DECIZIE Nr. 321 din 20 noiembrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin.
(1) lit. d^1) si ale art. 43^1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 87/2000
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 101 din 5 februarie 2002

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) si ale art. 43^1 alin. (1) din Ordonanta
Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, modificata si completata
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, exceptie ridicata de Miron
Teodor intr-un litigiu cu Oficiul de pensii al sectorului 4 Bucuresti, Casa de
Pensii a Municipiului Bucuresti si Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de
Asigurari Sociale in Dosarul nr. 2.582/2001 al Judecatoriei Sectorului 4
Bucuresti.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, Miron Teodor, si
reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, consilier
Horia-Corneliu Fratila, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate solicita acordarea unui termen
pentru a lua cunostinta de continutul punctelor de vedere depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca motivul invocat nu este pertinent
pentru acordarea unui nou termen si, in consecinta, se opune amanarii
solutionarii cauzei.
Curtea, deliberand asupra cererii de amanare a solutionarii cauzei, o
respinge considerand ca dosarul s-a aflat suficient timp la dispozitia partilor
pentru a putea fi consultat si pentru ca acestea sa ia cunostinta de actele
depuse.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate pune concluzii de admitere a
exceptiei, sustinand ca impozitarea pensiilor este un act fara precedent in
dreptul romanesc si international. Se arata ca pensia reprezinta un drept
castigat prin munca ce nu poate fi diminuat prin actele Guvernului. Prin
aceasta impozitare a pensiilor se ajunge la impozitarea o data in plus a ceea
ce s-a impozitat deja. Pensia reprezinta un venit net asupra caruia s-a aplicat
deja un impozit. Faptul ca este un venit net reiese chiar din continutul art.
43^1 alin. (1) din ordonanta criticata. Punctul de vedere al Guvernului si
raportul judecatorului-raportor nu cuprind argumente care sa combata motivarea
exceptiei. Autorul exceptiei mai sustine ca, prin emiterea ordonantei in
discutie, Guvernul a incalcat dispozitiile art. 114 alin. (4) din Constitutie,
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 nefiind supusa spre aprobare
Parlamentului pana la data ridicarii exceptiei. De asemenea, se mai arata ca
diminuarea pensiei prin impozitare este o lezare a demnitatii persoanei care a
desfasurat o activitate indelungata, fiind in contradictie cu art. 43 alin. (1)
din Constitutie, care prevede obligatia statului de a asigura cetatenilor un
trai decent. Dispozitiile ordonantei sunt criticate si prin raportare la art.
16 din Constitutie, impozitarea privind numai o parte a pensiilor creand
discriminari intre pensionari, in functie de valoarea pensiei. In final autorul
solicita admiterea exceptiei si constatarea neconstitutionalitatii
dispozitiilor criticate.
Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti lasa la aprecierea
Curtii solutia ce se impune sa fie adoptata in cauza.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, invocand, in acest sens,
jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 mai 2001, pronuntata in Dosarul nr. 2.582/2001,
Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, 3, 4 si ale sectiunii a 6-a
"Venituri din pensii" din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
87/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, exceptie ridicata de Miron Teodor.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile legale criticate incalca mai multe prevederi constitutionale.
Astfel, este incalcat art. 1 alin. (3) din Constitutie, intrucat modul de calcul
al pensiei si, implicit, diminuarea acesteia lezeaza demnitatea umana, art. 16
alin. (1), intrucat impozitarea pensiilor, asa cum este reglementata in
dispozitiile de lege criticate, se aplica numai unei parti din populatie si se
incalca in acest mod principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, art. 43
alin. (1) privind obligatia statului de a asigura cetatenilor un nivel de trai
decent, statul necoreland rata de indexare a pensiilor cu nivelul existent al
inflatiei, art. 47 alin. (4), intrucat Guvernul nu a raspuns la petitia sa,
prin care s-a plans impotriva ordonantei de urgenta, si art. 53 alin. (2) din
Constitutie privind asezarea justa a sarcinilor fiscale, deoarece, in opinia
autorului exceptiei, impozitarea pensiei "constituie o dubla impozitare de
venit", avand in vedere ca "pensia reprezinta restituirea unor sume
de bani care au fost retinute titularului in perioada sa activa". De
asemenea, autorul exceptiei considera ca sunt incalcate si dispozitiile art. 72
alin. (2) lit. l), intrucat prin ordonanta de urgenta s-au reglementat
raporturi care se incadreaza in regimul general al protectiei sociale, domeniu
rezervat legii organice, precum si ale art. 114 alin. (4) din Constitutie,
deoarece Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, intrata in vigoare la 3
iulie 2000, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, pana la data
ridicarii exceptiei, 17 mai 2001, nu a fost dezbatuta si aprobata de Parlament.
Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, exprimandu-si opinia, considera ca
exceptia ridicata nu este intemeiata, dispozitiile legale criticate neincalcand
normele constitutionale, deoarece "insatisfactia materiala provocata unui
cetatean prin emiterea unui act normativ nu poate constitui temei pentru a se
constata ca actul normativ respectiv incalca dispozitii din Constitutia
Romaniei".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate nu este intemeiata. Se considera ca statul, prin
neimpunerea veniturilor mai mici, "a urmarit realizarea unei masuri
corelative de echilibru si proportionalitate" si, astfel, masurile pe care
statul intelege sa le ia pentru sprijinul categoriilor defavorizate nu
contravin principiilor constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de
vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
In ceea ce priveste obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca prin art. 85 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul
pe venit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 435 din 3
august 2001, sunt expres si in intregime abrogate atat Ordonanta Guvernului nr.
73/1999, cat si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, incepand cu data
intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001, respectiv la data de 1
ianuarie 2002. Prin urmare, dispozitiile legale la care se refera critica
autorului exceptiei sunt inca in vigoare la data judecarii cauzei, urmand a
face obiectul controlului de constitutionalitate.
Autorul exceptiei mentioneaza, ca fiind neconstitutionale, dispozitiile
art. 2, 3 si 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 302 din 2 iulie 2000. Articolele
indicate reprezinta, in realitate, puncte ale art. I din ordonanta de urgenta,
care prevad completarea unor prevederi ale Ordonantei Guvernului nr. 73/1999,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 419 din 31 august
1999. Dintre acestea este relevant in cauza doar pct. 2, prin care la art. 4
alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 se introduce lit. d^1) care are
urmatorul cuprins: "Categoriile de venituri care se supun impozitului pe
venit sunt: [...]
d^1) veniturile din pensii, pentru suma ce depaseste 2.000.000 lei pe
luna."
De asemenea, autorul exceptiei critica prevederile sectiunii a 6-a
"Venituri din pensii" - art. 43^1 si 43^2 - din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 87/2000, dar care, in realitate, fac parte din Ordonanta
Guvernului nr. 73/1999, aceasta sectiune fiind introdusa prin pct. 17 al art. I
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000. Dintre aceste prevederi sunt
relevante in cauza doar cele ale art. 43^1 alin. (1), in urmatoarea redactare:
"Este impozabila totalitatea veniturilor nete, incasate cu titlu de pensie
de catre contribuabili, platite atat din fonduri constituite prin contributii
obligatorii la un sistem de asigurare sociala, cat si cele primite cu titlu de
pensie finantata de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care
depaseste suma de 2.000.000 lei pe luna."
Prin urmare, Curtea constata ca obiectul controlului de constitutionalitate
il constituie dispozitiile art. 4 alin. (1) lit. d^1) si ale art. 43^1 alin.
(1) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, urmand sa se pronunte numai cu
privire la constitutionalitatea acestor texte de lege.
In motivarea sustinerilor sale, privind neconstitutionalitatea
dispozitiilor legale criticate, autorul exceptiei a invocat numeroase prevederi
constitutionale. Astfel:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme si sunt garantate.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 43 alin. (1): "Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare
economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de
trai decent.";
- Art. 47 alin. (4): "Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la
petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.";
- Art. 53 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure
asezarea justa a sarcinilor fiscale.";
- Art. 72 alin. (3) lit. l): "Prin lege organica se reglementeaza:
[...]
l) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia
sociala";
- Art. 114 alin. (4): "In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta
ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre
aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca
in mod obligatoriu."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa. Curtea
Constitutionala a fost sesizata in mai multe randuri cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) si ale art.
43^1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
Conform jurisprudentei sale constante, Curtea a respins exceptia in fiecare
cauza, apreciind ca impozitarea veniturilor din pensii nu contravine nici unei
dispozitii constitutionale. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 149 din 8 mai
2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 456 din 10
august 2001, Curtea Constitutionala a constatat ca "[...] sumele retinute
din salarii cu titlu de contributie la fondul asigurarilor sociale nu raman in
proprietatea contribuabililor, ci se redistribuie, potrivit legii, persoanelor
indreptatite, sub forma de pensii sau ajutoare sociale. Aceasta optiune a
legiuitorului isi gaseste reazemul constitutional in dispozitiile textului din
Legea fundamentala care proclama statul roman ca <<stat social>>,
cu toate obligatiile care revin acestuia privind asigurarea unui trai decent
pentru toate categoriile sociale". S-a mai retinut ca "[...] aceasta
impozitare constituie o masura sociala prin care se majoreaza bugetul public
national, care, potrivit art. 137 alin. (1) din Constitutie, cuprinde, printre
altele, si bugetul asigurarilor sociale de stat si, prin urmare, creeaza
posibilitatile bugetare pentru majorarea corespunzatoare a pensiilor, precum si
pentru asigurarea unui minim nivel de trai decent pentru toti cetatenii
tarii".
In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate
conform careia, prin stabilirea obligatiei la plata impozitului pe venit pentru
cetatenii care primesc o pensie mai mare de 2.000.000 lei pe luna, se instituie
un tratament inegal si discriminatoriu fata de cetatenii cu o pensie mai mica
decat valoarea mai sus mentionata, Curtea constata ca principiul egalitatii
consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie nu inseamna uniformitate, asa
incat la situatii diferite trebuie sa corespunda un tratament juridic
diferentiat.
De asemenea, se constata ca nu au fost incalcate nici dispozitiile art. 43
alin. (1) din Constitutie, referitoare la obligatia statului de a lua masuri de
dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor
un nivel de trai decent. Impozitarea doar a acelei parti a venitului din pensie
care depaseste o anumita valoare, modificabila in timp in functie de rata
inflatiei sau de alti factori luati in considerare de legiuitor, constituie o
optiune a acestuia si depinde de posibilitatile financiare ale statului, intr-o
anumita perioada, pentru dimensionarea masurilor de protectie sociala.
Potrivit Constitutiei, calificarea legilor ca fiind organice se face expres
prin textele constitutionale, iar nu pe cale de interpretare. Din cuprinsul
textului art. 72 alin. (3) din Constitutie, care prevede domeniile supuse
reglementarii prin lege organica, precum si din celelalte texte constitutionale
in care se specifica necesitatea adoptarii de legi organice nu rezulta ca
reglementarile relative la impozitul pe venit, in ansamblul lor, fac parte din
domeniul legii organice, acestea reprezentand doar o parte speciala a domeniului
masurilor de protectie sociala, iar nu "regimul general" prevazut de
textul constitutional.
Sustinerea autorului exceptiei, potrivit careia modificarea unei ordonante
neaprobate nici in sesiunea parlamentara in care a fost depusa si nici in sesiunea
parlamentara extraordinara ulterioara trebuie considerata neconstitutionala,
intrucat ar contraveni art. 114 alin. (4) din Constitutie, este, de asemenea,
neintemeiata. Art. 114 alin. (4) prevede obligatia depunerii la Parlament spre
aprobare a ordonantei de urgenta ca o conditie pentru intrarea in vigoare,
precum si convocarea Parlamentului, daca acesta nu se afla in sesiune. Nu se
prevad, insa, nici un termen pana la care Parlamentul trebuie sa se pronunte
asupra ordonantei de urgenta si nici incetarea aplicabilitatii acesteia daca
Parlamentul nu a aprobat-o pana la un anumit termen. In acest sens a statuat
Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2000, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 133 din 28 martie 2000, cand a
constatat ca "stabilirea datei la care vor fi discutate ordonantele tine
de organizarea interna a Camerelor Parlamentului, iar in art. 61 alin. (1) teza
intai din Constitutie se prevede ca <<Organizarea si functionarea
fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu>>".
In ceea ce priveste presupusa incalcare a dispozitiilor constitutionale ale
art. 1 alin. (3), care garanteaza, printre altele, "demnitatea
omului", precum si ale art. 47 alin. (4), care reglementeaza obligatia
autoritatilor publice de a raspunde in termen la petitiile cetatenilor, Curtea
constata ca aceste prevederi constitutionale nu au legatura cu obligatia de a
plati impozit pe veniturile din pensii si, prin urmare, nu sunt relevante in
cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin.
(1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1)
lit. d^1) si ale art. 43^1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 87/2000, exceptie ridicata de Miron Teodor in Dosarul nr.
2.582/2001 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Laurentiu Cristescu