DECIZIE   Nr. 405 din 21 octombrie 1997

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 330^1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 46 din  2 februarie 1998

    Ioan Muraru           - presedinte
    Viorel Mihai Ciobanu  - judecator
    Nicolae Popa          - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Victor Dan Zlatescu   - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

    Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de Pana Gheorghe si Pana Elisabeta impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 7 din 20 ianuarie 1997*).
---------------
    *) Decizia Curtii Constitutionale nr. 7 din 20 ianuarie 1997 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 199 din 19 august 1997.

    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 14 octombrie 1997, in prezenta reprezentantului Ministerului Public si in lipsa partilor legal citate, si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 21 octombrie 1997.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, prin Incheierea din 5 decembrie 1996, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 330^1 din Codul de procedura civila, ridicata de Pana Gheorghe si Pana Elisabeta.
    Prin Decizia nr. 7 din 20 ianuarie 1997, Curtea Constitutionala a respins ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^1 din Codul de procedura civila. Aceasta solutie s-a fundamentat pe Decizia Curtii Constitutionale nr. 96 din 24 septembrie 1996, definitiva, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, prin care s-a statuat ca prevederile art. 330^1 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale in masura in care se aplica hotararilor pronuntate inainte de 26 iulie 1993, data intrarii in vigoare a Legii nr. 59/1993.
    Impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 7 din 20 ianuarie 1997 au declarat recurs, in termen legal, Pana Gheorghe si Pana Elisabeta, cu motivarea ca limita interpretarii date de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, in sensul ca dispozitiile art. 330^1 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale in masura in care acestea se aplica hotararilor pronuntate inainte de 26 iulie 1993, este nelegala. Se apreciaza ca neconstitutionalitatea art. 330^1 din Codul de procedura civila trebuie extinsa si la hotararile judecatoresti pronuntate dupa 26 iulie 1993, "pana la acea data recursul in anulare promovat impotriva unor astfel de hotarari fiind inadmisibil".
    Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia a fost respinsa ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    Senatul, prin Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari, apreciaza ca exceptia este neintemeiata.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca recursul este neintemeiat, deoarece cu privire la constitutionalitatea acestor dispozitii legale Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin decizii definitive, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constitutie, sunt obligatorii erga omnes si au putere numai pentru viitor.
    Camera Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Guvernului si Senatului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedura civila, raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Recursul declarat de Pana Gheorghe si Pana Elisabeta nu este intemeiat si urmeaza a fi respins. In motivarea recurentilor s-a sustinut ca interpretarea data de catre Curtea Constitutionala dispozitiilor art. 330^1 din Codul de procedura civila, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, este nelegala, deoarece neconstitutionalitatea acestor dispozitii legale trebuie extinsa si la hotararile judecatoresti pronuntate dupa 26 iulie 1993, data intrarii in vigoare a Legii nr. 59/1993, "pana la acea data recursul in anulare promovat impotriva unor astfel de hotarari fiind inadmisibil".
    Recursul in anulare a fost reintrodus in Codul de procedura civila prin Legea nr. 59/1993, fiind reglementat de art. 330 - 330^4 sub titlul "Caile extraordinare de atac".
    Hotararile judecatoresti definitive, pronuntate anterior datei de 26 iulie 1993, cand a intrat in vigoare Legea nr. 59/1993, au putut fi atacate de procurorul general pe calea recursului extraordinar, care putea fi solutionat si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 59/1993, in conditiile stabilite de art. V alin. 5 din aceasta lege, iar prin art. V alin. 6, astfel cum a fost completat prin Legea nr. 65/1993, partilor li s-a dat posibilitatea sa atace ele cu recursul prevazut in Legea nr. 59/1993, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a acesteia, hotararile ramase definitive in perioada 30 iunie 1992 - 26 iulie 1993.
    Tot acest ansamblu de reglementari, cu caracter tranzitoriu, are semnificatia imposibilitatii aplicarii dispozitiilor procesuale relative la recursul in anulare hotararilor pronuntate anterior datei la care Legea nr. 59/1993 a intrat in vigoare, adica 26 iulie 1993.
    In aceste conditii, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 96/1996, ca dispozitiile art. 330^1 din Codul de procedura civila ar fi neconstitutionala doar daca s-ar aplica hotararilor pronuntate anterior datei de 26 iulie 1993, pentru ca s-ar incalca principiul neretroactivitatii legii, prevazut in art. 15 alin. (2) din Constitutie.
    Aceasta solutie nu este contrara principiilor stabilite prin Decizia nr. 9/1994, deoarece si in cuprinsul considerentelor acesteia s-a retinut ca dispozitiile procesuale sunt, in principiu, de imediata aplicare si deci dreptul relativ la exercitarea cailor de atac este fixat de legea in vigoare, in momentul pronuntarii.
    Prin decizia recurata se face trimitere la Decizia nr. 96/1996, care are caracter obligatoriu potrivit art. 145 alin. (2) din Constitutie si in care s-a retinut ca textul art. 330^1 din Codul de procedura civila isi conserva constitutionalitatea in sensul aratat, evitandu-se astfel orice alte interpretari care ar avea drept rezultat aplicarea lui retroactiva, contrar art. 15 alin. (2) din Constitutie. Ca urmare, nu poate fi primita sustinerea recurentilor relativa la respingerea recursului in anulare ca inadmisibil, pentru ca inadmisibilitatea nu este o problema de constitutionalitate, singurul aspect care intereseaza contenciosul constitutional fiind raportarea prevederilor art. 330^1 din Codul de procedura civila la dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie.
    Fata de cele aratate, Decizia Curtii Constitutionale nr. 7 din 20 ianuarie 1997 este temeinica si legala, neexistand motive care sa determine casarea ei.

    Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 si al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge recursul declarat de Pana Gheorghe si Pana Elisabeta impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 7 din 20 ianuarie 1997.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din 21 octombrie 1997.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
             prof. univ. dr. IOAN MURARU

                             Magistrat asistent,
                             Gabriela Dragomirescu