DECIZIE   Nr. 329 din 11 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 3 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 695 din  3 octombrie 2003

    Costica Bulai      - presedinte
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Iuliana Nedelcu    - procuror
    Florentina Geangu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Ionel Berechet in Dosarul nr. 1.526/P/2002 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca dispozitiile criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, invocate de autorul exceptiei, ci reprezinta o masura de protectie care nu poate avea semnificatia nici a unui privilegiu, nici a unei discriminari, ea fiind destinata tocmai asigurarii, in anumite situatii specifice, a egalitatii cetatenilor.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 15 ianuarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.526/P/2002, Tribunalul Galati - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 239 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Ionel Berechet, apelant inculpat in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat este neconstitutional, deoarece, "potrivit Legii privind Statutul politistului nr. 360/2002, politistii sunt functionari publici civili, situatie in care raman aplicabile pentru acestia, in cadrul infractiunii de ultraj, doar dispozitiile art. 239 alin. 1 si 2 din Codul penal, iar alin. 3 este neconstitutional, aplicarea acestuia fiind posibila, dar pana la intrarea in vigoare a Statutului politistului".
    Tribunalul Galati - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat scopul urmarit de legiuitor prin introducerea dispozitiilor legale criticate a fost acela de a crea o protectie sporita anumitor categorii de persoane cu functii care, prin specificul lor, ii pot face mai frecvent subiecte pasive ale infractiunii de ultraj decat alte categorii de functionari. Adoptarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului nu inseamna ca politistul nu mai poate fi subiect pasiv al infractiunii de ultraj, prevazuta de art. 239 alin. 3 (devenit ulterior alin. 4) din Codul penal, si ca nu ar mai fi aparat de aceste dispozitii legale, deoarece specificul activitatii sale a ramas neschimbat.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca dispozitiile art. 239 alin. 3 din Codul penal sunt constitutionale. In motivarea acestui punct de vedere se arata ca politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice, pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu, in limitele competentelor stabilite de lege, pozitia sa de subiect pasiv al infractiunii de ultraj nefiind legata de calitatea de militar.
    Guvernul considera critica de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aceasta vizand aspecte de aplicare a legii, iar nu de constitutionalitate. Se arata ca si pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 360/2002, alin. 3 al art. 239 din Codul penal, modificat prin Legea nr. 140/1996 si devenit alin. 4 in urma modificarii Codului penal prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2002, facea distinctie intre politisti si alte categorii de persoane, iar prin intrarea in vigoare a Legii nr. 360/2002 dispozitiile legale criticate, in ceea ce ii priveste pe politisti, nu au fost implicit abrogate, acestea ramanand in continuare aplicabile in cazul savarsirii infractiunii de ultraj impotriva politistilor.
    Avocatul Poporului arata ca prevederile legale referitoare la infractiunile de ultraj savarsite impotriva politistului nu contravin prevederilor art. 16 din Constitutie, deoarece scopul urmarit de legiuitor a fost acela de a crea o protectie sporita anumitor categorii de persoane cu anumite functii, care prin specificul lor pot fi mai des subiect pasiv al infractiunii de ultraj decat alte categorii de functionari. Protectia penala asigurata politistilor, care, potrivit Legii nr. 360/2002, beneficiaza de un statut special, reprezinta o garantie a exercitarii atributiilor ce le revin si nicidecum un privilegiu, iar legitimitatea sa deriva din insasi legitimitatea existentei autoritatii. Tratamentul juridic diferit este justificat tocmai de necesitatea egalitatii in fata legii, de a nu se crea stari privilegiate sau discriminatorii. In concluzie, se arata ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
    Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 239 alin. 3 din Codul penal, in vigoare la data savarsirii faptei, devenit ulterior alin. 4, in urma introducerii alin. 2 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2002, dispozitii potrivit carora: "Daca faptele prevazute in alineatele precedente sunt savarsite impotriva unui magistrat, politist sau jandarm ori alt militar, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 3 ani."
    In cauza autorul exceptiei a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de ultraj cu violenta, prevazuta in art. 239 alin. 2 si 3 din Codul penal (in redactarea din anul 2001), texte care au devenit in prezent alin. 3 si 4. El critica dispozitiile alin. 4 (fost 3) pe care le considera ca devenite neconstitutionale dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul politistului. Potrivit art. 1 din aceasta lege "Politistul este functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului". Autorul exceptiei sustine ca, in aceste conditii, daca politistilor, functionari publici civili, li se aplica normele de protectie din art. 239 alin. 4 (fost 3), se creeaza o disfunctionalitate evidenta in sistemul penal sanctionator, deoarece este inadmisibil ca politistii sa aiba un tratament juridic diferit de celelalte categorii de persoane numite in functii publice. In opinia sa, desi nu o spune explicit, dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece instituie un statut discriminatoriu in favoarea politistilor, in raport cu alti functionari publici.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata.
    Curtea retine ca textul de lege criticat reglementeaza o varianta agravanta a ultrajului comis impotriva unui magistrat, politist sau jandarm ori alt militar. Aceste dispozitii nu sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), deoarece nu poate fi vorba despre o incalcare a principiului egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice, de vreme ce legiuitorul a instituit aceasta agravanta a ultrajului, constand in sporirea cu 3 ani a maximului special al pedepsei, in cazul savarsirii infractiunii fata de functionari insarcinati cu apararea ordinii si sigurantei publice.
    Intrarea in vigoare a Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului nu schimba natura functiei publice si deci nu face sa dispara necesitatea apararii speciale a persoanei acestuia impotriva faptelor de ultraj.
    Astfel fiind, rezulta ca dispozitiile art. 239 alin. 4 (fost 3) din Codul penal reprezinta o masura de protectie care nu are insa semnificatia unui privilegiu si nici a unei discriminari, fiind destinata tocmai asigurarii, in anumite situatii specifice, a egalitatii cetatenilor.
    Criticile de neconstitutionalitate fiind neintemeiate, exceptia urmeaza sa fie respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a art. 239 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Ionel Berechet in Dosarul nr. 1.526/P/2002 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 11 septembrie 2003.

                      PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu