunuri
mobile.
Contractele de ipoteca si/sau gaj vor fi incheiate in conditiile prevazute
de Codul civil.
Persoana care si-a asumat angajamentul de plata trebuie sa depuna toate
diligentele pentru a efectua publicitatea contractelor de ipoteca si gaj la
Cartea funciara, respectiv la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare;
e) asociatii in societatile in nume colectiv, precum si asociatii
comanditati in societatile in comandita simpla sau in comandita pe actiuni
raspund nelimitat si solidar cu patrimoniul propriu, iar actionarii in
societatile pe actiuni si asociatii in societatile cu raspundere limitata, precum
si asociatii comanditari raspund numai in limita aportului lor la capitalul
social subscris;
f) reprezentantii fiscali, in conditiile legii, precum si alte persoane
prevazute de lege.
Ordonanta:
Art. 9
(1) Obligatiile bugetare sunt scadente la termenele prevazute in actele
normative care le reglementeaza.
(2) Pentru obligatiile bugetare care nu au prevazute termene scadente
conform alin. (1) Ministerul Finantelor Publice este abilitat sa stabileasca
aceste termene.
4. Norme metodologice:
4.1. Prin termene de plata a obligatiilor la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate se intelege termenele de plata scadente stabilite
prin decizii ale presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, pentru
cele care nu au termene de plata prevazute de lege, precum si cele stabilite
prin acte de verificare a modului de determinare a contributiilor ori prin
grafice de acordare a inlesnirilor la plata, intocmite sau aprobate, conform
legii, dupa caz, de organele competente ale Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate.
Ordonanta:
Art. 10
(1) Pentru diferentele de obligatii bugetare stabilite prin actele de
control sau obligatiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al
dobanzilor si penalitatilor de intarziere pe baza evidentei pe platitori,
termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora,
astfel:
a) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1 - 15 din luna,
termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;
b) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16 - 31 din luna,
termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.
(2) Actele de control prin care s-au stabilit diferente de obligatii
bugetare conform alin. (1) constituie si instiintare de plata de la data
semnarii lor de catre debitor ori de la data comunicarii, dupa caz, conform
legii.
(3) Exercitarea de catre platitori a cailor de atac la organele competente
ale creditorilor bugetari, cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare, nu
suspenda obligatia acestora de plata. La cererea debitorului si tinand seama de
motivele invocate de acesta, autoritatile administratiei publice, prin organul
competent in solutionarea contestatiilor, vor dispune suspendarea obligatiei de
plata a creantelor bugetare, pana la solutionarea contestatiei, cu constituirea
unei garantii la nivelul sumei contestate.
(4) Garantia prevazuta la alin. (3) poate fi sub forma de scrisoare de
garantie bancara, gaj ori ipoteca, precum si orice alta forma de garantie
prevazuta de lege. Garantia se restituie sau se ridica, dupa caz, de catre
organele competente numai in cazul in care contestatia a fost admisa.
(5) Pentru obligatiile bugetare restante esalonate sau amanate la plata,
conform legii, precum si pentru dobanzile datorate pe perioada esalonarii,
respectiv amanarii, termenele de plata se stabilesc in documentul prin care se
acorda inlesnirea la plata.
5. Norme metodologice:
5.1.1. Plata diferentelor de obligatii la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate, reprezentand contributii, precum si accesoriile aferente
acestor diferente stabilite prin acte de control fata de obligatiile declarate,
precum si a obligatiilor fata de Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate stabilite prin procese-verbale de calcul al dobanzilor si
penalitatilor de intarziere calculate pentru obligatiile la Fondul national
unic de asigurari sociale de sanatate aferente anului curent, neachitate la
termen, se face la termenul stabilit in functie de data comunicarii acestora,
astfel:
a) pana la data de 5 a lunii urmatoare, pentru cele comunicate in
intervalul 1 - 15 din luna;
b) pana la data de 20 a lunii urmatoare, pentru cele comunicate in
intervalul 16 - 31 din luna.
5.1.2. La aceleasi termene si in aceleasi conditii se platesc si alte
penalitati stabilite de organele competente prin procese-verbale sau documente
de constatare, dupa caz, pentru nevirarea sumelor calculate si retinute la
sursa, precum si a penalitatilor stabilite pentru nedepunerea sau depunerea cu
intarziere a declaratiilor de contributii datorate la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate.
5.2. In documentul de plata platitorul mentioneaza obligatoriu denumirea
actului prin care se instituie obligatia de plata, numarul si data acestuia,
cuantumul obligatiei de plata, precum si organul care l-a intocmit.
5.3. Exercitarea la organele competente a cailor de atac cu privire la
stabilirea obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate nu suspenda obligatia de plata. La cererea debitorului si tinand seama
de motivele invocate, organele competente in solutionarea contestatiilor dispun
suspendarea obligatiei de plata pana la solutionare, cu obligativitatea ca
debitorul sa constituie o garantie la nivelul sumei contestate.
Ordonanta:
Art. 13
(1) Dobanzile se calculeaza pentru fiecare zi, incepand cu ziua imediat
urmatoare scadentei obligatiei bugetare si pana la data stingerii sumei
datorate inclusiv.
(2) Pentru diferentele de obligatii bugetare, stabilite de organele
competente, dobanzile se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei
obligatiei bugetare, la care s-a stabilit diferenta, pana la data stingerii
acesteia inclusiv.
(3) In cazul obligatiilor bugetare stinse prin compensare, data stingerii
este data inregistrarii acestei operatiuni in conturile corespunzatoare de
venituri ale bugetelor respective de catre unitatile de trezorerie si
contabilitate publica.
(4) Dobanzile prevazute la alin. (1) se datoreaza si pe perioada pentru
care au fost acordate amanari sau esalonari la plata obligatiilor bugetare
restante.
(5) Pentru obligatiile bugetare stinse prin executare silita dobanzile se
calculeaza pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire prevazut la
art. 122. In cazul platii pretului in rate dobanzile se calculeaza pana la data
intocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma ramasa
de plata dobanda este datorata de catre cumparator.
(6) Pentru debitorii platitori de impozit pe profit, la care impozitul pe
profit declarat in declaratia privind impozitul pe profit, intocmita in baza
situatiei financiare anuale, este mai mic decat impozitul pe profit anual
stabilit prin declaratiile de impozite si taxe depuse pentru trimestrul IV,
luna decembrie, si, dupa caz, pentru intregul an de impunere, dobanzile se
recalculeaza, incepand cu data de 25 ianuarie a anului urmator celui de
impunere, asupra soldului neachitat la aceasta data din impozitul pe profit declarat,
diminuat cu diferenta dintre impozitul pe profit anual declarat la 25 ianuarie
pentru anul de impunere si cel declarat pe baza datelor din situatia financiara
anuala.
(7) Pentru obligatiile bugetare neplatite la scadenta de persoane fizice,
reprezentand impozitul pe venitul global, se datoreaza dobanzi dupa cum
urmeaza:
a) pentru anul fiscal de impunere dobanzile pentru platile anticipate
neefectuate in termen se calculeaza pana la data platii debitului, in cazul in
care acesta este platit in cursul anului de impunere, si pana la data de 31
decembrie, pentru platile anticipate neachitate pana la finele anului de
impunere;
b) dobanzile pentru sumele neachitate, inscrise in deciziile de plati
anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent, se calculeaza incepand cu
data de 1 ianuarie a anului urmator pana la data stingerii acestora prin orice
modalitate, inclusiv;
c) in cazul in care impozitul pe venit din decizia de impunere anuala este
inferior sumei datorate cu titlu de plati anticipate, dobanzile se
recalculeaza, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui de
impunere, asupra soldului neachitat din platile anticipate la data de 31
decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare "de
scazut" rezultat din decizia de impunere anuala.
(8) Nu se datoreaza dobanzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi,
dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati de orice fel, stabilite potrivit
legii.
6. Norme metodologice:
6.1.1. Calculul dobanzilor incepe cu ziua imediat urmatoare scadentei
obligatiei la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si pana la
data stingerii acesteia inclusiv.
6.1.2. Pentru diferentele de obligatii la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate, stabilite de organele de control, dobanzile se datoreaza
incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei la care s-a stabilit
diferenta si pana la data stingerii acestei diferente.
6.2.1. Pe perioada amanarii si/sau esalonarii la plata obligatiilor
restante la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se datoreaza
dobanzi calculate incepand cu data semnarii conventiei de inlesnire la plata si
pana la achitarea ultimei rate esalonate.
6.2.1.1. Dobanzile datorate pe perioada amanarii sau esalonarii la plata,
cu exceptia dobanzilor si penalitatilor de orice fel, se calculeaza de catre
organele competente care aproba inlesnirea la plata, urmand ca acestea sa fie
comunicate debitorului in cadrul graficelor de plata anexa la conventie. Pana
la termenul primei rate de plata din esalonare, respectiv prima rata de debit,
sau pana la termenul de plata in cazul amanarilor, debitorul va face dovada ca
nu mai are obligatii neachitate la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate, inclusiv dobanzi si penalitati de intarziere, altele decat cele care
fac obiectul inlesnirilor la plata. Calculul dobanzilor se face incepand cu
data semnarii conventiei, iar cuantumul acestora se achita lunar, impreuna cu
rata esalonarii, precum si pe perioada de gratie acordata la esalonare si pe
perioada amanarii la plata.
6.2.1.2. Pana la data semnarii conventiei debitorul datoreaza dobanzi si
penalitati de intarziere conform prevederilor art. 12 din ordonanta.
6.2.2. In situatia in care debitorul beneficiar al unei inlesniri la plata
achita debitul integral intr-o perioada mai mica decat cea acordata prin
inlesnire, casa de asigurari de sanatate, la cererea debitorului, va recalcula
cuantumul dobanzilor in functie de perioada reala in care a fost facuta plata.
6.2.3. Calculul dobanzilor datorate pe perioada amanarii sau esalonarii la
plata se face pentru fiecare termen de plata prin inmultirea soldului ramas de
plata anterior ratei curente cu numarul de zile calendaristice ale intervalului
de timp si cu nivelul cotei dobanzii.
6.3. In situatia in care termenul de plata a obligatiilor la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate se prelungeste pana in prima zi
lucratoare, conform art. 11 din ordonanta, dobanda pentru neplata la termen a
obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se
calculeaza incepand cu ziua urmatoare termenului de plata prelungit.
6.4. Dobanda datorata pentru neplata la termen a obligatiilor la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, precum si cea datorata pe
perioada inlesnirilor la plata se achita prin document de plata distinct in
acelasi cont bugetar in care se achita contributiile la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate.
Ordonanta:
Art. 14
(1) Plata cu intarziere a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor
obligatii bugetare, cu exceptia dobanzilor, penalitatilor de orice fel si a
amenzilor, se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere de 0,5% pentru fiecare
luna si/sau pentru fiecare fractiune de luna de intarziere, incepand cu data de
intai a lunii urmatoare celei in care acestea aveau termen de plata.
Penalitatea de intarziere nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor si/sau a
penalitatilor.
(2) Pentru situatiile prevazute la art. 13 alin. (6) si (7) penalitatilor
de intarziere li se aplica regimul stabilit pentru dobanzi.
(3) Penalitatea de intarziere se datoreaza pana la data inceperii
procedurii de executare silita.
(4) In cazul in care s-au acordat inlesniri la plata obligatiilor bugetare,
penalitatea de intarziere se datoreaza pana la data intrarii in vigoare a
documentului prin care se acorda aceste inlesniri. Nerespectarea inlesnirilor
la plata, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitatilor de intarziere
de la data incetarii valabilitatii acestora, conform legii.
7. Norme metodologice:
7.1. Pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate, reprezentand contributii neplatite la termenul legal de plata, cu
exceptia dobanzilor, penalitatilor de orice fel si a amenzilor, se datoreaza o
penalitate de intarziere de 0,5% pe fiecare luna sau fractiune de luna de
intarziere, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea
aveau termene de plata. De exemplu, in cazul unei obligatii la Fondul national
unic de asigurari sociale de sanatate cu termenul de plata scadent la data de
20 martie, daca suma a fost achitata intre 1 aprilie si 30 aprilie, se
datoreaza penalitatea de intarziere corespunzatoare unei luni, iar daca se
achita in perioada 1 mai - 31 mai, se datoreaza penalitatea de intarziere
corespunzatoare pentru doua luni.
7.2. Penalitatea de intarziere pentru sumele neachitate la termen se
datoreaza pana la data comunicarii catre platitor a unei somatii de plata prin
care, conform prevederilor art. 41 alin. (1) din ordonanta, incepe executarea
silita.
7.3. In cazul in care s-au acordat inlesniri la plata obligatiilor fata de
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, pentru care nu s-a
inceput executarea silita, penalitatea de intarziere se datoreaza inclusiv
pentru luna in care a fost incheiata conventia. In conditiile pierderii
inlesnirilor la plata, debitorii datoreaza penalitatea de intarziere incepand
cu luna in care inlesnirea la plata n-a fost respectata si pana in luna
inceperii executarii silite inclusiv.
7.4. Penalitatea de intarziere datorata pentru neplata la termen a
obligatiilor fata de Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se
achita prin document de plata distinct in acelasi cont in care se achita
contributiile.
Ordonanta:
Art. 17
(1) Nevirarea, in termen de 30 de zile de la data scadentei, a sumelor
datorate cu titlu de obligatii bugetare calculate si retinute la sursa atrage
sanctionarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat sa faca,
potrivit legii, retinerea si virarea sumelor.
(2) Penalitatea prevazuta la alin. (1) se aplica si platitorilor de
venituri realizate in Romania de catre persoanele fizice si juridice, in cazul
in care nu au retinut impozitul datorat, potrivit legii, de catre aceste
persoane.
8. Norme metodologice:
8.1. Pentru obligatiile fata de Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate, calculate si retinute la sursa, nevirate in termen de 30 de zile
de la data scadentei, platitorii datoreaza o penalitate de 10% din aceste sume.
8.2. Penalitatile pentru nevirarea la bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate a sumelor calculate si retinute la sursa se
stabilesc de catre compartimentele de specialitate din cadrul caselor de
asigurari de sanatate pe baza evidentelor proprii sau de catre organele de
verificare si control ale caselor de asigurari de sanatate prin proces-verbal
de stabilire a penalitatilor.
8.3. Dobanzile datorate pentru neplata in termen a obligatiilor la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, penalitatile de orice fel,
amenzile contraventionale si dobanzile datorate pe perioada inlesnirilor la
plata constituie venituri la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate si se achita in contul 30.15 "Disponibil al Fondului national
unic de asigurari sociale de sanatate".
Ordonanta:
Art. 19
(1) Pentru sumele de restituit de la buget platitorii au dreptul la dobanda
dupa expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul
competent a cererii de restituire sau compensare, dupa caz. Aceasta prevedere
este aplicabila si in cazul impozitului pe venit.
(1^1) In cazul in care cererea de compensare sau restituire, dupa caz,
precum si documentatia anexata care sta la baza acesteia, depuse de platitor,
sunt incomplete si nu indeplinesc conditiile prevazute de reglementarile legale
in materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentarii de catre acesta
a documentatiei complete.
(2) Pentru sumele de rambursat aferente operatiunilor efectuate incepand cu
data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementarilor legale in
materie, nu se face control anticipat, platitorii au dreptul la dobanda dupa
expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire.
(3) Nivelul dobanzii prevazute la alin. (1) este egal cu nivelul dobanzii
prevazute la art. 16 alin. (1). Dobanda se calculeaza si se plateste numai in
lei si se suporta din acelasi buget si acelasi venit bugetar din care trebuie
sa se restituie, sa se ramburseze ori sa se compenseze, dupa caz, sumele
solicitate de catre platitori.
(4) Veniturile din dobanzile prevazute la alin. (1) sunt considerate
venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil.
9. Norme metodologice:
9.1. Dobanda la care au dreptul platitorii persoane fizice si persoane
juridice pentru sumele certe, lichide si exigibile de compensat sau de
restituit de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se
calculeaza dupa expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la
casa de asigurari de sanatate a cererii de compensare sau restituire, dupa caz.
9.2. Dobanda se calculeaza pentru fiecare zi, incepand cu ziua imediat
urmatoare expirarii termenului de 30 de zile pana la data inregistrarii de
catre unitatile de trezorerie si contabilitate publica a operatiunii de
compensare sau restituire in conturile corespunzatoare ale caselor de asigurari
de sanatate, inclusiv.
9.3. Pentru obligatiile stabilite prin hotarari si decizii ale organelor
jurisdictionale sau administrative ca necuvenite Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate si care urmeaza a fi restituite, dobanzile se
datoreaza dupa expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea cererii de
restituire de catre platitori, intocmita in baza sentintei judecatoresti
definitive si irevocabile, sau dupa decizia administrativa, dupa caz, a carei
copie legalizata se anexeaza cererii de restituire.
9.4. Platitorii au dreptul la dobanda numai pentru sumele pentru care
dreptul de compensare sau de restituire, dupa caz, s-a nascut dupa data de 1
ianuarie 2003.
Ordonanta:
Art. 22
(1) Plata obligatiilor bugetare se efectueaza de catre debitori, distinct,
pe fiecare impozit, taxa, contributie sau alte venituri bugetare, inclusiv
dobanzi si penalitati de orice fel, in urmatoarea ordine:
a) obligatii bugetare cu termene de plata in anul curent;
b) obligatii bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii si alte
venituri bugetare datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului
precedent, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;
c) dobanzi, penalitati de intarziere si alte penalitati aferente
obligatiilor bugetare prevazute la lit. b);
d) obligatii bugetare cu termene de plata viitoare.
(2) In situatia in care debitorul nu efectueaza plata obligatiilor
bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la
stingerea obligatiilor bugetare pe care le administreaza, in conformitate cu
ordinea de plata reglementata de prezenta ordonanta, si va instiinta despre
aceasta debitorul in termen de 10 zile de la data efectuarii stingerii.
10. Norme metodologice:
10.1.1. In categoria obligatiilor la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate cu termene de plata in anul curent se cuprind:
a) sumele datorate in contul ratelor din graficele de plata a obligatiilor
la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru care s-au
aprobat esalonari si/sau amanari la plata, precum si dobanzile datorate pe
perioada esalonarii si calculate conform legii;
b) penalitatile datorate si calculate conform legii, precum si amenzile
stabilite de organele competente prin documente de constatare sau de verificare
si/sau procese-verbale de constatare a contraventiei, intocmite conform legii;
c) contributii, cu termene scadente in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a
anului curent, atat cele declarate de debitori, cat si cele stabilite de
organele de specialitate prin documente de impunere, potrivit legii;
d) dobanzile si penalitatile de intarziere pentru care se stabilesc termene
de plata in anul curent de organele competente, aferente obligatiilor la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate neachitate, prevazute la lit.
c);
e) diferente de contributii, precum si dobanzile si penalitatile de
intarziere aferente acestora, calculate si stabilite de organele competente
prin acte de verificare si control, conform legii, indiferent de perioada la
care se refera.
10.1.2. In categoria obligatiilor la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului
precedent se cuprind obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate datorate si neachitate la scadenta ori la termenele de plata
stabilite conform legii, reprezentand obligatii la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate din anii precedenti, inclusiv penalitati si
amenzi neachitate in termen si pentru care nu s-au acordat inlesniri la plata,
conform legii.
10.1.3. In categoria dobanzilor si a penalitatilor de intarziere aferente
obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate datorate
si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind dobanzile
si penalitatile de intarziere aferente acestor obligatii, calculate pana la
data de 31 decembrie a anului precedent, precum si dobanzile si penalitatile de
intarziere calculate pana la data stingerii acestor obligatii.
10.2.1. In cazul in care plata se face prin virament bancar, debitorii sunt
obligati sa intocmeasca documentul de plata pentru fiecare contributie,
specificand termenul de plata si categoria obligatiei definite conform pct.
10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, dupa caz.
10.2.2. In situatia in care debitorul nu efectueaza plata obligatiilor la
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate conform prevederilor pct.
10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, dupa caz, organul de control competent va proceda la
stingerea obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate, instiintand debitorul despre operatiunea efectuata, in termen de 10
zile de la data efectuari operatiunilor de stingere.
Ordonanta:
Art. 30
(1) Daca debitorul nu si-a platit obligatiile bugetare ori acestea nu au
fost stinse in alt mod, potrivit dispozitiilor prezentului titlu, organul de
executare ii va transmite o instiintare de plata, prin care i se notifica
acestuia suma datorata.
(2) In termen de 15 zile de la data comunicarii instiintarii de plata
debitorul urmeaza sa isi plateasca obligatiile restante sau sa faca dovada
stingerii acestora.
(3) Instiintarea de plata este act premergator executarii silite.
11. Norme metodologice:
11.1. Daca debitorul nu si-a platit obligatiile la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate sau acestea nu au fost stinse prin compensare ori
prin plata in rate, conform inlesnirilor la plata acordate, organul competent
transmite pentru notificarea sumelor datorate o instiintare de plata.
11.2. Constituie instiintare de plata si urmatoarele documente:
procesul-verbal de control pentru stabilirea diferentelor de obligatii la
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, procesul-verbal de
calcul al dobanzilor, procesul-verbal de calcul al penalitatilor de intarziere,
procesul-verbal de calcul al penalitatilor pentru nevirarea in termenul legal a
sumelor datorate cu titlu de obligatii la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate, calculate si retinute la sursa, procesul-verbal de
constatare a contraventiilor, nota de constatare pentru nedepunerea
declaratiei, precum si alte documente prevazute de lege.
11.3.1. In termen de 15 zile de la data comunicarii instiintarii de plata
debitorul trebuie sa achite obligatiile restante si accesoriile aferente sau sa
faca dovada stingerii acestora prin modalitatile prevazute in titlul II din
ordonanta.
11.3.2. Comunicarea instiintarii de plata se face potrivit normelor
metodologice prevazute la pct. 25.
Ordonanta:
Art. 31
Masurile asiguratorii prevazute in prezentul titlu se dispun si se aduc la
indeplinire prin procedura administrativa de catre creditorii bugetari.
12. Norme metodologice:
12.1. Prin masuri asiguratorii se pot indisponibiliza bunuri si/sau
venituri ale debitorului in scopul asigurarii colectarii obligatiilor la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate.
12.2. Dispunerea si aducerea la indeplinire a masurilor asiguratorii se efectueaza
prin procedura administrativa de catre organele de specialitate ale caselor de
asigurari de sanatate pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate.
Ordonanta:
Art. 32
Se vor dispune masuri asiguratorii de catre creditorii bugetari, inaintea
inceperii procedurii de executare silita, atunci cand exista pericolul ca
debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda ori sa isi
risipeasca averea/patrimoniul.
13. Norme metodologice:
13.1. Masurile asiguratorii se pot dispune si aduce la indeplinire inaintea
individualizarii obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate in titluri de creanta ori, dupa caz, inaintea emiterii titlului
executoriu sau inaintea inceperii procedurii de executare silita.
13.2. In cazul in care, cu ocazia exercitarii controlului, se constata ca
exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda
ori sa isi risipeasca averea/patrimoniul, organele de control ale caselor de
asigurari de sanatate vor dispune organelor de executare competente aducerea la
indeplinire a masurilor asiguratorii inainte de incheierea procesului-verbal de
control ori, dupa caz, pana la data stabilita pentru plata prin procesul-verbal
de control, in conditiile legii.
Ordonanta:
Art. 33
Creditorul bugetar poate dispune prin procedura administrativa, prin
decizie motivata, poprirea asiguratorie asupra veniturilor si/sau sechestrul
asigurator asupra bunurilor mobile si imobile, proprietatea debitorului, dupa
caz, oriunde s-ar afla.
14. Norme metodologice:
14.1. Daca organele de control sesizeaza existenta unor situatii de felul
celor prevazute la pct. 13.2, vor dispune luarea masurilor asiguratorii,
printr-o decizie motivata aprobata de conducatorul acestora, care va fi
comunicata de indata organelor de executare competente potrivit legii,
precizand totodata veniturile si bunurile cunoscute asupra carora se vor putea
aplica masurile asiguratorii, precum si datele de identificare a acestora.
14.2.1. Decizia va cuprinde in mod obligatoriu cel putin urmatoarele
elemente:
a) temeiul legal;
b) organul de control emitent;
c) numele sau denumirea debitorului, precum si domiciliul sau sediul
acestuia, codul numeric personal, codul de inregistrare fiscala si alte date de
identificare;
d) volumul estimat sau stabilit al obligatiilor la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate, printr-o nota de constatare ori procesul-verbal
de control, dupa caz;
e) motivatia dispunerii masurilor asiguratorii;
f) dispunerea masurilor asiguratorii;
g) informatiile necesare pentru infiintarea masurilor asiguratorii:
conturile de disponibilitati si conturile de depozite, precum si bancile la
care sunt deschise aceste conturi, sumele datorate debitorului de catre terte
persoane si datele de identificare a acestora; bunurile aflate in proprietatea
debitorului ori detinute de acesta in proprietate comuna cu terte persoane,
aflate la debitor sau la terte persoane, si locul unde se gasesc bunurile
respective, precum si orice alte informatii utile;
h) recomandari privind masurile asiguratorii - poprire asiguratorie sau
sechestru asigurator asupra bunurilor - ce urmeaza a fi aduse la indeplinire de
organul de executare;
i) calea de atac, termenul in care decizia poate fi contestata si organul
competent sa solutioneze contestatia;
j) data emiterii deciziei;
k) semnatura celui care a intocmit decizia, a sefului ierarhic al acestuia
si a conducatorului care a aprobat-o, precum si stampila organului de control.
14.2.2. Decizia va fi insotita de copii ale documentelor justificative.
14.3. Numarul deciziei se va consemna in procesul-verbal de control, iar in
cazul in care masurile asiguratorii au fost aduse la indeplinire inainte de
incheierea procesului-verbal, se va face mentiune despre acestea.
14.4. In cazul in care organul de executare detine, la momentul primirii
deciziei, informatii cu privire la venituri si bunuri ale debitorului, altele
decat cele indicate de catre organul de control, acestea vor fi avute in vedere
la infiintarea masurilor asiguratorii.
14.5. Decizia va fi intocmita in 3 exemplare, fiecare cu valoare de
original, dintre care doua exemplare se vor comunica organului de executare in
raza caruia debitorul este luat in evidenta ca platitor de obligatii la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare organ
coordonator, iar un exemplar se va pastra la organul de control.
14.6. In cazul in care debitorul are bunuri pe raza teritoriala a altor
organe de executare, organul de executare coordonator va comunica acestora
copii certificate de pe decizie in vederea aducerii la indeplinire a masurilor
asiguratorii, iar tertilor popriti sau bancii le vor fi comunicate copii
certificate de pe aceasta.
14.7. Masurile asiguratorii se aduc la indeplinire de indata de catre
organele de executare competente potrivit legii.
14.8. O data cu aducerea la indeplinire a masurilor asiguratorii organul de
executare comunica debitorului decizia emisa de organul de control, in
original, ori, dupa caz, copia certificata a actului prin care instanta
judecatoreasca sau alte organe competente au dispus masuri asiguratorii.
14.9. Masurile asiguratorii care pot fi aduse la indeplinire sunt: poprirea
asiguratorie si sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile si/sau bunurilor
imobile, dupa caz.
14.10. Prevederile art. 69 - 85 din ordonanta se aplica in mod
corespunzator in cazul aducerii la indeplinire a masurilor asiguratorii asupra
fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini, precum si asupra unui
ansamblu de bunuri.
Ordonanta:
Art. 34
Masurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum si cele dispuse de
instantele judecatoresti sau de alte organe competente se aduc la indeplinire
in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se
aplica in mod corespunzator.
15. Norme metodologice:
15.1. La primirea deciziei prin care se dispun masurile asiguratorii
organele de executare sunt obligate sa procedeze de indata la
indisponibilizarea bunurilor mobile si/sau imobile, precum si a oricaror
venituri ale debitorului.
15.2. Poprirea asiguratorie si sechestrul asigurator asupra bunurilor se
vor aplica numai in masura necesara realizarii creantei la Fondul national unic
de asigurari sociale de sanatate.
15.3. Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului de catre o terta
persoana sunt indisponibilizate in mainile tertului poprit, de la data primirii
adresei de infiintare a popririi asiguratorii de catre acesta.
15.4. Pentru poprire pe conturi bancare, in masura in care este necesar
pentru asigurarea realizarii creantei la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate, sumele in lei si/sau in valuta existente sau viitoare in
contul debitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii si
pana la data ridicarii masurilor asiguratorii sau, dupa caz, a inceperii
procedurii de executare silita, banca nu va face nici o plata care ar diminua
suma supusa indisponibilizarii, cu exceptia sumelor necesare pentru plata
drepturilor salariale.
15.5. Sumele in lei si/sau in valuta ridicate de catre organele de
executare ca efect al masurilor asiguratorii se consemneaza la unitatile
abilitate, pe numele debitorului, la dispozitia organului de executare care a
adus la indeplinire masurile asiguratorii, cu instiintarea in termen de 3 zile
de la data consemnarii a celui care a dispus masurile.
15.6. Despre aducerea la indeplinire a masurilor asiguratorii se va
instiinta instanta judecatoreasca sau alte organe competente care au dispus
aceste masuri.
15.7. In cazul in care, cu ocazia aducerii la indeplinire a masurilor
asiguratorii, se constata ca bunurile si/sau veniturile debitorului nu sunt
suficiente sau lipsesc in totalitate, organul de executare va incheia un
proces-verbal in care se vor consemna cele constatate, instiintandu-se totodata
organul care le-a dispus.
Ordonanta:
Art. 35
Masurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie motivata, de catre
creditorii bugetari cand au incetat motivele pentru care au fost dispuse.
16. Norme metodologice:
16.1. Masurile asiguratorii dispuse vor fi ridicate de catre organul de
executare competent, in tot sau in parte, in baza deciziei motivate emise de
organul de control care le-a dispus, daca:
a) creanta estimata prin nota de constatare la incheierea procesului-verbal
de control nu mai exista sau are o valoare mai mica;
b) actul de control care a generat luarea masurilor asiguratorii a fost
desfiintat in tot sau in parte de organul competent;
c) s-a efectuat plata voluntara sau stingerea prin alte modalitati si la
termenele prevazute de lege a sumelor stabilite prin actul de control;
d) prin hotararea instantei competente data ca urmare a solutionarii unei
contestatii a masurilor asiguratorii s-a decis ridicarea acestora in tot sau in
parte;
e) in alte conditii prevazute de lege.
16.2. Ridicarea masurilor asiguratorii va fi adusa la cunostinta, in scris,
de catre organul de executare competent si tertului poprit, bancii ori Biroului
de carte funciara, dupa caz.
Ordonanta:
Art. 36
Masurile asiguratorii dispuse atat de creditorii bugetari, cat si de
instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au fost
desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii
silite, fara indeplinirea altor formalitati.
17. Norme metodologice:
17.1. Masurile asiguratorii raman valabile si dupa data emiterii titlului
executoriu, pe toata perioada aplicarii procedurii de executare silita.
17.2. Dupa emiterea titlului executoriu pentru obligatiile la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate se aplica procedura de executare
silita, urmand ca sumele indisponibilizate sa se vireze in contul indicat de
organul de executare, iar bunurile sechestrate sa fie valorificate.
Ordonanta:
Art. 37
(1) In cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile,
un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se comunica
pentru inscriere Biroului de carte funciara.
(2) Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa
inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de
dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii prevazute la alin. (1) sunt
lovite de nulitate absoluta.
18. Norme metodologice:
18.1. Organul de executare care a incheiat procesul-verbal de sechestru
asigurator va comunica de indata un exemplar Biroului de carte funciara din
cadrul judecatoriei in a carei raza se afla bunul imobil, pentru inscrierea
acestuia in cartea funciara.
Ordonanta:
Art. 38
Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral creanta
bugetara, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute
de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota-parte
detinuta de acesta.
19. Norme metodologice:
19.1. In cazul in care masurile asiguratorii au fost dispuse de organele de
control ale caselor de asigurari de sanatate, daca bunurile proprii ale
debitorului lipsesc sau valoarea lor nu acopera integral obligatiile la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, masurile asiguratorii pot fi
infiintate, in masura necesara acoperirii creantei, si asupra bunurilor mobile
comune ale sotilor ori, dupa caz, bunurilor detinute de debitor in
coproprietate cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.
19.2. Pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate comune ale sotilor pot fi infiintate masuri asiguratorii asupra
bunurilor comune ale acestora, iar in cazul in care valoarea bunurilor comune
nu acopera integral creanta, pot fi indisponibilizate si bunurile si veniturile
proprii ale sotilor.
Ordonanta:
Art. 39
Impotriva actelor prin care se dispun si se aduc la indeplinire masurile
asiguratorii cel interesat poate face contestatie in conformitate cu
prevederile art. 124.
20. Norme metodologice:
20.1. Cei interesati pot face contestatie impotriva masurilor asiguratorii
in intregime, impotriva oricarui act prin care se dispun masurile asiguratorii
si/sau impotriva oricarui act de aducere la indeplinire a acestora, precum si
impotriva refuzului organului de executare competent de a indeplini un act de
aducere la indeplinire a masurilor asiguratorii in conditiile legii.
20.2. Contestatia impotriva masurilor asiguratorii se poate introduce, sub
sanctiunea decaderii, in termen de 15 zile de la data cand contestatarul a luat
cunostinta de dispunerea ori aducerea la indeplinire a masurilor asiguratorii,
prin comunicarea actelor de dispunere sau de aducere la indeplinire a masurilor
asiguratorii sau din alta instiintare ori, in lipsa acestora, in alt mod.
20.3. Contestatia se introduce la judecatoria in a carei raza teritoriala
se afla sediul organului de executare care a adus la indeplinire masurile
asiguratorii contestate.
Ordonanta:
Art. 40
(1) In cazul in care debitorul nu isi plateste de bunavoie obligatiile
bugetare datorate, organele de executare silita, pentru stingerea acestora, vor
proceda la actiuni de executare silita, potrivit prezentei ordonante.
(2) Executarea silita a creantelor bugetare nu se perimeaza.
(3) Executarea silita se desfasoara pana la stingerea creantelor bugetare
inscrise in titlul executoriu, inclusiv a dobanzilor, penalitatilor de
intarziere si altor penalitati ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit
legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
(4) In cazul in care prin titlul executoriu sunt prevazute, dupa caz,
dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost
stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de catre organul de executare
si consemnate intr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.
21. Norme metodologice:
21.1. In cazul in care debitorul nu plateste de bunavoie sumele datorate la
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, organele de executare
silita, pentru stingerea acestora, vor proceda la poprirea conturilor bancare,
poprirea tertilor, sechestrarea bunurilor mobile si imobile proprietate a
debitorului, potrivit legii.
21.2. Actiunile de executare silita, intreprinse de organele de executare,
se desfasoara pana la recuperarea integrala a obligatiilor inscrise in titlul
executoriu, precum si a tuturor cheltuielilor ocazionate de derularea
actiunilor de executare.
21.3. In cazul in care titlul executoriu a fost transmis de catre alte
institutii publice si au fost acordate dobanzi, penalitati de intarziere si
alte penalitati ori alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele
vor fi calculate de catre organul de executare si consemnate intr-un
proces-verbal. Pentru sumele astfel stabilite procesul-verbal semnat de
conducatorul organului de executare constituie titlu executoriu.
Ordonanta:
Art. 41
(1) Executarea silita incepe prin comunicarea unei somatii in care i se
notifica debitorului ca are obligatia sa efectueze plata sumelor datorate in
termen de 15 zile sau sa faca dovada stingerii obligatiei bugetare, in caz
contrar aplicandu-se modalitatile de executare silita prevazute de prezenta
ordonanta. Somatia este insotita de o copie certificata de pe titlul
executoriu.
(2) Somatia cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare
ale debitorului; data emiterii; numarul dosarului de executare; suma pentru
care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa
plateasca obligatia prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor
nerespectarii acesteia; semnatura si stampila organului de executare.
(3) Somatia este obligatorie si se comunica debitorului dupa cum urmeaza:
a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, dupa caz, cu
scrisoare recomandata cu confirmare de primire;
b) prin executorii bugetari, potrivit dispozitiilor Codului de procedura
civila privind comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura, care se
aplica in mod corespunzator;
c) prin prezentarea celui somat si primirea somatiei de catre acesta sub
semnatura, ca urmare a instiintarii prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon,
e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii
acestuia.
(4) In cazul in care debitorii refuza primirea somatiei sau se constata
lipsa oricarei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al
acestora, comunicarea somatiei se face prin publicarea unui anunt in cotidiene
locale ori centrale sau in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in
care se mentioneaza ca a fost emisa somatia pe numele debitorului si ca acesta
este invitat sa plateasca in termen de 15 zile suma datorata. Dupa publicarea
anuntului toate actele intocmite in cadrul procedurii de executare silita sunt
opozabile debitorului.
(5) Dovada comunicarii somatiei potrivit alin. (3) se va inscrie de indata
in evidentele organului de executare si va fi pastrata la dosarul de executare.
22. Norme metodologice:
22.1. Somatia este primul act de executare silita si este obligatorie,
indiferent de modalitatea de executare silita care va fi aplicata.
22.2.1. Comunicarea somatiei se face prin posta, cu scrisoare recomandata
cu confirmare de primire, mentionandu-se data si ora primirii, sau se poate
face prin personalul caselor de asigurari de sanatate, denumit in continuare
persoane imputernicite, ori prin afisare, potrivit legii.
22.2.2. In cazul comunicarii somatiei prin persoanele imputernicite, pentru
persoanele juridice, asociatiile si societatile fara personalitate juridica
inmanarea somatiei se face la sediul acestora persoanei insarcinate cu primirea
corespondentei, iar pentru persoanele fizice, la domiciliul ori resedinta
acestora sau oriunde debitorul primeste somatia.
22.2.2.1. Comunicarea somatiei nu poate fi facuta in zilele nelucratoare si
de sarbatoare legala, cu exceptia cazurilor urgente, cu aprobarea conducerii
organului de executare.
In cazul debitorilor persoane juridice, asociatii si societati fara
personalitate juridica, inmanarea somatiei se face persoanei insarcinate cu
primirea corespondentei, care va semna adeverinta de primire, indicand numele,
prenumele si calitatea si aplicand stampila.
22.2.2.2. Comunicarea somatiei se face personal debitorului persoana
fizica, care va semna adeverinta de primire, persoana imputernicita certificand
identitatea, semnatura acestuia, data si ora primirii.
22.2.2.3. Daca debitorul se afla la domiciliu si refuza sa primeasca
somatia sau o primeste si refuza ori nu poate sa semneze adeverinta de primire,
persoana imputernicita va inmana somatia debitorului sau, in cazul refuzului de
primire, o va afisa pe usa locuintei acestuia, consemnand acestea intr-un
proces-verbal.
22.2.2.4. Daca debitorul nu este gasit la domiciliu, persoana imputernicita
va inmana somatia unei persoane din familie sau, in lipsa acesteia, oricarei
persoane care locuieste cu debitorul ori persoanei care primeste in mod
obisnuit corespondenta.
22.2.2.5. Atunci cand debitorul are domiciliul sau sediul intr-o cladire
compusa din mai multe apartamente sau intr-un hotel si nu exista indicii asupra
apartamentului sau camerei unde locuieste sau isi are sediul, somatia se va
inmana administratorului sau persoanei cu atributii similare ori celui care in
mod obisnuit il inlocuieste.
22.2.2.6. Persoanele prevazute la pct. 22.2.2.4 si 22.2.2.5 vor semna
adeverinta de primire, iar persoana imputernicita va certifica identitatea
acestora. Daca aceste persoane nu vor sau nu pot sa semneze adeverinta de
primire, somatia va fi predata acestora. Daca nu vor sa primeasca somatia sau
sunt lipsa, persoana imputernicita va afisa somatia, in cazul prevazut la pct.
22.2.2.4, pe usa locuintei debitorului sau, in cazul prevazut la pct. 22.2.2.5,
pe usa principala a cladirii. In toate cazurile mentionate mai sus persoana
imputernicita va incheia un proces-verbal.
22.2.2.7. Procesul-verbal incheiat de persoana imputernicita in
indeplinirea obligatiei de comunicare a somatiei cuprinde:
a) anul, luna si ziua cand a fost incheiat;
b) numele, prenumele si functia celui care l-a incheiat;
c) organul de executare emitent al somatiei;
d) numele si prenumele sau denumirea debitorului;
e) domiciliul sau sediul debitorului, cu indicarea numarului etajului,
apartamentului ori camerei, daca debitorul are domiciliul sau sediul intr-o
cladire cu mai multe etaje ori apartamente sau intr-un hotel;
f) numele, prenumele si calitatea persoanei careia i-a fost inmanata
somatia sau locul unde s-a facut afisarea;
g) semnatura celui care a incheiat procesul-verbal;
h) mentionarea cazurilor cand cei care trebuie sa semneze adeverinta de
primire a somatiei nu vor sau nu o pot semna.
Inmanarea somatiei nu poate fi facuta unui minor sub 14 ani impliniti sau
unei persoane lipsite de discernamant.
22.2.3. Debitorii incapabili, respectiv minorii, alienatii si debilii
mintal, pusi sub interdictie judecatoreasca, precum si alte persoane prevazute
de lege vor fi somati prin reprezentantii lor legali, la domiciliul sau la
sediul acestora din urma.
22.2.4. Cand se constata ca debitorul nu este gasit la domiciliul sau la
resedinta sa si se afla in una dintre situatiile urmatoare, se va proceda
conform dispozitiilor Codului de procedura civila, astfel:
a) personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare ale
Romaniei, cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii
internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in
strainatate, vor fi somati prin Ministerul Afacerilor Externe;
b) cetatenii romani, altii decat cei mentionati anterior, aflati in
strainatate in interes de serviciu, vor fi somati prin persoanele juridice care
i-au trimis;
c) pentru debitorii care isi satisfac stagiul militar, care sunt
concentrati ori aflati in misiune, somatia se transmite la comandamentul
militar din raza teritoriala a organului de executare;
d) pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, comunicarea
somatiei se face, in lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde
este inregistrat vasul;
e) pentru debitorii care executa o pedeapsa privativa de libertate,
comunicarea somatiei se face la sediul penitenciarului;
f) pentru bolnavii aflati in spitale, sanatorii sau alte asezaminte
similare, comunicarea somatiei se face la sediul acestora.
22.3. Confirmarea de primire, in cazul comunicarii somatiei prin posta,
adeverinta de primire sau, dupa caz, procesul-verbal de comunicare a somatiei
se conexeaza la dosarul de executare.
Ordonanta:
Art. 43
(1) Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar
dobandeste un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile
creditorul bugetar dobandeste un drept de ipoteca.
(2) Dreptul de ipoteca confera creditorului bugetar in raport cu alti
creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipoteca, in sensul prevederilor
dreptului comun.
(3) Din momentul in care se indeplineste conditia de publicitate prin
inscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronica de Garantii Reale
Mobiliare ori in cazul in care bunul se ia in posesie, creditorul bugetar are
prioritate fata de garantia reala a celorlalti creditori urmaritori asupra
bunului mobil sau sumei in cauza.
23. Norme metodologice:
23.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile proprietate a debitorului naste
un drept de gaj in favoarea organelor de executare. Procesul-verbal de
instituire a sechestrului reprezinta inscrisul constatator al dreptului de gaj.
23.1.1. In cazul gajului cu deposedare are loc transmiterea bunului mobil
gajat fie catre organele de executare, fie catre tertul insarcinat cu pastrarea
bunului, caz in care bunul este tinut la dispozitia organelor de executare pana
la stingerea in intregime a debitului, prin modalitatile prevazute de
ordonanta.
23.1.2. In cazul gajului fara deposedare bunul mobil gajat ramane in
pastrare la debitor, pe cheltuiala si raspunderea acestuia, si este tinut la
dispozitia organelor de executare pana la data stingerii obligatiei la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, prin modalitatile prevazute de
ordonanta.
23.1.3. Daca debitorul plateste obligatiile la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate in intregime, inainte ca bunul sa fie
valorificat, bunul mobil gajat se restituie debitorului.
23.2.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile proprietate a
debitorului naste un drept de ipoteca in favoarea organelor de executare.
23.2.2. Bunul imobil ipotecat ramane in posesia debitorului care are
dreptul sa-i culeaga fructele ca orice proprietar.
23.2.3. Organele de executare in baza ipotecii au dreptul sa urmareasca
bunul imobil.
23.2.4. Dreptul de ipoteca al organelor de executare asupra bunului imobil
ipotecat inceteaza numai daca debitul in legatura cu care s-a nascut dreptul de
ipoteca se stinge in intregime.
Ordonanta:
Art. 44
(1) Procedura de executare silita se efectueaza din oficiu si, o data
inceputa, se poate suspenda, intrerupe sau poate inceta numai in cazurile si
sub forma prevazute de prezenta ordonanta.
(2) Executarea silita se suspenda:
a) cand suspendarea a fost dispusa de instanta sau de creditorul bugetar;
b) de la data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata;
c) in alte cazuri prevazute de lege.
(3) Executarea silita se intrerupe:
a) la data declararii starii de insolvabilitate a debitorului;
b) in alte cazuri prevazute de lege.
(4) Executarea silita inceteaza daca:
a) s-au stins integral creantele bugetare prevazute in titlul executoriu,
inclusiv dobanzile, penalitatile de orice fel, cheltuielile de executare,
precum si orice alte sume stabilite in sarcina debitorului, potrivit legii;
b) a fost desfiintat titlul executoriu;
c) in alte cazuri prevazute de lege.
24. Norme metodologice:
24.1. Pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate datorate si neplatite de debitor in termenul comunicat prin
instiintarea de plata, organele de executare declanseaza, din oficiu, procedura
executarii silite.
24.2. Executarea silita se suspenda dupa cum urmeaza:
a) daca instanta de judecata, pana la solutionarea contestatiei, a
suspendat intreaga procedura de executare silita, la cerere, prin incheiere
motivata;
b) daca organele de executare, la cererea debitorului, au dispus
suspendarea temporara, totala sau partiala, numai a popririi conturilor bancare
ale acestuia;
c) daca s-a aprobat inlesnirea la plata a obligatiilor debitorului de catre
casele de asigurari de sanatate, de la data semnarii conventiei;
d) in alte cazuri prevazute de lege.
24.3. Executarea silita inceteaza in urmatoarele cazuri:
a) cand debitorul, in cursul executarii silite, achita contributia la
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, precum si accesoriile
acesteia, respectiv dobanzi, penalitati de orice fel, inclusiv cheltuieli de
executare si orice alte sume stabilite, potrivit legii, in sarcina sa;
b) cand titlul executoriu a fost desfiintat;
c) in alte cazuri prevazute de lege.
Ordonanta:
Art. 47
(1) Executarea silita a creantelor bugetare se efectueaza numai in temeiul
unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonante de organul de executare
competent in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul debitorul,
persoana fizica sau juridica, ori unde acesta este luat in evidenta fiscala.
(2) Actul emis potrivit alin. (1), in cuprinsul caruia s-a inscris creanta
bugetara, denumit titlu executoriu, va contine: antetul organului emitent;
numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de inregistrare
si/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice
alte date de identificare; cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate;
temeiul legal al puterii executorii a titlului; data intocmirii titlului,
stampila si semnatura organului de executare.
(3) Pentru debitorii obligati in mod solidar la plata creantelor bugetare
se va intocmi un singur titlu executoriu.
25. Norme metodologice:
25.1. Organul de executare al casei de asigurari de sanatate va proceda la
aplicarea masurilor de executare silita numai pentru obligatiile prevazute
intr-un titlu executoriu emis potrivit legii.
25.1.1. Pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate declarate de catre platitor, precum si pentru cele stabilite de
organele competente ale caselor de asigurari de sanatate din oficiu sau ca
urmare a unui control, care nu au fost achitate la termenele legale de plata,
titlul executoriu este actul emis de organul de executare.
25.1.2. Pentru obligatiile provenind din sanctiuni contraventionale, titlul
executoriu este procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a
amenzii, ramas definitiv prin neexercitarea caii de atac, ori hotararea
judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila prin care se respinge
plangerea.
25.1.3. Pentru obligatiile asupra carora s-a pronuntat o instanta
judecatoreasca, titlul executoriu este hotararea judecatoreasca definitiva si
irevocabila, investita cu formula executorie.
25.1.4. Pentru obligatiile transmise spre executare de alte institutii
publice, titlul executoriu este actul caruia legea ii confera acest caracter.
25.2. Titlul executoriu se intocmeste de organul de executare pentru
contributiile restante la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate,
precum si pentru accesoriile acestora.
25.3. In cazul in care exista mai multi debitori care raspund solidar si
nelimitat pentru aceeasi creanta la Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate, organul de executare competent emite un singur titlu executoriu,
facand mentiune despre numele si prenumele sau denumirea tuturor debitorilor.
Ordonanta:
Art. 48
(1) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc
creante bugetare, se transmit in termen de cel mult 30 de zile de la emitere,
spre executare silita, potrivit legii, organelor prevazute la art. 49.
(2) In cazul in care titlurile executorii emise de alte organe decat cele
prevazute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre urmatoarele elemente:
numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul
unic de inregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul
legal, semnatura organului care l-a emis si dovada comunicarii acestora,
organul de executare va restitui de indata titlurile executorii organelor
emitente.
(3) In cazul in care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de
catre un alt organ, organul de executare ii va confirma primirea, in termen de
30 de zile.
26. Norme metodologice:
26.1. Titlurile executorii care privesc creante la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate, emise de alte organe competente, se transmit
organelor de executare in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau
sediul debitorul ori unde este luat in evidenta fiscala, in termen de 30 de
zile de la data emiterii lor.
26.2.1. Titlurile executorii se transmit printr-o adresa care trebuie sa
cuprinda:
a) denumirea completa a emitentului;
b) temeiul legal al transmiterii titlului executoriu spre executare;
c) numele si prenumele sau denumirea debitorului;
d) domiciliul sau sediul debitorului;
e) alte elemente de identificare a acestuia: seria si numarul actului de
identitate sau, dupa caz, codul de inregistrare fiscala etc.;
f) natura debitului si suma de plata;
g) alte informatii necesare incasarii creantelor la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate prin executare silita: bunuri urmaribile, surse
de venituri, depozite bancare etc.
26.2.2. Atunci cand este cazul, impreuna cu titlurile executorii se vor
transmite si copii certificate de pe procesele-verbale de aducere la
indeplinire a masurilor asiguratorii.
26.3. Organele de executare ale caselor de asigurari de sanatate vor
confirma primirea titlului executoriu pentru obligatiile la Fondul national
unic de asigurari sociale de sanatate, transmis de catre alte organe
competente, in termen de 30 de zile de la primirea acestuia.
Ordonanta:
Art. 49
(1) Creditorii bugetari care administreaza creantele bugetare, prin
organele proprii, centrale sau teritoriale, dupa caz, ori cele ale
administratiei publice locale, sunt abilitati sa aduca la indeplinire masurile
asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita prevazuta de
prezenta ordonanta.
(2) Creantele bugetare care se incaseaza, se administreaza, se
contabilizeaza si se utilizeaza de institutiile publice, provenite din venituri
proprii, precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale se
executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa aduca la indeplinire
masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit
prevederilor prezentei ordonante.
(3) Organele prevazute la alin. (1) si (2) sunt denumite in continuare
organe de executare.
(4) In cazul in care institutiile publice transmit titluri executorii
privind venituri proprii spre executare silita organelor Ministerului
Finantelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.
27. Norme metodologice:
27.1. Pentru creantele la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate sunt abilitate sa efectueze procedura de executare silita organele
proprii teritoriale ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
Ordonanta:
Art. 51
(1) Pentru efectuarea procedurii de executare silita este competent organul
de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile,
coordonarea intregii executari revenind organului in a carui raza teritoriala
isi are sediul sau domiciliul ori unde este luat in evidenta fiscala debitorul,
dupa caz. In cazul in care executarea silita se face prin poprire, organul de
executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei masuri de executare
asupra tertului poprit, indiferent de locul unde isi are sediul sau domiciliul.
(2) Atunci cand se constata ca exista pericolul evident de instrainare,
substituire sau de sustragere de la executare silita a bunurilor si veniturilor
urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la
indisponibilizarea si executarea silita a acestora, indiferent de locul in care
se gasesc bunurile.
(3) Organul de executare coordonator va sesiza in scris celelalte organe
prevazute la alin. (1), comunicandu-le titlul executoriu in copie certificata,
situatia debitorului, contul in care se vor vira sumele incasate, precum si
orice alte date utile pentru identificarea debitorului si a bunurilor ori
veniturilor urmaribile.
(4) Pentru creantele bugetare administrate de autoritatile administratiei
publice locale este competent sa efectueze procedura de executare silita
organul de executare in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul
ori este luat in evidenta fiscala debitorul, dupa caz.
28. Norme metodologice:
28.1.1. In cazul in care debitorul nu are bunuri urmaribile in raza
teritoriala a organului de executare unde acesta isi are domiciliul, sediul sau
este luat in evidenta, sunt competente sa aplice masurile de executare silita
mobiliara si/sau imobiliara organele de executare in raza carora se afla aceste
bunuri.
28.1.2. In aceasta situatie organul de executare coordonator va comunica
prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire o copie certificata de pe
titlul executoriu, indicand totodata:
a) elementele de identificare a debitorului;
b) elementele de identificare a bunurilor sau veniturilor debitorului, dupa
caz;
c) contul in care se vor vira sumele incasate.
28.2. Organul de executare va comunica, in termen de 30 de zile, organului
de executare coordonator aplicarea masurilor de executare silita sau, dupa caz,
motivele pentru care acestea nu pot fi aplicate, anexand documentele
justificative.
Ordonanta:
Art. 52
Cand se constata ca domiciliul sau sediul debitorului se afla in raza
teritoriala a altui organ de executare, titlul executoriu impreuna cu dosarul
executarii vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, daca este cazul, organul
de la care s-a primit titlul executoriu.
29. Norme metodologice:
29.1. Atunci cand domiciliul sau sediul debitorului se afla in raza
teritoriala a altui organ de executare, titlul executoriu impreuna cu dosarul
executarii se vor transmite acestui organ, care are obligatia sa confirme
debitul in termen de 29 de zile. Despre aceasta masura va fi instiintat si
organul de la care a fost primit titlul executoriu.
Ordonanta:
Art. 54
(1) Organele de executare au obligatia de a face demersurile necesare
pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum si a
bunurilor si veniturilor urmaribile ale acestuia.
(2) Daca debitorul nu este gasit la domiciliul sau la sediul cunoscut,
organul de executare este obligat sa solicite organelor de politie sa faca
cercetari, precum si sa ceara relatii de la oficiul registrului comertului sau
de la oricare alta persoana fizica sau juridica ori de la alte organe
competente, in scopul stabilirii locului unde se afla debitorul si al obtinerii
oricaror date detinute in legatura cu acesta.
30. Norme metodologice:
30.1. In cazul in care debitorul nu este identificat la domiciliul sau
sediul cunoscut, organul de executare va solicita relatiile necesare
identificarii debitorului, in cazul persoanelor fizice, compartimentelor de
evidenta a populatiei ale organelor de politie, iar pentru persoanele juridice,
oficiilor registrului comertului sau instantelor judecatoresti unde sunt
inregistrate ori altor registre publice, dupa caz. Aceste organe sunt obligate
sa furnizeze relatiile solicitate, fara perceperea unei taxe sau a unui tarif.
30.2. In scopul stabilirii locului unde se afla debitorul si bunurile ori
veniturile acestuia si pentru obtinerea oricaror alte date in legatura cu
acestea, organele de executare vor solicita informatii si de la alte organe
competente sau persoane fizice ori juridice, dupa caz.
30.3. In scopul identificarii tuturor bunurilor si veniturilor urmaribile
apartinand persoanelor fizice, organele de executare vor solicita organelor in
a caror evidenta se afla sau se inscriu, dupa caz, asemenea bunuri date privind
existenta si individualizarea acestora.
Ordonanta:
Art. 55
(1) La cererea organului de executare bancile, organele de politie,
institutiile care gestioneaza registre publice sau altele asemenea, alte
persoane juridice sau persoane fizice care exercita profesii libere,
desfasurate in mod independent in conditiile legii, sunt obligate sa furnizeze
de indata in scris datele si informatiile solicitate, in vederea aplicarii
procedurii de executare silita, precum si pentru luarea altor masuri privind
stingerea creantelor bugetare, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel,
fara perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.
(2) Organele de executare sunt obligate sa asigure confidentialitatea
informatiilor primite.
31. Norme metodologice:
31.1. La cererea organelor de executare ale caselor de asigurari de
sanatate, bancile sunt obligate sa furnizeze, in scris, informatiile necesare
executarii silite a debitorilor prin poprire, privind: existenta conturilor
deschise de catre debitori; data ultimei operatiuni, in situatia in care
debitorul are cont deschis si nu mai efectueaza operatiuni; data inchiderii
contului; daca detin informatii privind bunurile sau veniturile debitorului,
precum si alte informatii utile aplicarii masurilor de executare silita, dupa
caz.
Ordonanta:
Art. 56
Organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice au
obligatia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, in
indeplinirea, potrivit legii, a activitatii de executare silita.
32. Norme metodologice:
32.1. La cererea organelor de executare, organele de politie, jandarmerie
si alti agenti ai fortei publice ai obligatia de a da concursul acestora la
indeplinirea masurilor de executare silita a bunurilor mobile si/sau a
bunurilor imobile, potrivit dispozitiilor legale.
Ordonanta:
Art. 58
(1) In exercitarea atributiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de
executare silita executori bugetari pot:
a) sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica,
sau in alte incinte unde acesta isi pastreaza bunurile, in scopul identificarii
bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si sa analizeze
evidenta contabila a debitorului in scopul identificarii tertilor care datoreaza
sau detin in pastrare venituri ori bunuri ale debitorului;
b) sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale
debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile in care
acesta isi pastreaza bunurile;
c) sa solicite si sa cerceteze orice document sau element material care
poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietate a debitorului.
(2) Executorul poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau
resedinta unei persoane fizice, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de
refuz, organul de executare va cere autorizarea instantei judecatoresti
competente potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.
(3) Accesul executorului bugetar in locuinta, in incinta de afaceri sau in
orice alta incapere a debitorului, persoana fizica sau juridica, se poate
efectua intre orele 6,00 - 22,00, in orice zi lucratoare. Executarea inceputa
va putea continua in aceeasi zi sau in zilele urmatoare. In cazuri temeinic
justificate de pericolul instrainarii unor bunuri, accesul in incaperile
debitorului va avea loc si la alte ore decat cele mentionate, precum si in
zilele nelucratoare, in baza autorizatiei prevazute la alin. (2).
33. Norme metodologice:
33.1. Accesul executorului bugetar in incaperile reprezentand domiciliul
sau resedinta debitorului ori a proprietarului imobilului unde se afla bunurile
debitorului se realizeaza in prezenta acestuia. In cazul in care acestia nu
sunt prezenti si accesul ii este permis de alti membri majori ai familiilor
acestora, organul de executare va fi insotit de un reprezentant al politiei si
de doi martori majori.
33.2. Atunci cand debitorul sau o alta persoana asupra careia se afla
bunuri sau valori ale acestuia refuza accesul in incaperile ce reprezinta
domiciliul sau resedinta sa, executorul va cere instantei judecatoresti
autorizarea pentru intrarea in incaperile mai sus mentionate.
Ordonanta:
Art. 61
(1) Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de
executare silita sunt in sarcina debitorului urmarit, daca legea nu prevede
altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile facute, suma ce urmeaza sa fie
platita de catre debitor se stabileste de organul de executare prin
proces-verbal, pe baza caruia se emite titlul executoriu potrivit prevederilor
art. 47 alin. (1).
(2) Cheltuielile de executare silita a creantelor bugetare se avanseaza de
creditorii care au inceput procedura de executare silita, din bugetul acestora.
(3) Cheltuielile de executare care nu au la baza documente care sa ateste
ca au fost efectuate in scopul executarii silite nu sunt in sarcina debitorului
urmarit.
34. Norme metodologice:
34.1. Cheltuielile de executare silita a creantelor la Fondul national unic
de asigurari sociale de sanatate reprezinta totalitatea cheltuielilor de orice
fel necesare efectuarii procedurii de executare silita, dupa emiterea somatiei,
potrivit legii.
34.2. Cheltuielile de executare silita cuprind:
a) sumele reprezentand cheltuieli pentru publicarea somatiei debitorului,
atunci cand aceasta este necesara;
b) sumele cuvenite persoanelor specializate pentru evaluarea bunurilor
supuse executarii silite;
c) sumele reprezentand cheltuieli efectuate, pentru bunurile mobile
sechestrate, cu ridicarea, manipularea, transportul, depozitarea, conservarea,
precum si culegerea fructelor etc., dupa caz, daca acestea sunt efectuate prin
intermediul unor terti;
d) sumele reprezentand cheltuieli efectuate pentru administrarea bunurilor
imobile;
e) indemnizatia custodelui;
f) indemnizatia administratorului-sechestru;
g) sumele reprezentand cheltuieli efectuate cu ocazia publicarii anuntului
privind vanzarea, in ziare sau prin alte tipuri de mass-media;
h) sumele reprezentand cheltuieli efectuate cu organizarea licitatiei;
i) sumele reprezentand cheltuieli privind transmiterea actelor de procedura
prin posta;
j) alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procedurii de executare
silita a obligatiei la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.
34.3. Cheltuielile de executare silita efectuate de organul de executare
pentru incasarea obligatiei la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate sunt in sarcina debitorului si in toate cazurile sunt dovedite cu
documente.
34.4. In cazul cheltuielilor privind transmiterile prin posta, cuantumul
acestora este tariful practicat de posta pentru astfel de transmiteri.
34.5.1. Pentru sumele reprezentand cheltuieli de executare silita, pe baza
actelor privind cheltuielile efectuate pana la eliberarea sau distribuirea
sumelor rezultate din executarea silita, se incheie un proces-verbal.
Procesul-verbal, semnat de conducatorul organului de executare, constituie
titlu executoriu.
34.5.2. In cazul in care, prin aplicarea tuturor modalitatilor posibile de
executare silita, nu s-a realizat nici o suma, se incheie, de asemenea,
procesul-verbal prevazut la pct. 34.5.1.
34.6. Cand debitorul achita sumele pentru care s-a inceput executarea
silita, inainte de a se trece la vanzarea bunurilor mobile sau imobile
indisponibilizate, el este obligat sa achite si cheltuielile ce s-au facut cu
primele forme de executare, pentru care organele de executare vor incheia un
proces-verbal ce constituie titlu executoriu.
Ordonanta:
Art. 63
(1) Sunt supuse executarii silite prin poprire, potrivit legii, orice sume
urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in
valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau
datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane sau pe care acestea
le vor datora debitorului si/sau le vor detine tertii in viitor in temeiul unor
raporturi juridice existente.
(2) In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati in
valuta, bancile sunt autorizate sa efectueze convertirea in lei a sumelor in
valuta, fara consimtamantul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de
acestea pentru ziua respectiva.
35. Norme metodologice:
35.1. Executarea silita prin poprire, potrivit legii, se poate intinde
asupra oricaror sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati
banesti in lei si in valuta, inclusiv venituri din titluri de valoare sau alte
bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului
de catre terte persoane fizice ori juridice sau pe care acestea i le vor datora
debitorului si/sau pe care le vor detine in viitor pentru debitor in temeiul
unor raporturi juridice existente.
35.2. Atunci cand debitorii detin titluri de valoare sau alte bunuri mobile
necorporale urmaribile, organul de executare poate proceda la aplicarea
masurilor de executare silita prin poprirea veniturilor rezultate din acestea.
In acest caz tertul poprit este societatea comerciala si/sau autoritatea
publica emitenta a titlurilor de valoare respective.
35.3.1. In raport de cuantumul creantei la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate, de natura si vechimea acesteia, de gradul de
solvabilitate si de rata lichiditatii debitorului, organul de executare poate
porni executarea silita prin decontare bancara si/sau prin poprire a
veniturilor rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale
pentru intreaga suma datorata sau partial, in functie de vechimea debitelor.
35.3.2. Daca debitorul are conturi deschise la mai multe banci sau urmeaza
sa incaseze venituri rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile
necorporale de la terte persoane juridice pentru realizarea creantei la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, in masura in care este necesar,
executarea silita prin poprire se poate intinde concomitent asupra mai multor
conturi bancare ori asupra mai multor terti popriti.
35.4. Dupa indestularea creantei la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate in conditiile prevazute la pct. 35.3.2., organul de
executare va instiinta de indata bancile si/sau tertii popriti pentru sistarea
indisponibilizarii conturilor sau a veniturilor, dupa caz.
Ordonanta:
Art. 64
Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica,
realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau
indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile
prevazute de Codul de procedura civila.
36. Norme metodologice:
36.1. Salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile
acordate in cadrul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt
destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite pana
la o treime din venitul lunar net.
36.2. Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu
poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de
natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
36.3. Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic
debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia,
in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe
economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest
cuantum.
36.4. Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru
ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de
deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte
asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot
fi urmarite pentru nici un fel de datorii.
36.5. Poprirea ramane valabil infiintata si in cazul in care debitorul isi
schimba locul de munca la o alta unitate sau este pensionat. In acest caz
unitatea de la care pleaca debitorul va trimite actele prin care s-a infiintat
poprirea unitatii la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului
competent din cadrul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit. Despre
aceasta situatie va fi instiintat si organul de executare.
Ordonanta:
Art. 65
(1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane
juridice se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va
fi trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, tertului poprit,
impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Totodata va fi
instiintat si debitorul despre infiintarea popririi.
(2) Poprirea nu este supusa validarii.
(3) Poprirea infiintata anterior, ca masura asiguratorie, devine executorie
prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta tertului
poprit, si instiintarea despre aceasta a debitorului.
(4) Tertul poprit este obligat ca, in termen de 5 zile de la primirea
comunicarii ce i s-a facut potrivit alin. (1) si (3), sa instiinteze organul de
executare daca datoreaza vreo suma de bani cu orice titlu debitorului.
(5) Poprirea se considera infiintata la data la care tertul poprit, prin
instiintarea trimisa organului de executare, confirma ca datoreaza sume de bani
debitorului, sau la data expirarii termenului prevazut la alin. (4).
(6) Dupa infiintarea popririi tertul poprit este obligat sa faca de indata
retinerile prevazute de lege si sa vireze sumele retinute in contul indicat de
organul de executare, comunicand totodata in scris despre existenta altor
creditori.
(7) In cazul in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi
creditori, tertul poprit ii va anunta in scris despre aceasta pe creditori si
va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevazute la
art. 118.
37. Norme metodologice:
37.1. Pentru executarea silita a creantelor la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate, organele de executare in evidentele carora se
afla inscris debitul respectiv vor infiinta popriri asupra tertilor care,
potrivit legii, detin si/sau datoreaza, cu orice titlu, debitorilor sume
urmaribile, inclusiv sume provenite din venituri generate de titlurile de
valoare sau alte bunuri mobile necorporale.
37.2.1. Poprirea se infiinteaza de catre organul de executare printr-o
adresa de infiintare a popririi, insotita de o copie certificata de pe titlul
executoriu, care se transmit tertului poprit. Comunicarea se face prin posta,
cu confirmare de primire, sau prin persoane imputernicite ale organului de
executare.
37.2.2. Adresa de infiintare a popririi va cuprinde:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numarul si data emiterii;
e) denumirea si sediul sau numele, prenumele si domiciliul tertului poprit;
d) temeiul legal al executarii silite prin poprire;
e) datele de identificare a debitorului;
f) numarul si data titlului executoriu, precum si organul emitent;
g) natura creantei la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate;
h) cuantumul creantei la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate pentru care s-a infiintat poprirea, atunci cand acesta este mai mic
decat cel evidentiat in titlul executoriu, ca urmare a stingerii partiale a
debitului;
i) contul in care urmeaza a se vira suma retinuta;
j) semnatura si stampila organului de executare.
37.3.1. Tertul poprit, de indata ce a primit adresa de infiintare a
popririi, va lua masura de indisponibilizare a acestor venituri in cuantumul
necesar achitarii sumelor datorate pentru care s-a infiintat poprirea.
37.3.2. In functie de cuantumul creantei la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate, de marimea veniturilor debitorului si de data
platii acestora, tertul poprit va efectua una sau mai multe retineri si plati
pana la recuperarea integrala a creantei la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate.
37.3.3. In cazul in care sunt infiintate popriri si de alti creditori,
tertul poprit va comunica organului de executare numele si adresa celorlalti
creditori, precum si sumele poprite de fiecare.
37.4. In situatia in care a fost pornita executarea silita prin poprire din
lipsa altor bunuri urmaribile si se constata ca debitorul a dobandit bunuri
mobile si imobile urmaribile, organul de executare, in functie de cuantumul
creantei nerecuperate, va aplica si celelalte modalitati de executare silita.
37.5. Atunci cand, prin poprire, creanta bugetara este realizabila pe o
perioada mai mare de un an, dupa infiintarea popririi, organul de executare va
verifica, cel putin o data pe an, daca debitorul a dobandit si alte bunuri sau
realizeaza si alte venituri decat cele asupra carora s-a inceput executarea
silita.
Ordonanta:
Art. 66
(1) Pentru stingerea creantelor bugetare debitorii detinatori de conturi bancare
pot fi urmariti prin decontare bancara, prevederile art. 65 alin. (1)
aplicandu-se in mod corespunzator. In acest caz, o data cu comunicarea somatiei
si a titlului executoriu, facuta debitorului potrivit art. 41, o copie
certificata de pe acest titlu va fi introdusa la banca unde se afla deschis
contul debitorului.
(2) Despre aceasta masura va fi instiintat si debitorul.
(3) In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data
sesizarii bancii potrivit alin. (1) sumele existente, precum si cele viitoare
provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt
indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora
primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti,
bancile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv
la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plati din conturile
acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor bugetare, cu exceptia
sumelor necesare platii drepturilor salariate.
(4) Daca debitorul face plata in termenul prevazut in somatie, organul de
executare va instiinta de indata in scris bancile pentru sistarea totala sau
partiala a indisponibilizarii conturilor si retinerilor. In caz contrar banca
este obligata sa procedeze conform dispozitiilor alin. (3).
(5) In situatia in care titlurile executorii nu pot fi onorate in aceeasi
zi, bancile vor urmari executarea acestora din incasarile zilnice realizate in
contul debitorului.
(6) Dispozitiile art. 65 alin. (7) se aplica in mod corespunzator.
38. Norme metodologice:
38.1. Atunci cand debitorii detin conturi bancare, in lei si in valuta,
organul de executare poate proceda la aplicarea masurilor de executare silita
prin decontare bancara. In acest caz, tertul poprit este banca la care
debitorul are conturi deschise, in lei sau in valuta.
38.2. Nu pot fi supuse executarii silite prin decontare bancara sumele
aflate in conturile deschise la trezoreria statului de catre institutiile publice.
38.3. La inceperea executarii silite, o data cu transmiterea adresei de
infiintare a popririi, organul de executare va comunica debitorului somatia si
titlul executoriu, instiintandu-l in scris despre masura luata.
38.4.1. Banca, de indata ce a fost sesizata, prin comunicarea adresei de
infiintare a popririi, insotita de copia certificata de pe titlul executoriu,
va lua masura de indisponibilizare a sumelor aflate in contul debitorului in
cuantumul necesar stingerii sumelor datorate pentru care s-a infiintat
poprirea.
38.4.2. In cazul in care sumele aflate in contul debitorului nu asigura
realizarea integrala a sumelor datorate, banca va indisponibiliza incasarile
zilnice realizate in contul debitorului, pana la concurenta cu acestea.
Ordonanta:
Art. 67
Bancile supuse regimului de supraveghere speciala sau de administrare
speciala si care efectueaza platile dispuse in limita incasarilor vor deconta
zilnic cu prioritate sumele reprezentand obligatiile bugetare cuprinse in ordinele
de plata emise de debitori si/sau creante bugetare cuprinse in dispozitiile de
incasare emise de organele de executare.
39. Norme metodologice:
39.1. In cazul in care bancile la care debitorul are conturi deschise si
poprite de organele de executare sunt supuse regimului de supraveghere speciala
sau de administrare speciala si efectueaza plati dispuse in limita incasarilor,
acestea au obligatia de a deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentand
obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate cuprinse
in ordinele de plata emise de debitori si/sau creantele la Fondul national unic
de asigurari sociale de sanatate cuprinse in dispozitiile de incasare emise de
organele de executare.
Ordonanta:
Art. 68
(1) Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza
vreo suma de bani debitorului urmarit sau nu respecta dispozitiile art. 65
alin. (6) si (7) si ale art. 66, precum si in cazul in care invoca alte
neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind
infiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se
afla domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare
ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta
mentinerea sau desfiintarea popririi.
(2) Judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere.
(3) Pe baza hotararii de mentinere a popririi, care constituie titlu
executoriu, organul de executare poate incepe executarea silita a tertului poprit
in conditiile prezentei ordonante.
40. Norme metodologice:
40.1. In temeiul hotararii de mentinere a popririi, pronuntata de instanta
judecatoreasca, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate
incepe, pentru stingerea obligatiilor la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate in sarcina debitorului, procedura de executare silita
asupra bunurilor si veniturilor proprii ale tertelor persoane poprite care
detin si/sau datoreaza, cu orice titlu, debitorului sume urmaribile
reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, precum si
venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.
Ordonanta:
Art. 69
(1) In cazul in care popririle infiintate de organul de executare genereaza
imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economica, cu
consecinte sociale deosebite, creditorul bugetar poate dispune, la cererea
debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, suspendarea
temporara, totala sau partiala a executarii silite prin decontare bancara.
(2) O data cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de
orice sarcini, oferite in vederea sechestrarii sau alte garantii legale.
41. Norme metodologice:
41.1. In cazul in care popririle infiintate de organul de executare pentru
colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
genereaza imposibilitatea debitorului de a continua propria activitate
economica ori incetarea sau diminuarea activitatii sale, acesta poate solicita
suspendarea temporara a popririi conturilor bancare printr-o cerere adresata
organului de executare in a carui raza teritoriala isi are sediul ori unde este
luat in evidenta ca platitor de contributie la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate.
41.2. Organele competente a dispune suspendarea popririi sunt casele de
asigurari de sanatate, cu aprobarea presedintelui/directorului general.
41.3.1. Pe baza cererii, a datelor si documentelor prezentate, precum si a
garantiilor legale oferite de debitor, organul abilitat poate dispune, o
singura data in cadrul anului calendaristic:
a) suspendarea temporara totala a executarii silite prin decontare bancara,
pentru o perioada de maximum doua luni, asupra tuturor conturilor bancare
deschise de debitor, daca debitorul este in imposibilitatea de a rambursa
ratele scadente si dobanzile aferente pentru credite obtinute cu garantie
guvernamentala;
b) suspendarea temporara partiala a executarii silite prin decontare
bancara, pentru o perioada de maximum 6 luni, pe toate conturile sau pe o parte
din conturile bancare deschise de debitor, in proportie de pana la 50% din suma
indisponibilizata prin aceasta suspendare sau care urmeaza a fi
indisponibilizata din incasarile zilnice, dupa caz.
41.3.2. Termenele maxime de 2 sau 6 luni, dupa caz, prevazute la pct.
41.3.1, incep sa curga in 3 zile de la data aprobarii suspendarii.
41.4.1. Cererea debitorului trebuie sa cuprinda:
a) datele de identificare a debitorului, respectiv denumirea, sediul, codul
de inregistrare fiscala, precum si alte date necesare;
b) solicitarea expresa a suspendarii temporare a popririi conturilor
bancare;
c) precizarea bancilor si a tuturor conturilor bancare deschise la acestea;
d) indicarea expresa a bunurilor mobile/imobile libere de orice sarcini,
aflate in proprietatea debitorului, in vederea sechestrarii acestora, precum si
orice alte garantii constituite, potrivit legii, de debitor sau de terte
persoane in favoarea debitorului, dupa caz;
e) motivele invocate in sustinerea cererii.
41.4.2. In cazul in care debitorul solicita suspendarea temporara totala a
executarii silite prin decontare bancara, cererea trebuie sa cuprinda motivele
temeinice care genereaza imposibilitatea de plata a ratelor scadente si a
dobanzilor la creditele cu garantie guvernamentala si va fi insotita de
urmatoarele documente:
a) copie certificata de pe contractul de imprumut, cu scadenta ratelor si a
dobanzilor si volumul acestora;
b) situatia privind soldurile conturilor de disponibil si/sau depozit in
lei si in valuta la data depunerii cererii;
c) copie certificata de pe ultima balanta de verificare lunara;
d) situatia creantelor debitorului;
e) copii legalizate de pe actele care atesta dreptul de proprietate asupra
bunurilor mobile si imobile oferite de debitor drept garantie in vederea
sechestrarii;
f) dovada in original ca bunurile oferite drept garantie nu sunt grevate de
sarcini sau de garantii reale legale, emisa in conditiile legii;
g) alte documente care sa ateste constituirea altor garantii legale de
catre debitor sau terte persoane.
In cazul in care garantiile sunt constituite, potrivit legii, de terte
persoane, acestea trebuie sa faca dovada ca nu au obligatii restante la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate;
h) orice alte documente si date considerate utile pentru solutionarea
cererii.
41.4.3. In cazul in care debitorul solicita suspendarea temporara partiala
a executarii silite prin decontare bancara, la cerere se vor anexa:
a) documentele mentionate la pct. 41.4.2. lit. a) - h);
b) situatia obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate restante, precum si cauzele care au condus la neachitarea debitelor;
c) situatia privind creditele curente si cele nerambursate la scadenta;
d) situatia privind debitorii, conform evidentelor contabile, vechimea
acestora, cauzele neincasarii sumelor datorate de acestia si, dupa caz,
masurile de urmarire intreprinse, numarul de cazuri aflate la instantele de
judecata si sumele datorate, stadiul acestor cazuri;
e) declaratie pe propria raspundere privind cota de participare a
debitorului la capitalul social al altor societati comerciale, capitalul social
subscris si cel varsat.
41.5.1. Cererea debitorului si documentele anexate se vor transmite de
catre organele de executare competente sa aplice procedura de executare silita,
insotite si de urmatoarele documente:
a) copii certificate de pe actele de executare silita ale debitorului;
b) referatul motivat, intocmit de organul de executare competent sa aplice
procedura de executare silita prin poprire, impreuna cu propunerile acestuia.
41.5.2. In baza cererii si a documentelor prezentate in sustinerea acesteia,
organele competente a dispune suspendarea executarii silite prin decontare
bancara din cadrul caselor de asigurari de sanatate pot dispune aceasta masura
cu aprobarea presedintelui/directorului general, comunicand in scris atat
debitorului, organului de executare competent, cat si bancilor la care
debitorul isi are deschise conturile bancare care fac obiectul suspendarii
popririi proportia in care sumele indisponibilizate sunt supuse masurii de
suspendare a popririi si termenul de valabilitate a masurii aprobate.
41.6. De la data primirii comunicarii bancile vor aduce la indeplinire
masura de suspendare a popririi, reluand procedura de executare silita prin
poprire dupa expirarea perioadei de suspendare.
41.7. Cu 10 zile inainte de expirarea termenului de aplicare a suspendarii,
organul de executare competent va comunica bancii reluarea procedurii de
executare silita prin poprire in situatia in care creantele la Fondul national
unic de asigurari sociale de sanatate nu au fost stinse in intregime prin
modalitatile prevazute de lege.
Ordonanta:
Art. 70
(1) Executarea silita a bunurilor mobile ale debitorului se face prin
sechestrarea si valorificarea acestora, in temeiul unui titlu executoriu, chiar
daca acestea se afla la un tert.
(2) Tertul nu se poate opune sechestrarii unui bun al debitorului invocand
un drept de gaj ori un privilegiu pe care il are asupra bunurilor.
(3) Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului cu
exceptiile prevazute de lege.
(4) Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca masura asiguratorie nu
este necesara o noua sechestrare, prevederile art. 36 fiind aplicabile.
(5) Executorul bugetar, la inceperea executarii silite, este obligat sa
verifice daca bunurile prevazute la alin. (4) se gasesc la locul aplicarii
sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa
sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele gasite la
verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creantei.
42. Norme metodologice:
42.1. Bunurile mobile urmaribile, proprietate a debitorului, supuse
executarii silite, se sechestreaza in cazul in care acestea nu au fost anterior
indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurator.
42.2. Bunurile mobile urmaribile ale debitorului, aflate la domiciliul, la
resedinta sau la sediul acestuia ori in alt loc, vor fi identificate si
sechestrate de indata, pentru a se evita instrainarea acestora pana la momentul
valorificarii.
42.3. In scopul sechestrarii, debitorul este obligat sa prezinte
executorului toate bunurile mobile pe care le are in proprietate exclusiva, in
proprietate comuna sau indiviza, sa-i dea informatii complete asupra tuturor
acestor bunuri, precizand locul unde se afla fiecare, asupra bunurilor mobile
pe care le detine, dar sunt proprietatea altor persoane, precum si sa prezinte
orice documente si evidente referitoare la bunurile mentionate.
42.4.1. In cazul debitorilor persoane fizice se vor sechestra bunurile
mobile proprii ale acestora.
42.4.2. Atunci cand acestea lipsesc sau valoarea lor nu acopera integral
creanta la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, vor fi
sechestrate si bunurile mobile comune ale sotilor.
42.5. Tertul nu se poate opune sechestrarii unui bun al debitorului
invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care il are asupra bunului.
42.6. In cazul in care bunurile mobile au fost anterior indisponibilizate
prin aplicarea sechestrului asigurator, iar la verificarea acestora se constata
ca cele gasite nu sunt suficiente pentru stingerea creantei la Fondul national
unic de asigurari sociale de sanatate, executorul este obligat sa sechestreze
si alte bunuri ale debitorului.
Ordonanta:
Art. 71
(1) In cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executarii
silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:
a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la
formarea profesionala, precum si cele strict necesare exercitarii profesiei sau
a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii
activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, furajele si
animalele de productie si de lucru;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si
familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de
acelasi fel;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni, iar
daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare
pana la noua recolta;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si
pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii
persoanelor bolnave;
f) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.
(2) Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfasurarii activitatii
de comert nu sunt exceptate de la executare silita.
43. Norme metodologice:
43.1. Sunt exceptate de la executarea silita urmatoarele categorii de
bunuri mobile, proprietate a debitorului persoana fizica:
a) bunurile mobile care servesc la exercitarea profesiei sau a altei
ocupatii cu caracter permanent a debitorului. Bunurile afectate acestei exceptii
vor fi stabilite de executorul bugetar in functie de profesia sau de ocupatia
autorizata a debitorului.
In cazul debitorului agricultor nu sunt supuse executarii silite inventarul
agricol, semintele si furajele necesare hranirii animalelor de munca pana la
noua recolta. Inventarul agricol cuprinde animalele de munca si uneltele pentru
cultivarea pamantului. Tractoarele, remorcile si alte utilaje mecanizate nu
sunt exceptate de la executare.
Bunurile mobile necesare continuarii studiilor si formarii profesionale a
debitorului nu sunt supuse executarii silite. Bunurile afectate acestei
exceptii vor fi stabilite de executor, in functie de profesia sau de ocupatia
autorizata a debitorului;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si al
membrilor familiei sale, care locuiesc impreuna cu acesta: bunurile si
lucrurile strict necesare odihnei, servirii mesei, precum si cele strict
necesare pregatirii si conservarii alimentelor; imbracamintea pe care o poarta
si cea necesara activitatii zilnice; portretele de familie, precum si obiectele
de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pentru un trai decent
timp de doua luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura,
alimentele strict necesare pana la noua recolta. Cantitatea si felul
alimentelor exceptate de la executare vor fi stabilite de executorul bugetar,
de la caz la caz, tinand seama de numarul membrilor de familie care gospodaresc
impreuna si de felul alimentelor gasite;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si
pentru prepararea hranei, pe timp de trei luni de iarna;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii
persoanelor bolnave, in cazul in care in aceasta situatie se afla debitorul sau
membrii familiei care locuiesc cu acesta.
43.2. Bunurile detinute cu incalcarea dispozitiilor legale, cum sunt:
armamentul, munitiile, substantele toxice si stupefiantele, precum si altele
asemenea, nu sunt supuse executarii silite. Organele de executare vor sesiza de
indata despre existenta unor asemenea bunuri organele de politie sau alte
organe competente, care vor proceda conform dispozitiilor specifice.
Ordonanta:
Art. 72
(1) Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care incheie un
proces-verbal de sechestru.
(2) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:
a) denumirea organului de executare; indicarea locului, a datei si a orei
cand s-a facut sechestrul;
b) numele si prenumele executorului bugetar care aplica sechestrul, numarul
legitimatiei si al delegatiei;
c) numarul dosarului de executare, data si numarul de inregistrare a
somatiei, precum si titlul executoriu in baza caruia se face executarea silita;
d) temeiul legal in baza caruia se face executarea silita;
e) sumele datorate pentru a caror executare se aplica sechestrul, inclusiv
cele reprezentand dobanzi, penalitati si penalitati de intarziere,
mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza caruia a fost
stabilita obligatia de plata;
f) numele, prenumele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, in
lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste impreuna cu debitorul sau
denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane
majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente
de identificare a acestor persoane;
g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative
a fiecaruia, dupa aprecierea executorului bugetar, pentru identificarea si
individualizarea acestora, mentionandu-se starea de uzura si eventualele semne
particulare ale fiecarui bun, precum si daca s-au luat masuri spre neschimbare,
cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla,
sau de administrare ori conservare a acestora, dupa caz;
h) mentiunea ca evaluarea se va face inaintea inceperii procedurii de
valorificare, in cazul in care executorul bugetar nu a putut evalua bunul
deoarece acesta necesita cunostinte de specialitate;
i) mentiunea facuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept
de gaj, ipoteca ori privilegiu, dupa caz, constituit in favoarea unei alte
persoane pentru bunurile sechestrate;
j) numele, prenumele si adresa persoanei careia i s-au lasat bunurile,
precum si locul de depozitare a acestora, dupa caz;
k) eventualele obiectii facute de persoanele de fata la aplicarea
sechestrului;
l) mentiunea ca, in cazul in care in termen de 15 zile de la data
incheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plateste obligatiile
bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;
m) semnatura executorului bugetar care a aplicat sechestrul si a tuturor
persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste
persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul bugetar va mentiona
aceasta imprejurare.
(3) Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului
sub semnatura sau i se comunica la domiciliul ori sediul acestuia, precum si,
atunci cand este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mentiunea de
primire a bunurilor in pastrare.
44. Norme metodologice:
44.1.1. Executorul va intocmi un proces-verbal de sechestru in doua sau
trei exemplare, dupa caz.
44.1.2. Un exemplar al procesului-verbal de sechestru ramane la dosarul de
executare, al doilea se va inmana debitorului si celalalt, daca este cazul, se
va inmana custodelui.
44.2. Daca debitorul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze
procesul-verbal de sechestru, organul de executare va face mentiune despre
aceste imprejurari.
44.3. Cand debitorul nu este de fata sau refuza primirea procesului-verbal
de sechestru, acesta se va afisa la domiciliul sau la sediul sau, despre
aceasta incheindu-se un proces-verbal semnat de executorul bugetar si de
persoanele majore care au asistat la aplicarea sechestrului, care, impreuna cu
procesul-verbal de sechestru, se va pastra la dosarul de executare.
Ordonanta:
Art. 74
(1) Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lasate in custodia
debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de
executare sau de executorul bugetar, dupa caz, ori vor fi ridicate si
depozitate de catre acesta. Atunci cand bunurile sunt lasate in custodia
debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii si cand se constata ca
exista pericol de substituire sau de degradare, executorul bugetar poate aplica
sigiliul asupra bunurilor.
(2) In cazul in care bunurile sechestrate constau in sume de bani in lei
sau in valuta, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre
pretioase, obiecte de arta, colectii de valoare, acestea se ridica si se depun,
cel tarziu a doua zi lucratoare, la unitatile specializate.
(3) Cel care primeste bunurile in custodie va semna procesul-verbal de
sechestru.
(4) In cazul in care custodele este o alta persoana decat debitorul sau
creditorul, organul de executare ii va stabili acestuia o remuneratie tinand
seama de activitatea depusa.
45. Norme metodologice:
45.1. Pentru pastrarea bunurilor mobile sechestrate organul de executare
poate lua una dintre urmatoarele masuri:
a) sa aplice sigiliu asupra bunurilor mobile sechestrate, lasandu-le pe
loc;
b) sa numeasca un custode pentru paza lor;
c) sa le ridice si sa le depoziteze.
45.2.1. Bunurile mobile sechestrate se pot lasa in custodia debitorului; in
acest caz debitorul poate folosi bunurile sechestrate daca, potrivit naturii
lor, ele nu pierd din valoare prin intrebuintare.
45.2.2. Daca debitorul refuza sa primeasca in custodie bunurile mobile
sechestrate ori nu este prezent la aplicarea sechestrului sau daca exista
pericolul ca debitorul sa instraineze, sa substituie ori sa deterioreze
bunurile sechestrate sau atunci cand considera necesar, organul de executare va
proceda la sigilarea sau la ridicarea si depozitarea lor.
45.3.1. In cazul ridicarii bunurilor mobile, custode poate fi organul de
executare sau o alta persoana.
45.3.2. Sechestrul prin ridicarea bunurilor mobile este obligatoriu in
cazul in care se sechestreaza obiecte din metale rare ori pietre pretioase,
mijloace de plata straine, titluri de valoare, sume de bani, obiecte de arta,
colectii de valoare sau obiecte de muzeu.
45.3.3. Obiectele din metale rare ori pietre pretioase, mijloacele de plata
straine sau titlurile de valoare se predau, spre pastrare, de catre organul de
executare unitatilor bancare competente sau altor unitati abilitate, de la caz
la caz.
45.3.4. Obiectele de arta, colectiile de valoare, precum si obiectele de
muzeu se predau muzeelor sau altor unitati abilitate.
45.3.5. Sumele de bani vor fi consemnate pe numele debitorului, la
dispozitia organului de executare, la unitatile abilitate in acest sens.
45.3.6. In toate cazurile, bunurile mentionate mai sus vor fi predate, in
termen de cel mult 48 de ore de la ridicare, unitatilor abilitate de catre
organul de executare, care va pastra dovada predarii sau consemnarii acestora,
dupa caz, la dosarul de executare.
45.4.1. Custodele, altul decat organul de executare, este persoana care
consimte la primirea bunurilor mobile in custodie. Custodele va semna
procesul-verbal de sechestru la data incheierii acestuia, cand este de fata.
Daca predarea bunurilor mobile in custodie se face ulterior sechestrarii,
precum si in toate cazurile in care organul de executare procedeaza la
schimbari in ceea ce priveste bunurile date in custodie sau persoana
custodelui, despre aceasta se va incheia proces-verbal distinct, semnat de
organul de executare, precum si de cel care primeste bunurile in custodie.
45.4.2. Custodele, altul decat debitorul sau organul de executare, va primi
pentru activitatea depusa o indemnizatie lunara stabilita de organul de
executare.
45.4.3. Custodele trebuie sa fie o persoana majora si solvabila. Cand
organul de executare apreciaza ca este util, poate fi numit custode chiar
debitorul, un lucrator al acestuia, o ruda sau un afin. Daca este necesar,
organul de executare poate cere custodelui depunerea unei cautiuni.
45.4.4. Custodele raspunde de orice paguba, cauzata prin neglijenta sa.
45.4.5. In indeplinirea obligatiilor ce ii revin custodele este obligat:
a) sa asigure pastrarea bunurilor mobile sechestrate;
b) sa asigure intretinerea bunurilor mobile primite in custodie, precum si
sa mentina calitatea lor;
c) sa permita controlul organului de executare asupra conditiilor de
pastrare si intretinere a bunurilor mobile, precum si asupra stadiului
acestora, daca custode este o alta persoana decat organul de executare;
d) sa nu foloseasca sau sa nu dispuna de bunurile mobile aflate in custodie
decat cu acordul organului de executare;
e) sa restituie bunurile mobile aflate in custodie la solicitarea scrisa a
organului de executare, dupa caz.
45.4.6. Nerespectarea de catre custode a obligatiilor ce ii revin potrivit
legii poate atrage, dupa caz, raspunderea sa civila ori penala.
Ordonanta:
Art. 75
In cazurile in care nu au fost luate masuri asiguratorii pentru realizarea
integrala a creantei bugetare si la inceperea executarii silite se constata ca
exista pericolul evident de instrainare, substituire sau sustragere de la
urmarire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi
aplicata o data cu comunicarea somatiei.
46. Norme metodologice:
46.1. Cand debitorul nu are alta avere decat marfuri destinate vanzarii ori
daca exista pericolul evident de instrainare, de substituire sau de sustragere
de la urmarire a bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, sechestrul va
putea fi aplicat o data cu comunicarea somatiei de plata.
Ordonanta:
Art. 76
(1) In vederea valorificarii organul de executare este obligat sa verifice
daca bunurile sechestrate se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de
sechestru, precum si daca nu au fost substituite sau degradate.
(2) Cand bunurile sechestrate gasite cu ocazia verificarii nu sunt
suficiente pentru realizarea creantei bugetare, organul de executare va face
investigatiile necesare pentru identificarea si urmarirea altor bunuri ale
debitorului.
(3) Daca se constata ca bunurile nu se gasesc la locul mentionat in
procesul-verbal de sechestru, au fost substituite sau degradate, executorul
bugetar incheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile gasite cu
prilejul investigatiilor facute conform alin. (2) se va incheia procesul-verbal
de sechestru.
(4) Daca se sechestreaza si bunuri gajate pentru garantarea creantelor
altor creditori, organul de executare le va trimite si acestora cate un
exemplar din procesul-verbal de sechestru.
47. Norme metodologice:
47.1. Executorul bugetar va ridica sau va primi bunurile mobile de la
custode, verificand daca acestea sunt in totalitate si in starea in care s-au
predat, dand in acest sens custodelui un document de eliberare.
47.2. Aceasta operatiune va fi consemnata in procesul-verbal incheiat cu
ocazia vanzarii.
Ordonanta:
Art. 79
(1) Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietate a
debitorului.
(2) Executarea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra
bunurilor accesorii bunului imobil, prevazute de Codul civil. Bunurile
accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul.
48. Norme metodologice:
48.1. Debitorul persoana fizica sau juridica este obligat sa prezinte
executorului bugetar toate bunurile imobile pe care le are in proprietate
exclusiva sau in proprietate comuna pe cote-parti ori in devalmasie, dupa caz,
sa-i dea informatii complete asupra tuturor acestor bunuri, asupra bunurilor
imobile pe care le detine, dar care sunt proprietatea altor persoane, precizand
locul unde se afla fiecare, precum si sa prezinte orice documente si evidente
referitoare la bunurile mentionate.
48.2.1. Sunt supuse executarii silite orice bunuri imobile ale debitorului
care ii apartin in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, cum ar fi:
case de locuit, cladiri cu destinatie de sedii, magazii, garaje, depozite ori
cu alta destinatie, terenuri situate in mediul rural si urban, precum si
celelalte bunuri care prin natura sau prin destinatia lor sunt bunuri imobile
potrivit dispozitiilor art. 462 si urmatoarele din Codul civil, cu exceptiile
prevazute de lege.
48.2.2. Executarea silita a bunurilor imobile proprietate a debitorului se
face pe corpuri de proprietate, in intregimea lor.
48.2.3. Constructiile ce formeaza o proprietate distincta de sol, pe etaje
sau pe apartamente, se pot executa silit in mod separat.
48.3.1. Bunul imobil proprietate a unui minor sau a unei persoane puse sub
interdictie nu poate fi executat silit inaintea executarii silite a bunurilor
sale mobile.
48.3.2. Dispozitiile pct. 48.3.1 nu impiedica executarea silita asupra unui
imobil aflat in proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdictie
si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, daca obligatia prevazuta
in titlul executoriu este comuna.
48.4.1. Cand debitorul detine in proprietate comuna bunuri imobile, organul
de executare poate proceda la executarea silita numai daca este cunoscuta
cota-parte ce revine debitorului.
48.4.2. Atunci cand nu se cunoaste cota-parte ce revine debitorului din
bunurile aflate in proprietate comuna, in vederea executarii silite, organul de
executare poate cere instantei competente impartirea acestor bunuri.
Ordonanta:
Art. 81
Executorul bugetar care aplica sechestrul incheie un proces-verbal de
sechestru, dispozitiile art. 72 si 73 fiind aplicabile.
49. Norme metodologice:
49.1. Executorul bugetar se va deplasa la locul unde se afla imobilul, in
scopul identificarii si obtinerii tuturor datelor privind dreptul de
proprietate si limitele acestuia, sarcinile care il greveaza, suprafata,
vecinatatile, calitatea si felul constructiilor, numarul incaperilor, starea in
care se afla, precum si orice alte date necesare.
49.2. Procesul-verbal de sechestru al bunului imobil supus executarii
silite se va intocmi de catre executorul bugetar in trei exemplare cu valoare
de original, dintre care unul va fi inmanat debitorului, al doilea exemplar va
fi transmis Biroului de carte funciara pentru efectuarea inscriptiei ipotecare,
potrivit legii, iar al treilea exemplar se va pastra in dosarul de executare.
Ordonanta:
Art. 83
Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit
sechestrul va solicita de indata Biroului de carte funciara efectuarea
inscriptiei ipotecare, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
50. Norme metodologice:
50.1. Din momentul inscrierii procesului-verbal de sechestru in Cartea
funciara orice act de instrainare sau constituire de drepturi reale cu privire
la bunul imobil sechestrat este inopozabil, cu exceptia cazului in care organul
de executare sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitul a
fost stins in conditiile legii.
Ordonanta:
Art. 84
Biroul de carte funciara va comunica organelor de executare, la cererea
acestora, celelalte drepturi reale si sarcini care greveaza imobilul urmarit,
precum si titularii acestora, care vor fi instiintati de catre organul de
executare si chemati la termenele fixate pentru vanzarea bunului imobil si
distribuirea pretului.
51. Norme metodologice:
51.1. In cererea privind efectuarea inscriptiei ipotecare asupra bunului
imobil sechestrat, organul de executare va solicita Biroului de carte funciara
si comunicarea celorlalte drepturi reale si sarcini inscrise in Cartea funciara
pana la acea data, precum si titularii acestora.
51.2. Pe baza comunicarii Biroului de carte funciara organul de executare
instiinteaza creditorii debitorului asupra sechestrului, iar la termenele
fixate pentru vanzarea bunului imobil si distribuirea pretului acestia vor fi
chemati pentru a se prezenta la distribuirea pretului.
Ordonanta:
Art. 86
(1) La intocmirea procesului-verbal de sechestru si in tot cursul
executarii silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru,
daca aceasta masura este necesara pentru administrarea imobilului urmarit, a
chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia,
inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul respectiv.
(2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta
persoana fizica sau juridica.
(3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate potrivit
alin. (1) la unitatile abilitate si va depune recipisa la organul de executare.
(4) Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat
creditorul sau debitorul, organul de executare ii va fixa o remuneratie tinand
seama de activitatea depusa.
52. Norme metodologice:
52.1. In cazul executarii silite a bunurilor imobile, ori de cate ori este
necesar pentru paza, ingrijirea sau pentru administrarea bunurilor ori pentru
exploatarea terenurilor, inchirierea cladirilor, precum si realizarea altor
venituri generate de aceste bunuri, organul de executare poate numi un
administrator-sechestru.
52.2.1. Pe masura incasarii veniturilor generate de aceste bunuri,
administratorul-sechestru va fi obligat sa le consemneze la o unitate
specializata, abilitata sa faca astfel de operatiuni, dupa deducerea
cheltuielilor facute pentru administrarea bunului imobil pentru care s-a pornit
executarea silita, la dispozitia organului de executare caruia i se preda recipisa
de consemnare in ziua lucratoare imediat urmatoare.
52.2.2. Veniturile consemnate vor fi considerate incasari in contul
debitului pentru realizarea caruia s-a pornit executarea silita.
52.3. Indemnizatia administratorului-sechestru, altul decat debitorul sau
creditorul, este lunara si va fi fixata de catre organul de executare.
Indemnizatia acordata administratorului-sechestru este considerata cheltuiala
de executare.
52.4.1. Ori de cate ori este necesar, administratorul-sechestru este obligat
sa prezinte organului de executare situatia veniturilor si a cheltuielilor
facute cu administrarea bunului imobil sechestrat.
52.4.2. Administrarea necorespunzatoare a bunului imobil pentru care s-a
pornit procedura de executare silita atrage raspunderea civila sau penala, dupa
caz, a administratorului-sechestru.
52.5. Incasarea veniturilor generate din administrarea unui bun imobil
pentru care s-a inceput executarea silita inceteaza cand acesta este transmis,
prin cumparare, unui alt proprietar.
Ordonanta:
Art. 87
(1) Dupa primirea procesului-verbal de sechestru prevazut la art. 81
debitorul poate solicita organului de executare, in termen de 15 zile de la
comunicare, sa ii aprobe ca plata integrala a obligatiei bugetare, inclusiv
cheltuielile de executare, sa se faca din veniturile bunului imobil urmarit sau
din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.
(2) De la data aprobarii cererii debitorului executarea silita inceputa
asupra bunului imobil se suspenda.
(3) Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea
silita imobiliara inainte de expirarea termenului de 6 luni.
(4) Daca debitorul persoana juridica caruia i s-a aprobat suspendarea
conform prevederilor alin. (2) se sustrage ulterior de la executare silita sau
isi provoaca insolvabilitatea, se vor aplica in mod corespunzator prevederile
art. 7 alin. (3) lit. b).
53. Norme metodologice:
53.1. Daca veniturile viitoare, pe timp de cel mult 6 luni, ale bunurilor
imobile supuse executarii silite asigura acoperirea integrala a creantei la
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, inclusiv dobanzile,
penalitatile de intarziere, penalitatile si cheltuielile de executare aferente,
debitorul poate solicita organului de executare din raza teritoriala in care se
afla bunul imobil, in termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de
sechestru, efectuarea platii integrale a creantei la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate prin aceasta modalitate.
53.2. Cand organul de executare intampina dificultati in incasarea
veniturilor sau daca ulterior se constata ca veniturile bunurilor imobile
apartinand debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea creantei la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, inclusiv dobanzile,
penalitatile de intarziere, penalitatile si cheltuielile de executare aferente,
acesta va putea relua procedura de executare silita imobiliara inainte de
expirarea perioadei pentru care s-a aprobat cererea debitorului.
Ordonanta:
Art. 88
(1) Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de
radacini, care sunt ale debitorului, se efectueaza in conformitate cu
prevederile prezentei ordonante privind bunurile imobile.
(2) Pentru executarea silita a recoltelor si fructelor culese sunt
aplicabile prevederile prezentei ordonante privind bunurile mobile.
54. Norme metodologice:
54.1.1. Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de
radacini, proprietate a debitorului, se face, in temeiul unui titlu executoriu,
prin sechestrarea si valorificarea acestora, chiar daca acestea se afla la un
tert.
54.1.2. Sechestrarea acestor fructe nu se va putea face decat cu maximum 15
zile inaintea coacerii lor.
54.1.3. In cazul in care exista situatii de felul celor prevazute la art.
32 din ordonanta, indisponibilizarea fructelor neculese si a recoltelor prinse
de radacini se va putea face inaintea termenului prevazut la pct. 54.1.2 prin
dispunerea sechestrului asigurator asupra acestora.
54.2. Prevederile pct. 12 - 20 referitoare la masuri asiguratorii,
executarea si valorificarea bunurilor mobile si imobile, cele privind
eliberarea si distribuirea sumelor realizate din executare silita, precum si
contestatia la executarea silita se aplica in mod corespunzator.
Ordonanta:
Art. 89
Organul de executare va hotari, dupa caz, valorificarea fructelor neculese
sau a recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese.
55. Norme metodologice:
55.1. Valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse
de radacini ori dupa ce vor fi culese va fi hotarata de organul de executare,
avand in vedere un rezultat cat mai avantajos si tinand seama atat de interesul
legitim si imediat al creditorului, cat si de drepturile si obligatiile
debitorului.
Ordonanta:
Art. 93
(1) Daca obligatia bugetara nu este platita in termen de 15 zile de la data
incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea
bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii,
instanta judecatoreasca a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau
amanarea executarii.
(2) Inaintea valorificarii bunurilor acestea vor fi evaluate. In acest scop
organul de executare va apela la organe si persoane de specialitate, a caror
selectare nu este supusa reglementarilor privind achizitiile publice si care
sunt obligate sa isi indeplineasca atributiile ce le revin in acest sens.
(2^1) Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinand cont de
rata inflatiei.
(3) Atunci cand se considera necesar, organul de executare va proceda la o
noua evaluare.
56. Norme metodologice:
56.1.1. In cazul in care executorul bugetar nu a putut evalua bunul la
momentul intocmirii procesului-verbal de sechestru, deoarece aceasta necesita
cunostinte de specialitate, evaluarea bunurilor sechestrate se face inaintea
valorificarii acestora.
56.1.2. In acest scop organul de executare va utiliza servicii prestate de
organe sau persoane specializate, care nu se supun reglementarilor privind
achizitiile publice, cum ar fi: Corpul expertilor de pe langa Ministerul
Justitiei, persoane specializate din cadrul societatilor de
asigurare-reasigurare sau al bancilor, precum si alte persoane juridice care au
mentionat in actul de infiintare desfasurarea unei astfel de activitati.
56.2. Documentul prin care se efectueaza evaluarea se anexeaza la
procesul-verbal de sechestru. Organul de executare va transmite o copie de pe
acest document debitorului.
56.3. Atunci cand se constata modificari ale preturilor de circulatie pe
piata libera a bunurilor, cand valoarea bunului s-a modificat prin deteriorari
sau prin amenajari, organul de executare va proceda la o noua evaluare. In
cazul in care evaluarea necesita cunostinte de specialitate, prevederile art.
93 alin. (2) din ordonanta se aplica in mod corespunzator.
Ordonanta:
Art. 99
(1) Licitatia se tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la
locul stabilit de organul de executare, dupa caz.
(2) Debitorul este obligat sa permita tinerea licitatiei in spatiile pe
care le detine, daca sunt adecvate acestui scop.
57. Norme metodologice:
57.1.1. In ziua tinerii licitatiei pentru vanzarea bunurilor, executorul
bugetar va merge la locul unde se afla bunurile, va ridica, daca este cazul,
sigiliul si va primi de la custode ori de la administratorul-sechestru, dupa
caz, bunurile, verificand starea si numarul acestora dupa procesul-verbal de
sechestru.
57.1.2. In cazul in care bunurile, starea si numarul lor corespund,
executorul bugetar va intocmi un document in acest sens, pe care il va inmana
custodelui ori administratorului-sechestru, dupa caz.
57.2. Daca vanzarea se face in alt loc decat acela unde se gasesc bunurile mobile
sechestrate, ele se transporta in acel loc, dupa caz.
57.3. O data cu plata pretului, potrivit legii, la care bunul/bunurile
sechestrate au fost adjudecate, executorul bugetar va comunica custodelui ori
administratorului-sechestru, dupa caz, un document de eliberare.
57.4.1. Vanzarea la licitatie se face la locul unde se afla bunurile
sechestrate, la domiciliul sau sediul debitorului sau in alt loc stabilit de
organul de executare, in orice zi lucratoare, intre orele 8,00 - 20,00.
57.4.2. Licitatia inceputa va putea continua in zilele urmatoare.
57.4.3. In cazuri urgente licitatia poate avea loc si la alte ore decat
cele mentionate, precum si in zilele nelucratoare, in baza autorizatiei
solicitate de organul de executare instantei judecatoresti competente, potrivit
Codului de procedura civila.
57.5. Vanzarea prin licitatie se face de catre executorul bugetar asistat,
atunci cand se considera necesar, de un reprezentant al organului de politie.
Ordonanta:
Art. 100
(1) Pentru participarea la licitatie ofertantii depun, cu cel putin o zi
inainte de data licitatiei, urmatoarele documente:
a) oferta de cumparare;
b) dovada depunerii taxei de participare;
c) imputernicirea persoanei care il reprezinta pe ofertant;
d) pentru persoanele juridice de nationalitate romana, copie de pe
certificatul unic de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;
e) pentru persoanele juridice straine, actul de inmatriculare tradus in
limba romana;
f) pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate;
g) pentru persoanele fizice straine, copie de pe pasaport.
(2) Participantii la licitatie pot formula oferte de cumparare superioare
pretului de pornire al licitatiei.
58. Norme metodologice:
58.1. Ofertele de cumparare se primesc de catre organul de executare pana
cel tarziu in ziua anterioara datei anuntate pentru tinerea licitatiei.
58.2. Ofertele de cumparare pot fi depuse direct sau transmise prin posta.
Nu se admit oferte telefonice, telegrafice, transmise prin telex sau telefax.
58.3. Persoanele care iau parte la licitatie se pot prezenta si prin
mandatari care trebuie sa isi justifice calitatea prin procura speciala
legalizata. Debitorul nu va putea licita nici personal si nici prin persoana
interpusa.
58.4. Licitatiile se vor tine in ziua si la ora indicate in anuntul de
vanzare.
Ordonanta:
Art. 102
(1) Taxa de participare se plateste in lei la unitatea teritoriala de
trezorerie si contabilitate publica si reprezinta 10% din pretul de pornire al
licitatiei.
(2) In termen de 5 zile de la data intocmirii procesului-verbal prevazut la
art. 109, organul de executare va dispune in scris restituirea taxei de
participare participantilor care au depus oferte de cumparare si nu au fost
declarati adjudecatari, iar in cazul adjudecarii taxa se retine in contul
pretului.
(3) Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu s-au prezentat
la licitatie, celui care a refuzat incheierea procesului-verbal de adjudecare,
precum si adjudecatarului care nu a platit pretul, retinandu-se in contul
organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare.
59. Norme metodologice:
59.1. Taxa de participare se plateste in lei de catre fiecare ofertant la
unitatea teritoriala de trezorerie si contabilitate publica si se consemneaza
la dispozitia organului de executare, in contul indicat de acesta.
59.2. In cazul platii taxei de participare prin decontare bancara sau prin
mandat postal, executorul bugetar va verifica, la data tinerii licitatiei,
creditarea contului curent al casei de asigurari de sanatate indicat de organul
de executare pentru virarea acesteia.
59.3. In situatia in care plata taxei de participare la licitatie se
efectueaza in numerar, dovada platii acesteia o constituie documentul eliberat
de unitatea teritoriala de trezorerie si contabilitate publica.
Ordonanta:
Art. 108
Pentru fiecare termen de licitatie se va face o noua publicitate a
vanzarii, conform prevederilor art. 97 si 98.
60. Norme metodologice:
60.1. La fiecare termen de licitatie, organul de executare afiseaza, cu cel
putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea acesteia, anuntul
privind vanzarea prin licitatie.
60.2. Pentru participarea la licitatie cei interesati trebuie sa plateasca,
anticipat fiecarui termen de licitatie, inclusiv pentru licitatiile tinute in
conditiile prevederilor art. 110 alin. (2) din ordonanta, taxa de participare.
Ordonanta:
Art. 110
(1) Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plateasca
pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, in lei, in numerar,
imediat sau prin decontare bancara in cel mult 5 zile de la data adjudecarii.
(2) Daca adjudecatarul nu plateste pretul in termenul prevazut la alin.
(1), procedura vanzarii la licitatie se va relua, de la momentul intreruperii
ei, in termen de 5 zile, acesta fiind obligat sa plateasca cheltuielile
prilejuite de noua licitatie si, in cazul in care pretul obtinut la noua
licitatie este mai mic, diferenta de pret.
(3) Adjudecatarul va putea sa achite la urmatoarea licitatie pretul oferit
initial, caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua
licitatie.
(4) Daca la urmatoarea licitatie bunul nu a fost vandut, fostul adjudecatar
este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea acestuia.
61. Norme metodologice:
61.1. Suma in lei reprezentand pretul la care s-a/s-au adjudecat
bunul/bunurile vandut/vandute la licitatie, diminuata cu taxa de participare,
va fi platita de adjudecatar imediat, daca plata se face in numerar, ori in cel
mult 5 zile de la data adjudecarii, in cazul in care plata se face prin
decontare bancara, in contul indicat de organul de executare, la unitatile
teritoriale de trezorerie si contabilitate publica.
61.2. Plata se considera a fi efectuata daca la implinirea termenului
prevazut la pct. 61.1 a fost creditat contul general al trezoreriei statului.
61.3. In caz contrar, procedura vanzarii la licitatie se va relua de la
momentul intreruperii ei, adjudecatarul fiind obligat la plata cheltuielilor
cauzate de noua licitatie.
61.4. In cheltuielile cauzate de noua licitatie se includ si cheltuielile
generate de paza, conservarea ori administrarea bunului/bunurilor pentru care
se organizeaza vanzarea la licitatie.
Ordonanta:
Art. 111
(1) In cazul vanzarii la licitatie a bunurilor imobile cumparatorii pot
solicita plata pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de
minimum 50% din pretul de adjudecare al bunului imobil si cu plata unei dobanzi
stabilite conform prezentei ordonante. Organul de executare va stabili
conditiile si termenele de plata a pretului in rate.
(2) Cumparatorul nu va putea instraina bunul imobil decat dupa plata
pretului in intregime si a dobanzii stabilite.
(3) In cazul neplatii avansului prevazut la alin. (1), dispozitiile art.
110 se aplica in mod corespunzator.
(4) Suma reprezentand dobanda nu stinge creantele bugetare pentru care s-a
inceput executarea silita.
62. Norme metodologice:
62.1.1. Organul de executare poate accepta, la cererea adjudecatarului, ca
pretul de adjudecare al bunurilor imobile sa se plateasca in maximum 12 rate
lunare.
62.1.2. In acest caz, in termenul prevazut la art. 110 din ordonanta,
adjudecatarul va plati un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare al
bunului imobil.
62.1.3. Restul de pret, precum si dobanda se platesc conform graficului
stabilit de organul de executare, in rate lunare egale.
62.1.4. In graficul privind plata diferentei de pret in rate, organul de
executare va indica si conturile in care se vor plati sumele reprezentand
diferenta de pret, respectiv dobanda aferenta.
62.2. Dobanda se face venit integral la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate.
Ordonanta:
Art. 112
(1) In cazul vanzarii bunurilor imobile, dupa plata in intregime a pretului
sau a avansului prevazut la art. 111 alin. (1), daca bunul a fost vandut cu
plata in rate, organul de executare va incheia procesul-verbal de adjudecare
care constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza caruia
se face inscrierea in Cartea funciara.
(2) Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde urmatoarele mentiuni:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numarul dosarului de executare;
c) numarul si data procesului-verbal de desfasurare a licitatiei;
d) numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si
cumparatorului;
e) codul numeric personal sau codul unic de inregistrare al debitorului si
cumparatorului;
f) pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adaugata, daca
este cazul;
g) modalitatea de plata a diferentei de pret in cazul in care vanzarea s-a
facut cu plata in rate;
h) datele de identificare a bunului;
i) mentiunea ca acest document constituie titlu de proprietate si ca poate
fi inscris in Cartea funciara;
j) mentiunea ca pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie
documentul pe baza caruia se emite titlul executoriu impotriva cumparatorului
care nu plateste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a facut cu
plata pretului in rate;
k) semnatura executorului bugetar si stampila organului de executare;
l) semnatura cumparatorului sau a reprezentantului sau legal, dupa caz.
(3) Cate un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite
organului de executare coordonator si cumparatorului.
(4) Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi
trimis, in cazul vanzarii cu plata in rate, Biroului de carte funciara pentru a
inscrie interdictia de instrainare si grevare a bunului pana la plata integrala
a pretului si a dobanzii stabilite.
(5) In cazul in care cumparatorul caruia i s-a incuviintat plata pretului
in rate nu plateste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite, el
va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, in baza titlului
executoriu emis in conditiile prezentei ordonante.
63. Norme metodologice:
63.1. Pe baza procesului-verbal de adjudecare, cumparatorul poate proceda
la inscrierea in Cartea funciara a dreptului sau de proprietate asupra bunului
imobil.
63.2. Cand plata pretului bunului imobil se face in rate, organul de
executare va transmite un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului
imobil Biroului de carte funciara pentru a inscrie interdictia de instrainare
si grevare a bunului pana la plata integrala a pretului si a dobanzii
stabilite.
63.3. Pe baza dovezii platii in intregime a pretului bunului imobil si a
dobanzii aferente, cumparatorul se poate adresa Biroului de carte funciara
pentru radierea interdictiei de instrainare si grevare.
63.4. In cazul in care cumparatorul caruia i s-a incuviintat plata pretului
in rate nu plateste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite de
organul de executare, procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe
baza caruia organul de executare emite titlul executoriu in temeiul caruia se
incepe impotriva bunurilor si veniturilor cumparatorului procedura de executare
silita pentru plata sumei datorate.
Ordonanta:
Art. 117
(1) Suma realizata dupa inceperea executarii silite reprezinta totalitatea
sumelor incasate dupa emiterea somatiei prin orice modalitate prevazuta de
prezenta ordonanta.
(2) Creantele bugetare inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele
realizate conform alin. (1), in ordinea vechimii, mai intai creanta principala
si apoi accesoriile acesteia.
(3) Daca suma ce reprezinta atat creanta bugetara, cat si cheltuielile de
executare este mai mica decat suma realizata prin executare silita, cu
diferenta se va proceda la compensare, potrivit art. 27, sau se restituie, la
cerere, debitorului.
64. Norme metodologice:
64.1.1. Cu sumele realizate din executarea silita se sting obligatiile la
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate inscrise in titlul
executoriu.
64.1.2. In cazul in care in titlul executoriu este inscrisa o singura
creanta principala la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate cu
accesoriile acesteia, se stinge mai intai creanta principala si apoi
accesoriile acesteia.
64.1.3. In cazul in care in titlul executoriu sunt inscrise mai multe
obligatii la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, acestea se
sting in ordinea inscrierii in titlul executoriu, mai intai creanta principala
si apoi accesoriile acesteia.
64.2. Prevederile cuprinse la pct. 64.1.2 si 64.1.3 se aplica titlurilor
executorii emise pana la data de 31 decembrie 2002.
64.3. In cazul in care executarea silita a fost inceputa pentru mai multe
titluri executorii, stingerea creantelor la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate se va face tinandu-se seama de dispozitiile prevazute mai
sus, in ordinea emiterii titlurilor.
64.4. In cazul valorificarii bunurilor supuse executarii silite, suma care
va fi distribuita de catre organul de executare este suma obtinuta din
valorificare, mai putin taxa pe valoarea adaugata.
Ordonanta:
Art. 120
(1) In cazul vanzarii bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau
alte drepturi reale, despre care a luat cunostinta in conditiile art. 76 alin.
(4) si ale art. 84, organul de executare este obligat sa ii instiinteze din
oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost conservate aceste sarcini,
pentru a participa la distribuirea pretului.
(2) Creditorii care nu au participat la executarea silita pot depune
titlurile lor in vederea participarii la distribuirea sumelor realizate prin
executare silita, numai pana la data intocmirii de catre organele de executare
a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.
65. Norme metodologice:
65.1.1. Organul de executare este obligat sa ii instiinteze din oficiu pe
creditorii care au drepturi de preferinta conservate asupra bunurilor care se
valorifica ori care au constituite gajuri sau ipoteci asupra acestor bunuri, de
indata ce aceste bunuri au fost valorificate.
65.1.2. In instiintare se va mentiona data la care se va proceda la
distribuirea sumelor obtinute prin vanzarea bunurilor sechestrate.
65.2. In situatia in care executarea silita a fost inceputa de alti
creditori si este continuata de organele de executare prevazute de ordonanta,
cand creditorii participa la executare, precum si in cazul in care creditorii
si-au depus titlurile de creanta pana la data intocmirii procesului-verbal
privind eliberarea si distribuirea sumelor rezultate din executare silita,
organele de executare au obligatia de a distribui aceste sume potrivit ordinii
de preferinta prevazute la art. 118 din ordonanta.
Ordonanta:
Art. 121
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va
face numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei,
cand organul de executare va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea
sumei, cu instiintarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.
66. Norme metodologice:
66.1. Organul de executare va proceda la eliberarea sau distribuirea
sumelor obtinute din valorificarea bunurilor sechestrate numai dupa un termen
de 15 zile de la data la care cumparatorul a depus pretul bunurilor mobile sau
imobile cumparate.
66.2. Cand s-a aprobat plata in rate a pretului bunului imobil valorificat,
eliberarea sau distribuirea sumelor se va face pentru fiecare plata efectuata.
66.3. Suma reprezentand dobanda stabilita in cazul vanzarii in rate a
bunurilor imobile nu se distribuie.
Ordonanta:
Art. 122
(1) Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din
executarea silita executorul bugetar va intocmi de indata un proces-verbal,
care se va semna de toti cei prezenti la aceasta.
(2) Cel nemultumit de modul in care se face eliberarea sau distribuirea sumei
rezultate din executarea silita poate cere executorului bugetar sa consemneze
in procesul-verbal obiectiile sale.
67. Norme metodologice:
67.1. La data la care organul de executare procedeaza, dupa caz, la
eliberarea sau la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor
sechestrate, acesta va intocmi un proces-verbal privind eliberarea ori
distribuirea sumelor rezultate din executarea silita.
67.2. Despre eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din
valorificarea bunurilor sechestrate organul de executare va instiinta
debitorul, creditorii care au participat la executarea silita, precum si
creditorii care si-au depus titlurile executorii.
67.3. Procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate
din executarea silita se semneaza de catre persoanele prezente, organul de
executare consemnand, dupa caz, refuzul de a semna ori obiectiile formulate de
acestea.
Ordonanta:
Art. 124
(1) Cei interesati pot face contestatie impotriva oricarui act de executare
silita efectuat cu incalcarea prevederilor prezentei ordonante de catre
organele de executare, precum si in cazul in care aceste organe refuza sa
indeplineasca un act de executare in conditiile legii.
(2) Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul
caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o
hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si
daca pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevada posibilitatea
ca instanta competenta sa se pronunte asupra acestuia.
68. Norme metodologice:
68.1. Debitorul, creditorii care participa la executare ori care si-au
depus titlurile executorii in vederea distribuirii sumelor realizate prin
executare silita, tertul poprit, procurorul, persoanele care detin in
proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie cu debitorul bunurile supuse
executarii silite ori care pretind ca au un drept de proprietate sau un alt
drept real asupra acestor bunuri, precum si orice alta persoana interesata pot
face contestatie la executarea silita.
68.2.1. Contestatia la executare poate fi facuta:
a) impotriva executarii silite insesi;
b) impotriva oricarui act de executare;
c) impotriva refuzului organului de executare de a indeplini un act de
executare silita.
68.2.2. Contestatia la executare poate fi facuta impotriva oricarei
modalitati de executare silita: poprire, executare silita prin decontare
bancara, executare silita asupra bunurilor mobile sau asupra bunurilor imobile,
executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini,
precum si asupra unui ansamblu de bunuri.
68.3. Impotriva titlului de creanta prin care s-a stabilit obligatia la
plata a creantei la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate a
unei persoane responsabile in conditiile art. 7 din ordonanta, aceasta poate
formula contestatie in aceleasi conditii si urmeaza aceeasi procedura ca si la
contestatia la executare.
68.4. Impotriva actelor de infiintare si de aducere la indeplinire a
masurilor asiguratorii cel interesat poate face contestatie in aceleasi
conditii si dupa aceeasi procedura ca si la contestatia la executare.
68.5. In cazul in care titlul executoriu in temeiul caruia a fost inceputa
executarea silita nu este o hotarare a instantei ori a colegiilor sau sectiei
jurisdictionale a Curtii de Conturi si nu exista o procedura legala pentru
contestarea sumei si a naturii obligatiei de plata inscrise in acesta, se poate
face contestatie la executare la instanta judecatoreasca competenta potrivit
art. 126 din ordonanta.
68.6. Contestatia la executarea silita poate fi facuta, de asemenea, si cu
privire la titlurile executorii emise de organele de executare, respectiv:
a) procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare;
b) procesul-verbal de stabilire a cuantumului dobanzilor, penalitatilor de
orice fel sau a altor sume acordate prin titlul executoriu;
c) titlul executoriu intocmit de organele de executare, pe baza evidentei
pe platitori, pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate neachitate la scadenta;
d) procesul-verbal, aprobat de conducatorul organului de executare, privind
sumele datorate de adjudecatarul care nu depune imediat pretul bunului mobil
sau imobil, dupa caz, valorificat;
e) titlul executoriu emis de organul de executare in cazul in care
cumparatorul caruia i s-a incuviintat plata pretului bunului imobil in rate nu
plateste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite.
Ordonanta:
Art. 127
(1) Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de catre
persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate,
la unitatea teritoriala a trezoreriei statului.
(2) Dovada privind plata cautiunii prevazute la alin. (1) va insoti in mod
obligatoriu contestatia debitorului, fara de care aceasta nu va putea fi
inregistrata.
(3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecatorul de
serviciu la data inregistrarii cererii.
69. Norme metodologice:
69.1. In cazul in care contestatarul persoana juridica formuleaza cerere de
contestare a executarii silite, acesta este obligat sa depuna o cautiune egala
cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritoriala de trezorerie si
contabilitate publica aflata in aceeasi raza teritoriala in care isi are sediul
organul de executare.
69.2.1. Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri
privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca
se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta.
69.2.2. Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau
deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.
69.2.3. Asupra cererii de suspendare formulate instanta, in toate cazurile,
se pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat.
69.3. In cazuri urgente presedintele instantei poate dispune suspendarea
provizorie a executarii pe cale de ordonanta presedintiala, pana la solutionarea
de catre instanta a cererii de suspendare prevazute la pct. 69.2.1.
Ordonanta:
Art. 130
(1) Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, poate dispune
anularea actului de executare contestat sau indreptarea acestuia, anularea ori
incetarea executarii insesi, anularea sau lamurirea titlului executoriu ori
efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.
(2) In cazul anularii actului de executare contestat sau al incetarii
executarii insesi si anularii titlului executoriu, instanta poate dispune prin
aceeasi hotarare sa i se restituie celui indreptatit suma ce i se cuvine din
valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.
(3) In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la
cererea organului de executare, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin
intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta,
el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.
70. Norme metodologice:
70.1. In cursul judecarii contestatiei la executare reprezentantul casei de
asigurari de sanatate, dupa caz, va solicita in scris instantei de judecata ca
in cazul respingerii contestatiei, pentru pagubele cauzate prin intarzierea
executarii, contestatorul sa fie obligat la plata unor despagubiri, iar cand
contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, contestatorul sa fie obligat la
plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.
70.2.1. In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau
insasi executarea silita, instanta poate dispune prin aceeasi hotarare sa i se
restituie celui indreptatit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau
din retinerile prin poprire.
70.2.2. Daca bunurile asupra carora s-a facut executarea nu au fost
valorificate, acestea se vor restitui celui indreptatit.
70.3. Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii, cel
indreptatit o va putea cere instantei judecatoresti competente potrivit legii.
Ordonanta:
Art. 131
(1) Obligatiile bugetare urmarite de organele de executare pot fi scazute
din evidenta acestora in cazul in care debitorul respectiv se gaseste in stare
de insolvabilitate.
(2) Procedura de insolvabilitate este aplicabila in urmatoarele situatii:
a) debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;
b) cand dupa incetarea executarii silite pornite impotriva debitorului
raman debite neachitate;
c) debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere;
d) debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut si la
acestea ori in alte locuri unde exista indicii ca a avut avere nu se gasesc
venituri sau bunuri urmaribile;
e) cand, potrivit legii, debitorul persoana juridica isi inceteaza
existenta si au ramas neachitate obligatii bugetare.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile debitorilor in cazul in care nu
exista persoane responsabile potrivit art. 7.
(4) Pentru obligatiile bugetare ale debitorilor declarati in stare de
insolvabilitate conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei
din evidenta curenta si trecerea ei intr-o evidenta separata.
71. Norme metodologice:
71.1. Procedura de declarare a debitorilor in stare de insolvabilitate
incepe dupa ce organele de executare au aplicat reglementarile legale privind
angajarea raspunderii altor persoane decat debitorul, incheind in acest sens un
proces-verbal.
71.2. In scopul declararii debitorilor in stare de insolvabilitate,
organele de executare au urmatoarele obligatii:
a) sa verifice la domiciliul sau la sediul debitorilor, precum si in alte
locuri despre care au informatii situatia materiala a acestora, precum si
situatia bunurilor de orice fel, proprietate a debitorului, si a drepturilor
reale, dupa caz, iar in cazul in care domiciliul sau sediul debitorului nu
poate fi identificat, sa incheie despre acestea un proces-verbal;
b) sa solicite informatii de la organele abilitate, in vederea
identificarii domiciliului sau a sediului debitorului, dupa caz. Daca din informatiile
obtinute se constata ca debitorul are un alt domiciliu sau sediu decat cel
inscris in titlul executoriu, in limita competentelor, organele de executare,
prin executorii bugetari, se vor deplasa in acel loc si vor consemna
rezultatele verificarii intr-un proces-verbal;
c) sa solicite relatii cu privire la situatia materiala a debitorului
persoana fizica de la unitatile sau de la persoanele fizice la care acesta si-a
desfasurat activitatea profesionala sau lucrativa in ultimii 3 ani, in masura
in care acestea pot fi cunoscute;
d) sa solicite relatii de la organele de executare la care sunt luate in
evidenta ca platitori de obligatii la Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate sucursalele sau punctele de lucru ale debitorului persoana
juridica, precum si de la organele de executare in a caror raza teritoriala s-a
nascut debitorul si de la cele in a caror raza teritoriala acesta a avut
ultimul domiciliu, cu exceptia cazurilor in care locul nasterii si cel al
ultimului domiciliu nu pot fi cunoscute;
e) sa solicite de la organele si persoanele abilitate informatii cu privire
la mostenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat;
f) sa verifice documentele de constituire a persoanei juridice si de
evidenta, respectiv contract de societate, act constitutiv sau statut, dupa
caz, acte aditionale de modificare a acestora, bilant contabil, balanta lunara
si altele asemenea, consemnand rezultatele verificarii intr-un proces-verbal;
g) sa solicite informatii societatilor bancare la care debitorul a avut sau
are conturi deschise;
h) sa solicite informatii privind bunurile sau veniturile debitorului de la
institutii care gestioneaza registre publice sau de la alte organe abilitate.
71.3.1. Procesul-verbal de constatare a insolvabilitatii, insusit de seful
compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul
organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, dupa caz, se
supune spre aprobare conducatorului organului de executare. In cazul in care
acesta considera ca investigatiile sunt incomplete, dispune masurile care se
impun pentru continuarea cercetarilor. Procesul-verbal de constatare a
insolvabilitatii se aproba de conducatorul organului de executare. Dupa
aprobarea procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii, creanta se scoate
din evidenta curenta si se trece in evidenta separata.
71.3.2. In procesul-verbal se va mentiona daca sunt persoane responsabile
conform art. 7 din ordonanta, care sa fie obligate la plata pentru debitele
constituite dupa 1 ianuarie 2003, suma pentru care trebuie sa raspunda, temeiul
legal al stabilirii raspunderii si stadiul procedurii.
71.4. Organul de executare va instiinta de indata registrul comertului sau
instantele judecatoresti, dupa caz, despre declararea starii de insolvabilitate
a debitorului.
71.5.1. In cazul in care moartea debitorului persoana fizica, constatata
fizic sau declarata prin hotarare judecatoreasca potrivit legii, survine
inaintea inceperii executarii silite ori dupa incetarea ei si se constata ca nu
au mai ramas bunuri, cu exceptia celor care nu pot fi urmarite, se procedeaza
la scaderea definitiva a creantelor la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate din evidenta organului de executare, fara a mai fi trecute
in evidenta separata.
71.5.2. Daca debitorul decedat are bunuri si se constata ca nu are
mostenitori, se va proceda la stingerea obligatiilor la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate prin executare silita. In cazul in care mai raman
creante nestinse, acestea vor fi scazute definitiv din evidenta conform pct.
71.5.1.
Ordonanta:
Art. 132
In cazurile in care se constata ca debitorii au dobandit venituri sau
bunuri urmaribile dupa declararea starii de insolvabilitate, organele de
executare vor lua masurile necesare de redebitare a sumelor si de executare
silita.
72. Norme metodologice:
72.1. Pentru obligatii la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate, pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului,
organele de executare sunt obligate sa urmareasca situatia debitorilor pe toata
perioada, pana la implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere
executarea silita, inclusiv pe perioada in care cursul acesteia este suspendat
sau intrerupt. Verificarea situatiei debitorului se va face cel putin o data pe
an, repetandu-se, cand este necesar, investigatiile prevazute de lege.
72.2. In cazurile in care se constata ca debitorii au dobandit venituri sau
bunuri urmaribile dupa declararea starii de insolvabilitate, organele de
executare vor lua masurile necesare de redebitare a obligatiei la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate si de incepere a procedurii de
executare silita.
72.3. Dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere
executarea silita, obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate ramase nerealizate vor fi scazute din evidentele organului de
executare.
72.4. Organul de executare va intocmi un dosar care trebuie sa cuprinda
toate documentele si informatiile solicitate, precum si procesul-verbal de
constatare a insolvabilitatii, aprobat de conducatorul organului de executare.
Ordonanta:
Art. 133
(1) Organul de executare este obligat ca pentru creantele bugetare datorate
de comercianti societati comerciale, cooperative de consum ori cooperative
mestesugaresti sau persoane fizice sa ceara instantelor judecatoresti
competente inceperea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, in
conditiile legii.
(2) Cererile organelor prevazute la art. 49 alin. (1) privind inceperea
procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului se vor inainta instantelor
judecatoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.
73. Norme metodologice:
73.1. Organele de executare vor solicita inceperea procedurii reorganizarii
judiciare si/sau a falimentului, prevazuta de Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu
modificarile ulterioare, numai dupa ce au parcurs modalitatile de executare
silita prevazute de ordonanta, au angajat raspunderea altor persoane decat
debitorul conform art. 7, 147 si urmatoarele din ordonanta, dupa caz, si numai
daca au mai ramas obligatii restante la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate.
73.2. In cazul in care procedura a fost declansata de alti creditori,
organele competente ale casei de asigurari de sanatate se vor inscrie la masa
credala in termenele stabilite de lege si vor urmari modul de derulare a
procedurii in vederea recuperarii creantelor la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate.
Ordonanta:
Art. 134
(1) Masurile intreprinse de organele de executare in conditiile prezentei
ordonante nu se suspenda ca urmare a declansarii procedurii reorganizarii
judiciare sau a falimentului.
(2) In vederea executarii silite a bunurilor urmarite, creditorul bugetar
poate solicita judecatorului-sindic luarea in posesie a acestora.
Judecatorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul sa predea
creditorului bugetar bunul in vederea valorificarii.
74. Norme metodologice:
74.1. In cazul in care s-a inceput procedura de executare silita asupra
bunurilor debitorului si, ulterior, asupra aceluiasi debitor s-a declansat
procedura de reorganizare judiciara sau falimentului conform legii, masurile
intreprinse de organele de executare nu se suspenda.
74.2. Organele de executare, pe baza incuviintarii judecatorului-sindic,
vor putea lua in posesie bunurile pentru care s-a inceput executarea silita.
74.3. In cazul in care judecatorul-sindic a dispus administratorului sau
lichidatorului, dupa caz, predarea bunurilor catre organele de executare,
acestea vor fi valorificate potrivit ordonantei. Eliberarea si distribuirea
sumelor realizate prin executare silita se vor face de organele de executare
conform prevederilor ordonantei.
Ordonanta:
Art. 136
In situatiile in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind
comunicarea prin posta, sunt mai mari decat obligatiile bugetare supuse
executarii silite, conducatorul organului de executare poate aproba anularea
debitelor respective.
(2) Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin posta sunt suportate
de fiecare creditor bugetar.
75. Norme metodologice:
75.1. In vederea anularii obligatiilor datorate la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate, organul de executare intocmeste un referat prin
care se estimeaza cheltuielile de executare care ar trebui sa fie efectuate pentru
recuperarea debitelor si se propune aprobarea anularii debitelor respective.
75.2. Conducatorul organului de executare aproba anularea debitelor si
dispune scoaterea din evidenta a sumelor anulate.
Ordonanta:
Art. 137
Termenele de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita privind o
creanta bugetara incep la data cand, potrivit legii, se naste acest drept.
76. Norme metodologice:
76.1.1. Dreptul material de a cere executarea silita se stinge prin
prescriptie, daca nu a fost exercitat in intervalul de timp stabilit de lege
sub forma termenului de prescriptie, al carui inceput este data la care se
naste acest drept.
76.1.2. Dreptul de a cere executarea silita se naste in ziua imediat
urmatoare termenului legal de plata a obligatiei la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate.
76.2. Pentru obligatiile care provin din sanctiuni contraventionale
termenul de prescriptie curge de la data aplicarii sanctiunii.
76.3. In cazul in care debitorul este obligat la plati succesive, dreptul
de a cere executarea silita se stinge pentru fiecare dintre aceste plati.
Ordonanta:
Art. 139
Termenul de prescriptie prevazut la art. 138 se suspenda:
a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea
termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
b) in cazurile si in conditiile in care suspendarea executarii silite este
prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt
organ competent;
c) pe perioada respectarii amanarii sau esalonarii platii obligatiei
bugetare acordate ca urmare a inlesnirilor la plata dispuse prin lege, hotarare
a Guvernului ori aprobate de organul competent;
d) cat timp debitorul, cu rea-credinta, isi sustrage veniturile si bunurile
de la executarea silita;
e) in alte cazuri prevazute de lege.
77. Norme metodologice:
77.1. Curgerea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea
silita a creantelor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate este
oprita de drept pe timpul cat dureaza situatiile, limitativ prevazute de lege,
care impiedica organul de executare sa aplice masurile de executare silita ori
cand, potrivit legii, termenul de prescriptie este suspendat.
77.2. Cursul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea
silita a obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
se suspenda:
a) cat timp organul de executare este impiedicat de un caz de forta majora
sa indeplineasca masuri de executare silita. Forta majora este un eveniment
imprevizibil si insurmontabil;
b) cat timp debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei, iar
acestea se afla pe picior de razboi;
c) cand suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost
dispusa de instanta judecatoreasca sau de un alt organ competent;
d) pe perioada amanarilor si esalonarilor la plata obligatiilor la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, in conditiile legii.
Suspendarea opereaza, dupa caz, pe perioada de valabilitate a inlesnirii
acordate sau pana la data anularii inlesnirii pentru nerespectarea termenelor
de plata si a conditiilor in care aceasta s-a acordat;
e) cat timp debitorul, cu rea-credinta, isi sustrage veniturile si bunurile
de la executarea silita prin acte si fapte cum sunt inducerea in eroare a
organului de executare, ascunderea bunurilor si a veniturilor sau altele
asemenea. Constatarile privind actele si faptele prin care debitorul isi
sustrage cu rea-credinta veniturile si bunurile de la executarea silita vor fi
facute prin proces-verbal in care vor fi consemnate aceste situatii.
Procesul-verbal va fi semnat de executor, de debitor si de persoanele prezente
la constatare. In cazul in care debitorul prezent la efectuarea constatarii
refuza sa semneze procesul-verbal, executorul va face mentiune despre aceasta.
77.3. Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul, la
determinarea implinirii termenului de prescriptie calculandu-se si termenul
scurs inainte de suspendare.
Ordonanta:
Art. 140
Termenul de prescriptie prevazut la art. 138 se intrerupe:
a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea
termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
b) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii
silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei
prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii in orice alt mod a datoriei;
c) pe data indeplinirii, in cursul executarii silite, a unui act de executare
silita;
d) pe data intocmirii, in conditiile prezentei ordonante, a actului de
constatare a insolvabilitatii debitorului;
e) in alte cazuri prevazute de lege.
78. Norme metodologice:
78.1. Cursul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea
silita a obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
se intrerupe:
a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea
termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
b) pe data indeplinirii de catre debitor, inaintea inceperii sau in cursul
executarii silite, a unui act voluntar de plata a obligatiei prevazute in
titlul executoriu, constand in plata obligatiei la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate;
c) pe data recunoasterii de catre debitor, in orice mod, a obligatiei la
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. Recunoasterea obligatiei
trebuie sa fie neindoielnica, putand fi confirmata expres sau tacit. Sunt acte
de recunoastere a obligatiei la Fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate cererea de compensare, cererea pentru acordarea unor inlesniri la
plata, precum si orice alte acte prin care debitorul recunoaste obligatia la
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate;
d) pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare
silita;
e) pe data intocmirii procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii,
cu conditia ca acesta sa fie aprobat;
f) in alte cazuri prevazute de lege.
Sunt acte de executare silita in sensul lit. d) de mai sus:
a) somatia comunicata debitorului potrivit art. 41 din ordonanta;
b) adresa de infiintare a popririi, transmisa tertului poprit sau bancii la
care debitorul are deschis cont, despre transmiterea careia a fost instiintat
debitorul,
prevazute la art. 65 si 66 din ordonanta;
c) cererea organului de executare, adresata instantei competente, de
mentinere a popririi, potrivit art. 68 din ordonanta;
d) procesul-verbal de sechestru al bunurilor debitorului, prevazut la art.
72 din ordonanta;
e) documentul prin care se face evaluarea bunurilor dupa incheierea
procesului-verbal de sechestru, comunicat debitorului, potrivit art. 93 din
ordonanta;
f) procesele-verbale de predare-primire a bunurilor care se valorifica prin
vanzare in regim de consignatie, in conditiile art. 94 din ordonanta, anuntul
privind vanzarea prevazut la art. 97 alin. (2) din ordonanta, procesul-verbal
de vanzare directa, procesul-verbal privind desfasurarea si rezultatul licitatiei
si procesul-verbal de adjudecare, prevazute la art. 96, 109 si 112 din
ordonanta;
g) procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor realizate
prin executare silita, prevazut la art. 122 din ordonanta.
78.2. Intreruperea termenului de prescriptie sterge prescriptia inceputa
inainte de aparitia imprejurarii care a intrerupt-o. Dupa intrerupere va curge
un nou termen de prescriptie.
78.3. Termenul de prescriptie nu este intrerupt daca executarea a fost
anulata.
Ordonanta:
Art. 143
Daca organul de executare constata implinirea termenului de prescriptie a
dreptului de a cere executarea silita a creantelor bugetare, acesta va proceda
la incetarea masurilor de realizare si la scaderea acestora din evidenta
analitica pe platitori.
79. Norme metodologice:
79.1. Scaderea din evidenta analitica pe platitori a creantelor pentru care
s-a implinit termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita se
va face pe baza unui proces-verbal de constatare a implinirii prescriptiei,
insusit de seful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul
juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic
superior, dupa caz, si care va fi supus spre aprobare conducatorului organului
de executare, impreuna cu dosarul.
79.2. Dosarul trebuie sa cuprinda toate documentele si informatiile
necesare pentru constatarea implinirii termenului de prescriptie, precum si
procesul-verbal de constatare a prescriptiei.
79.3. Conducatorul organului de executare, pe baza dosarului, va aproba
procesul-verbal de constatare a implinirii prescriptiei, iar in cazul in care
constata ca dosarul este incomplet, va dispune masurile care se impun.
79.4. Dupa implinirea termenului de prescriptie organul de executare poate
cere repunerea in termen la instanta judecatoreasca competenta, numai daca a
fost impiedicat sa efectueze executarea din motive temeinice, in 15 zile de la
incetarea impiedicarii.
Ordonanta:
Art. 144
(1) Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:
a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;
b) cele platite in plus fata de obligatia bugetara;
c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
f) cele stabilite prin hotarari sau decizii ale organelor jurisdictionale
sau administrative;
g) cele ramase dupa efectuarea distribuirii prevazute la art. 118;
h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din
retinerile prin poprire, precum si cautiunea depusa in conformitate cu
prevederile art. 127 alin. (1), dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti
prin care se dispune desfiintarea executarii silite.
(2) In cazul restituirii sumelor in valuta confiscate, aceasta se
realizeaza conform legii, in lei la cursul de referinta al pietei valutare
pentru EURO, comunicat de B.N.R., de la data ramanerii definitive si
irevocabile a hotararii judecatoresti prin care se dispune restituirea.
80. Norme metodologice:
80.1. Restituirea sumelor platite in plus la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate se efectueaza la cererea debitorului, persoana
juridica sau persoana fizica, dupa caz, in termen de 30 de zile de la data
depunerii acesteia la organele teritoriale competente ale Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate.
80.2. Restituirea sumelor de la Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate se face numai in cazul in care:
a) debitorul nu are obligatii neachitate la Fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate, la termenele legale de plata;
b) dupa efectuarea procedurii de compensare mai raman sume achitate in plus
si debitorul nu solicita compensarea acestora cu obligatii la Fondul national
unic de asigurari sociale de sanatate care au termene de plata viitoare;
c) plata s-a facut eronat de catre debitor la alta casa de asigurari de
sanatate.
80.3. In derularea procedurii de restituire normele metodologice prevazute
la pct. 12 se aplica in mod corespunzator.
Ordonanta:
Art. 154
In cazul in care asupra acelorasi venituri ori bunuri ale debitorului a
fost pornita executarea, atat pentru realizarea titlurilor executorii privind
creante bugetare, cat si pentru titluri ce se executa in conditiile prevazute
de alte dispozitii legale, executarea silita se va face, potrivit dispozitiilor
prezentei ordonante, de catre organele de executare prevazute de aceasta.
81. Norme metodologice:
81.1. In cazul in care executarea silita a fost inceputa asupra acelorasi
venituri sau bunuri urmaribile ale debitorului fie de catre organele de
executare prevazute de ordonanta, fie de catre executorii judecatoresti
potrivit dreptului comun, precum si de catre ceilalti executori, potrivit
legii, executarea silita se va continua de catre organele de executare
competente pentru colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate.
Ordonanta:
Art. 156
(1) Organul de executare poate corecta oricand erorile materiale din titlul
executoriu si actele intocmite in cadrul procedurii de executare silita, avand
in vedere atat interesul legitim al creditorului bugetar, cat si drepturile si
obligatiile debitorului.
(2) Actul rezultat ca urmare a indreptarii erorilor materiale se comunica
celor interesati.
82. Norme metodologice:
82.1. Organul competent sa corecteze oricand erorile materiale din titlul
executoriu emis de organul de executare si din actele intocmite in cadrul
procedurii de executare silita este organul de executare in a carui raza
teritoriala isi are sediul sau domiciliul ori unde este luat in evidenta
debitorul.
82.2. Organul de executare competent poate corecta erorile materiale din
titlul executoriu si actele intocmite in cadrul procedurii de executare silita,
din oficiu sau la sesizarea debitorului.
82.3. In sensul prezentelor norme metodologice:
a) prin a corecta se intelege a rectifica, a modifica, a completa;
b) prin eroare materiala se intelege erorile sau omisiunile cu privire la
numele/denumirea, adresa/sediul, calitatea, sustinerile debitorilor, obiectiile
martorilor, ale expertilor etc. sau cele de calcul, precum si orice alte erori
materiale din titlul executoriu si din actele intocmite in cadrul procedurii de
executare silita, erori aparute din culpa executorului bugetar;
c) prin oricand se intelege momentul la care are loc corectarea actului in
cauza, inlauntrul termenului legal de prescriptie a dreptului de a cere
executarea silita.
82.4. Corectarea erorilor se poate face inainte de inceperea executarii si
in tot timpul ei, pana la efectuarea ultimului act de executare.
82.5. In cazul in care pentru corectarea erorilor sunt necesare explicatii
cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea celor cuprinse in titlul
executoriu si in actele intocmite in cadrul procedurii de executare silita,
organul de executare poate cere debitorului si/sau altor persoane sa lamureasca
aceste aspecte, in scris.
82.6. Cel interesat poate solicita corectarea unor erori materiale din
titlul executoriu sau/si din actele intocmite in cadrul procedurii de executare
silita, printr-o cerere care va cuprinde: obiectul si valoarea solicitarii,
calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, motivele de fapt
si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza solicitarea, semnatura si
datele de identificare a solicitantului.
82.7. Erorile, o data constatate, se corecteaza cu celeritate.
82.8.1. In vederea efectuarii corectarii erorilor materiale, dupa
verificarea celor sustinute in cerere ori a celor constatate din oficiu, dupa
caz, executorul bugetar va intocmi un referat care va cuprinde: obiectul si
valoarea solicitarii ori a constatarii din oficiu, calculul prin care s-a ajuns
la determinarea altei sume, motivele de fapt si de drept, precum si probele pe
care se intemeiaza solicitarea ori constatarea din oficiu, propunerea de
modificare a erorii materiale, semnatura executorului bugetar.
82.8.2. Referatul se inainteaza sefului ierarhic, care va verifica daca
motivele invocate justifica corectarea erorilor materiale din titlul executoriu
sau/si din actele intocmite in cadrul procedurii de executare silita si, in
acest caz, va aviza propunerea de corectare si efectuarea acestei operatiuni.
82.8.3. Referatul astfel avizat va fi prezentat conducatorului organului de
executare spre aprobare, urmand ca pe baza referatului aprobat sa se efectueze
corectarea direct pe titlul executoriu sau/si pe actul intocmit in cadrul
procedurii de executare silita sau, daca aceasta nu este posibila, sa se
intocmeasca un alt act rezultat ca urmare a corectarii erorii.
82.8.4. Referatul aprobat se va arhiva la dosarul de executare.
82.9. Adaugarile, stersaturile sau modificarile operate in cuprinsul
titlului executoriu si/sau al actelor intocmite in cadrul procedurii de
executare silita vor fi semnate si stampilate de executorul bugetar, in caz
contrar acestea nefiind luate in considerare.
82.10. Dupa efectuarea corectarii erorilor materiale organul de executare
are obligatia de a comunica debitorului sau oricarei alte persoane interesate,
de indata, operatiunea efectuata.
82.11. In cazul in care corectarea nu se poate efectua direct pe titlul
executoriu sau/si pe actele intocmite in cadrul procedurii de executare silita,
se va incheia un nou act rezultat ca urmare a corectarii erorilor.
Ordonanta:
Art. 157
Creantele bugetare restante la data de 31 decembrie 2002 mai mici de
100.000 lei se anuleaza. Anual, prin hotarare a Guvernului se stabileste
plafonul creantelor bugetare care pot fi anulate.
83. Norme metodologice:
83.1. Obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
restante la data de 31 decembrie 2002, constand in contributii datorate la bugetul
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, inclusiv dobanzi, dupa
caz, precum si penalitati de orice fel, fiecare dintre ele mai mici de 100.000
lei inclusiv, se anuleaza.
83.2. Obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
restante care se anuleaza reprezinta soldurile inregistrate la data de 31
decembrie 2002 ale obligatiilor datorate si evidentiate pana la aceasta data in
evidenta pe platitori.
83.3. Soldurile obligatiilor la Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate inregistrate la data de 31 decembrie a fiecarui an, la nivelul
plafonului stabilit pentru anul respectiv prin hotarare a Guvernului, se
anuleaza.
Ordonanta:
Art. 161
Formularele necesare si instructiunile de utilizare a acestora, privind
realizarea creantelor bugetare, se aproba prin ordin al ministrului de resort
sau al conducatorului institutiei publice, dupa caz.
84. Norme metodologice:
Formularistica necesara realizarii creantelor la Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate este cuprinsa in anexa*) care face parte integranta din
prezentele norme metodologice.
------------
*) Anexa se publica ulterior in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 474 bis in afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru
relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial",
Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
Ordonanta:
Art. 166
(1) Executarile silite in curs la data intrarii in vigoare a prezentei
ordonante se vor continua potrivit dispozitiilor acesteia, actele indeplinite
anterior ramanand valabile.
(2) Termenele in curs la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se
socotesc dupa normele legale in vigoare la data cand au inceput sa curga.
85. Norme metodologice:
85.1. Procedurile de executare silita a creantelor la Fondul national unic
de asigurari sociale de sanatate, pornite, prin comunicarea somatiei, anterior
datei intrarii in vigoare a ordonantei, care se aflau in curs de desfasurare la
acea data, vor fi continuate in conformitate cu dispozitiile acestui act
normativ.
85.2. Actele indeplinite pana la data de 1 ianuarie 2003 in cadrul
procedurii de executare silita, in conformitate cu prevederile legale
anterioare ordonantei, raman valabile.