DECIZIE Nr.
592 din 14 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5 1) si (6 din Legea
fondului funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 357 din 27 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5) şi (6) din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Ioan Rameder şi Hermina
Bugeac în Dosarul'nr. 8.880/245/2007 al Tribunalului laşi - Secţia civilă fond
funciar.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 9 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 8.880/245/2007, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă fond funciar a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 36 alin. (5) şi (6) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Excepţia
a fost ridicată de Ioan Rameder şi Hermina Bugeac într-o cauză civilă având ca
obiect plângerea formulată împotriva ordinului prefectului, emis în temeiul
textelor de lege criticate.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textele de lege criticate îngrădesc
accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, de vreme ce se
impune foştilor proprietari obligaţia de a depune cererile de restituire a
terenurilor la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor
în raza cărora se află situat terenul, iar nu în mod direct la instanţa de
judecată. Totodată, în situaţia în care primăria înaintează propunerile sale de
atribuire a terenurilor prefectului, nu se prevede un termen general în care
prefectul să fie obligat la emiterea ordinului de împroprietărire şi, de
asemenea, nu se prevede calea de atac împotriva unui eventual ordin de respingere
a cererii de restituire.
Tribunalul Iaşi - Secţia civilă fond funciar consideră că textele de lege sunt constituţionale. In acest sens,
arată că legiuitorul este îndreptăţit, în considerarea unor situaţii diferite,
să instituie reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi particulare de
exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu
înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la
toate căile de atac. Totodată, consideră că motivele de neconstituţionalitate
invocate privesc interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele
judecătoreşti, iar nu conformitatea acestora cu textele constituţionale
invocate.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheiere, instanţa de judecată a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36
alin. (5) şi (6) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Din notele scrise ale
autorului excepţiei rezultă însă că obiect al excepţiei îl constituie
prevederile art. 36 alin. (51) şi (6) din Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5
ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul
cuprins:
Alin. (51): „Cererile de restituire
prevăzute la alin. (5), împreună cu copiile de pe actele de proprietate, se
depun la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în
raza cărora se află situat terenul, personal sau prin poştă, cu confirmare de
primire, până la data de 1 noiembrie 2001, sub sancţiunea decăderii din termen.";
[...]
Alin. (6): „Atribuirea în proprietate a terenurilor
prevăzute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la
propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a
terenurilor."
Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber
la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 se reglementează atât
procedura de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
agricole, prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, cât şi
punerea în posesie a celor îndreptăţiţi şi eliberarea titlurilor de
proprietate. Potrivit alin. (5) al art. 36 din Legea nr. 18/1991, terenurile
fără construcţii, neafectate de lucrări de investiţii aprobate, potrivit legii,
din intravilanul localităţilor, aflate în administrarea consiliilor locale,
considerate proprietate de stat prin aplicarea Decretului nr. 712/1966 şi a
altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari sau
moştenitorilor acestora, după caz, la cerere, fiind vorba, astfel, de
reconstituirea dreptului de proprietate. Iar potrivit alin. (51) al
aceluiaşi articol, cererile de restituire prevăzute la alin. (5), împreună cu
copiile de pe actele de proprietate, se depun la primăria localităţii sau, după
caz, la primăriile localităţilor în raza cărora se află situat terenul.
In esenţă, autorii excepţiei susţin că obligaţia de a
depune cererile de restituire a terenurilor la primăria localităţii sau, după
caz, la primăriile localităţilor în raza cărora se află situat terenul, iar nu
în mod direct la instanţa de judecată, îngrădeşte accesul liber la justiţie şi
dreptul la un proces echitabil.
Curtea constată că această susţinere este neîntemeiată
pentru următoarele considerente:
Astfel, Curtea reţine că soluţionarea cererilor privind
reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor se face de către comisia locală, ca autoritate publică cu
activitate administrativă. Totodată, comisia judeţeană are atribuţii de
soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor locale
şi de validare a cererilor privind reconstituirea şi constituirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor, cu respectarea prevederilor Legii
fondului funciar, exercitând în acest sens atribuţii
administrativ-jurisdicţionale, conform art. 52 din Legea nr. 18/1991.
Aşadar, atribuţiile pe care Legea fondului funciar nr.
18/1991 le dă în competenţa comisiilor judeţene se referă la măsuri de aplicare
a acesteia şi nu sunt de natură a îngrădi accesul liber la justiţie şi dreptul
la un proces echitabil, precum şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât, potrivit prevederilor art. 53 alin. (2) din
Legea fondului funciar nr. 18/1991, hotărârile comisiei judeţene date în
soluţionarea contestaţiilor pot fi supuse cenzurii instanţelor de judecată,
prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei rază teritorială este
situat terenul, iar conform art. 59 din lege, sentinţa civilă pronunţată de
instanţă este supusă căilor de atac prevăzute de Codul de procedură civilă.
Totodată, potrivit art. 54 din Legea nr. 18/1991, plângerea
poate fi formulată şi împotriva ordinului prefectului care a refuzat atribuirea
terenului sau propunerile de atribuire a terenului, accesul la justiţie şi
dreptul la un proces echitabil fiind astfel pe deplin garantate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 36 alin. (51) şi (6) din Legea fondului funciar
nr. 18/1991, excepţie ridicată de Ioan Rameder şi Hermina Bugeac în Dosarul nr.
8.880/245/2007 al Tribunalului laşi - Secţia civilă fond funciar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu