DECIZIE   Nr. 293 din  1 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a) teza a treia partea intai din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 702 din  4 august 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Valentina Barbateanu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a) teza a treia partea intai din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de Asociatia Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki, Manuela Stefanescu si Marian Pancu in Dosarul nr. 3.758/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 24 iunie 2004 si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amanarea pronuntarii la 1 iulie 2004.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 9 martie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 3.758/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a) teza a treia partea intai din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de Asociatia Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki, Manuela Stefanescu si Marian Pancu intr-o cauza de contencios administrativ in care au solicitat anularea Hotararii Guvernului nr. 952/2003 privind aprobarea normelor si procedurilor in vederea operationalizarii Sistemului informatic integrat, componenta a Sistemului Electronic National.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se sustine ca art. 2 lit. a) teza a treia partea intai din Legea nr. 29/1990 incalca dispozitiile art. 21 din Constitutie, referitor la accesul liber la justitie, intrucat "siguranta nationala nu poate fi un pretext pentru a justifica lipsa unui control judecatoresc asupra respectarii drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale oricarei persoane". Se afirma, de asemenea, ca "interdictia ca o persoana sa se adreseze justitiei atunci cand, prin acte care privesc, intr-o mai mare sau mai mica masura, siguranta nationala, ii sunt incalcate drepturi si libertati ale omului este in contradictie si cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului", in special cu prevederile art. 6 si art. 13 din aceasta.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ apreciaza ca textul de lege criticat poate fi considerat abrogat in virtutea art. 154 din Constitutie, deoarece art. 126 alin. (6) din Legea fundamentala restrange "sfera actelor exceptate de la controlul instantelor de contencios administrativ".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat prin textul de lege criticat "legiuitorul a stabilit anumite conditii si limite de exercitare a dreptului persoanei vatamate, printre care si excluderea de la controlul instantei de contencios administrativ a actelor administrative referitoare la siguranta interna si externa a statului". Considera ca aceste conditii si limite sunt in concordanta atat cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, potrivit carora "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", cat si cu cele ale art. 53 din Legea fundamentala, care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. In continuare, precizeaza ca si prevederile art. 10 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale stabilesc ca "exercitarea unor drepturi si libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti".
    Guvernul si presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 232/2004, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 2 lit. a) teza a treia partea intai din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora "Nu pot fi atacate in justitie:
    a) (...) actele administrative referitoare la siguranta interna si externa a statului (...)".
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste prevederi de lege incalca art. 21 din Constitutie, republicata, potrivit caruia:
    Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite."
    Autorul exceptiei considera ca textul de lege criticat contravine si art. 6 si 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 6: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
    2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia va fi legal stabilita.
    3. Orice acuzat are, in special, dreptul:
    a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa;
    b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;
    c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;
    d) sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;
    e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere."
    - Art. 13: "Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
    Critica de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art. 2 lit. a) teza a treia partea intai din Legea nr. 29/1990, potrivit carora actele administrative referitoare la siguranta interna si externa a statului sunt exceptate de la controlul judecatoresc, ceea ce, in opinia autorului exceptiei, ingradeste dreptul de acces liber la justitie.
    In legatura cu prevederile de lege criticate, Curtea constata ca acestea sunt contrare dispozitiilor art. 126 alin. (6) teza intai din Constitutie, republicata, in sensul carora "Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar." Or, dispozitiile constitutionale trebuie interpretate restrictiv, orice alta exceptie reprezentand o adaugare la Constitutie, nepermisa de caracterul suprem al acesteia si de preeminenta sa in raport cu ansamblul legislatiei infraconstitutionale. Asa fiind, intrucat actele administrative privitoare la siguranta interna si externa a statului, la care se refera textul ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, nu se regasesc printre exceptiile prevazute in mod expres de art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata, rezulta ca acestea sunt susceptibile de a fi supuse controlului judecatoresc.
    Aceasta nu inseamna ca, in cazul actelor administrative privitoare la siguranta interna si externa a statului, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 53 din Constitutie, republicata, in virtutea carora "Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor [...]". Aceasta restrangere a exercitiului unor drepturi trebuie sa fie necesara intr-o societate democratica, sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu trebuie sa duca la suprimarea dreptului sau a libertatii, cum se intampla in speta.
    Avand in vedere contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile art. 126 alin. (6) din Legea fundamentala si tinand seama de dispozitiile art. 154 alin. (1) din Constitutie, Curtea urmeaza a constata ca prevederile art. 2 lit. a) teza a treia partea intai din Legea nr. 29/1990 nu mai sunt in vigoare.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 232/2004,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Constata ca dispozitiile art. 2 lit. a) teza a treia partea intai din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, ce fac obiectul exceptiei ridicate de Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki, Manuela Stefanescu si Marian Pancu in Dosarul nr. 3.758/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ, nu mai sunt in vigoare, conform art. 154 alin. (1) din Constitutie, fiind contrare art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata.
    Definitiva si obligatorie.
    Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 1 iulie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Valentina Barbateanu