DECIZIE Nr. 312 din 20 noiembrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si 41
din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi,
republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 99 din 5 februarie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 18 si 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Ion Pastrama
in Dosarul nr. 2.074/C/2000 al Tribunalului Vrancea.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca
inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 din
Legea nr. 94/1992, republicata. Cu privire la dispozitiile art. 41 din aceeasi
lege pune concluzii de respingere pe fond, aratand ca prin modul in care este
reglementata procedura jurisdictionala in fata Curtii de Conturi nu sunt
incalcate principiile constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 2.074/C/2000,
Tribunalul Vrancea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 si 41 din Legea nr. 94/1992
privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie
ridicata de Ion Pastrama.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 si 21 din
Constitutia Romaniei, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Tribunalul Vrancea, exprimandu-si opinia, apreciaza exceptia ca nefondata,
deoarece Curtea de Conturi exercita, potrivit art. 139 alin. (1) din
Constitutie, controlul asupra modului de formare, de administrare si de
intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public,
precum si atributiile de jurisdictie reglementate prin lege si, in consecinta,
stabilirea prin art. 18 si 41 din Legea nr. 94/1992, republicata, a competentei
Curtii de Conturi in exercitarea controlului financiar si, respectiv, a
jurisdictiei in domeniul prevazut de lege nu contravine prevederilor Legii
fundamentale.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza exceptia ca neintemeiata. In
motivarea acestui punct de vedere Guvernul arata ca prin modul in care este reglementata
procedura jurisdictionala in fata instantelor Curtii de Conturi nu se incalca
prevederile Constitutiei. Astfel, conform art. 62 alin. (1) din Legea nr.
94/1992, republicata, sedintele de judecata ale instantelor financiare sunt
publice, partile pot fi asistate de aparator [art. 62 alin. (2)], au dreptul sa
solicite si sa administreze probe [art. 64 alin. (1) si art. 66] si sa exercite
caile de atac (art. 81).
Pe de alta parte se mai arata ca impotriva hotararilor pronuntate in prima
si ultima instanta de Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi se poate
face recurs la Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti.
In felul acesta, conchide Guvernul in motivarea punctului sau de vedere, prin
posibilitatea de a se adresa si acestei instante judecatoresti se realizeaza
accesul liber la justitie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144
lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si
23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
18 si 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de
Conturi, republicata, dispozitii ce au urmatoarea redactare:
- Art. 18: "Sunt supuse controlului prevazut la art. 17:
a) statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de persoane
juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome
sau neautonome;
b) Banca Nationala a Romaniei;
c) regiile autonome;
d) societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale,
institutiile publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral
sau mai mult de jumatate din capitalul social;
e) organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care
gestioneaza bunuri, valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu, in
conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest
lucru.";
- Art. 41: "Colegiul jurisdictional judeca, in prima instanta,
contestatiile introduse impotriva actelor de imputatie de catre
administratorii, gestionarii, contabilii, precum si de catre ceilalti salariati
care au participat, impreuna cu acestia, la producerea pagubelor cauzate
persoanelor juridice prevazute la art. 18, in legatura cu formarea,
administrarea si intrebuintarea resurselor financiare ale statului si ale
sectorului public, precum si cu gestionarea patrimoniului public si privat al
statului si al unitatilor administrativ-teritoriale."
Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind incalcate
sunt cele ale art. 16 si 21, avand urmatorul continut:
- Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor
publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate
de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin
Legea nr. 30/1994, a caror redactare este urmatoarea:
"1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod
public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta
independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra
incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei.
2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana
ce vinovatia va fi legal stabilita.
3. Orice acuzat are, in special, dreptul:
a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o
intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse
impotriva sa;
b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii
sale;
c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si,
daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi
asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele
justitiei o cer;
d) sa intrebe daca sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina
citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii
acuzarii;
e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu
vorbeste limba folosita la audiere."
I. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18
din Legea nr. 94/1992, republicata, Curtea constata ca speta in cadrul careia a
fost ridicata exceptia este un litigiu de munca, avand ca obiect o contestatie
impotriva unei decizii de imputatie. Textul art. 18 a carui
neconstitutionalitate este invocata nu constituie, deci, o dispozitie legala de
care depinde solutionarea cauzei.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata, conform carora "Curtea Constitutionala decide asupra
exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind
neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o
lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea
cauzei", dispozitii coroborate cu cele ale alin. (6) din acelasi articol,
rezulta ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila si urmeaza sa
fie respinsa.
II. In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 41 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de
Conturi, republicata, acestea sunt neintemeiate, urmand sa fie respinse.
Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi,
republicata, reglementeaza prin art. 41 competenta materiala a Colegiului
jurisdictional al Curtii de Conturi atat cu privire la categoriile de persoane
supuse judecatii, cat si cu privire la obiectul cauzelor pe care acesta este
abilitat sa le judece. Temeiul stabilirii in competenta Curtii de Conturi a
unor atributii cu caracter jurisdictional il constituie art. 139 alin. (1) din
Constitutie, potrivit caruia, "[...] In conditiile legii, Curtea exercita
si atributii jurisdictionale".
Din analiza prevederilor Legii nr. 94/1992, republicata, rezulta ca
instantele Curtii de Conturi functioneaza, ca si instantele de drept comun, pe
baza acelorasi principii, si anume: principiul independentei judecatorilor
financiari [art. 107 alin. (1)]; principiul egalitatii in fata legii si a
autoritatilor publice, care se realizeaza prin aceea ca justitiabililor din
cauzele de competenta instantelor financiare li se aplica aceleasi reguli de
procedura si de drept substantial; principiul legalitatii instantelor
financiare [art. 8 alin. (1) si art. 13 alin. (1)] si al activitatii
desfasurate de acestea (competenta si procedura urmata de instantele financiare
sunt prevazute la cap. IV din lege si in Codul de procedura civila); principiul
dublului grad de jurisdictie si al folosirii cailor de atac; principiul
publicitatii dezbaterilor si al dreptului la aparare in fata instantelor
financiare (art. 62); principiul impartialitatii judecatorilor [art. 108 alin.
(1) lit. a)].
Curtea constata ca prin Legea nr. 94/1992, republicata, deosebit de caile
de atac ce se exercita in cadrul jurisdictiei financiare, s-au instituit cai de
atac la instantele judecatoresti impotriva hotararilor pronuntate de instantele
financiare. Astfel, potrivit art. 81 din lege, "(1) Impotriva hotararilor
pronuntate in prima si ultima instanta de colegiile de jurisdictie ale
camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, precum si a
incheierilor prevazute la art. 61 alin. (3), se poate face recurs la sectia de
contencios administrativ a curtii de apel in a carei circumscriptie isi au
sediul camerele de conturi si a municipiului Bucuresti.
(2) Impotriva hotararilor pronuntate in prima si ultima instanta de
Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi se poate face recurs la Sectia de
contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti".
De asemenea, potrivit art. 82 din lege, "Impotriva hotararilor
pronuntate in ultima instanta de Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se
poate face recurs la Sectia de contencios administrativ a Curtii Supreme de
Justitie. La aceeasi sectie a Curtii Supreme de Justitie se poate face recurs
si impotriva hotararilor pronuntate de Curtea de Conturi, in completul de 5
consilieri de conturi".
Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa (de exemplu, Decizia
nr. 48 din 23 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 323 din 6 iulie 1999) ca liberul acces la justitie presupune accesul la
mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar, potrivit art.
125 alin. (3) din Constitutie, "Competenta si procedura de judecata sunt
stabilite de lege". Pe cale de consecinta, legiuitorul poate institui, in
considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si
modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului
acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a
utiliza aceste proceduri, in formele si modalitatile stabilite de lege. Curtea
Europeana a Drepturilor Omului a statuat, de asemenea, in jurisprudenta sa, de
exemplu, in cazul Gradinger contra Austriei, 1975, ca, in ceea ce priveste
competenta unei Curti administrative, compatibilitatea sa cu art. 6 paragraful
1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale se evalueaza in lumina caracteristicilor constitutive ale unui
organ judiciar cu jurisdictie deplina, printre acestea figurand puterea de a se
reforma decizia unui organ inferior sub toate aspectele, in fapt ca si in
drept. Iar in lipsa unei asemenea competente in domeniu, acea curte nu poate fi
considerata un tribunal in sensul art. 6 din conventie.
Cele statuate prin aceasta decizie isi pastreaza valabilitatea si in cauza
de fata, neintervenind elemente noi de natura sa justifice reconsiderarea
jurisprudentei Curtii.
Competenta instantelor financiare reglementata de art. 41 nu contravine
nici prevederilor art. 16 din Constitutie, privind egalitatea in drepturi a
cetatenilor. Conform jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale
principiul egalitatii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie nu
inseamna uniformitate, astfel incat, daca la situatii egale trebuie sa
corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate
fi decat diferit. Egalitatea partilor in procesul civil nu exclude, ci chiar
implica un tratament juridic diferentiat. Tratamentul diferit instituit prin
art. 41 din Legea nr. 94/1992, republicata, se intemeiaza pe mai multe elemente
de diferentiere fata de alte cazuri de raspundere civila sau materiala, cum ar fi:
natura proprietatii pagubite, natura persoanelor juridice care administreaza
patrimoniul respectiv, natura prejudiciilor cauzate si calitatea speciala a
persoanelor cu raspundere principala pentru aceste prejudicii. Aceste categorii
de cauze si persoane se deosebesc de altele si ele dau dreptul legiuitorului sa
instituie un tratament diferit, dar nediscriminatoriu in cadrul categoriilor cu
situatie identica.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3 al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al
art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 18 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea
Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Ion Pastrama in Dosarul
nr. 2.074/C/2000 al Tribunalului Vrancea.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 din
Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi,
republicata, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu