Decizia Nr.488 din 23.06.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 645 din 25 august 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Valentina Bărbăţeanu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la aceasta, excepţie ridicată de Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Adrian Găluşcă şi alţii, în Dosarul nr. 2.691/40/2014 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 8D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 9-12D/2015, nr. 21-25D/2015 şi nr. 33-39D/2015 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Gheorghe Afloarie şi alţii, Vasile Papuc şi alţii, Ioana-Brînduşa Acatincăi şi alţii, Alina Cojocaru şi alţii, Gheorghe Afrasînei şi alţii, Vasile Husac şi alţii, Daniela Aciubotăriţei şi alţii, Geta Taielup şi alţii, Dumitru Agavriloaie şi alţii, Veronica Ivănescu şi alţii, Maria Asandului şi alţii, Ionela Lăcrămioara Aionesa şi alţii, Doina Fodor şi alţii, Mirela Apătăchioaie şi alţii, Tudor Agrigoroaei şi alţii, Daniela Tomniuc şi alţii în dosarele nr. 2.693/40/2014, nr. 2.689/40/2014, nr. 2.706/40/2014, nr. 2.736/40/2014, nr. 2.629/40/2014, nr. 2.601/40/2014, nr. 2.808/40/2014, nr. 2.805/40/2014, nr. 2.595/40/2014, nr. 2.726/40/2014, nr. 2.730/40/2014, nr. 2.766/40/2014, nr. 2.769/40/2014, nr. 2.792/40/2014, nr. 2.838/40/2014 şi nr. 2.768/40/2014 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 37D/2015, partea Unitatea administrativ-teritorială comuna Hudeşti, judeţul Botoşani, a transmis la dosar o cerere prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea mai arată că, în Dosarul nr. 39D/2015, partea Unitatea administrativ-teritorială comuna Hilişeu-Horia, judeţul Botoşani, a depus note scrise prin care arată că lasă la latitudinea instanţei de contencios constituţional soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, precizând, în acelaşi timp, că în bugetul local nu sunt prevăzute sume pentru astfel de cazuri.6. Având în vedere identitatea de obiect al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 9-12D/2015, nr. 21-25D/2015 şi nr. 33-39D/2015 la Dosarul nr. 8D/2015. 7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 9-12D/2015, nr. 21-25D/2015 şi nr. 33-39D/2015 la Dosarul nr. 8D/2015, care a fost primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că îşi menţin valabilitatea cele statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa în materie. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:9. Prin încheierile din 8 decembrie şi 10 decembrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 2.691/40/2014, nr. 2.693/40/2014, nr. 2.689/40/2014, nr. 2.706/40/2014, nr. 2.736/40/2014, nr. 2.629/40/2014, nr. 2.601/40/2014, nr. 2.808/40/2014, nr. 2.805/40/2014, nr. 2.595/40/2014, nr. 2.726/40/2014, nr. 2.730/40/2014, nr. 2.766/40/2014, nr. 2.769/40/2014, nr. 2.792/40/2014, nr. 2.838/40/2014 şi nr. 2768/40/2014, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la aceasta. Excepţia a fost ridicată de Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Adrian Găluşcă şi alţii, Gheorghe Afloarie şi alţii, Vasile Papuc şi alţii, Ioana-Brînduşa Acatincăi şi alţii, Alina Cojocaru şi alţii, Gheorghe Afrasînei şi alţii, Vasile Husac şi alţii, Daniela Aciubotăriţei şi alţii, Geta Taielup şi alţii, Dumitru Agavriloaie şi alţii, Veronica Ivănescu şi alţii, Maria Asandului şi alţii, Ionela Lăcrămioara Aionesa şi alţii, Doina Fodor şi alţii, Mirela Apătăchioaie şi alţii, Tudor Agrigoroaei şi alţii, Daniela Tomniuc şi alţii, în cadrul soluţionării unor cauze având ca obiect acordarea de drepturi băneşti.10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. În acest sens arată, în esenţă, că, prin Legea nr. 63/2011, salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micşorate, deşi, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011, reîncadrarea salarială a cadrelor didactice, începând cu data de 1 ianuarie 2010, trebuia făcută în raport cu salariile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 şi în anul 2009 personalului din învăţământ, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, adică prin luarea în calcul a unui coeficient de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400 lei. Conform considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011 şi celor ale deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3 din 4 aprilie 2011 şi nr. 11 din 8 octombrie 2012, salariile cadrelor didactice trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, deci la nivelul prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.11. Arată că, în fapt, Legea nr. 63/2011 a readus valorile salariale ale cadrelor didactice la nivelul stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, care a fost declarată neconstituţională, ceea ce a condus la o scădere cu 25% a cuantumului salariilor. În acest sens susţin că, după pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011, Guvernul avea obligaţia să respecte prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie şi să modifice salariile prevăzute în anexele Legii nr. 63/2011 prin raportarea lor la valorile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.12. Autorii excepţiei conchid că dispoziţiile Legii nr. 63/2011 sunt neconstituţionale în raport cu art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, întrucât perpetuează prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, care este neconstituţională, „chiar dacă introduc în locul coeficienţilor de multiplicare şi de ierarhizare rezultatul înmulţirii acestora“. Autorii excepţiei arată că, în opinia lor, soluţia constituţională pentru uniformizarea salariilor din învăţământ ar fi fost raportarea valorilor la cele rezultate din prevederile Legii nr. 221/2008, care este constituţională.13. Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 575 din 4 mai 2011.14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011. Totodată, obiect al excepţiei îl constituie şi anexele nr. 2 privind salariile de încadrare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi nr. 3b referitoare la salariile de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, anexe care fac parte integrantă din Legea nr. 63/2011. Textele de lege criticate au următorul conţinut:

– Art. 1: „(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011, personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.
(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a şi 3b, după caz. [...](6) Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi băneşti sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.“;

– Art. 2: „(1) Încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Persoanele care au salariul de încadrare între limita minimă şi maximă a tranşei de vechime pentru funcţiile didactice din învăţământul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcţiile didactice auxiliare îşi păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezenta lege.“;

– Art. 6: „Orice alte dispoziţii contrare cu privire la stabilirea salariilor şi a celorlalte drepturi de natură salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă.“18. Curtea observă că, deşi Legea nr. 63/2011 ar fi trebuit să fie un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, având în vedere domeniul său de reglementare precizat în titlul său, respectiv salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârşitul anului 2015. Ca atare, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acesteia, întrucât îşi produce efectele în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.19. În opinia autorilor excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că a mai analizat critici similare, constatând că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate în motivarea acesteia. 21. Astfel, prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea a statuat că actul normativ criticat îndeplineşte condiţiile unei legislaţii previzibile, unitare şi coerente, câtă vreme legea a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socioprofesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să îşi îndeplinească obligaţiile constituţionale menţionate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existenţa fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învăţământ să îşi poată primi drepturile cuvenite, în aceleaşi condiţii, fără discriminări.22. Totodată, Curtea, în concordanţă cu jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincţia dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată (a se vedea Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94). 23. De asemenea, prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, Curtea, făcând referire la jurisprudenţa sa anterioară, a statuat că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor din bugetul de stat (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57). 24. Totodată, examinând excepţia de neconstituţionalitate prin prisma exigenţelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au stat la baza pronunţării acesteia îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 26. În final, Curtea reiterează observaţia subliniată deja în jurisprudenţa sa, în sensul că, deşi legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, să reglementeze salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar, iar Legea nr. 63/2011 a fost concepută ca o lege temporară (a cărei aplicabilitate a fost prelungită succesiv până la sfârşitul anului anul 2015), totuşi, în activitatea de legiferare în această materie, trebuie să ţină seama că învăţământul constituie prioritate naţională, iar salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul şi importanţa activităţii prestate (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 202 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015, Decizia nr. 228 din 2 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 16 iunie 2015, paragraful 31, sau Decizia nr. 338 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 29 iunie 2015, paragraful 28).27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Adrian Găluşcă şi alţii, Gheorghe Afloarie şi alţii, Vasile Papuc şi alţii, Ioana-Brînduşa Acatincăi şi alţii, Alina Cojocaru şi alţii, Gheorghe Afrasînei şi alţii, Vasile Husac şi alţii, Daniela Aciubotăriţei şi alţii, Geta Taielup şi alţii, Dumitru Agavriloaie şi alţii, Veronica Ivănescu şi alţii, Maria Asandului şi alţii, Ionela Lăcrămioara Aionesa şi alţii, Doina Fodor şi alţii, Mirela Apătăchioaie şi alţii, Tudor Agrigoroaei şi alţii, Daniela Tomniuc şi alţii în dosarele nr. 2.691/40/2014, nr. 2.693/40/2014, nr. 2.689/40/2014, nr. 2.706/40/2014, nr. 2.736/40/2014, nr. 2.629/40/2014, nr. 2.601/40/2014, nr. 2.808/40/2014, nr. 2.805/40/2014, nr. 2.595/40/2014, nr. 2.726/40/2014, nr. 2.730/40/2014, nr. 2.766/40/2014, nr. 2.769/40/2014, nr. 2.792/40/2014, nr. 2.838/40/2014 şi nr. 2.768/40/2014 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu