DECIZIE Nr. 9 din 8 octombrie 2003
pentru aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea unor prevederi legale
privind impozitul pe profit, coroborate cu Reglementarile contabile armonizate
cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 781 bis din 6 noiembrie
2003
*) Decizia nr. 9/2003 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 781 din 6 noiembrie 2003, si este reprodusa si in acest numar
bis.
Se aproba solutiile prevazute in anexa care face parte integranta din
prezenta decizie, referitoare la aplicarea unitara a prevederilor unor articole
din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificarile si
completarile ulterioare, coroborate cu Reglementarile contabile armonizate cu
directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, adoptate de
Comisia centrala fiscala constituita in baza Ordinului ministrului finantelor
publice nr. 718/2003, in sedintele din 26, 29 si 30 septembrie 2003.
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
Solutii referitoare la aplicarea unor prevederi legale privind impozitul pe
profit, coroborate cu reglementarile contabile armonizate cu directivele
europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate
Aspecte generale privind reconcilierea rezultatului contabil cu cel fiscal
O reconciliere intre contabilitate - fiscalitate este necesara in
conditiile in care reglementarile contabile impun contabilizarea atat a
impozitului pe profitul curent, cat si a impozitului pe profit amanat. Aceasta
reconciliere se efectueaza la sfarsitul exercitiului financiar si se prezinta
in situatiile financiare anuale. Reconcilierea contabilitate - fiscalitate se
efectueaza si la fiecare data a raportarilor intermediare in conformitate cu
IAS 34 "Raportarea financiara interimara". De asemenea, legea impune
intocmirea unui registru de evidenta fiscala necesar pentru urmarirea ajustarilor
efectuate in vederea determinarii rezultatului fiscal.
Impozitul pe profit
Baza legala pentru determinarea impozitului pe profit o constituie Legea
nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile
ulterioare, si Instructiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe
profit, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 859/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare. Anterior acestei legi, impozitul pe profit s-a
determinat in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994, cu
modificarile si completarile ulterioare. Impozitul pe profit determinat
potrivit acestor reglementari constituie impozit curent, conform IAS 12
"Impozitul pe profit".
IAS 12 "Impozitul pe profit" prevede ca, in conditiile in care
este probabil ca recuperarea sau decontarea valorii contabile a unui activ sau
a unei datorii sa duca la efectuarea unor plati viitoare mai mari sau mai mici
privind impozitul pe profitul curent, decat ar fi valoarea acestora daca o
asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecinte fiscale, o
intreprindere trebuie sa recunoasca o datorie sau o creanta privind impozitul
amanat, cu anumite exceptii prevazute de IAS 12.
Desi elemente de detaliu sunt cuprinse in standardul mentionat, se prezinta
in continuare cateva reguli de baza cuprinse in IAS 12. Conform acestui
Standard International de Contabilitate, impozitul pe profit luat in calcul la
determinarea si inregistrarea in contabilitate a profitului net/pierderii nete
a exercitiului financiar cuprinde impozitul curent si impozitul amanat.
Potrivit legislatiei fiscale impozitul curent este valoarea impozitului pe
profit exigibil pentru anul curent determinat potrivit legislatiei fiscale,
conform careia profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile
realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora
dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga
cheltuielile nedeductibile.
Rezultatul fiscal se determina astfel:
______________________________________________________________________________
| Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Diferente permanente +
|
| Diferente temporare
|
|______________________________________________________________________________|
Potrivit IAS 12 "Impozitul pe profit":
Cheltuiala cu impozitul pe profit (Venitul din impozitul pe profit)
reprezinta valoarea globala inclusa in determinarea profitului net sau a
pierderii nete pe perioada exercitiului in ceea ce priveste impozitul curent si
pe cel amanat.
Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit platibil/recuperabil
in raport cu profitul impozabil/pierderea fiscala pe o perioada.
Datoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile
impozitului pe profit platibile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce
priveste diferentele temporare impozabile.
Creantele privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile
impozitului pe profit, recuperabile in perioadele contabile viitoare, in ceea
ce priveste:
- Diferentele temporare deductibile;
- Reportarea pierderilor fiscale nefolosite;
- Reportarea creditelor fiscale nefolosite.
Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui
activ sau a unei datorii din bilant si baza fiscala a acestora.
Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui
activ sau acelei datorii in scopuri fiscale.
Impozitul amanat [creanta sau datorie] apare atunci cand:
- Exista diferente intre valoarea contabila si baza fiscala a unei creante
sau datorii;
- Aceste diferente sunt reversibile [temporare];
- Creantele sau datoriile respective fac obiectul impozitarii.
Diferentele intre baza fiscala si valoarea contabila pot fi:
- Permanente, situatie in care diferentele respective nu fac obiectul
impozitului amanat: ex.: cheltuieli nedeductibile fiscal in relatia cu bugetul
statului [penalitati];
- Temporare - care vor genera sume impozabile sau deductibile atunci cand
valoarea contabila a activului sau datoriei este recuperata, respectiv stinsa.
De asemenea, impozitul amanat poate sa apara atunci cand:
- Exista valori deductibile sau impozabile in viitor, dar care nu au un
activ sau o datorie corespondenta in bilant;
- Exista pierderi fiscale neutilizate, in conditiile in care exista si
probabilitatea realizarii de profituri impozabile viitoare fata de care
pierderile fiscale sa fie reportate.
In determinarea ambelor forme ale impozitului pe profit se pleaca, de
regula, de la aceeasi cota de impozitare, respectiv cea prevazuta de legislatia
fiscala. Totusi, creantele si datoriile privind impozitul amanat trebuie
evaluate la ratele de impozitare ce se asteapta a se aplica pentru perioada in
care activul va fi realizat sau datoria va fi decontata, pe baza ratelor de
impozitare (si a prevederilor fiscale) care au fost reglementate sau se
estimeaza a fi reglementate pana la data bilantului.
Potrivit Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, o reconciliere intre rezultatul contabil si cel
fiscal este impusa si de aceste prevederi pentru a fi inclusa in notele la
situatiile financiare anuale (Nota 10 "Alte informatii").
Principalele ajustari efectuate potrivit reglementarilor fiscale, asupra
rezultatului contabil, in vederea determinarii impozitului pe profit curent, se
refera la urmatoarele aspecte:
- sume de natura veniturilor rezultate ca urmare a retratarii;
- sume de natura cheltuielilor rezultate ca urmare a retratarii;
- cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar deductibile
fiscal, care sunt reportate din perioada precedenta;
- sume utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva, in
limita a 5% din profitul contabil, anual pana ce acesta va atinge 20% din
capital;
- alte sume deductibile in limitele prevazute de legislatia in vigoare;
- dividende primite de la alta persoana juridica romana;
- alte venituri neimpozabile;
- cheltuieli cu impozitul pe profit;
- impozitul pe venitul realizat in strainatate;
- amenzi, confiscari, dobanzi pentru plata cu intarziere si penalitati de
intarziere datorate catre autoritatile romane sau straine, altele decat cele
prevazute in contractele comerciale incheiate intre persoane rezidente;
- cheltuieli de protocol care depasesc limita prevazuta de lege;
- cheltuieli de sponsorizare care depasesc limita legala;
- cheltuieli cu amortizarea contabila nedeductibila fiscal;
- sume utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor, a
rezervelor peste limitele prevazute de lege;
- cheltuieli cu dobanzile nedeductibile fiscal care nu sunt reportate
pentru perioada urmatoare;
- cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar nedeductibile
fiscal, care sunt reportate pentru perioada urmatoare;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile;
- pierderi din surse externe, calculate pe fiecare sursa de venit;
- alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal;
- alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acte normative speciale;
si
- pierderi din surse externe, calculate pe fiecare sursa de venit din
strainatate.
Din punct de vedere al contabilizarii, potrivit Reglementarilor contabile
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, pentru
impozitul pe profit curent se efectueaza inregistrarea
6911 4411
"Cheltuieli cu impozitul pe = "Impozitul pe profit
curent"
profit curent"
Impozitul pe profit amanat va fi recunoscut in contul de profit si
pierdere, astfel:
a) cheltuiala, in cazul datoriei privind impozitul amanat
6912 4412
"Cheltuieli cu impozitul pe = "Impozitul pe profit
amanat"
profit amanat"
sau
b) venit, in cazul creantei privind impozitul amanat
4412 791
"Impozitul pe profit amanat" = "Venituri din
impozitul pe profit
amanat"
In perioada in care se realizeaza datoria, respectiv creanta privind
impozitul amanat, aceasta se reia astfel:
a) venit, in cazul in care anterior se inregistrase cheltuiala cu impozitul
amanat
4412 791
"Impozitul pe profit amanat" = "Venituri din
impozitul pe profit
amanat"
b) cheltuiala, in cazul in care anterior se inregistrase venit privind
impozitul amanat
6912 4412
"Cheltuieli cu impozitul pe = "Impozitul pe profit
amanat"
profit amanat"
Inregistrarile de mai sus, atat pentru impozitul curent, cat si pentru
impozitul amanat, sunt valabile atunci cand operatiunile generatoare de impozit
pe profit sunt recunoscute in contul de profit si pierdere.
Potrivit IAS 12, consecintele fiscale ale tranzactiilor si altor evenimente
trebuie contabilizate similar operatiunilor respective. Ca urmare, operatiunile
generatoare de venituri si cheltuieli recunoscute in contul de profit si
pierdere vor avea impozitul pe profit recunoscut in acelasi cont de profit si
pierdere. Similar, pentru tranzactiile si celelalte evenimente recunoscute
direct in capitalul propriu, efectele fiscale vor fi recunoscute, de asemenea,
in capitalul propriu.
De exemplu, cazul diferentelor de impozit curent calculate pentru
perioadele anterioare, care se recunosc potrivit IAS 8 "Profitul net sau
pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor
contabile". Potrivit acestui Standard, corectarea unor asemenea erori este
inclusa, de obicei, in determinarea profitului net sau a pierderii nete a
perioadei curente. Atunci cand erorile sunt fundamentale, adica au un efect
semnificativ asupra situatiilor financiare astfel incat acestea nu mai pot fi
considerate credibile la data emiterii lor, corectarea acestora pe seama
rezultatului reportat impune retratarea informatiilor comparative.
Contabilizarea impozitului pe profit curent datorat statului se efectueaza
astfel:
- in situatia in care se influenteaza contul de profit si pierdere al
perioadei curente:
6588 4411
"Alte cheltuieli de exploatare" = "Impozitul pe profit
curent"
- in situatia in care se influenteaza rezultatul reportat:
1174 4411
"Rezultatul reportat provenit din = "Impozitul pe profit
curent"
corectarea erorilor fundamentale"
NOTA:
In ceea ce priveste reflectarea in contabilitatea institutiilor de credit
care aplica Reglementarile contabile aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice si Guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr.
1982/5/2001 a impozitului pe profit curent si amanat, aceasta se efectueaza in
mod similar, cu mentiunea ca se utilizeaza conturile specifice cuprinse in
planul de conturi aprobat prin reglementarile mentionate.
Din punct de vedere fiscal, la calculul profitului impozabil, cheltuielile
cu impozitul pe profit amanat sunt cheltuieli nedeductibile, iar veniturile
rezultate din impozitul pe profit amanat sunt venituri neimpozabile.
In ceea ce priveste recunoasterea unei creante cu impozitul amanat, aceasta
trebuie efectuata cu multa prudenta deoarece in practica exista numeroase
cazuri in care nu este posibila recunoasterea unei asemenea creante, intrucat
realizarea acesteia in viitor este supusa incertitudinii.
Exemplele prezentate in continuare sunt pur ilustrative, fiind destinate
intelegerii principiilor de contabilizare a impozitului amanat. In practica,
toate diferentele dintre tratamentul contabil si cel fiscal sunt cumulate
intr-o situatie globala, iar datoria sau creanta cu impozitul amanat se
determina, in suma totala, pe baza acesteia.
CAP. 1
IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE
1.1. Imobilizari corporale
Enunturi privind contabilizarea si prezentarea imobilizarilor corporale
sunt cuprinse in principal de IAS 16 "Imobilizari corporale".
Referiri privind imobilizarile corporale sunt si in alte Standarde
Internationale de Contabilitate si Interpretari ale Standardelor Internationale
de Contabilitate, cum ar fi: IAS 17 "Leasing", IAS 22 "Combinari
de intreprinderi", IAS 23 "Costurile indatorarii", IAS 36
"Deprecierea activelor", IAS 37 "Provizioane, datorii si active
contingente", SIC - 14 "Imobilizari corporale - Compensatii pentru
deprecierea sau pierderea unor elemente".
Potrivit IAS 16 "Imobilizari corporale", recunoasterea ca activ a
unei imobilizari corporale se face atunci cand aceasta satisface definitia si
criteriile de recunoastere pentru un activ.
Un element de imobilizari corporale este recunoscut ca activ in
conformitate cu cerintele Cadrului general de intocmire si prezentare a
situatiilor financiare, daca:
- este probabila generarea catre intreprindere de beneficii economice viitoare
aferente activului (de exemplu, veniturile din vanzarea bunurilor la a caror
obtinere a participat respectivul activ);
- costul activului poate fi masurat in mod credibil (de exemplu, pe baza
documentelor justificative care atesta achizitia/producerea activului sau alta
modalitate de intrare in unitate a acestuia).
Imobilizarile corporale sunt active corporale detinute de o intreprindere
pentru a fi utilizate in productie, in furnizarea de bunuri sau servicii,
pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri
administrative, si care se asteapta sa fie utilizate pe parcursul mai multor
perioade.
Sunt considerate imobilizari corporale urmatoarele: terenuri, cladiri,
masini si echipamente, nave, aeronave, autovehicule, mobilier etc.
Principalele aspecte abordate de IAS 16 "Imobilizari corporale"
se refera la: momentul recunoasterii activelor, determinarea valorilor
contabile ale acestora, cheltuieli cu amortizarea care trebuie recunoscute in
legatura cu aceste valori, tratamente contabile, cerinte de prezentare a
informatiilor.
Bazele de evaluare folosite pentru inregistrarea in contabilitate a
imobilizarilor corporale conform tratamentelor contabile utilizate sunt:
- costul istoric minus amortizarea cumulata aferenta si orice pierderi
cumulate din deprecieri (tratamentul contabil de baza);
- valoarea reevaluata, care reprezinta valoarea justa a activului mai putin
amortizarea cumulata si pierderile din depreciere cumulate (tratament contabil
alternativ permis).
Diferentele intre valoarea recunoscuta in bilant si cea recunoscuta in
declaratia fiscala pot aparea in urmatoarele situatii:
- duratele de viata utila estimate de fiecare societate sunt diferite de
duratele normale de functionare conform Legii nr. 15/1994;
- tratamentul contabil alternativ permis, conform IAS 16, respectiv
reevaluarea imobilizarilor corporale, este aplicabil tuturor imobilizarilor
corporale, fata de prevederile mai restrictive ale Hotararii Guvernului nr.
403/2000;
- deprecierile imobilizarilor corporale recunoscute contabil nu sunt
deductibile fiscal;
- cheltuieli cu amortizarea care la punerea in functiune a unor imobilizari
corporale specificate de lege sunt deduse fiscal suplimentar (20%) fata de
amortizarea recunoscuta contabil;
- metodele de amortizare alese de fiecare societate in parte, care au in
vedere recuperarea costului activului in functie de beneficiile economice
viitoare aduse de respectivul activ, pot fi diferite de metodele de amortizare
permise de Legea nr. 15/1994.
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile privind amortizarea activelor
corporale si necorporale sunt deductibile daca sunt inregistrate in evidenta
contabila in cheltuieli de exploatare potrivit dispozitiilor Legii nr. 15/1994
privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale,
precum si Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, aprobate
prin Hotararea Guvernului nr. 909/1997 si potrivit art. 11 alin. (1) din Legea
nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.
O situatie speciala este determinata de diferentele care apar intre
duratele de viata utila estimate conform IAS si duratele normale de
functionare, stabilite conform Legii nr. 15/1994. In aceasta situatie,
amortizarea deductibila este cea calculata conform Legii nr. 15/1994 si
inregistrata in contabilitate.
In cazul constituirii de provizioane pentru refacerea mediului, din punct
de vedere fiscal sunt deductibile numai cele mentionate la art. 11 alin. (3) si
(4) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.
Partea din cheltuielile de amortizare corespunzatoare provizioanelor
constituite pentru demontarea si mutarea activului si costurile de restaurare a
amplasamentului, capitalizate in valoarea activului imobilizat, este cheltuiala
nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
1.1.1. Prima aplicare a IAS (retratare)
Cu ocazia retratarii se efectueaza ajustari asupra valorii imobilizarilor corporale
potrivit cerintelor IAS, politicilor si metodelor contabile alese de fiecare
societate, avand in vedere diferentele constatate intre metodele contabile
folosite pana la aplicarea IAS si metodele contabile ce urmeaza a se aplica
conform cerintelor IAS.
Unele ajustari aferente perioadelor anterioare pot fi determinate in mod
rezonabil, altele nu.
Ajustarile aferente perioadelor anterioare se efectueaza pornind de la
analiza concreta a situatiei imobilizarilor corporale existente in societate.
Primul "test" la care trebuie supuse imobilizarile corporale este
cel al aplicarii criteriilor de recunoastere ca activ.
Cu ocazia retratarii, in urma aplicarii criteriilor de recunoastere a
activelor se pot constata urmatoarele situatii:
a) societatile comerciale au in evidenta imobilizari corporale care nu mai
au utilitate sau a caror valoare este supraevaluata fata de valoarea de
utilitate sau valoarea de piata a acestora.
In asemenea situatii, pentru prezentarea imobilizarilor corporale in bilant
la valoarea reala (de utilitate sau de piata), societatea comerciala va proceda
la inregistrarea unor deprecieri.
O particularitate a imobilizarilor corporale este faptul ca acestea au
forma materiala. In cazul in care deprecierea unei imobilizari corporale este
totala, deci valoarea din bilant va trebui sa fie zero, cu ocazia retratarii se
va tine seama de faptul ca activul respectiv nu poate fi eliminat din bilant
deoarece chiar si in cazul aplicarii IAS 16, trebuie respectate conditiile legale
pentru scoaterea din evidenta (aprobarile legale si procedurile specifice
societatii). De asemenea, se are in vedere faptul ca activul exista fizic, dar
valoarea reala la care trebuie prezentat in bilant este mai mica sau zero.
Prin urmare, in contabilitate trebuie evidentiata o depreciere suplimentara
ce se inregistreaza cu ocazia retratarii situatiilor financiare.
b) se poate constata ca valoarea de utilitate sau de piata a imobilizarilor
corporale este superioara valorii la care acestea au fost prezentate in
situatiile financiare intocmite conform reglementarilor contabile anterioare
aplicarii IAS. Avand in vedere ca evaluarea imobilizarilor corporale la
retratare se efectueaza, de regula, in perioada aprilie - noiembrie a anului
urmator celui pentru care sunt intocmite situatiile financiare retratate, este
dificil de inregistrat o crestere de valoare a imobilizarilor corporale.
Pentru evidentierea valorii reale a imobilizarilor corporale, societatile
comerciale au avut posibilitatea reevaluarii acestora conform Hotararii
Guvernului nr. 403/2000 privind reevaluarea imobilizarilor corporale.
In acest caz, in notele la situatiile financiare se precizeaza ca
imobilizarile corporale sunt subevaluate, cu observatia ca in anul de aplicare
efectiva societatea sa procedeze la efectuarea unei reevaluari in conformitate
cu IAS 16 "Imobilizari corporale".
In schimb, orice deprecieri, amortizari sau pierderi de valoare a
imobilizarilor corporale trebuie reflectate in situatiile financiare retratate.
In situatia in care societatea a efectuat reevaluarea imobilizarilor
corporale la data retratarii, la alte termene decat 31 decembrie sau
reevaluarea altor active imobilizate decat cele prevazute de Hotararea
Guvernului nr. 403/2000, diferentele de amortizare rezultate nu sunt
deductibile fiscal in perioada de aplicare efectiva.
Oricum, avand in vedere ca retratarea situatiilor financiare si depunerea
acestora se efectueaza pana la 30 noiembrie a primului an de aplicare efectiva
a noilor reglementari, exista posibilitatea ca diferentele de valoare ale
imobilizarilor corporale sa poata fi regularizate in acel an (de aplicare
efectiva) prin efectuarea unei reevaluari, cu respectarea prevederilor IAS,
precum si a reglementarilor legale.
c) datorita aplicarii reglementarilor legale existente in perioadele
anterioare, pot fi situatii in care activele imobilizate nu sunt inregistrate
in contabilitate la valoarea reala. Asemenea elemente cuprinse in valoarea
imobilizarilor corporale si care sunt in dezacord cu prevederile IAS sunt:
- diferentele de curs valutar si dobanda, precum si comisioanele si spezele
bancare platite sau datorate, aferente exercitiului, privind imobilizarile in
curs, in conformitate cu precizarile privind inchiderea exercitiilor contabile
pentru anii 1994 - 1996; si
- diferentele de curs valutar aferente creditelor in valuta si dobanzile
aferente acestora, conform Hotararii Guvernului nr. 104/1997 privind unele
masuri pentru reflectarea in contabilitate a unor operatiuni financiar-contabile
din activitatea agentilor economici si Hotararii Guvernului nr. 22/1998 privind
unele masuri pentru reflectarea in contabilitatea agentilor economici a unor
operatiuni economico-financiare.
Cuprinderea elementelor de mai sus in valoarea imobilizarilor corporale
este in neconcordanta cu prevederile din IAS-uri, datorita faptului ca:
- includerea diferentelor de curs valutar in valoarea activelor se
efectueaza cu respectarea tratamentului alternativ din IAS 21 "Efectele
variatiei cursurilor de schimb valutar" si SIC 11 "Schimb valutar -
capitalizarea pierderilor rezultate din devalorizari monetare accentuate".
Din conditiile cuprinse in SIC - 11, rezulta ca la aceasta data in tara noastra
nu sunt indeplinite conditiile pentru includerea acestora in valoarea
imobilizarilor corporale si, in consecinta, in Reglementarile contabile
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001 s-a precizat,
la pct. 5.13, ca tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferentelor
nefavorabile de curs valutar in valoarea contabila a activelor aferente nu
poate fi aplicat.
Prin urmare, pentru a respecta prevederile IAS, in unele situatii
diferentele de curs valutar incluse in valoarea imobilizarilor corporale au
fost eliminate.
- in ceea ce priveste dobanzile aferente creditelor angajate pentru
achizitia de active, IAS 23 "Costurile indatorarii" si SIC - 2
"Consecventa - Capitalizarea costurilor indatorarii" prevad conditii
stricte conform carora dobanzile pot fi capitalizate (incluse in valoarea
imobilizarilor corporale). Costurile indatorarii care sunt atribuibile in mod
direct achizitionarii, construirii sau producerii unui activ pe termen lung
sunt acele costuri care ar fi fost evitate daca nu s-ar fi efectuat cheltuiala
cu activul pe termen lung.
Cheltuiala pentru un activ pe termen lung include doar acele cheltuieli
care au generat plati de numerar, transferuri de active sau preluarea unor
obligatii purtatoare de dobanda.
Capitalizarea costurilor indatorarii trebuie intrerupta in timpul
perioadelor prelungite in care nu se lucreaza pentru obtinerea activului
respectiv.
Capitalizarea costurilor indatorarii trebuie sa inceteze cand se realizeaza
cea mai mare parte a activitatilor necesare pentru pregatirea activului pe
termen lung in vederea utilizarii sau vanzarii sale. Un activ este finalizat in
scopul folosirii sau vanzarii lui, atunci cand construirea fizica a activului
este terminata, chiar daca unele lucrari administrative de rutina pot continua
inca. Daca mai sunt de realizat unele modificari minore, cum ar fi decorarea
interioara a unei cladiri, din ordinul cumparatorului sau al utilizatorului,
atunci se considera ca a fost incheiata cea mai mare parte a activitatilor.
Prin metodologia de capitalizare a dobanzilor, efectuata conform
legislatiei nationale, nu au fost respectate conditiile prevazute de IAS 23
"Costurile indatorarii" si SIC - 2 "Consecventa - capitalizarea
costurilor indatorarii".
Prin urmare, in unele situatii dobanzile incluse in valoarea imobilizarilor
corporale fara respectarea prevederilor IAS, diferentele de curs valutar,
comisioanele si spezele bancare au fost eliminate din valoarea acestora cu
ocazia retratarii.
In practica este foarte dificil de efectuat aceste operatiuni deoarece,
dupa majorarea valorii imobilizarilor corporale, societatile comerciale au
procedat la amortizarea noii valori a imobilizarii corporale care include si
aceste elemente.
In situatia in care se pot identifica aceste influente si, totodata, se
constata ca ajustarea lor conduce la reflectarea in situatiile financiare
retratate a realitatii valorii activelor si a pozitiei financiare la data
respectiva, societatea poate sa decida efectuarea corectarii valorii activelor
si a amortizarii corespunzatoare pe seama rezultatului reportat sau a contului
de profit si pierdere retratat, dupa caz.
Din punct de vedere fiscal, diferentele de curs valutar, dobanzile,
comisioanele si alte asemenea care, potrivit actelor normative existente la
momentul inregistrarii imobilizarii corporale in evidenta contabila erau
inregistrate in valoarea imobilizarii, iar potrivit IAS au fost inregistrate la
retratare pe cheltuielile contului de profit si pierdere retratat sau in
debitul "Rezultatul reportat", sunt cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil pe durata de functionare ramasa, mai putin sumele
care au fost amortizate in perioada anterioara.
- ajustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale, pe seama
rezultatului reportat cu amortizarea aferenta gradului de neutilizare a
imobilizarilor corporale, evidentiat in contul 8045 "Amortizarea aferenta
gradului de neutilizare a mijloacelor fixe".
Din punct de vedere fiscal, sumele inregistrate in contul 1172,
reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale scoase din
evidenta, nu sunt deductibile.
Din punct de vedere practic, este dificil de identificat fiecare element
din structura costului unei imobilizari corporale, aceasta cu atat mai mult cu
cat unele imobilizari corporale sunt mai vechi, s-au produs reorganizari ale
societatilor comerciale, iar in unele cazuri nu exista suficiente informatii
privind activul imobilizat.
In ceea ce priveste tratamentul alternativ permis prevazut de IAS 16, ales
de societate inca de la momentul retratarii situatiilor financiare, se poate
constata ca cea mai mare parte a societatilor comerciale a efectuat reevaluarea
imobilizarilor corporale, cel putin cele obligatorii, impuse de legislatie, dar
si reevaluarile in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 403/2000 privind
reevaluarea imobilizarilor corporale. In aceste conditii, societatile
respective aplica tratamentul alternativ permis de IAS 16 "Imobilizari
corporale". Pentru aceste situatii este necesar a se stabili care sunt
diferentele intre metodele de reevaluare prevazute de IAS si Hotararea
Guvernului nr. 403/2000.
Potrivit tratamentului alternativ permis prevazut de IAS 16
"Imobilizari corporale", ulterior recunoasterii initiale ca activ, o
imobilizare corporala trebuie prezentata in bilant la valoarea reevaluata care
reprezinta valoarea justa la momentul reevaluarii, mai putin amortizarea
ulterioara cumulata aferenta si pierderile ulterioare cumulate din depreciere.
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei
tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
Hotararea Guvernului nr. 403/2000 privind reevaluarea imobilizarilor
corporale a permis efectuarea unei reevaluari tinand seama atat de valoarea de
utilitate a activului, ceea ce poate fi asimilat cu posibilitatea ca activul sa
genereze beneficii economice rezultate din utilizarea viitoare, dar si corelat
cu valoarea de piata atunci cand activul este destinat vanzarii.
Tinand seama de dificultatile practice privind identificarea elementelor
care sunt cuprinse in valoarea unui activ imobilizat (dobanzi, diferente de
curs valutar, comisioane si speze bancare, diferente din reevaluare care au
condus la supraevaluari), corelat cu tratamentul alternativ prevazut de IAS 16,
se poate aprecia ca, la retratarea situatiilor financiare anuale, societatile
comerciale care au imobilizari corporale inregistrate la valoarea reevaluata
analizeaza valoarea contabila a acestora prin prisma valorii de piata sau de
utilitate a acestora, fara a se proceda la identificarea si corectarea fiecarui
element din valoarea activului imobilizat.
d) in perioada anterioara trecerii la aplicarea Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, pierderile aferente scoaterii din evidenta sau
cedarii de mijloace fixe puteau fi admise pentru recunoastere drept cheltuieli
din punct de vedere contabil intr-o perioada de pana la 5 ani din momentul
scoaterii din evidenta sau cedarii. Aceste pierderi erau, pana in momentul
recunoasterii, inregistrate in contul 471 "Cheltuieli inregistrate in
avans". In momentul cand pierderile se recunosteau, erau tratate ca fiind
cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal. Prin urmare, in momentul
trecerii la aplicarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 94/2001,
sumele astfel inregistrate in contul 471 "Cheltuieli inregistrate in
avans" trebuie anulate si trecute in debitul contului 1172
"Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
putin IAS 29".
Din punct de vedere fiscal, sumele inregistrate in contul 1172
"Rezultat reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
putin IAS 29", reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarilor
corporale scoase din evidenta nu sunt deductibile fiscal in perioadele
urmatoare retratarii.
1.1.2. Aplicarea efectiva a IAS
In perioada de aplicare efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, valoarea contabila a imobilizarilor
corporale poate fi diferita de valoarea acestora recunoscuta din punct de
vedere fiscal, de la caz la caz, in functie de politicile contabile adoptate.
Aceste diferente constatate pot avea implicatii atat in impozitele pe
profit curente, cat si in cele amanate.
Potrivit pct. 82 din Precizarile aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1784/2002, este deductibila din punct de vedere fiscal
cheltuiala cu valoarea neamortizata a: obiectelor de inventar, baracamentelor
si amenajarilor provizorii, a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar
care, la schimbarea sistemului contabil (prin retratare), a fost inregistrata
in debitul contului "Rezultatul reportat" sau in conturi din clasa 6,
in cazul retratarii contului de profit si pierdere, esalonat pe perioada ramasa
de amortizat la data schimbarii sistemului contabil.
Perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, pe durata careia este
deductibila cheltuiala respectiva, se determina avand in vedere durata initiala
stabilita conform Legii nr. 15/1994, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, mai putin perioada pentru care s-a calculat
amortizarea.
A. Impozitul pe profit curent
Surplusul din reevaluare
Surplusul din reevaluare se inregistreaza potrivit IAS 16 direct in
creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul "diferente din
reevaluare".
Din punct de vedere contabil, surplusul din reevaluare este realizat in
totalitate si trecut pe seama rezultatului reportat la casarea sau cedarea
activului respectiv sau poate fi considerat ca realizat partial pe durata de
viata a activului, la nivelul diferentei dintre amortizarea calculata pe baza
valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului
initial al activului.
Din punct de vedere fiscal, impozitarea surplusului din reevaluare, din
contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din
rezerve din reevaluare realizat" se face la momentul schimbarii
destinatiei acestor rezerve.
Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor care au fost deductibile
din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea catre
actionari, sub orice forma, cu ocazia lichidarii, divizarii, fuziunii,
dizolvarii societatii sau a retragerii unui actionar/asociat, va atrage
impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende,
conform prevederilor legale in vigoare. Fac exceptie sumele transferate in
cazul dizolvarii fara lichidare, daca succesorul de drept al contribuabilului
mentine sistemul de impunere conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe
profit.
La cedarea sau casarea imobilizarilor corporale, se determina castigurile
sau pierderile rezultate in urma cedarii unui element al imobilizarilor
corporale, ca diferenta intre incasarile nete estimate din cedare si valoarea
contabila a activului si trebuie recunoscute ca venit sau cheltuiala in contul
de profit si pierdere.
Castigul/pierderea = venitul net din cedare - valoarea contabila (neta)
contabila din cedare
Castigul/pierderea = venitul din valorificare - cheltuieli aferente
contabila din casare casarii - valoarea contabila neta
Deoarece amortizarea fiscala inregistrata anterior cedarii/casarii poate fi
diferita de amortizarea cumulata inregistrata in contabilitate, valoarea neta a
activului recunoscuta fiscal (VNF, calculata conform legilor fiscale) poate fi
diferita de valoarea neta contabila a activului.
VNF - valoarea de intrare - amortizarea fiscala cumulata
Pierderea inregistrata ca urmare a casarii sau cedarii unui activ
(calculata in functie de valoarea neta fiscala in momentul cedarii) reprezinta
o cheltuiala nedeductibila din punct de vedere fiscal, conform articolului 17
din Legea nr. 15/1994 si potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 414/2002
privind impozitul pe profit, iar castigul provenit din aceleasi tranzactii
reprezinta un venit impozabil.
La calculul impozitului pe profit, rezultatul contabil (profit sau
pierdere) obtinut din cedarea sau casarea activelor este eliminat din profitul
contabil brut. Rezultatul fiscal obtinut ca urmare a cedarii sau casarii
activelor ajusteaza baza impozabila dupa cum urmeaza:
Profit brut [profit contabil] A
Scade castigul contabil din cedarea sau casarea activelor (B)
sau
Adauga pierderea contabila din cedarea sau casarea activelor C
Adauga castigul fiscal din cedarea sau casarea activelor*) D
_____
Baza de impozitare ajustata [profit fiscal] E
------------
*) Nu se scade pierderea fiscala din cedarea sau casarea activelor
corporale.
B. Impozitul pe profit amanat
Diferentele dintre valoarea contabila a activelor corporale si baza lor
fiscala pot determina recunoasterea unei datorii sau creante privind impozitul
pe profit amanat, in conformitate cu IAS 12. Acestea se pot determina atat in
momentul retratarii cat si la aplicarea efectiva, in situatia cand durata de
viata utila estimata este diferita de durata de viata stabilita in scopuri
fiscale.
Ca urmare a estimarii unei durate de viata utila diferita fata de durata
normala de viata stabilita prin normele la Legea nr. 15/1994, amortizarea
fiscala poate fi diferita de amortizarea contabila, si pot aparea deci
diferente temporare intre valoarea ramasa de amortizat a unui activ recunoscuta
in situatiile financiare si baza sa fiscala.
Exemplul A: durata de viata utila estimata mai mare decat durata normala de
functionare prevazuta in legislatie
In anul 2000 a fost achizitionat un echipament cu valoarea de 100.000 u.m.
care este amortizat folosind metoda de amortizare liniara de-a lungul unei
perioade de viata utila estimata de 5 ani; din punct de vedere fiscal, durata
de viata utila stabilita prin normele prevazute de Legea nr. 15/1994 este de 4
ani.
Potrivit exemplului de mai sus amortizarea contabila anuala este de 20.000
u.m., iar cea fiscala este 25.000 u.m.
La data de 31 decembrie 2001 (momentul retratarii, la doi ani dupa
achizitie), situatia imobilizarii corporale respective este urmatoarea:
Baza contabila (cost istoric minus amortizare contabila 60.000
100.000 - 40.000)
Baza fiscala (cost istoric minus amortizare fiscala 50.000
100.000 - 50.000)
_________________________________________________________________________
Diferenta temporara impozabila 10.000
Datorie totala cu impozitul amanat (25% x diferenta temporara 2.500
impozabila)
Datorie initiala cu impozitul amanat -
_________________________________________________________________________
Cheltuieli cu impozitul amanat 2.500
La momentul retratarii, societatea a recunoscut o datorie privind impozitul
amanat si a inregistrat suma corespunzatoare in contul de rezultat reportat ca
urmare a retratarii (Ct. 1172).
La data de 31 decembrie 2002 (finele primului an de aplicare efectiva a
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001), situatia imobilizarii
corporale respective este urmatoarea:
Baza contabila (cost istoric minus amortizare contabila 40.000
100.000 - 60.000)
Baza fiscala (cost istoric minus amortizare fiscala 25.000
100.000 - 75.000)
_________________________________________________________________________
Diferenta temporara impozabila 15.000
Datorie totala cu impozitul amanat (25% x diferenta temporara 3.750
impozabila)
Datorie initiala cu impozitul amanat 2.500
_________________________________________________________________________
Cheltuieli cu impozitul amanat 1.250
Situatia privind impozitul amanat de-a lungul celor doi ani se prezinta
astfel:
Anul 2001 2002
____________________________________________________________________________
Valoare contabila la sfarsitul anului 60.000 40.000
Baza fiscala 50.000 25.000
____________________________________________________________________________
Diferenta temporara impozabila 10.000 15.000
Datorie totala cu impozitul amanat 2.500 3.750
Datorie initiala cu impozitul amanat - 2.500
____________________________________________________________________________
Cheltuiala cu impozit amanat 2.500 1.250
(inregistrata (inregistrata
in debitul in ct. 6912)
ct. 1172)
Exemplul B: durata de viata utila mai mica decat durata normala de
functionare
In anul 2000 a fost achizitionat un echipament cu o valoare de 100.000 u.m.
care este amortizat folosind metoda de amortizare liniara de-a lungul unei
perioade de viata utila estimata de 5 ani; din punct de vedere fiscal, durata
de viata utila stabilita prin normele prevazute de Legea nr. 15/1994 este de 8
ani.
Potrivit acestui exemplu, amortizarea contabila anuala este de 20.000 u.m.,
iar cea fiscala este 12.500 u.m.
La data de 31 decembrie 2001 (momentul retratarii, la doi ani dupa data
recunoasterii ca activ a echipamentului respectiv), situatia se prezinta astfel:
Baza contabila (cost istoric minus amortizare contabila 60.000
100.000 - 40.000)
Baza fiscala (cost istoric minus amortizare fiscala 75.000
100.000 - 25.000)
_________________________________________________________________________
Diferenta temporara deductibila 15.000
Creanta totala cu impozitul amanat (25% x diferenta temporara) 3.750
Creanta initiala impozitul amanat -
_________________________________________________________________________
Venituri din impozitul amanat 3.750
La momentul retratarii, daca au fost indeplinite conditiile din IAS 12,
societatea a recunoscut o creanta privind impozitul amanat si a inregistrat
suma corespunzatoare in contul de rezultat reportat ca urmare a retratarii (Ct.
1172).
La data de 31 decembrie 2002, finele primului an de aplicare efectiva a
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, situatia echipamentului
respectiv este urmatoarea:
Baza contabila (cost istoric minus amortizare contabila cumulata 40.000
100.000 - 60.000)
Baza fiscala (cost istoric minus amortizare fiscala 62.500
100.000 - 37.500)
_________________________________________________________________________
Diferenta temporara deductibila 22.500
Creanta totala cu impozitul amanat (25% x diferenta temporara) 5.625
Creanta initiala cu impozitul amanat 3.750
_________________________________________________________________________
Venituri din impozitul amanat 1.875
Situatia privind impozitul amanat de-a lungul celor doi ani se prezinta
astfel:
Anul 2001 2002
____________________________________________________________________________
Valoare contabila la sfarsitul anului 60.000 40.000
Baza fiscala 75.000 62.500
____________________________________________________________________________
Diferenta temporara deductibila 15.000 22.500
Creanta totala cu impozitul amanat 3.750 5.625
Creanta initiala cu impozitul amanat - 3.750
____________________________________________________________________________
Venituri din impozitul amanat 3.750 1.875
(inregistrata (inregistrata
ct. 1172) in ct. 791)
Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile cu impozitul pe
profit amanat sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil,
iar veniturile rezultate din impozitul pe profit amanat sunt venituri
neimpozabile la calculul profitului impozabil.
Se poate continua si cu alte exemple detaliate privind impozitul amanat,
avand in vedere diferentele temporare rezultate intre amortizarea contabila si
cea fiscala, dar o situatie relevanta de calcul al impozitului pe profit amanat
este si atunci cand societatea aplica deducerea suplimentara de 20% din valoarea
de intrare a imobilizarii corporale la momentul achizitiei, conform Legii nr.
414/2002 privind impozitul pe profit.
Exemplul C: diferente temporare generate de aplicarea art. 11 (5) din Legea
nr. 414/2002
In luna septembrie 2002 este achizitionat un echipament la o valoare de
300.000 u.m., amortizabil prin metoda liniara pe o perioada de 4 ani [aceeasi
durata de viata este prevazuta prin normele prevazute la Legea nr. 15/1994].
Societatea opteaza pentru deducerea suplimentara de 20% din valoarea de intrare
la momentul achizitiei, conform art. 11 (5) din Legea nr. 414/2002.
Amortizarea contabila lunara este de 6.250 u.m. (300.000/48 luni).
Amortizarea contabila trimestriala este de 18.750 u.m. (6.250 x 3 luni).
Deducerea suplimentara din punct de vedere fiscal este de 60.000 u.m.
(300.000 x 20%).
Valoarea imobilizarii la nivelul careia se calculeaza amortizarea fiscala
lunara este de 240.000 u.m. (300.000 - 60.000).
Amortizarea fiscala lunara este de 5.000 u.m. (240.000/48 luni). Amortizarea
fiscala trimestriala este de 15.000 u.m. (5.000 x 3 luni).
La data de 31 decembrie 2002 echipamentul are o valoare neta contabila de
281.250 [300.000 - 18.750] si o baza fiscala de 225.000 [300.000 - 60.000 -
15.000]. Diferenta temporara este impozabila si determina recunoasterea unei
datorii privind impozitul amanat:
Baza contabila (cost istoric minus amortizare contabila) 281.250
Baza fiscala (cost istoric minus amortizare fiscala) 225.000
_________________________________________________________________________
Diferenta temporara impozabila 56.250
Datorie totala cu impozitul amanat (25% x diferenta temporara 14.062
impozabila)
Datorie initiala cu impozitul amanat -
_________________________________________________________________________
Cheltuieli cu impozitul amanat 14.062
Presupunand ca echipamentul este folosit pe intreaga durata de viata
estimata initial, in conditiile aplicarii tratamentului contabil de baza,
impozitele amanate calculate anual vor fi determinate astfel:
Anul 2002 2003 2004 2005 2006
________________________________________________________________________________
Valoare contabila la sfarsitul 281.250 206.250 131.250 56.250 -
anului
Baza fiscala 225.000 165.000 105.000 45.000 -
________________________________________________________________________________
Diferenta temporara impozabila 56.250 41.250 26.250 11.250 -
Datorie totala cu impozitul 14.062 10.312 6.562 2.812 -
amanat
Datorie initiala cu impozitul - 14.062 10.312 6.562
2.812
amanat
________________________________________________________________________________
Cheltuieli (venituri) cu 14.062 (3.750) (3.750) (3.750)
(2.812)
impozitul amanat
Anual, in vederea determinarii celor doua baze (contabila si fiscala din
care rezulta diferentele temporare), se au in vedere atat amortizarea contabila
anuala, cat si cea fiscala. Amortizarea contabila anuala este de 75.000 (6.250
x 12 luni), iar amortizarea fiscala anuala este de 60.000 (5000 x 12 luni).
Presupunand ca societatea realizeaza si alte venituri decat cele rezultate
din utilizarea echipamentului (si nu mai exista alte ajustari fiscale) de
60.000 pe an, atunci rata efectiva de impozit pe profit ar fi determinata astfel:
Anul 2002 2003 2004 2005 2006
________________________________________________________________________________
Venituri [v] 78.750 135.000 135.000 135.000
116.250
Amortizare contabila [a] 18.750 75.000 75.000 75.000
56.250
________________________________________________________________________________
Profit contabil [p = v - a] 60.000 60.000 60.000 60.000
60.000
________________________________________________________________________________
Amortizare fiscala, inclusiv 75.000 60.000 60.000 60.000
45.000
amortizare suplimentara pentru
2002 [ai]
________________________________________________________________________________
Profit (pierdere) impozabil 3.750 75.000 75.000 75.000
71.250
[pi = v - ai]
________________________________________________________________________________
Cheltuieli cu impozitul pe 938 18.750 18.750 18.750
17.812
profit curent [c = 25% x pi]
Cheltuieli (venituri) cu 14.062 (3.750) (3.750) (3.750)
(2.812)
impozitul pe profit amanat [a]
________________________________________________________________________________
Cheltuieli totale impozit pe 15.000 15.000 15.000 15.000
15.000
profit [t = c + a]
________________________________________________________________________________
Rata efectiva de impozit
- cu aplicarea IAS 12 25% 25% 25% 25% 25%
[rei = t/p]*
- fara aplicarea IAS 12 1.56% 31.25% 31.25% 31.25%
29.69%
[rei = c/p]
________________________________________________________________________________
Profit net dupa impozit
[distribuibil]
- cu aplicarea IAS 12 45.000 45.000 45.000 45.000
45.000
[pn = p - t]
- fara aplicarea IAS 12 59.062 41.250 41.250 41.250
42.188
[pn = p - c]
________________________________________________________________________________
* Aplicarea IAS 12 conduce la raportarea mai fidela a cheltuielilor cu
impozitul pe profit [cheltuiala cu impozitul pe profit este mai bine
"corelata" cu profitul corespunzator].
1.2. Imobilizari necorporale
Imobilizarile necorporale sunt tratate si prezentate conform IAS 38
"Active necorporale". Acest standard abordeaza in principal aspecte
legate de contabilizarea acestor active, cum ar fi recunoasterea ca active,
determinarea valorii contabile si a pierderilor din depreciere, tratamente
contabile folosite, cat si cerinte de prezentare in situatiile financiare.
IAS 38 se aplica tuturor activelor necorporale care nu sunt tratate expres
in cadrul altui standard. Exemple: marci de comert, programe informatice,
licente, francize, imobilizari necorporale in curs, fond comercial etc.
Un activ necorporal este un activ nemonetar identificabil fara substanta
fizica, detinut pentru utilizarea in productie sau pentru furnizarea de bunuri
sau servicii, pentru a fi inchiriate sau in scopuri administrative. Un astfel
de activ este controlat si se poate distinge evident de fondul comercial al
unitatii.
Un activ necorporal este recunoscut conform conditiilor cerute de Cadrul
general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare si conditiilor rezultate
din definitia acestei categorii de active, cum ar fi: identificabilitatea,
controlul asupra unei resurse si existenta beneficiilor economice viitoare.
La evaluarea initiala, un activ necorporal este recunoscut la cost, fie ca
este achizitionat sau este executat in regie proprie.
Ulterior, activele necorporale pot fi prezentate la:
- cost minus amortizarea acumulata si orice pierdere din deprecieri pana la
nivelul valorii recuperabile (tratamentul de baza); sau
- valoarea reevaluata, respectiv la valoarea justa minus amortizarea
acumulata si pierderile din deprecieri pana la nivelul valorii recuperabile
(tratamentul alternativ permis).
Din punct de vedere fiscal, imobilizarile necorporale sunt reglementate in
principal de Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in
active corporale si necorporale, precum si alte reglementari specifice cum ar
fi: Hotararea Guvernului nr. 909/1997 pentru aplicarea normelor privind
aplicarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in
active corporale si necorporale; Hotararea Guvernului nr. 568/2000 pentru
modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si Legea
nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.
Referitor la diferentele dintre tratamentul contabil si cel fiscal aferent
imobilizarilor necorporale, se pot identifica urmatoarele situatii:
- duratele normale de functionare conform Legii nr. 15/1994 sunt diferite
de duratele de viata utila estimata de fiecare societate;
- societatea a aplicat tratamentul contabil alternativ permis de IAS 38,
pentru imobilizarile necorporale, iar fiscal acesta nu este recunoscut,
intrucat nu exista prevederi legale exprese referitoare la reevaluarea
imobilizarilor necorporale;
- deprecierile imobilizarilor necorporale recunoscute contabil nu sunt
deductibile fiscal;
- cheltuieli de cercetare au fost capitalizate in perioadele anterioare
retratarii, iar cu aceasta ocazie sunt eliminate din bilant si sunt trecute pe
cheltuieli;
- cheltuieli de cercetare si cheltuieli de dezvoltare sunt recunoscute din
punct de vedere fiscal ca imobilizari necorporale amortizabile pe o perioada de
maxim 5 ani, iar din punct de vedere contabil acestea se recunosc pe cheltuieli
intr-o singura perioada;
- metoda de amortizare contabila este diferita de cea permisa de legislatia
fiscala.
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile privind amortizarea activelor
corporale si necorporale sunt deductibile daca sunt inregistrate in evidenta
contabila in cheltuieli de exploatare potrivit dispozitiilor Legii nr. 15/1994
privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale
precum si Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, aprobate
prin Hotararea Guvernului nr. 909/1997 si potrivit art. 11 alin. (1) din Legea
nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.
O situatie speciala este cauzata de diferentele care apar intre duratele de
viata utila, estimate conform IAS si duratele normale de functionare, stabilite
conform Legii nr. 15/1994. In aceasta situatie, amortizarea deductibila este
cea calculata conform Legii nr. 15/1994 si inregistrata in contabilitate.
1.2.1. Prima aplicare a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001 (retratare)
Cu ocazia trecerii la aplicarea Reglementarilor contabile aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, se procedeaza la analiza
fiecarei imobilizari necorporale cuprinsa in situatiile financiare simplificate
(cu termen de depunere 31 martie, anul urmator celui retratat), depuse la
unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in vederea
stabilirii conformitatii cu prevederile cuprinse in noile reglementari
contabile.
Definitia unui activ necorporal cere ca acesta sa fie identificabil pentru
a-l distinge de fondul comercial. Aceasta separare de fondul comercial este
realizata daca intreprinderea poate inchiria, schimba sau distribui beneficiile
economice viitoare realizate din utilizarea activului respectiv, fara a se
lipsi de beneficiile economice rezultate din exploatarea altor active.
In ceea ce priveste controlul asupra activului, se apreciaza ca o societate
controleaza un activ daca aceasta poate obtine beneficii economice viitoare ce
decurg din utilizarea activului sau daca poate restrictiona accesul altor
societati la beneficiile respective.
Avand in vedere criteriile de recunoastere de mai sus, precum si
prevederile exprese cuprinse in Standardele Internationale de Contabilitate, cu
ocazia retratarii situatiilor financiare intocmite conform reglementarilor
contabile precedente aplicarii noilor reglementari, se analizeaza fiecare
imobilizare necorporala si se procedeaza fie la mentinerea ei in situatiile
financiare intocmite conform IAS, fie la constatarea unei deprecieri, fie la
scoaterea din activ. Aceasta ultima situatie poate apare atunci cand activul
contabilizat dupa vechile reglementari nu mai indeplineste criteriile de
recunoastere conform Standardelor Internationale de Contabilitate.
In procesul retratarii situatiilor financiare potrivit IAS, trebuie avute
in vedere urmatoarele aspecte:
- fata de valorile inscrise in situatiile financiare care au fost depuse la
unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice (termen 31 martie,
anul urmator celui retratat), valorile inscrise la active nu pot fi majorate
prin retratare, intrucat este dificil, chiar imposibil de apreciat la data
retratarii daca valoarea reala a activelor la sfarsitul anului retratat era mai
mare decat valoarea contabila. Cu ocazia retratarii situatiilor financiare se
poate constata ca anumite imobilizari necorporale nu mai au valoare de
utilitate, ca sunt depreciate fizic sau moral, caz in care respectivele active
nu pot fi scazute in totalitate din inventar, deoarece ele existau la 31
decembrie si in unele situatii este greu de probat cand s-a produs deprecierea (aceasta
situatie putea apare in intervalul 1 ianuarie si data retratarii in anul de
aplicare efectiva). In asemenea situatie, se procedeaza la inregistrarea unor
deprecieri (amortizari sau provizioane pentru depreciere), astfel incat in
situatiile financiare retratate valoarea activului sa fie cea reala.
In ceea ce priveste imobilizarile necorporale, dat fiind specificul
acestora (fara suport material sau in cazul in care aspectul material exista,
acesta este nesemnificativ), cu ocazia retratarii se procedeaza la eliminarea
din activ a acelor elemente care nu mai indeplinesc conditiile de recunoastere
potrivit Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 94/2001 (de exemplu, cheltuielile de cercetare).
Principalele imobilizari necorporale care se gasesc in situatiile
financiare si a caror analiza se impune cu ocazia retratarii sunt:
a) Cheltuielile de constituire
Potrivit IAS 38 "Active necorporale", cheltuielile de constituire
trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care sunt efectuate.
Cheltuielile de constituire pot consta din costuri de infiintare, cum ar fi
costurile de secretariat si cele juridice suportate la infiintarea unei
entitati juridice, cheltuiala pentru a deschide o noua afacere, sau cheltuiala
pentru inceperea a noi operatii sau lansarea de noi produse sau procese
(costuri de preexploatare).
Pct. 5.21 din Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE
si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001, prevad posibilitatea imobilizarii
de catre o intreprindere a cheltuielilor de constituire. In aceasta situatie,
suma reflectata in contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic
pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele inscrise la postul
"Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat in notele
explicative.
In formatul de bilant cuprins in reglementarile mentionate mai sus,
cheltuielile de constituire sunt prezentate distinct in cadrul imobilizarilor
necorporale.
Prin urmare, desi IAS 38 "Active necorporale" specifica faptul ca
aceste cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ale exercitiului si nu pot fi
imobilizate, prin faptul ca Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a
IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de
Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
94/2001, permit imobilizarea acestora, societatile comerciale care opteaza
pentru mentinerea cheltuielilor de constituire la imobilizari, pot face acest
lucru, astfel incat la retratarea situatiilor financiare acestea nu vor fi
eliminate.
Mentinerea cheltuielilor de constituire in situatiile financiare este in
discordanta cu prevederile IAS 38 "Active necorporale", dar este in
conformitate cu prevederile Directivei a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene.
b) Cheltuielile de cercetare-dezvoltare
Potrivit prevederilor Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr.
82/1991, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 704/1993, societatile comerciale
au inregistrat la imobilizari necorporale cheltuielile de cercetare-dezvoltare
care sunt definite ca acele cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari
sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezinta garantia
realizarii eficientei scontate prin aplicarea acestora in unitate. Aceste
cheltuieli se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani.
IAS 38 "Active necorporale" cuprinde prevederi mult mai
restrictive cu privire la recunoasterea cheltuielilor de aceasta natura.
Cercetarea este definita ca o investigatie originala si planificata,
efectuata in perspectiva castigului de noi cunostinte stiintifice sau
tehnologice, precum si a unei mai bune intelegeri.
Paragraful 42 din IAS 38 "Active necorporale" specifica faptul ca
nici un activ necorporal provenit din cercetare (sau din etapa de cercetare a
unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau in
etapa de cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscuta ca o cheltuiala,
atunci cand este efectuata.
In situatia in care la retratarea situatiilor financiare in imobilizarile
necorporale sunt incluse si cheltuielile de cercetare, acestea trebuie
eliminate din imobilizari si preluate, dupa caz, pe rezultatul exercitiului
(daca se retrateaza contul de profit sau pierdere) sau rezultatul reportat.
Dezvoltarea este faza urmatoare cercetarii si consta in aplicarea
rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte intr-un proces de planificare
sau proiectare, in scopul productiei de materiale, aparate, produse, procese,
sisteme sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inaintea stabilirii
productiei de serie sau utilizarii.
Costul unui activ generat intern, asa cum este si cazul imobilizarii
necorporale provenite din dezvoltare, este cheltuiala suportata de la data la
care activul necorporal intruneste prima oara criteriile de recunoastere.
Cheltuiala efectuata cu o imobilizare necorporala si recunoscuta in contul
de profit si pierdere in situatiile financiare ale unui an precedent sau in
raportarile interimare, nu trebuie recunoscuta ca parte din costul unui activ
la o data ulterioara.
Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 704/1993, nu prevedea restrictii cu privire la
inregistrarea la imobilizari a cheltuielilor de dezvoltare efectuate de o
societate. De aceea, cu ocazia retratarii, trebuie analizata fiecare
imobilizare de aceasta natura, pentru a se stabili daca:
- proiectul sau imobilizarea respectiva indeplineste criteriile de
recunoastere ca activ;
- proiectul respectiv aduce beneficii economice viitoare, precum si daca
indeplineste criteriile specifice prevazute de IAS 38 "Active
necorporale";
- valoarea la care este recunoscuta imobilizarea este cea reala, respectiv
nu a fost supraevaluata;
- componentele costului imobilizarii necorporale sunt in concordanta cu
prevederile din IAS 38 "Active necorporale".
In practica, societatile comerciale se pot gasi in una din urmatoarele
situatii:
- au in evidenta imobilizari necorporale care au fost inregistrate la un
cost ce cuprinde si cheltuielile generale de administratie sau alte cheltuieli
care nu au legatura cu realizarea imobilizarii respective, cheltuieli ce
trebuie eliminate la retratare;
- au in evidenta imobilizari necorporale reprezentand cheltuieli de
dezvoltare supraevaluate. In acest caz, cu ocazia retratarii se procedeaza la
calcularea unei amortizari suplimentare care se va inregistra pe seama contului
1172 "Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS,
mai putin IAS 29".
Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a si cu Standardele
Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 94/2001, cuprind prevederi exprese referitoare la cheltuielile de
dezvoltare in sensul ca, daca in bilant figureaza o valoare la postul
"Cheltuieli de dezvoltare", atunci in notele explicative trebuie
prezentate urmatoarele informatii:
- perioada pe parcursul careia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau
urmeaza sa fie amortizata;
- motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.
c) Fondul comercial
Potrivit prevederilor din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii,
aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 704/1993, fondul comercial reprezinta
partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de
patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului
unitatii, cum sunt: clientela, vadul, debuseele, reputatia si alte elemente
necorporale si se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct de
imobilizari necorporale.
Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport (de
utilitate) sau costul de achizitie, dupa caz, a fondului de comert si valoarea
elementelor de activ inregistrate in conturile corespunzatoare.
IAS 38 "Active necorporale" specifica faptul ca fondul comercial
generat intern nu trebuie recunoscut ca activ. Fondul comercial produs din
resurse proprii nu este recunoscut ca un activ deoarece nu este o resursa
identificabila controlata de intreprindere, al carei cost poate fi evaluat cu
fidelitate, deci nu respecta definitia activelor conform Standardelor
Internationale de Contabilitate.
Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, precizeaza la punctul
5.23 ca in cazurile in care fondul comercial este tratat ca un activ, de regula
in situatiile financiare consolidate, ca urmare a achizitiei de catre o
intreprindere a actiunilor altei intreprinderi, aplicarea prevederilor din
noile reglementari referitoare la imobilizari, cu privire la fondul comercial,
se face pe baza urmatoarelor prevederi:
- valoarea fondului comercial achizitionat trebuie amortizata sistematic;
- perioada de amortizare nu trebuie sa depaseasca durata de utilizare a
fondului comercial respectiv si in nici un caz nu poate depasi 20 de ani de la
data achizitiei;
- in situatia in care fondul comercial achizitionat este prezentat in
bilant ca activ, se va preciza in notele explicative perioada aleasa pentru amortizare
si motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
In Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991 exista
precizarea ca fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii.
Avand in vedere ca pana la aplicarea noilor reglementari contabile fondul
comercial era recunoscut, de regula, ca activ si nu a fost amortizat pana la
momentul retratarii, rezulta ca acesta este supraevaluat in situatiile
financiare anuale. In aceste conditii, la retratarea situatiilor financiare trebuie
calculata o amortizare corespunzatoare perioadei trecute de la inregistrarea
acestuia in contabilitate, corelata cu durata de amortizare aleasa de
societate.
In cazul in care se constata ca fondul comercial existent in situatiile
financiare simplificate nu indeplineste conditiile pentru a fi mentinut in
continuare in contabilitate, cu ocazia retratarii situatiilor financiare se
procedeaza la eliminarea acestuia.
In cazul in care, in perioada de aplicare efectiva a Reglementarilor
contabile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001 in
situatiile financiare este recunoscut fond comercial negativ, urmare achizitiei
unei afaceri, acesta va fi prezentat alaturi de activele societatii ca o
ajustare a acestora, urmand a fi reluat ulterior la venituri. In masura in
care, conform cerintelor IAS, se dovedeste ca respectivul fond comercial
negativ este un castig, atunci acesta se recunoaste ca venit in contul de
profit si pierdere.
Din punct de vedere fiscal, veniturile provenite din fond comercial negativ
sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil. Cheltuielile cu amortizarea
fondului comercial pozitiv sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil.
d) Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale si alte drepturi
si valori similare
Aceste imobilizari sunt analizate cu ocazia retratarii prin prisma
realitatii valorii inscrise in situatiile financiare anuale simplificate, in
sensul valorii de utilitate sau de piata.
IAS 38 "Active necorporale" precizeaza ca marcile, emblemele,
titlurile de publicare, listele de clienti si elemente similare, generate
intern, nu trebuie sa fie recunoscute ca active necorporale. In situatia in
care se constata imobilizari necorporale care nu mai au utilizare in societate,
depreciate, cu ocazia retratarii se procedeaza la inregistrarea reducerii de
valoare, fie prin calcularea unei amortizari, fie prin constituirea de
provizioane de depreciere.
e) La alte imobilizari necorporale sunt inregistrate, de regula, programe
informatice.
In practica, principalele aspecte constatate care impun efectuarea de
operatiuni de ajustare cu ocazia retratarii, constau in:
- cuprinderea in costul programelor informatice a unor cheltuieli care in
fapt sunt cheltuieli ale exercitiului si nu pot fi incluse in valoarea
activelor (cheltuieli cu intretinerea retelelor, cu verificari periodice ale
programelor informatice). In asemenea situatie, se procedeaza la diminuarea
valorii imobilizarilor necorporale, prin trecerea pe seama rezultatului
reportat a sumelor ce nu corespund criteriilor de includere in valoarea
activului;
- existenta unor programe informatice, neamortizate integral, care nu mai
sunt utilizate deoarece societatea a achizitionat altele, mai performante. In
aceasta situatie, cu ocazia retratarii se procedeaza la inregistrarea unei
amortizari suplimentare.
1.2.2. Aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001
In perioada de aplicare efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, diferentele constatate
intre valoarea contabila a imobilizarilor necorporale si valoarea acestora
recunoscuta din punct de vedere fiscal au implicatii in determinarea
impozitelor pe profit curente si amanate.
A. Impozitul pe profit curent
In scopul determinarii profitului impozabil al unei perioade, amortizarea
fiscala este determinata conform prevederilor Legii nr. 15/1994 si ale Legii
nr. 414/2002.
Algoritmul de lucru pentru determinarea bazei impozabile este similar celui
prezentat la capitolul referitor la imobilizari corporale.
Diferente de amortizare contabila si fiscala apar si datorita tratamentului
contabil adoptat de societate, respectiv tratament alternativ permis conform
caruia evaluarea se face la valoarea justa, fata de evaluarea efectuata la cost
istoric.
In ceea ce priveste reevaluarea imobilizarilor necorporale la valoarea
justa, aceasta nu este permisa din punct de vedere fiscal iar din punct de
vedere contabil, o societate poate opta pentru aplicarea tratamentului
alternativ permis potrivit IAS 38.
Totusi, avand in vedere ca pentru imobilizarile necorporale nu exista piata
activa, reevaluarea acestor imobilizari poate fi efectuata extrem de rar.
Diferenta din amortizare rezultata in urma reevaluarii imobilizarilor
necorporale nu este recunoscuta din punct de vedere fiscal la calculul
impozitului pe profitul curent.
Din punct de vedere contabil, surplusul din reevaluare aferent
imobilizarilor necorporale este realizat in totalitate si trecut pe seama
rezultatului reportat la cedarea activului respectiv sau poate fi considerat ca
realizat partial pe durata de viata a activului, la nivelul diferentei dintre amortizarea
calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii
calculate pe baza costului initial al activului.
In ceea ce priveste cedarea imobilizarilor necorporale, determinarea
castigurilor sau pierderilor obtinute in urma casarii sau cedarii unui element
al imobilizarilor necorporale se face similar ca la imobilizarile corporale, in
sensul ca se determina diferenta intre incasarile nete estimate din cedare si
valoarea contabila a activului, diferenta ce trebuie recunoscuta ca venit sau
cheltuiala in contul de profit si pierdere.
Pierderea inregistrata ca urmare a casarii sau cedarii unui activ
(calculata in functie de valoarea neta fiscala in momentul cedarii) reprezinta
o cheltuiala nedeductibila din punct de vedere fiscal, conform articolului 17
din Legea nr. 15/1994 si potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 414/2002
privind impozitul pe profit, iar castigul provenit din aceleasi tranzactii
reprezinta un venit impozabil.
B. Impozitul pe profit amanat
Diferentele dintre valoarea contabila a activelor necorporale si baza lor
fiscala pot determina recunoasterea unei datorii sau creante privind impozitul
pe profit amanat, in conformitate cu IAS 12. Acestea se pot determina atat in
momentul retratarii, cat si la aplicarea efectiva.
Un exemplu de determinare a impozitelor amanate este prezentat mai jos in
situatia in care, la retratare, o societate trebuie sa ajusteze in totalitate
sau partial costul unor imobilizari necorporale, deoarece nu indeplinesc
conditiile de recunoastere ca active.
Exemplu
O societate care trebuie sa retrateze situatiile financiare ale anului 2002
are inregistrate in contabilitate cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 50.000
u.m. de la inceputul anului 2001. Durata de amortizare aleasa conform Legii nr.
15/1994 este de 5 ani.
Situatii financiare inainte de retratare [2002]:
203 "Cheltuieli de
cercetare-dezvoltare": 50.000
2803 "Amortizari privind imobilizari
necorporale": 20.000
------
Valoare contabila neta: 30.000
La momentul retratarii, valoarea contabila neta (in acest exemplu 30.000)
este recunoscuta ca o cheltuiala (fiind inclusa in debitul contului 1172)
deoarece nu mai indeplineste conditiile de recunoastere ca activ din
urmatoarele considerente:
- imobilizarea respectiva cuprinde atat cheltuieli de cercetare, cat si
cheltuieli de dezvoltare. Conform IAS 38, cheltuiala de cercetare trebuie
delimitata de cea de dezvoltare, intrucat recunoasterea lor se face in toate
situatiile numai pe cheltuieli;
- cheltuielile de dezvoltare vor fi recunoscute ca activ in momentul in
care vor fi indeplinite conditiile IAS 38;
- in situatia prezentata societatea nu reuseste ca la retratare sa
delimiteze cheltuielile de cercetare de cheltuielile de dezvoltare si, in
consecinta, nu se mai pot mentine in active imobilizarile respective.
Cu alte cuvinte, in acest exemplu, suma de 30.000 u.m. a fost eliminata din
punct de vedere contabil prin debitarea contului 1172 la momentul retratarii,
in conformitate cu cerintele IAS.
Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor punctului 82 din
"Precizarile privind unele masuri referitoare la inchiderea exercitiului
financiar pe anul 2002", aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 1784/2002, suma de 30.000 u.m. este deductibila fiscal pe durata
ramasa de viata a activului.
In cazul de fata, suma de 30.000 u.m. va fi deductibila fiscal in primii
trei ani de aplicare efectiva a Ordinul ministrului finantelor publice nr.
94/2001 (o deducere fiscala de 10.000 u.m. pe an).
La contribuabilii care aplica Reglementarile contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele
Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 94/2001, este deductibila din punct de vedere fiscal cheltuiala cu
valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale care, la schimbarea
sistemului contabil (prin retratare), a fost inregistrata in debitul contului
"Rezultatul reportat" sau in conturi din clasa 6, esalonat pe
perioada ramasa de amortizat.
CAP. 2
IMOBILIZARI FINANCIARE SI INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
Imobilizarile financiare sunt detinute pe termen lung si pot cuprinde:
titlurile de participare, interese de participare detinute, alte titluri
imobilizate si imprumuturi acordate tertilor, si alte investitii financiare pe
termen mai mare de un an.
Investitiile financiare pe termen scurt sunt detinute pe o perioada mai
mica de un an si pot cuprinde: titluri de plasament, instrumente de credit si
alte instrumente derivate (optiuni, contracte la termen si futures etc.) pe
termen scurt.
Cu exceptia cazurilor in care Reglementarile contabile aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001 cer un alt tratament,
investitiile financiare trebuie contabilizate conform IAS 39 "Instrumente
financiare: recunoastere si evaluare". Potrivit IAS 39, activele
financiare sunt grupate pe categorii (pastrate pana la scadenta, pastrate in
scopul tranzactionarii, disponibile pentru vanzare si imprumuturi si creante
emise de intreprindere).
In functie de categoria din care fac parte, investitiile financiare sunt
evaluate si contabilizate dupa tratamente contabile diferite.
Metodele contabile de evaluare permise de IAS 39 sunt urmatoarele:
- Evaluarea la cost istoric (potrivit acestei metode, in bilant
investitiile financiare se prezinta la cost istoric, mai putin deprecierea
acestora, dupa caz);
- Evaluarea la costul amortizat, utilizand metoda ratei efective a
dobanzii;
- Evaluarea la valoarea justa (potrivit acestei metode si potrivit
regulilor de evaluare prezentate de standarde, diferentele din evaluare se
inregistreaza fie direct in contul de profit si pierdere ca venituri sau
cheltuieli, dupa caz, fie in rezerve la capitaluri proprii).
Incadrarea in unul din tratamentele contabile de mai sus aplicabile in
cazul fiecarui activ financiar in parte se face in urma realizarii unei analize
minutioase referitoare la prevederile IAS 39, pe de o parte, iar pe de alta
parte avand in vedere conditiile specifice fiecarui activ financiar.
Valorile aferente activelor financiare trebuie sa fie prezentate in bilant
in conformitate cu cerintele Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001, astfel incat sa se prezinte corect
pozitia financiara a societatii.
Alegerea tratamentului contabil adecvat pentru fiecare activ financiar se
face de la caz la caz, in conformitate cu cerintele IAS 39.
Conform Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, activele financiare reprezentand elemente
monetare se reevalueaza la fiecare data a raportarii si, ca regula generala,
castigurile sau pierderile din diferente de curs valutar se reflecta direct ca
venituri si cheltuieli in contul de profit si pierdere. Cu toate acestea exista
si exceptii prevazute de IAS, cand aceste diferente ajusteaza capitalurile
proprii (a se vedea evaluarea investitiei nete intr-o entitate externa).
Impozitul pe profit curent
In cazul activelor financiare prezentate la cost istoric mai putin
provizionul pentru depreciere, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.
830/2002, valoarea acestui provizion nu este deductibila. Potrivit prevederilor
art. 9 (7) 1) din Legea nr. 414/2002, "cheltuielile inregistrate in
contabilitate, determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale
titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activitatii de
portofoliu, cu exceptia celor determinate de vanzarea acestora" sunt
cheltuieli nedeductibile fiscal.
Tratamentul fiscal al unui asemenea provizion de depreciere este ilustrat
de exemplul A in Capitolul "Provizioane".
In cazul activelor si datoriilor financiare evaluate, conform IAS cu
implicatii fie in contul de profit si pierdere din anul curent fie in
capitalurile proprii, din punct de vedere fiscal, diferentele favorabile,
respectiv nefavorabile din evaluarea la data bilantului a activelor si
datoriilor financiare conform metodei de evaluare a acestora la valoarea justa
sau in functie de cursul de schimb al unei valute sunt venituri impozabile, respectiv
cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.
CAP. 3
STOCURI
Conform Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, stocurile trebuie prezentate la cea mai mica
valoare dintre cost si valoarea realizabila neta.
Stocurile nu se reevalueaza. Stocurile pot fi prezentate la valoarea
realizabila neta doar daca aceasta este sub valoarea costului.
Astfel, la data bilantului stocurile vor fi prezentate la:
- cost, daca costul stocurilor este mai mic decat valoarea realizabila
neta;
- valoarea realizabila neta, daca costul stocurilor este mai mare decat
valoarea realizabila neta.
Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi
obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile
estimate pentru finalizarea bunului costurile necesare vanzarii.
In mod normal, recunoasterea stocurilor nu ridica probleme. Totusi, exista
cazuri in care forma legala a tranzactiilor nu reflecta realitatea economica.
In asemenea cazuri, trebuie utilizat principiul prevalentei economicului asupra
juridicului pentru a determina daca stocurile respective trebuie sa fie
recunoscute ca active.
3.1. Prima aplicare a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001 (retratare)
Potrivit IAS 2 "Stocuri", costul stocurilor trebuie sa cuprinda
toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile in forma si locul in care se gasesc in
prezent. Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente
unitatilor produse, cum ar fi costurile cu manopera directa. De asemenea, ele
includ si alocarea sistematica a regiei de productie, fixa si variabila,
generata de transformarea materialelor in produse finite.
In practica, se poate intampla ca la momentul aplicarii pentru prima data a
Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 94/2001 sa fie necesare ajustari legate de eliminarea din valoarea stocului
a cheltuielilor administrative si de desfacere (pentru produse finite si
productie in curs).
Exemplu
O societate are la 31 decembrie 2001 un stoc de 50.000 u.m. inainte de
retratare. Aceasta valoare include cheltuieli administrative de 100 u.m. si
cheltuieli de distributie de 25 u.m. La momentul retratarii pentru conformitate
cu Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, se elimina cheltuielile
administrative si de desfacere din valoarea stocului, in suma de 125 u.m. prin
debitarea contului 1172.
Ajustarile de natura cheltuielilor cuprinse in Rezultatul reportat, la
retratare, pentru acele stocuri care au avut incluse in valoarea lor costuri
administrative si de desfacere sau costuri ale indatorarii care nu indeplinesc
conditii de capitalizare sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului
impozabil la data scaderii din gestiune a stocului respectiv.
Din punct de vedere contabil, la retratare, pot rezulta diferente temporare
deductibile ca a urmare eliminarii costurilor administrative si de desfacere
din valoarea stocurilor. Aceste diferente temporare deductibile, in conditiile
prevazute de IAS 12, pot genera creante cu impozitul amanat.
3.2. Aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001
Includerea in costul de achizitie al stocurilor a tuturor costurilor
atribuibile are influenta directa asupra rezultatului. Astfel, recunoasterea pe
cheltuiala perioadei a unor elemente de cost precum taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport-manipulare si a altor cheltuieli direct atribuibile,
conduce la diminuarea rezultatului perioadei si fundamentarea necorespunzatoare
a pretului de vanzare al stocurilor respective sau al produselor rezultate in
urma prelucrarii stocurilor achizitionate.
Includerea costurilor indatorarii in costul de achizitie se poate face
numai in conformitate cu prevederile IAS 23 "Costurile indatorarii" -
tratamentul alternativ permis si SIC 2 "Consecventa - Capitalizarea
costurilor indatorarii".
3.2.1. Determinarea costului stocului
Determinarea corecta si includerea in valoarea stocului de produse finite,
semifabricate sau productie in curs de executie a elementelor corespunzatoare
de cost are o influenta semnificativa asupra rezultatului perioadei, intrucat
nu toate cheltuielile se includ in valoarea acestora. Astfel, regia fixa se
aloca costului de prelucrare pe baza capacitatii normale de productie, iar
regia nealocata se recunoaste pe cheltuiala perioadei in care a aparut.
Alte costuri se includ in costul stocurilor numai in masura in care
reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in
care se gasesc in prezent.
Prin urmare, pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de
productie inregistrate peste limitele normale admise, cheltuielile de
depozitare (cu exceptia celor necesare anterior trecerii intr-o noua faza de
productie), regiile generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor
in forma si locul in care se gasesc in prezent si costurile de desfacere nu se
includ in costul stocurilor, ci trebuie reflectate pe cheltuiala perioadei.
Costurile indatorarii pot fi incluse in costul stocurilor care necesita o
perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau
vanzarii (productia cu ciclu lung de fabricatie), in conditiile prevazute de
IAS 23.
Societatea trebuie sa aleaga metoda optima de determinare a costurilor
stocurilor astfel incat sa se aproximeze cat mai exact costul actual al
stocurilor. De exemplu:
- metoda costului specific sau elementului individual se utilizeaza, de
regula, pentru produsele ale caror costuri pot fi usor identificate (ex. o
comanda speciala, un produs unicat);
- metodele FIFO, CMP, LIFO se utilizeaza la evaluarea stocurilor care nu se
inscriu in circumstantele de mai sus; acestea se aplica acolo unde exista un
mare numar de elemente fungibile.
Metodele de determinare a costului stocurilor sunt grupate conform tratamentelor
contabile acceptate de IAS 2 "Stocuri", astfel:
- tratament de baza: metoda FIFO (formula "primul-intrat,
primul-iesit") sau a costului mediu ponderat (CMP);
- tratament alternativ: metoda LIFO (formula "ultimul-intrat,
primul-iesit").
Toate metodele de determinare a costului stocurilor prezentate mai sus sunt
acceptate din punct de vedere fiscal (Legea nr. 414/2002, art. 9.2), cu
conditia ca metoda de evaluare sa fie aceeasi pe tot parcursul exercitiului
financiar.
Conform IAS 2 "Stocuri", costul stocurilor este nerecuperabil
daca acele stocuri au suferit deteriorari, au fost uzate moral integral sau
partial sau preturile lor de vanzare s-au diminuat. Costul stocurilor este, de
asemenea, nerecuperabil si in conditiile in care au crescut costurile estimate
pentru finalizare sau costurile estimate necesare pentru a efectua vanzarea.
Practica diminuarii valorii stocurilor sub cost, pana la valoarea realizabila
neta, este consecventa cu principiul conform caruia activele nu trebuie reflectate
in bilant la o valoare mai mare decat valoarea ce se poate obtine din utilizare
sau vanzarea lor.
Exemple de situatii in care ar fi necesara o ajustare semnificativa a
valorii prin reducerea costului pana la valoarea realizabila neta se inregistreaza
atunci cand:
a) stocul a fost degradat, avariat (depreciere ireversibila), reducerea
respectiva se include pe cheltuieli de exploatare si daca aceste cheltuieli
sunt imputabile se inregistreaza si venitul corespunzator;
b) stocul s-a uzat moral total sau partial (depreciere ireversibila),
reducerea se inregistreaza pe cheltuiala de exploatare;
c) a scazut pretul de vanzare al stocurilor respective, deprecierea poate
fi reversibila, reducerea se inregistreaza pe cheltuiala de exploatare privind
provizioanele pentru deprecierea activelor circulante;
d) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa sau
degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de
asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora.
Potrivit prevederilor Legii nr. 414/2002, art. 6 lit. b), sunt deductibile
la calculul profitului impozabil perisabilitatile, in limitele prevazute de
normele la aceasta lege.
Minimul dintre cost si valoarea realizabila neta trebuie calculat element
cu element, cu exceptia situatiilor in care evaluarea elementelor nu poate fi
facuta in practica, iar elementele stocului sunt similare sau inrudite.
La stabilirea valorii realizabile nete trebuie efectuata o analiza
temeinica a circumstantelor in care se afla stocurile respective. Se iau in
considerare atat conditiile de piata, cat si scopul pentru care sunt detinute
stocurile.
Exemplu:
Daca pretul pietei la un anumit stoc de produse finite este de 10.000
lei/bucata, costul acestora fiind 9.700 lei/bucata, iar intreprinderea a
incheiat deja contracte cu preturi de vanzare ferme, respectiv 9.500 lei/bucata
care sunt sub cost, trebuie sa reduca valoarea acestora pana la valoarea
prevazuta in contracte.
Astfel, pentru cele 50.000 produse fabricate si evidentiate la un cost de
productie de 485.000.000 lei, trebuie constituit un provizion pentru
depreciere, nedeductibil fiscal de 10.000.000 lei (485.000.000 - 475.000.000).
Daca unitatea detine stocuri de materii prime pentru care, la data
bilantului, pretul pietei este sub nivelul costului si aceasta estimeaza ca va
recupera aceasta depreciere din costul produselor finite ce urmeaza a le obtine
prin prelucrarea acestor materii prime, valoarea acestora nu se diminueaza sub
cost.
3.2.2. Recunoasterea valorii stocurilor pe cheltuiala
Conform tratamentelor contabile, atunci cand stocurile sunt vandute,
valoarea contabila a stocurilor trebuie recunoscuta ca o cheltuiala in perioada
in care a aparut.
Procesul de recunoastere ca o cheltuiala a valorii stocurilor vandute duce
la conectarea costurilor la venituri (contabilitatea de angajamente).
In cazul vanzarii stocurilor cu plata in rate, la art. 2 din Legea nr.
414/2002 este prevazut ca, in cazul bunurilor mobile si imobile produse de
contribuabili si valorificate in baza unui contract de vanzare cu plata in
rate, contribuabilii pot opta pentru inregistrarea ratelor la venituri
impozabile, la termenele prevazute in contract, cheltuielile corespunzatoare
fiind deductibile la aceleasi termene scadente.
Acest caz genereaza impozite amanate.
Exemplu
La finele anului 2002 o intreprindere vinde cu plata in rate (in 10 rate
lunare) produse finite in valoare de 119.000 u.m., costul acestora fiind de
80.000 u.m. Plata primei rate se efectueaza in ianuarie 2003.
Valoarea contabila a creantei 119.000
Baza fiscala a creantei 0
Diferenta temporara impozabila 119.000
Datorie cu impozit amanat 29.750
Valoarea contabila a stocului 0
Baza fiscala a stocului 80.000
Diferente temporare deductibile 80.000
Creanta cu impozit amanat 20.000
Soldul datoriei cu impozitul amanat este de 9.750 u.m. (29.750 - 20.000).
Se inregistreaza in contul de profit si pierdere o cheltuiala cu impozitul
amanat de 9.750 u.m.
CAP. 4
PROVIZIOANE
Sub aspectul reglementarilor contabile, provizioanele se identifica in
functie de natura si scopul constituirii lor in: deprecieri de active
(reglementate de IAS 36 "Deprecierea activelor") si provizioane
pentru riscuri si cheltuieli (reglementate de IAS 37 "Provizioane, datorii
contingente si active contingente").
Conform Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, pentru deprecierea reversibila a activelor se
constituie provizioane pentru depreciere, astfel incat aceste active sa fie
prezentate in situatiile financiare la valoarea lor justa.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt definite de IAS 37
"Provizioane, datorii contingente si active contingente" ca fiind
datorii cu exigibilitate sau valoare incerta.
Din punct de vedere contabil pot fi constituite provizioane pentru riscuri
si cheltuieli, astfel:
- Provizioane pentru litigii;
- Provizioane pentru garantii de buna executie;
- Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni
similare legate de acestea;
- Provizioane pentru restructurare;
- Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
Din punct de vedere fiscal, provizioanele sunt tratate impreuna, de regula
acestea fiind nedeductibile fiscal. Cu toate acestea, pentru anumite
provizioane, legislatia fiscala stabileste conditii in care acestea pot fi
deductibile partial sau in intregime (Hotararea Guvernului nr. 830/2002
stabileste conditiile de deductibilitate a provizioanelor pentru clienti
neincasati incerti, precum si limita de deductibilitate a provizioanelor pentru
garantii de buna executie; Legea nr. 414/2002 prevede limite de deductibilitate
pentru provizioanele constituite de catre contribuabilii care au fost
autorizati sa desfasoare activitati in domeniul exploatarii zacamintelor
naturale si de catre titularii de acorduri petroliere).
Veniturile din reluarea provizioanelor tratate initial ca nedeductibile
fiscal sunt venituri neimpozabile. Veniturile din reluarea provizioanelor care
au fost initial deductibile sunt tratate ca venituri impozabile.
Constituirea si recunoasterea celor doua categorii de provizioane se
efectueaza atat la momentul retratarii situatiilor financiare, cat si in
perioada de aplicare efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001.
A. Impozitul pe profit curent
In scopul determinarii profitului impozabil al unei perioade, profitul
contabil brut trebuie sa fie ajustat cu variatia provizioanelor nedeductibile
(diferenta dintre soldul initial si soldul final).
Profit brut [profit contabil] A
Adauga variatia pozitiva a provizioanelor nedeductibile B
(sold initial - sold final)
sau
Scade variatia negativa a provizioanelor nedeductibile (C)
(sold final - sold initial) ---
Baza de impozitare ajustata (profit fiscal) D
B. Impozitul pe profit amanat
Nedeductibilitatea din punct de vedere fiscal a provizioanelor poate
determina in unele situatii recunoasterea unei creante privind impozitul pe
profit amanat, in conformitate cu IAS 12.
Intrucat provizioanele constituite pentru deprecierea activelor si cele
pentru riscuri si cheltuieli, de regula, sunt nedeductibile fiscal, este
necesar ca la constituirea impozitelor amanate pentru astfel de deprecieri sa
se recurga la rationamentul profesional, conform caruia trebuie demonstrat cu
suficienta credibilitate necesitatea constituirii impozitelor amanate. Astfel,
in urma analizei efectuate, de la caz la caz, se poate constata ca respectivele
deprecieri pot fi reversibile pe viitor, moment in care exista posibilitatea
realizarii veniturilor viitoare din aceste active si a reluarii creantelor
constituite din impozite amanate.
La determinarea impozitului pe profit curent si a celui amanat se are in
vedere natura provizionului in cauza si reglementarea fiscala aferenta
acestuia.
Exemple de situatii identificate pe principalele categorii de provizioane:
4.1. Provizioane pentru deprecierea activelor
Constituirea unor astfel de provizioane se face la data bilantului, pentru
respectarea principiului prudentei, potrivit caruia activele trebuie evaluate
si prezentate la valori recuperabile.
Constituirea acestor provizioane se face conform IAS 36 "Deprecierea
activelor" si cerintelor cuprinse in alte standarde.
Exemplul A - deprecierea stocurilor
Prezentarea in bilant a stocurilor se face la minimum dintre cost si
valoarea realizabila neta, conform IAS 2 "Stocuri". In cazul in care
valoarea realizabila neta este mai mica decat costul stocului, se constata o
depreciere a valorii acestuia, motiv pentru care la data bilantului se
constituie un provizion de depreciere a stocului.
Se prezinta cazul unui stoc de produse finite care la data de 31 decembrie
2001 avea o valoare realizabila neta de 100.000 u.m. fata de un cost initial de
120.000 u.m. In consecinta, societatea constituie un provizion pentru
deprecierea stocurilor de 20.000 u.m.
Aferent acestui provizion, societatea recunoaste o creanta privind
impozitul amanat daca sunt indeplinite conditiile din IAS 12. Aceasta creanta
se determina prin aplicarea cotei de impozit pe profit in vigoare, cu mentiunea
ca nu se prevad modificari ale cotei de impozit pe profit pentru perioadele
urmatoare, in suma de 5.000 [25% x 20.000]:
Valoare contabila a stocului (cost istoric - provizion) 100.000
Valoare fiscala (cost istoric) 120.000
-------------------------------------------------------------------------
Diferenta temporara deductibila 20.000
Creanta totala cu impozitul amanat [25% x diferenta temporara] 5.000
Creanta initiala cu impozitul amanat -
-------------------------------------------------------------------------
Venit din impozitul amanat 5.000
La 31 decembrie 2002, valoarea realizabila neta a stocurilor de produse
finite este de 80.000 u.m., fata de un cost de 110.000 u.m. In cursul anului
2002, s-a vandut jumatate din stocul detinut la finele anului 2001. Pentru
produsele finite ramase din stocul detinut la 31.01.2001, s-a constituit un
provizion suplimentar la sfarsitul anului 2002 de 20.000 u.m. Astfel, valoarea
totala a provizionului pentru deprecierea stocurilor este de 30.000 u.m [20.000
+ (20.000 - 10.000)].
Societatea recunoaste o creanta privind impozitul amanat aferenta acestui
provizion, evaluata prin aplicarea cotei de impozit pe profit in vigoare asupra
soldului de la finele anului, in suma de 7.500 (25% x 30.000):
Valoare contabila a stocului (cost istoric - provizion) 80.000
Valoare fiscala (cost istoric) 110.000
-------------------------------------------------------------------------
Diferenta temporara deductibila 30.000
Creanta totala cu impozitul amanat 7.500
(25% x diferenta temporara deductibila)
Creanta initiala cu impozitul amanat 5.000
-------------------------------------------------------------------------
Venituri din impozitul amanat 2.500
-------------------------------------------------------------------------
Exemplul B - provizioane pentru clienti incerti
La 31 decembrie 2001 o societate constituie un provizion pentru clienti
incerti in valoare de 120.000 u.m. reprezentand diferenta intre valoarea
contabila a creantelor respective si valoarea estimata a fi recuperabila. In
acest fel, provizionul pentru clienti incerti reprezinta chiar diferenta
temporara deductibila dintre baza fiscala (cost istoric) si cea contabila (cost
istoric mai putin provizion pentru depreciere) a creantelor comerciale in
cauza, diferenta care poate determina recunoasterea unei creante privind
impozitul pe profit amanat.
In cazul creantelor aferente clientilor incerti pentru care nu se asteapta
obtinerea unei hotarari judecatoresti prin care sa se certifice imposibilitatea
recuperarii creantei, este prudent sa nu se constituie creante privind
impozitul amanat, deoarece cheltuiala aferenta pierderii din creantele
respective nu va fi deductibila fiscal.
Conform regulilor fiscale aplicabile, in acest exemplu intregul provizion
pentru clienti incerti este nedeductibil la calculul impozitului pe profitul
curent al anului 2001.
Aferent provizionului pentru clienti incerti se recunoaste o creanta
privind impozitul amanat, determinata prin aplicarea cotei de impozit pe profit
in vigoare [nu se prevad modificari ale cotei de impozit pe profit pentru
perioadele urmatoare], in suma de 30.000 [25% x 120.000].
Situatia impozitului amanat se prezinta astfel:
Provizion clienti incerti [diferenta temporara deductibila] 120.000
Creanta totala cu impozitul amanat (25% x diferenta temporara) 30.000
Creanta initiala cu impozitul amanat -
--------------------------------------------------------------
Venit curent din impozitul amanat 30.000
La 31 decembrie 2002, valoarea provizionului total pentru clienti incerti
este de 90.000, din care suma de 20.000 aferenta creantelor recunoscute la 31
decembrie 2001 devine deductibila la calculul profitului impozabil in anul 2002
ca urmare a declansarii procedurii de lichidare, pe baza hotararii
judecatoresti.
Provizion la 31.12.2001 120.000
Reluari de provizion aferente creantelor executate in 2002 (40.000)
Provizion nou creat la 31.12.2002 [aferent creantelor 10.000
recunoscute in 2002] --------
Provizion la 31.12.2002 90.000
Provizion deductibil la 31.12.2002 20.000
Provizion nedeductibil la 31.12.2002 70.000
Aferent provizionului nedeductibil pentru clienti incerti inregistrat la 31
decembrie 2002, societatea recunoaste o creanta privind impozitul amanat
determinata prin aplicarea cotei de impozit pe profit in vigoare, in suma de
17.500 (25% x 70.000):
Provizion nedeductibil (diferenta temporara deductibila) 70.000
Creanta totala cu impozitul amanat (70.000 x 25%) 17.500
Creanta initiala cu impozitul amanat 30.000
-------------------------------------------------------------------------
Cheltuieli cu impozitul amanat 12.500
4.2. Provizioane pentru pierderi in cazul contractelor cu pret fix
Constituirea unor astfel de provizioane se face conform cerintelor IAS 11
"Contracte de constructii", conform caruia atunci cand pentru un
contract de constructii cu pret fix se prevede o pierdere, respectiv
cheltuielile depasesc veniturile contractuale, atunci aceasta pierdere trebuie
recunoscuta imediat ca o cheltuiala, prin constituirea inca de la momentul
initial a unui provizion.
Exemplu
Societatea A incheie la 1 ianuarie 2002 un contract pe 5 ani cu un venit
total de 100 u.m.
La sfarsitul anului 2002, s-au inregistrat cheltuieli efectuate in cursul
anului pentru realizarea contractului in suma de 30 u.m. In acest moment,
contractul este estimat ca fiind realizat in procent de 20% . Prin urmare,
societatea estimeaza costurile totale ca fiind 150 u.m. In aceasta situatie se
constata ca societatea pentru acest contract va obtine o pierdere de 50 u.m.,
pentru care la sfarsitul anului 2002 va constitui un provizion in suma de 40
u.m. (IAS 11).
La sfarsitul primului an (2002), sumele aferente acestui contract
evidentiate de societate in contul de profit si pierdere sunt:
Venit (20% din pretul total agreat de 100) 20
Cheltuieli (inregistrate in cursul anului) 30
Cheltuieli cu provizioane pentru pierderea previzionata 40
----
Pierdere (venituri - cheltuieli) (50)
Din punct de vedere fiscal, provizionul astfel constituit nu este
deductibil la calcul impozitului pe profitul curent.
Prin urmare, in functie de situatia concreta existenta, se poate pune
problema recunoasterii unei creante privind impozitul pe profit amanat, avand
in vedere cerintele IAS 12.
4.3. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Ca si in cazul provizioanelor pentru deprecieri, principiul prudentei
actioneaza si la constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, la
data bilantului, potrivit caruia datoriile trebuie prezentate in bilant la
valori curente si nu trebuie subevaluate.
Constituirea acestor provizioane se face conform IAS 37, conform caruia se
stabilesc conditii in care trebuie prezentat si recunoscut un provizion. Aceste
conditii trebuie sa ajute societatea sa asigure consecventa si comparabilitatea
in tratamentul provizioanelor. De asemenea, exista obligatia societatii de a
prezenta in situatiile financiare si o alta categorie de datorii, bazate pe
cele mai bune estimari, datorita faptului ca nu se cunoaste cu certitudine daca
va avea loc o iesire de resurse din societate, dar exista totusi probabilitatea
iesirilor, fiind considerate la data bilantului obligatii curente intrucat sunt
rezultatul unor evenimente petrecute.
Exemplul A - provizioane pentru litigii
O societate recunoaste un provizion pentru litigii comerciale (penalitati,
dobanzi pentru neachitarea in termen a facturilor) in suma de 60.000 u.m.,
precum si un provizion pentru un litigiu fiscal in suma de 40.000 u.m. (amenzi
si penalitati).
Baza contabila a provizionului pentru litigiul comercial este 60.000 u.m.
iar baza fiscala este nula.
Baza fiscala nula este determinata de valoarea datoriei recunoscuta din
punct de vedere contabil (60.000 u.m.), din care se scad sumele care vor fi
deductibile in viitor aferente provizionului (60.000 u.m.), cand datoria
aferenta litigiului comercial este platita/anulata la valoarea contabila, iar
profitul impozabil viitor al societatii va fi redus cu aceasta suma de 60.000
u.m.
Diferenta temporara dintre valoarea contabila a datoriei de 60.000 u.m. si
baza ei fiscala - zero este o diferenta temporara deductibila. Societatea
recunoaste o creanta privind impozitul amanat (25% x 60.000 = 15.000), dar
numai in cazul in care este probabila obtinerea unor profituri impozabile in
perioadele urmatoare suficiente, care sa permita societatii sa beneficieze de
reducerea respectiva de impozit pe profit (rationament profesional).
In ceea ce priveste provizionul pentru litigiul fiscal, la realizarea
riscului provizionat adica plata datoriei respective, nici o suma nu va fi
deductibila la calculul profitului impozabil si nici o reducere a impozitului
pe profit viitor nu va fi disponibila pentru societate. In aceste conditii, nu
se recunoaste nici o creanta privind impozitul amanat.
Exemplul B - provizioane pentru garantii
O societate incepe activitatea in anul 2001 si vinde frigidere in valoare
de 100.000 u.m. pentru care acorda garantie de 1 an. Pentru aceste produse
vandute, societatea se asteapta ca va efectua cheltuieli cu remedierea lor in
perioada de garantie in valoare de 1.000 u.m. In cursul anului 2001, societatea
a efectuat deja cheltuieli cu remedierea acestor produse in valoare de 600 u.m.
Prin urmare, la 31 decembrie 2001 isi constituie un provizion pentru garantii
in suma de 400 u.m.
In anul 2002 societatea vinde frigidere in suma de 150.000 u.m. pentru care
garantia acordata este tot de 1 an. In cursul anului 2002 societatea a efectuat
cheltuieli cu remedierea produselor vandute atat in anul 2001 cat si in anul
2002 in valoare de 1.300 u.m. La sfarsitul anului 2002 societatea isi
constituie un provizion pentru garantii in valoare de 700 u.m. La calculul
impozitului pe profit curent aferent anului 2002, conform prevederilor
Hotararii Guvernului nr. 830/2002, cheltuiala cu constituirea acestui provizion
este deductibila in limita cotei medii realizate in anul precedent (2001).
Similar, se procedeaza si in anul 2003 in care se realizeaza vanzari de
frigidere in valoare de 200.000 u.m.
An 2001 2002 2003
Venituri din vanzari de produse pentru 100.000 150.000 200.000
care se acorda garantie [v]
Cheltuieli in an cu remedierile efectuate 600 1.300 2.000
produselor in perioada de garantie [c]
Cota medie realizata in anul precedent - 0,60% 0,87%
[cm = c/v]
Provizion constituit [estimarile societatii] 400 1.000 1.400
Provizion deductibil [pe baza cotei medii 400 900 1.400*)
a anului precedent, mai putin pentru 2001]
[v (an curent) x cm (an precedent)]
Provizion nedeductibil - 100 -
Creanta totala privind impozitul amanat - 25 -
Creanta initiala privind impozitul amanat - - 25
Venit (cheltuiala) cu impozitul amanat - 25 (25)
------------
*) Conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 830/2002, suma maxima
deductibila a provizionului era de 1.740 u.m. (0,87% x 2.000).
In situatia data urmare inregistrarii in contabilitate, potrivit
estimarilor facute de societate, provizionul constituit este de 1.400 u.m.,
ceea ce inseamna nivelul la care este recunoscut fiscal.
In concluzie, unitatea poate deduce doar pana la nivelul sumei inregistrate
in contabilitate, adica 1.400 u.m.
CAP. 5
CAPITALURI PROPRII
Realizarea imaginii fidele a pozitiei financiare a societatii depinde de
modul de evaluare si prezentare a elementelor de capitaluri proprii. Valoarea
capitalurilor proprii din bilant este influentata de evaluarea activelor si
datoriilor. De fapt, valoarea totala a elementelor de capital propriu
determinata potrivit regulilor contabile reprezinta activul net al societatii
la un moment dat.
In Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare,
valoarea capitalului propriu se defineste ca fiind interesul rezidual al
actionarilor in activele societatii, dupa deducerea tuturor datoriilor. In
acest sens, elementele de capital propriu cuprind contributii ale actionarilor,
profituri capitalizate, rezultate curente si reportate, cat si rezerve care
reprezinta ajustari pentru mentinerea capitalurilor.
Constituirea rezervelor poate fi ceruta de lege, de statut sau de alte acte
normative, cum ar fi cele constituite conform legislatiei fiscale nationale.
Existenta si marimea acestora poate fi relevanta pentru luarea deciziilor de
catre utilizatori.
O data cu retratarea situatiilor financiare in vederea aplicarii efective a
Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 94/2001, elementele de capital propriu, ca elemente nemonetare - unele
dintre ele fiind surse permanente, sunt supuse unei analize minutioase, astfel
incat sa se efectueze o ajustare corespunzatoare a acestora in vederea
prezentarii pozitiei financiare a societatii.
In continuare sunt prezentate principalele elemente de capital propriu
supuse analizei in vederea aplicarii IAS:
5.1. Rezerve din reevaluare
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, in
conformitate cu prevederile Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001, trebuie reflectat in debitul sau in
creditul contului "Rezerve din reevaluare", dupa caz. Cu toate acestea,
majorarea constatata din reevaluare trebuie recunoscuta ca venit in masura in
care aceasta compenseaza o descrestere din reevaluarea aceluiasi activ,
recunoscuta anterior ca o cheltuiala. In cazul in care valoarea contabila a
unui activ este diminuata ca rezultat al unei reevaluari, ca regula generala,
aceasta diminuare trebuie recunoscuta ca o cheltuiala. Totusi, o diminuare
rezultata din reevaluare trebuie scazuta direct din surplusul din reevaluare
corespunzator, in masura in care diminuarea nu depaseste valoarea inregistrata
anterior ca surplus din reevaluare pentru acelasi activ.
5.1.1. Prima aplicare a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001 (retratare)
In balanta de verificare care se supune analizei in vederea retratarii,
contul 105 "Diferente din reevaluare" poate prezenta sold creditor.
In cazul in care diferentele din reevaluare sunt alocate, respectiv
inregistrate in evidenta analitica pentru fiecare imobilizare corporala, aceste
diferente vor fi utilizate in perioadele de aplicare efectiva a Reglementarilor
contabile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001
conform prevederilor cuprinse la tratamentul alternativ din IAS 16
"Imobilizari corporale".
In conditiile in care contul 105 "Rezerve din reevaluare"
prezinta sold creditor, dar acesta provine din perioadele anterioare si nu are
un corespondent pe fiecare imobilizare corporala in parte, sau daca
imobilizarile corporale respective care au fost reevaluate au fost vandute,
casate, date ca aport la capitalul social al altei societati, atunci si sumele
corespunzatoare din acest cont trebuie eliminate cu ocazia retratarii. In
aceasta situatie, o posibilitate de solutionare a problemei o reprezinta
trecerea sumelor din contul 105 "Rezerve din reevaluare" aferente
imobilizarilor corporale care nu mai sunt in evidenta, in contul 1068
"Alte rezerve", analitic distinct (articol contabil 105 = 1068), in
contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din
rezerve din reevaluare" (articol contabil 105 = 1175) sau in contul 1172
"Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
putin IAS 29".
Exemplu
O societate are in evidenta un echipament achizitionat in ianuarie 1998 cu
o valoare de intrare de 10.000 u.m., cu o durata de amortizare de 10 ani
conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active
corporale si necorporale, pentru care regimul de amortizare stabilit este cel
liniar. La finele anului 2000, societatea a reevaluat echipamentul conform
Hotararii Guvernului nr. 403/2000, noua valoare fiind de 15.000 u.m.
Informatii suplimentare sunt prezentate in continuare.
In 2001 societatea a indeplinit criteriile prevazute de Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001 si trebuie sa isi retrateze situatiile
financiare ale anului 2002, urmand ca din 2003 sa aplice efectiv Reglementarile
contabile aprobate prin ordinul de mai sus.
La retratare, societatea opteaza pentru tratamentul alternativ permis de
IAS 16 "Imobilizari corporale".
Reevaluare la finele anului 2000
Valoare de intrare 10.000
Amortizare 1998 - 2000 3.000
Valoare reevaluata 15.000
Amortizare reevaluata 4.500
Valoare contabila neta inainte de reevaluare (10.000 - 3.000) 7.000
Valoare contabila neta dupa reevaluare (15.000 - 4.500) 10.500
La retratare, suma reprezentand diferenta din reevaluare realizata de
societate poate fi transferata din rezerva de reevaluare la rezultatul reportat
[ct. 1175].
Amortizare - valoare reevaluata perioada 3.000 (15.000/10 x 2
ani)
2001 - 2002
Amortizare - cost istoric (fara reevaluare) 2.000 (10.000/10 x 2
ani)
perioada 2001 - 2002
Diferenta dintre amortizarea reevaluata 1.000
si amortizarea la cost istoric
O data cu trecerea surplusului din reevaluare in contul 1175, se
contabilizeaza si impozitul amanat aferent, respectiv datorie cu impozitul
amanat, conform IAS 12 (1.000 x 25% = 250). Astfel, trecerea in rezultatul
reportat se face in suma neta, ajustata cu impozitul amanat aferent. Aceasta
datorie se va inchide in momentul includerii surplusului din reevaluare in
profitul impozabil, potrivit tratamentului fiscal prezentat anterior.
5.1.2. Aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001
Conform IAS 16, surplusul din reevaluare inclus in capitalurile proprii
poate fi transferat direct in rezultatul reportat, atunci cand acest surplus
este realizat. Se considera ca intregul surplus este realizat la casarea sau
cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe
masura ce activul este folosit de intreprindere; in acest caz, valoarea
surplusului realizat este diferenta intre amortizarea calculata pe baza valorii
contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial
al activului. Transferul surplusului din reevaluare in rezultatul reportat nu
se efectueaza prin contul de profit si pierdere. In primul an de aplicare IAS
si in urmatorii, rezervele din reevaluare vor fi reluate in rezultatul reportat
pe masura amortizarii imobilizarii corporale sau la scaderea din evidenta a
acesteia prin casare, cedare.
Impozitarea surplusului din reevaluare se face la schimbarea destinatiei
acestor rezerve.
Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor care au fost deductibile
din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea catre
actionari, sub orice forma, cu ocazia lichidarii, divizarii, fuziunii,
dizolvarii societatii sau a retragerii unui actionar/asociat, va atrage
impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende,
conform prevederilor legale in vigoare. Fac exceptie sumele transferate in
cazul dizolvarii fara lichidare, daca succesorul de drept al contribuabilului
mentine sistemul de impunere conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe
profit.
Prin urmare, o data cu trecerea surplusului din reevaluare in contul 1175,
se contabilizeaza si impozitul amanat aferent, respectiv datorie cu impozitul
amanat, conform IAS 12. Aceasta datorie se va inchide in momentul includerii
surplusului din reevaluare in profitul impozabil, potrivit tratamentului fiscal
prezentat anterior.
5.2. Rezerve din reevaluarea disponibilului in valuta reprezentand capital
social
In cazul in care diferentele din reevaluarea disponibilului in valuta
reprezentand capital social au fost inregistrate in rezerve (fie diferente
rezultand din evaluarea la sfarsitul anului a disponibilului in devize, in
limita capitalului social subscris si varsat in valuta, fie diferente
favorabile de curs valutar intre data subscrierii capitalului social in valuta
si data varsarii efective), la retratare, operatiunea respectiva va fi reluata.
Exemplu
Diferentele de curs valutar aferente disponibilului in valuta in limita
capitalului social in valuta in suma de 10.000 u.m. au fost inregistrate
initial in rezerve conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 252/1996.
Inregistrare initiala reprezentand reevaluarea disponibilului in valuta in
limita capitalului social:
Debit 5124 "Conturi la banci in valuta" 10.000
Credit 1068 "Alte
rezerve" 10.000
La retratare diferentele de curs valutar sunt incluse in creditul contului
de rezultat reportat (1172 "Rezultatul reportat provenit din adoptarea
pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29").
Din punct de vedere fiscal, sumele incluse in rezultatul reportat prin
reluarea unor rezerve constituite potrivit prevederilor Hotararii Guvernului
nr. 252/1996, reprezinta o facilitate fiscala intrucat la constituire nu au
fost considerate venituri impozabile. Conform prevederilor art. 2 alin. (7) din
Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile
ulterioare, sumele inregistrate in conturi de rezerve, reprezentand facilitati
fiscale, potrivit legii, nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului
social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate
aceste prevederi, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se
vor calcula majorari/dobanzi de intarziere si penalitati de intarziere de la
data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.
Acelasi tratament se aplica si in cazul altor rezerve, constituite in anii
anteriori aplicarii IAS potrivit reglementarilor legale avand in vedere
deprecierea monedei nationale. Este cazul diferentelor favorabile rezultate din
reevaluarea stocurilor de valori materiale ale caror preturi au fost stabilite
sub supravegherea Ministerului Finantelor, in conformitate cu prevederile
Hotararii Guvernului nr. 58/1994 privind reglementarea diferentelor favorabile
din reevaluarea stocurilor de valori materiale la unele produse ale caror
preturi se stabilesc sub supravegherea Ministerului Finantelor.
5.3. Rezerve din facilitati fiscale
In ceea ce priveste acest tip de rezerve, mentionam ca la retratare nu se
efectueaza nici o operatiune contabila, ele fiind recunoscute in continuare ca
si rezerve din punct de vedere contabil. Cu toate acestea, pentru anumite
rezerve cum ar fi, de exemplu, rezervele reprezentand profitul rezultat din
evaluarea disponibilului in devize detinute la 31.12.2001, neimpozabil conform
prevederilor Legii nr. 189/2001 (determinat ca diferenta dintre veniturile
neimpozabile reprezentand diferente de curs de schimb valutar favorabile,
rezultate din evaluarea disponibilitatilor in devize, si cheltuielile
nedeductibile reprezentand diferente de curs de schimb valutar nefavorabile,
rezultate din evaluarea disponibilitatilor in devize) ar putea fi retratate si
inregistrate in contul de rezultat reportat (1172), ca urmare a retratarii.
Indiferent insa de tratamentul contabil, la retratare sau aplicare
efectiva, aceste rezerve prezinta un tratament fiscal specific. Conform
prevederilor articolului 9 (5) din Legea nr. 414/2002, precum si ale punctului
9.5 din Instructiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit,
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 859/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, "rezervele constituite reprezentand facilitati
fiscale acordate in baza unor acte normative nu sunt distribuibile actionarilor
sau asociatilor si nu se utilizeaza pentru majorarea capitalului social si
acoperirea pierderilor contabile. Acelasi regim se aplica si sumelor
reprezentand facilitati fiscale care la schimbarea sistemului contabil au fost
preluate in rezultatul reportat".
5.4. Alte fonduri (contul 118)
La retratarea, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, a situatiilor financiare intocmite conform
Legii nr. 82/1991 si Regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 704/1993, soldul contului 118 "Alte fonduri"
a fost transferat asupra altor conturi. Cu aceasta ocazie trebuie analizat
modul de constituire al acestor fonduri, dupa cum urmeaza:
5.4.1. Repartizari de profituri nete
Sumele respective s-au transferat in rezerve. Utilizarea acestor rezerve nu
va mai face obiectul impozitarii, intrucat sumele respective au fost impozitate
deja.
Sume preluate din contul 111 "Fond de dezvoltare", o data cu
incetarea functiunii acestuia (in realitate, acestea reprezinta profituri nete
rezultate din vanzarea mijloacelor fixe repartizate la fondul de dezvoltare si
profituri nete distribuite la fondul de dezvoltare), s-au transferat la
rezerve. Intrucat aceste sume au fost supuse o data impozitarii, ele nu vor mai
face obiectul impozitarii cu ocazia retratarii sau ulterior acesteia.
5.4.2. Subventii pentru investitii
Subventiile aferente activelor reprezinta subventii guvernamentale, pentru
acordarea carora principala conditie este ca intreprinderea beneficiara sa
cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze active imobilizate. Pot exista,
insa, conditii secundare care restrictioneaza tipul sau amplasarea activelor,
sau perioadele in care acestea urmeaza sa fie achizitionate sau detinute.
Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile guvernamentale,
diferite de cele pentru active.
Un exemplu de subventii reprezinta sumele primite de la Fondul Proprietatii
de Stat cu ocazia privatizarii.
Astfel, sumele primite cu titlu gratuit de la Fondul Proprietatii de Stat
cu ocazia privatizarii (conform Legii nr. 55/1995, modificata prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 37/1997 si Hotararii Guvernului nr. 100/1996) au fost
incluse in contul 118 "Alte fonduri" in conformitate cu
Reglementarile contabile anterioare. Prin aplicarea prevederilor IAS 20 si SIC
10, aceste sume trebuie recunoscute ca venituri in perioadele corespunzatoare
in care se recunosc cheltuielile pe care aceste subventii urmeaza a le
compensa.
Exemplu
Ca urmare a privatizarii, o societate a primit in anul 1997 cu titlu
gratuit suma de 600.000 u.m. reprezentand 60% din sumele cuvenite Fondului
Proprietatii de Stat si incasate efectiv pentru actiunile vandute. Aceasta suma
urma a fi utilizata, in urmatoarea ordine, pentru:
- achitarea datoriilor restante si a dobanzilor bancare;
- finantarea investitiilor la linia tehnologica aflata in curs de executie
din 1995.
Subventia acordata a fost folosita astfel:
- 400.000 u.m. au fost folosite pentru acoperirea datoriilor restante catre
principalul furnizor de materii prime, datoriile restante catre furnizorul de
energie electrica si catre alti furnizori de utilitati;
- 200.000 u.m. au fost folosite pentru finalizarea investitiei.
Valoarea totala a investitiei (linie tehnologica) la momentul darii in
exploatare (1 ianuarie 1998) este de 300.000 u.m. Aceasta valoare se
amortizeaza liniar pe durata de 20 de ani.
Societatea aplica Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001
incepand cu anul 2002 si retrateaza situatiile financiare ale anului 2001. La
retratarea situatiilor financiare, cu sumele care ar fi trebuit transferate la
venituri pe perioadele de-a lungul carora au fost recunoscute cheltuielile
aferente, se crediteaza contul de rezultat reportat (1172), astfel:
- subventia pentru achitarea datoriilor s-a preluat in totalitate in
rezultatul reportat, fiind subventii pentru venituri (400.000 u.m.);
- subventia pentru investitii se preia la venit pe masura inregistrarii
cheltuielilor cu amortizarea liniei tehnologice finantate. Suma de 40.000 u.m.
reprezinta amortizarea liniei tehnologice pe perioada celor 4 ani dintre
momentul darii in exploatare si momentul retratarii:
200.000 x 4 ani/20 ani = 40.000 u.m.
La retratare s-a inregistrat:
Debit 131 "Subventii pentru investitii" 40.000 u.m.
Credit 1172 "Rezultat reportat provenit din 40.000
u.m.
adoptarea pentru prima data a IAS, mai
putin IAS 29"
In perioada de aplicare efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, pe masura amortizarii
liniei tehnologice, se va trece pe venituri cota-parte din valoarea subventiei
(200.000/20 ani = 10.000 u.m.).
Debit 131 "Subventii pentru investitii" 10.000
Credit 7584 "Venituri din subventii pentru
10.000
investitii"
Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentand subventii pentru
investitii, preluate la retratare in contul "Rezultatul reportat" vor
fi impozabile la data schimbarii destinatiei.
Pentru aceste sume se constituie impozite amanate in conformitate cu IAS
12.
La aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001, din punct de vedere fiscal,
veniturile din subventii guvernamentale primite pentru finantarea
investitiilor, precum si veniturile corespunzatoare imobilizarilor primite cu
titlu gratuit sunt venituri impozabile la data inregistrarii acestora, pe
masura amortizarii calculate si inregistrate in cheltuieli.
CAP. 6
CHELTUIELI CU DOBANZILE
Tratamentul contabil al cheltuielilor cu dobanda este prevazut de IAS 23
"Costurile indatorarii" si SIC - 2 "Consecventa - Capitalizarea
costurilor indatorarii".
Potrivit tratamentului contabil de baza (par. 7 din IAS 23), costurile
indatorarii trebuie inregistrate ca o cheltuiala in perioada in care ele au
aparut.
Potrivit tratamentului contabil alternativ permis, costurile indatorarii
care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ
pe termen lung pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ. Valoarea
costurilor indatorarii ce poate fi capitalizata trebuie determinata in
conformitate cu acest standard.
In scopul capitalizarii corecte a costurilor indatorarii atribuibile unui
activ pe termen lung este necesara respectarea conditiilor prevazute de IAS 23
si SIC - 2 "Consecventa - Capitalizarea costurilor indatorarii",
precum si exercitarea rationamentului profesional, incepand cu identificarea
activului calificabil, determinarea costurilor reale de indatorare, respectiv
determinarea ratei reale a dobanzii neinfluentata de inflatie, perioadele in
care este posibila capitalizarea etc.
6.1. Prima aplicare a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001 (retratare)
Se urmareste daca dobanzile capitalizate in valoarea unor active respecta
conditiile tratamentului contabil alternativ prevazut de IAS 23 "Costurile
indatorarii".
In conditiile in care la capitalizarea costurilor indatorarii in perioadele
anterioare aplicarii Ordinului ministrului finantelor publice nr. 94/2001 nu
s-au respectat conditiile prevazute de IAS 23 "Costurile
indatorarii", se procedeaza la eliminarea acestora din valoarea
imobilizarilor sau a stocurilor, prin inregistrarea acestora in debitul
rezultatului reportat.
Din punct de vedere fiscal, diferentele de curs valutar, dobanzile,
comisioanele si altele asemenea, care potrivit actelor normative existente la
momentul inregistrarii imobilizarii corporale in evidenta contabila, erau
inregistrate in valoarea de achizitie, iar potrivit IAS au fost inregistrate la
retratare pe cheltuieli sau in contul 1172, sunt cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil pe durata de functionare ramasa, mai putin sumele
care au fost amortizate in perioada anterioara.
6.2. Aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001
Costurile indatorarii capitalizate conform tratamentului contabil
alternativ permis de IAS 23, vor fi deductibile fiscal prin deducerea
cheltuielii cu amortizarea imobilizarii corporale sau la trecerea pe cheltuiala
la scaderea din evidenta a imobilizarii corporale sau stocului in valoarea
caruia au fost incluse costurile indatorarii.
Tratamentul fiscal al dobanzii inregistrate pe cheltuiala in conformitate
cu tratamentul contabil de baza al IAS 23 este prevazut in Legea nr. 414/2002.
Legea nr. 414/2002 prevede la art. 10 deductibilitatea cheltuielilor cu
dobanzile, astfel: cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul
in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu. In cazul in
care gradul de indatorare a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile
cu dobanzile sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobanzi
plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului.
Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se reporteaza in perioada
urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale
contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta
va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente
fiind supusa limitarilor prevazute in aceste alineate.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia bancilor,
sucursalelor acestora si cooperativelor de credit, romane sau straine, a
societatilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societatilor de credit
ipotecar, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei,
corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, respectiv 2,25% trimestrial, pentru
imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la
determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2003. Nivelul ratei
dobanzii pentru imprumuturile in valuta se va actualiza prin hotarare a
Guvernului.
A. Impozitul pe profit curent
In scopul determinarii profitului impozabil al unei perioade, profitul
contabil inainte de impozitare trebuie ajustat prin eliminarea cheltuielilor
nedeductibile cu dobanzile care depasesc limitele stabilite pentru
imprumuturile contractate de la alte entitati decat institutiile de credit
autorizate, precum si prin adaugarea/scaderea variatiei pozitive/negative a
cheltuielilor financiare reportabile.
Profit inainte de impozitare A
Adauga dobanzile nedeductibile care depasesc limitele
stabilite pentru imprumuturi contractate de la alte entitati B
decat institutiile de credit autorizate
Aduna variatia pozitiva a cheltuielilor financiare reportabile C
sau
Scade variatia negativa a cheltuielilor financiare reportabile (D)
---
Scade variatia negativa a cheltuielilor financiare reportabile
Baza de impozitare ajustata [profit fiscal] E
B. Impozitul pe profit amanat
In cazul reportarii cheltuielilor cu dobanzile nedeductibile in perioadele
viitoare, diferenta intre baza de impozitare a cheltuielilor cu dobanzile,
reprezentand valoarea deductibila in perioadele urmatoare [cheltuielile cu
dobanzi reportabile, determinate dupa aplicarea prevederilor art. 10 (5) din
Legea nr. 414/2002], si valoarea contabila nula a acestora este o diferenta
temporara deductibila care poate genera, in functie de situatia concreta, o
creanta privind impozitul amanat.
Diferentele dintre momentul recunoasterii cheltuielilor cu dobanzile din
punct de vedere contabil si din punct de vedere fiscal duc la aparitia unor
diferente temporare deductibile care pot determina recunoasterea unei creante
privind impozitul amanat, in conformitate cu IAS 12.
Exemplu
O societate comerciala inregistreaza:
1. cheltuieli cu dobanzile in anul 2002 in suma totala de 400.000 u.m., din
care:
- 315.000 u.m. dobanzi la credite bancare;
- 25.000 u.m. dobanzi la un credit obtinut de la BERD;
- 60.000 u.m. dobanda aferenta unui credit de la actionari pe 5 ani, cu o
dobanda de 10% pe an;
2. pierdere neta din diferente de curs valutar aferente capitalului imprumutat
in suma totala de 600.000 u.m., din care:
- 450.000 u.m. aferente creditelor bancare;
- 50.000 u.m. aferente creditului obtinut de la BERD;
- 100.000 u.m. aferente creditului de la actionari.
3. venituri din dobanzi in suma de 50.000 u.m. si alte venituri impozabile
(mai putin cele din conturile 711, 721 si 722 si veniturile din diferente de
curs valutar) in suma de 5.950.000 u.m. Gradul de indatorare determinat la
31.12.2002 este mai mare decat unu.
In vederea determinarii cheltuielilor deductibile cu dobanzile si a
pierderilor deductibile din diferente de curs valutar aferente capitalului
imprumutat se efectueaza urmatorii pasi:
1. Determinarea dobanzilor nedeductibile permanent (cele care depasesc
limita de deductibilitate stabilita la art. 10 (5) din Legea nr. 414/2002)
dobanda imprumut asociat [10%] 60.000
dobanda imprumut asociat limitata 33.000
------
dobanzi nedeductibile nereportabile 27.000
Dobanzile nedeductibile si nereportabile reprezinta un exemplu de diferente
permanente, pentru care nu se recunoaste un impozit amanat.
2. Determinarea limitei de deductibilitate a cheltuielilor financiare
venit din dobanzi 50.000
10% din alte venituri 595.000
-------
limita de deductibilitate 645.000
3. Determinarea cheltuielilor financiare supuse limitarii [mai putin cele
nedeductibile permanent si cele aferente bancilor de dezvoltare]
total dobanzi, din care: 400.000
- dobanzi la creditul BERD 25.000
- dobanzi nedeductibile permanent 27.000
pierdere neta din diferente de curs totala, din care: 600.000
- pierdere neta din diferente de curs aferente credit BERD 50.000
-------
total cheltuieli supuse limitarii 898.000
[400.000 - (25.000 + 27.000)] + (600.000 - 50.000) = 898.000
4. Determinarea cheltuielilor financiare reportate
total cheltuieli supuse limitarii 898.000
limita de deductibilitate 645.000
-------
cheltuieli financiare reportate 253.000
Anul 2002
Impozitul pe profit curent
Profit inainte de impozitare 1.000.000
Adauga dobanzi nedeductibile aferente imprumuturilor primite 27.000
de la alte institutii de credit autorizate, ce depasesc
limita legala ---------
1.027.000
Adauga dobanda reportata in perioadele urmatoare (variatie 253.000
pozitiva in cheltuielile cu dobanzile supuse limitarii) -------
Baza de impozitare ajustata 1.280.000
Cheltuieli financiare reportabile 253.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit curent 320.000
[25% x baza de impozitare ajustata]
Impozitul amanat
Diferenta temporara 253.000
Creanta totala privind impozitul amanat 63.250
Creanta initiala privind impozitul amanat -
Venit din impozitul amanat 63.250
Anul 2003
In anul 2003, suma de 253.000 u.m. reportata din anul 2002 va fi adaugata
la valoarea totala a cheltuielilor financiare supuse limitarii, determinata la
fel ca mai sus, pentru anul 2003. Aceasta suma va fi supusa limitei de
deductibilitate stabilite pe baza veniturilor anului 2003. Presupunand ca din
calcule ar rezulta o limita de deductibilitate a cheltuielilor financiare in
2003 de 800.000 u.m., iar cheltuielile aferente anului 2003 supuse limitarii
sunt in suma de 900.000 u.m., atunci:
Total cheltuieli supuse limitarii [900.000 + 253.000] 1.153.000
Limita de deductibilitate 800.000
---------
Cheltuieli financiare reportabile 353.000
Cheltuieli financiare reportate 253.000
--------
Variatia 100.000
Se presupune ca in acest an suma aferenta dobanzii nedeductibile si
nereportabile in perioada urmatoare este de 40.000 u.m.
Impozitul pe profit curent
Profit contabil inainte de impozitare 1.000.000
Adauga dobanzi nedeductibile aferente imprumuturilor primite 40.000
de la alte institutii de credit autorizate, ce depasesc
limita legala
1.040.000
---------
Adauga dobanzile ce vor fi deduse in perioada viitoare 100.000
(variatia pozitiva a dobanzilor supuse limitarii) ---------
Baza impozabila ajustata 1.140.000
Cheltuieli financiare reportabile 353.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 285.000
(25% x baza impozabila ajustata)
Impozitul amanat
Diferenta temporara 353.000
Creanta totala privind impozitul amanat 88.250
Creanta initiala privind impozitul amanat 63.250
-------
Venit din impozitul amanat al perioadei 25.000
CAP. 7
VENITURI DIN VANZAREA DE BUNURI CU PLATA IN RATE
Recunoasterea veniturilor
Potrivit Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare, veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate
pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale
activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale
capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale
actionarilor.
In baza contabilitatii de angajamente, tranzactiile si evenimentele sunt
recunoscute atunci cand au loc (si nu pe masura ce numerarul sau echivalentele
de numerar sunt incasate sau platite), sunt inregistrate in evidentele
contabile si sunt raportate in situatiile financiare ale perioadelor la care se
refera. Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza
corelarii directe cu costurile suportate pentru obtinerea veniturilor.
In cazul vanzarilor pe credit, pretul de vanzare cuprinde doua componente:
venit din vanzari si dobanda. Venitul din vanzari este egal fie cu pretul de
vanzare in numerar (cat ar fi fost pretul daca se platea pe loc), fie cu
valoarea actualizata a incasarilor viitoare generate de vanzare.
Suma care corespunde remuneratiei creditului acordat (dobanda) constituie
un venit financiar pentru furnizor si poate fi determinat:
- ca diferenta intre pretul de vanzare si venitul real din vanzari; sau
- prin actualizarea fluxului de incasari viitoare, folosind rata dobanzii.
Conform IAS 18, orice vanzare pe credit, chiar si operatiile incheiate in
conditii obisnuite (cele cu decontare la o luna, la 2 sau la 3 luni), ar trebui
sa genereze si contabilizarea unui venit financiar.
Astfel, vanzarea pe credit este asociata cu o operatiune de finantare.
In cazul in care producatorii vand bunuri cu plata in rate si opteaza
pentru impozitarea veniturilor respective la scadenta ratelor (art. 7 (2) Legea
nr. 414/2002), implicit deducand costurile aferente proportional cu ratele
recunoscute ca venituri impozabile, atunci plata impozitului pe profitul
aferent vanzarilor va fi amanata pana la termenele scadente ale ratelor.
Intr-un asemenea caz, apare o diferenta temporara impozabila care determina
recunoasterea unei datorii privind impozitul pe profit amanat.
A. Impozitul pe profit curent
In vederea determinarii profitului impozabil pentru o perioada, profitul
contabil rezultat din vanzarea cu plata in rate determinat inainte de
impozitare, trebuie ajustat prin scaderea profitului aferent ratelor ramase de
incasat si prin adaugarea profitului impozabil corespunzator ratelor ajunse la
scadenta in timpul aceleiasi perioade.
Profit inainte de impozitare [profit contabil] A
Scade veniturile contabile aferente bunurilor vandute in rate in (B)
timpul anului
si
Adauga cheltuielile inregistrate in contabilitate aferente C
bunurilor vandute in rate in timpul anului
Adauga veniturile aferente ratelor care au ajuns la scadenta in D
timpul anului
si
Scade cheltuielile corespunzatoare ratelor ajunse la scadenta (E)
in cursul anului ---
Baza impozabila ajustata [profit fiscal] F
B. Impozitul pe profit amanat
Perioadele diferite de recunoastere a profitului din vanzari cu plata in
rate din punct de vedere contabil si fiscal determina diferente temporare
pentru care impozitul amanat se recunoaste in conformitate cu prevederile IAS
12.
Exemplu
O societate produce frigidere si le vinde cu plata in rate esalonate pe o
durata de 3 ani. Costul producerii unui frigider este de 1.000, iar pretul de
vanzare este de 1.500, cu o dobanda anuala prevazuta in contract de 5% pe an.
Societatea vinde cu plata in rate un numar de 20 de frigidere in anul 2001, 10
bucati in anul 2002 si 10 bucati in anul 2003 (pentru simplificare, dobanda
aferenta ratelor nu este prezentata, neavand impact asupra impozitului amanat).
Societatea a optat pentru plata impozitului pe profit (curent) la scadenta
ratelor.
______________________________________________________________________________
| Anul 2001 2002 2003 |
|
|
| 1. Venituri inregistrate in 30.000 15.000 15.000
|
|contul de profit si pierdere
|
|din vanzarea cu plata in
|
|rate de frigidere produse in
|
|cursul anului
|
| |
| 2. Costuri inregistrate in 20.000 10.000 10.000
|
|contul de profit si pierdere ------ ------ ------
|
|pentru produsele vandute cu |
|plata in rate in an
|
|
|
| 3. Venituri nete din 10.000 5.000 5.000
|
|vanzarile anului aferente
|
|ratelor scadente in an
|
|[impozabile in an] |
|
|
| 4. Cheltuieli aferente 6.667 3.333 3.333
|
|vanzarilor anului, |
|corespunzator ratelor
|
|scadente in an
|
[deductibile in an]
|
| |
| 5. Sume de natura - 10.000 15.000
|
|veniturilor impozabile in [din vanzari 2001] [10.000 din vanzari
|
|an, aferente vanzarilor 2001 + 5.000 din
|
|anilor anteriori vanzari 2002]
|
|[la scadenta ratelor]
|
| |
| 6. Sume de natura - 6.667 10.000
|
|cheltuielilor deductibile [cost aferent [6.667 aferent
|
|in an, aferente vanzarilor vanzari 2001] vanzari 2001 +
|
|anilor anteriori 3.333 aferent
|
|[la scadenta ratelor] vanzari 2002]
|
| |
| 7. Sume de natura 20.000 20.000 15.000
|
|veniturilor impozabile in [10.000, rate [zero din vanzari
|
|anii viitori scadente aferente 2001 + 5.000 din
|
| vanzarilor din vanzari 2002 +
|
| 2001 + 10.000, 10.000 din vanzari
|
| rate scadente 2003]
|
| aferente vanzarilor
|
| din 2002]
|
|
|
| 8. Sume de natura 13.333 13.333 10.000
|
|cheltuielilor deductibile in [6.667 aferent [zero aferent
|
|anii viitori vanzari 2001 + vanzari 2001 +
3.333|
| 6.667 aferent aferent vanzari
|
| vanzari 2002] 2002 + 6.667
aferent|
| vanzari 2003]
|
| |
| 9. Diferenta temporara 6.667 6.667 5.000
|
|(rd. 7 - rd. 8)
|
| |
|10. Datorie totala cu 1.667 1.667 1.250
|
|impozitul amanat [25% din
|
|diferenta temporara] |
|(rd. 9 x 25%)
|
|
|
|11. Datorie initiala de - 1.667 1.667 |
|impozit amanat
|
|
|
|12. Cheltuieli (venituri) cu 1.667 - (417)
|
|impozitul amanat in an
|
|______________________________________________________________________________|
Anul 2001
La 31 decembrie 2001, impozitul pe profit curent este determinat dupa cum
urmeaza:
Profit inainte de impozitare [profit contabil] 100.000
Scade veniturile contabile aferente vanzarilor de produse cu (30.000)
plata in rate
si
Adauga cheltuielile contabile aferente produselor vandute cu 20.000
plata in rate in cursul perioadei
Adauga veniturile din ratele ajunse la scadenta in cursul 10.000
perioadei
si
Scade costurile aferente ratelor ajunse la scadenta in cursul (6.667)
perioadei -------
Baza impozabila ajustata [profit fiscal] 93.333
Impozit pe profit curent 23.333
Diferenta temporara aferenta vanzarilor cu plata in rate este 6.667 u.m.,
determinata ca diferenta intre veniturile si cheltuielile impozabile in anii
urmatori, la scadenta ratelor. Datoria cu impozitul amanat este de 1.667 u.m.
(25% x 6.667 u.m.).
Anul 2002
La 31 decembrie 2002, impozitul de plata curent este determinat dupa cum
urmeaza:
Profit inainte de impozitare [profit contabil] 100.000
Scade veniturile contabile aferente vanzarilor de produse cu (15.000)
plata in rate
si
Adauga cheltuielile contabile aferente produselor vandute cu 10.000
plata in rate in cursul perioadei
Adauga veniturile din ratele ajunse la scadenta in cursul 15.000
perioadei (din vanzarile anilor 2001 si 2002)
si
Scade costurile aferente ratelor ajunse la scadenta in cursul (10.000)
perioadei --------
Baza impozabila ajustata (profit fiscal)
100.000
Impozit pe profit curent
25.000
Diferenta temporara aferenta vanzarilor cu plata in rate este 6.667 u.m.
Datoria cu impozitul amanat este de 1.667 u.m. (25% x 6.667 u.m.), avand
aceeasi valoare ca si la inceputul anului (nu se va inregistra nici o
cheltuiala cu impozitul amanat in acest an).
Anul 2003
La 31 decembrie 2003, impozitul de plata curent este determinat dupa cum
urmeaza:
Profit inainte de impozitare [profit contabil] 100.000
Scade veniturile contabile aferente vanzarilor de produse cu (15.000)
plata in rate
si
Adauga cheltuielile contabile aferente produselor vandute cu 10.000
plata in rate in cursul perioadei
Adauga veniturile din ratele ajunse la scadenta in cursul 20.000
perioadei [din vanzarile anilor 2001, 2002 si 2003]
si
Scade costurile aferente ratelor ajunse la scadenta in cursul (13.333)
perioadei --------
Baza impozabila ajustata [profit fiscal] 101.667
Impozit de plata curent 25.417
Diferenta temporara aferenta vanzarilor cu plata in rate este 5.000 u.m.
Datoria cu impozitul amanat la finele anului 2003 este de 1.250 u.m. (25% x
5.000 u.m.). In contul de profit si pierdere se inregistreaza un venit din
impozitul pe profit amanat in suma de 417 u.m., reluat din datoria recunoscuta
initial de 1.667 u.m.
Situatia impozitului pe profit in cei trei ani este urmatoarea:
2001 2002 2003
Profit contabil brut 100.000 100.000 100.000
Impozit pe profit 25.000 25.000 25.000
(in contul de profit si pierdere al anului)
Profit impozabil 93.333 100.000 101.667
Impozit pe profit curent 23.333 25.000 25.417
Diferenta intre total impozit pe profit si 1.667 - (417)
impozit curent (impozitul amanat)
CAP. 8
TRATAMENTUL DIFERENTELOR DE CURS VALUTAR
Tratamentul contabil al diferentelor de curs este prevazut de IAS 21
"Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar" si SIC 11
"Schimb valutar - capitalizarea pierderilor rezultate din devalorizari
monetare accentuate".
Acest standard prevede atat tratamentul contabil de baza cat si tratamentul
contabil alternativ permis al diferentelor de curs valutar.
Standardul trebuie aplicat in contabilitate pentru:
- tranzactii in valuta;
- conversia situatiilor financiare ale operatiunilor din strainatate.
Tranzactiile in valuta sunt tranzactiile exprimate in valuta, referitoare
la:
- Cumpararea sau vanzarea de bunuri sau servicii;
- Primirea sau oferirea spre imprumut a fondurilor;
- Achizitionarea sau vanzarea de active;
- Contractarea sau achitarea de datorii.
Reguli aplicabile la recunoasterea si evaluarea tranzactiilor in valuta
- Se utilizeaza cursul la vedere in vigoare la data tranzactiei (Hotararea
Guvernului nr. 155/1997).
- Daca nu sunt decontate in aceeasi perioada contabila in care apar,
elementele monetare rezultate sunt convertite la cursul de inchidere.
- Diferentele de curs valutar rezultate din decontarea elementelor monetare
sunt recunoscute drept venituri/cheltuieli din diferente de curs valutar.
- Elementele nemonetare (de exemplu, stocurile, imobilizarile corporale)
inregistrate la costul istoric sunt raportate folosind cursul la vedere de la
data tranzactiei.
- Elementele nemonetare inregistrate la valorile juste sunt raportate
folosind cursul la vedere de la data determinarii valorii juste.
- Diferentele de curs valutar rezultate din conversia elementelor monetare
la data bilantului sunt recunoscute drept venituri/cheltuieli.
- In conformitate cu tratamentul contabil alternativ permis, diferentele de
curs valutar rezultate dintr-o devalorizare accentuata a monedei pot fi incluse,
in conditii foarte stricte, in valoarea contabila a activelor (se au in vedere
si prevederile SIC - 11).
- Diferentele de curs valutar ce apar in legatura cu un element monetar din
interiorul grupului care face parte din investitia neta a unei intreprinderi
intr-o entitate externa sunt incluse in capitalurile proprii pana in momentul
cedarii investitiei nete.
8.1. Diferente de curs valutar incluse in contul de profit si pierdere
Potrivit Reglementarilor contabile, diferentele de curs valutar care apar
la decontarea elementelor monetare sau evaluarea elementelor monetare la data
bilantului la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate
initial pe parcursul perioadei, sau fata de cele la care au fost raportate in
situatiile financiare anterioare, trebuie recunoscute ca venituri sau
cheltuieli in perioada in care apar, cu exceptia diferentelor de curs valutar
tratate drept capital propriu.
In ceea ce priveste tratamentul contabil alternativ permis, Reglementarile
contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si
cu Standardele Internationale de Contabilitate aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001, prevad la punctul 5.13 a) ca
tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferentelor de curs
valutar in costul contabil al activelor aferente nu poate fi aplicat intrucat
nu sunt indeplinite conditiile prevazute de Interpretarea SIC - 11 "Schimb
valutar - capitalizarea pierderilor rezultate din devalorizari monetare
accentuate".
8.1.1. Prima aplicare a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001 (retratare)
Provizioanele constituite pentru diferente de curs valutar conform
Reglementarilor contabile cuprinse in Regulamentul aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 704/1993 de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, se
inchid la retratare prin includerea in rezultatul reportat (contul 1172), iar
diferentele din conversie (contul 476, respectiv contul 477) de asemenea, se
inchid prin acest cont, cu exceptia situatiei cand se retrateaza contul de
profit si pierdere al anului retratat, daca diferentele pot fi identificate. In
acest ultim caz, se pot trece pe venituri sau cheltuieli din diferente de curs
valutar.
Exemplu
La inchiderea anului 2001 (anul de retratare), o societate inregistra
urmatoarele creante si datorii in valuta:
- datorie catre actionar de 10.000 USD, pusa la dispozitia societatii la
data de 30 septembrie 2000 (curs de schimb 24.169 lei/USD), platibila in doua
transe anuale egale in perioada 2002 - 2003;
- suma de 4.000 USD reprezentand contravaloare marfa importata in luna
noiembrie 2001, la cursul de schimb de 31.015 lei/USD;
- suma de 2.000 USD reprezentand contravaloare marfa importata in luna
decembrie 2001, la cursul de schimb de 31.815 lei/USD;
- creanta de 7.000 USD dintr-un imprumut acordat unei societati din grup la
data de 31 martie 2001 (la cursul de schimb de 27.566 lei/USD), rambursabil in
trei transe anuale.
Societatea a evaluat creantele si datoriile in valuta la cursul de schimb
in vigoare la inchiderea anului 2001 de 31.597 lei/USD, si a efectuat
urmatoarele inregistrari, conform vechilor Reglementari contabile:
- inregistrarea conversiei de activ
Debit 476 "Diferente de conversie - activ" 76.608.000
Credit 455 "Asociati conturi curente"
74.280.000
[10.000 x (31.597 - 24.169)]
Credit 401 "Furnizori"
2.328.000
[4.000 x (31.597 - 31.015)]
- inregistrarea conversiei de pasiv
Debit 451 "Decontari in cadrul grupului" 28.217.000
[7.000 x (31.597 - 27.566)]
Debit 401 "Furnizori" 436.000
[2.000 x (31.597 - 31.815)]
Credit 477 "Diferente de conversie - pasiv"
28.653.000
- societatea a constituit un provizion pentru diferente de curs valutar:
a) la nivelul pierderii totale din diferente de curs valutar
Debit 6862 "Cheltuieli financiare privind 76.608.000
provizioane pentru riscuri si cheltuieli"
Credit 1514 "Provizioane pentru pierderi din
76.608.000
diferente de curs valutar"
b) la nivelul pierderii nete din diferente de curs valutar
Debit 6862 "Cheltuieli financiare privind 47.955.000
provizioane pentru riscuri si cheltuieli"
[76.608.000 - 28.217.000]
Credit 1514 "Provizioane pentru pierderi din
47.955.000
diferente de curs valutar"
Provizionul pentru diferente de curs valutar a fost deductibil numai la
nivelul diferentei nete intre diferentele de conversie - activ si diferentele
de conversie - pasiv, respectiv numai suma de 47.955.000 a fost considerata
deductibila la calculul profitului impozabil al anului retratat (2001), conform
reglementarilor fiscale in vigoare. Cu alte cuvinte, diferentele nefavorabile
de curs valutar au fost deduse la calculul profitului impozabil al anului 2001
intr-o cota de 62,6%, determinata ca raport intre valoarea deductibila a
provizionului constituit si valoarea totala a diferentelor nefavorabile de curs
valutar dupa formula:
(sold la 31.12.2001 cont 476 - sold la 31.12.2001 cont 477) x 100% = 62,6%
-----------------------------------------------------------
sold la 31.12.2001 cont 476
La retratare, diferentele de curs valutar favorabile si nefavorabile se
trec pe seama rezultatului reportat, astfel:
- in debitul contului 1172 suma de 76.608.000 lei reprezentand diferente de
curs valutar nefavorabile;
- in creditul contului 1172 suma de 47.955.000 lei reprezentand diferente
de curs valutar favorabile;
- in ceea ce priveste preluarea provizioanelor aferente pierderii nete din
diferente de curs valutar, aceasta se face la nivelul sumelor din contul 1514.
A. Impozitul pe profit curent
Conform prevederilor punctului 35.2 din Instructiunile privind metodologia
de calcul a impozitului pe profit, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.
859/2002, diferentele favorabile de curs valutar, respectiv nefavorabile,
rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in
contabilitate la data schimbarii sistemului contabil in contul "Rezultatul
reportat", ca urmare a retratarii sau transpunerii, sunt venituri
impozabile, respectiv cheltuieli deductibile la data incasarii/platii acestora,
pentru perioada retratata sau transpusa. Nu sunt deductibile diferentele
nefavorabile de curs valutar pentru care au fost constituite provizioane
deductibile fiscal potrivit legii.
Prin urmare, sumele reprezentand diferente din conversie inregistrate
anterior in conturile 476 si 477 si transpuse la retratare in rezultatul
reportat urmeaza sa fie deduse, respectiv impozitate, la momentul
platii/incasarii datoriilor/creantelor respective, cu mentiunea ca diferentele
de curs valutar nefavorabile pentru care in anii anteriori au fost constituite
provizioane deductibile fiscal, nu vor mai fi deduse in anul curent (aceste
cheltuieli au fost deductibile in perioada in care au fost constituite
provizioanele deductibile).
In scopul urmaririi momentului in care aceste sume au fost impozabile sau
deductibile, este necesara tinerea unei evidente analitice a sumelor
reprezentand diferente de curs valutar, atat favorabile cat si nefavorabile,
aferente creantelor si datoriilor existente in evidenta societatii la sfarsitul
anului de retratare si reevaluate cu ajutorul conturilor bilantiere de
diferente de conversie 476 si 477, respectiv a diferentelor intre valoarea
acestor creante si datorii evaluate la curs istoric (la cursul in vigoare la
data inregistrarii lor in contabilitate) si valoarea lor la cursul de inchidere
al anului de retratare.
Dupa aplicarea efectiva a Ordinul ministrului finantelor publice nr.
94/2001, pe masura incasarii/platii creantelor/datoriilor respective, aceste
sume vor fi evidentiate (extracontabil) distinct in declaratia privind
impozitul pe profit si vor fi impozitate, respectiv deduse la calculul
profitului impozabil al anului in care creantele/datoriile respective sunt
incasate/platite, conform prevederilor punctului 35.2 din Instructiunile
privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 859/2002.
In exemplul de mai sus, in anul 2002 societatea a efectuat urmatoarele
operatiuni in legatura cu creantele si datoriile existente la 31 decembrie
2001:
- la 31 ianuarie 2002 a platit datoriile catre furnizori in suma de 6.000
USD, la cursul de 32.184 lei/USD, recunoscand cheltuieli din diferente de curs valutar
de 3.522.000 lei
6.000 USD x (32.814, cursul de la data platii - 31.597, cursul de la
inceputul anului) = 3.522.000 lei;
- la 31 martie 2002 incaseaza prima rata din imprumutul acordat societatii
afiliate in suma de 3.000 USD la cursul de 32.770 lei/USD, recunoscand venituri
din diferente de curs valutar de 3.519.000 lei
3.000 USD x (32.770 - 31.597) = 3.519.000 lei;
- la 30 septembrie 2002 plateste suma de 5.000 USD reprezentand prima rata
din imprumutul primit de la societatea mama, la cursul de 33.055 lei/USD,
recunoscand cheltuieli cu diferente de curs valutar de 7.290.000 lei
5.000 USD x (33.055 - 31.597) = 7.290.000.
In acest fel, la sfarsitul primului an de aplicare efectiva, societatea va
deduce, respectiv impozita, urmatoarele sume aferente creantelor si datoriilor
aflate in sold la 31.12.2001 care au fost incasate, respectiv platite, in
cursul anului 2002:
- Sumele cuprinse in contul de profit si pierdere al anului 2002:
- evidentiate in contul 665 "Cheltuieli din diferente de
10.812.000
curs valutar" (7.290.000 + 3.522.000)
- evidentiate in contul 765 "Venituri din diferente de
3.519.000
curs valutar"
- Sume cuprinse in rezultatul reportat ca urmare a retratarii:
- din "debitul" contului 1172 se vor lua in calcul sumele
nededuse la calculul profitului impozabil al anilor precedenti prin
constituirea de provizioane deductibile fiscal:
5.000 USD x (31.597 - 24.169) x 37,4% = 13.890.360 lei (diferente nefavorabile
de curs valutar aferente imprumutului catre actionari)
4.000 USD x (31.597 - 31.015) x 37,4% = 870.672 lei (diferente nefavorabile
de curs valutar aferente furnizorilor)
- din "creditul" contului 1172:
2.000 USD x (31.815 - 31.597) = 436.000 lei (diferente favorabile de curs
valutar aferente furnizorilor)
3.000 USD x (31.597 - 27.566) = 12.093.000 lei (diferente favorabile de
curs valutar aferente creantei).
Sumele reprezentand diferente nefavorabile de curs valutar inregistrate in
debitul contului de rezultat reportat 1172, ca urmare a retratarii, au fost
deduse partial (in proportie de 62,6%) prin deducerea la calculul impozitului
pe profit aferent anului retratat (2001) a provizionului in suma de 47.955.000
lei (dintr-un total al diferentelor nefavorabile de curs valutar in suma de
76.608.000 lei, evidentiate initial in contul 476 "Diferente de conversie
- activ"), ramanand nededusa o cota de 37,4% din suma totala a
diferentelor nefavorabile de curs inregistrate de societate, inainte de
retratare, in contul 476.
Conform prevederilor punctului 35.2 din Instructiunile privind metodologia
de calcul a impozitului pe profit, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.
859/2002, diferentele nefavorabile de curs valutar pentru care au fost
constituite provizioane deductibile fiscal (47.955.000 lei) conform
prevederilor legale, nu vor fi deductibile la incasarea/plata
creantelor/datoriilor aferente.
In consecinta, la determinarea profitului impozabil aferent primului an de
aplicare efectiva (2002), se vor efectua urmatoarele ajustari fiscale:
- Se deduce (prin includerea lor in declaratia de impozit pe profit anuala
la randul 12) suma de 14.761.032 lei (13.890.360 + 870.672), reprezentand
diferente nefavorabile de curs valutar rezultate in urma evaluarii creantelor
si datoriilor in valuta, inregistrate in contabilitate la data schimbarii
sistemului contabil in contul "Rezultatul reportat", pentru care nu
au fost constituite provizioane deductibile fiscal;
- Se adauga (prin includerea lor in declaratia de impozit pe profit anuala
la randul 11) suma de 12.529.000 lei (436.000 + 12.093.000) reprezentand
diferente favorabile de curs valutar rezultate in urma evaluarii creantelor si
datoriilor in valuta, inregistrate in contabilitate la data schimbarii
sistemului contabil in contul "Rezultatul reportat".
Acelasi tratament fiscal va fi aplicat si in anii urmatori primului an de
aplicare efectiva a Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, pana la stingerea datoriilor/creantelor
existente in evidenta societatii la momentul retratarii.
B. Impozitul pe profit amanat
Pentru evaluarea impactului asupra impozitului pe profit amanat a
diferentelor favorabile si nefavorabile de curs valutar inregistrate in contul
de rezultat reportat (1172), ca urmare a retratarii, sa presupunem ca au
existat urmatoarele cazuri la momentul retratarii:
- Cazul I - suma totala inregistrata in contul 476 "Diferente de
conversie - activ" este de 10.000.000, in timp ce suma inregistrata in
contul 477 "Diferente de conversie - pasiv" era de 4.000.000 si,
- Cazul II - suma totala inregistrata in contul 476 "Diferente de
conversie - activ" era de 10.000.000, in timp ce suma inregistrata in
contul 477 "Diferente de conversie - pasiv" era de 15.000.000.
Sumele creditate in contul 1172 reprezentand diferente favorabile de curs
valutar (in suma de 4.000.000, respectiv de 15.000.000) vor deveni impozabile
la momentul incasarii creantei/platii datoriei la care se refera.
In consecinta, aferent acestor diferente temporare impozabile se recunoaste
o datorie privind impozitul pe profit amanat. O astfel de datorie recunoscuta
in legatura cu diferentele favorabile de curs va putea fi compensata cu o
creanta privind impozitul amanat aferenta diferentelor nefavorabile de curs
valutar care ar putea sa fi fost recunoscuta in contul 1172 la momentul
retratarii.
Indiferent de modul in care a fost constituit provizionul in anul retratat
[la nivelul pierderii nete din diferente de curs valutar sau la nivelul
pierderii brute], ceea ce a fost dedus din punct de vedere fiscal inainte de
momentul retratarii este numai pierderea neta din diferente de curs valutar.
Astfel, pierderea din diferente de curs valutar ce va putea fi dedusa in
viitor va fi egala cu acea parte care a fost considerata nedeductibila in
perioadele anterioare (inclusiv in anul retratarii), conform legii fiscale. Cu
alte cuvinte, anterior retratarii (inclusiv in anul retratat), castigurile
nerealizate din diferente de curs nu erau impozitate, in timp ce provizioanele
aferente pierderilor din diferente de curs erau deductibile, dar numai pana la
nivelul pierderii nete rezultata din diferentele de curs valutar favorabile si
nefavorabile.
Considerand sumele din exemplul de mai sus:
- In cazul I, suma ce va putea fi dedusa in perioadele urmatoare este de
4.000.000 lei [intrucat din cei 10.000.000 lei reprezentand diferente
nefavorabile de curs valutar, 6.000.000 lei (10.000.000 - 4.000.000) au fost
deduse ca si cheltuiala cu provizionul pentru diferente de curs valutar];
- In cazul II, suma ce va putea fi dedusa in perioadele urmatoare este de
10.000.000 [intrucat anterior pierderea a fost integral nedeductibila].
Considerand sumele din exemplul de mai sus si presupunand ca sunt
indeplinite conditiile de recunoastere a unei creante si a unei datorii privind
impozitul amanat, conform IAS 12:
- In cazul I, datoria privind impozitul amanat ce poate fi recunoscuta este
de 1.000.000 lei (25% x 4.000.000). In acelasi timp, creanta privind impozitul
amanat ce poate fi recunoscuta ar fi egala tot cu 1.000.000 lei.
[10.000.000 - (10.000.000 - 4.000.000)] x 25% = 1.000.000 lei
Astfel, datoria ce ar putea fi recunoscuta este in fapt egala cu creanta
care ar putea fi recunoscuta si, in consecinta, societatea nu va inregistra
nici creanta si nici datoria privind impozitul pe profit amanat;
- In cazul II, datoria privind impozitul amanat ce poate fi recunoscuta
este de 3.750.000 lei (25% x 15.000.000).
Totodata creanta privind impozitul amanat ce poate fi recunoscuta este de
2.500.000 lei (25% x 10.000.000) si, in aceste conditii, poate fi recunoscuta o
datorie cu impozitul amanat la concurenta sumei de 1.250.000 lei (3.750.000 -
2.500.000).
8.1.2. Imprumuturi in valuta acordate societatilor straine
Regula generala
In cazul imprumuturilor in valuta (fie ca sunt platibile in acea valuta sau
in lei, dar in functie de valoarea sumelor exprimate in valuta) acordate de
catre sau pentru societati romane care intocmesc situatii financiare conform
Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 94/2001, valoarea acestora trebuie raportata folosind rata de schimb in
vigoare la data bilantului in conformitate cu prevederile IAS 21.
Conform IAS 21 paragraful 15, diferentele de schimb aparute intre data de
acordare a imprumutului si data bilantului, precum si perioada intre doua
bilanturi, vor fi recunoscute drept venit sau cheltuiala in contul de profit si
pierdere in perioada in care apar.
Aceste diferente reprezinta venituri impozabile sau cheltuieli deductibile,
la data recunoasterii.
Exemplu:
Pe data de 1 iulie 2002, societatea ABC S.R.L. acorda un imprumut
societatii DEF S.R.L. in valoare de 10.000 USD. La data de 1 iulie 2002 rata de
schimb este de 34.000 lei/USD. La 31 decembrie 2002, imprumutul este inca
nerambursat. La data de 31 decembrie 2001, rata de schimb in vigoare este de
36.000 lei/USD.
Inregistrarile contabile ale societatii ABC S.R.L. sunt urmatoarele:
1 iulie 2002
Debit 267 "Creante imobilizate"
(10.000 USD la cursul de 34.000 lei/USD) 340.000.000
Credit 5124 "Conturi la banci in valuta"
340.000.000
31 decembrie 2002
Debit 267 "Creante imobilizate" 20.000.000
(10.000 USD x [36.000 - 34.000] lei/USD)
Credit 765 "Venituri din diferente de curs
20.000.000
valutar"
Suma de 20.000.000 creditata in contul 765 "Venituri din diferente de
curs valutar" reprezinta un venit impozabil pentru ABC S.R.L. Nu exista
nici o diferenta intre recunoasterea venitului din punct de vedere contabil si
recunoasterea venitului din punct de vedere fiscal.
8.2. Diferente de curs valutar incluse in capitaluri proprii
Imprumuturi definite ca parte din investitia neta a unei intreprinderi
intr-o entitate externa
O exceptie de la regula generala privind recunoasterea diferentelor de
schimb este prevederea pct. 15.13 lit. a) ultimul paragraf din Reglementarile
contabile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001,
pentru cazul in care o societate romana acorda un imprumut unei societati
straine, si daca, in fapt, acest imprumut reprezinta o parte a "investitiei
nete in societati straine". In acest caz, venitul sau cheltuiala din
diferenta de curs valutar aferent acestui imprumut nu va fi recunoscut drept
venit sau cheltuiala in contul de profit si pierdere al societatii romane, ci
trebuie clasificat drept capital propriu pana in momentul cedarii investitiei
nete [contul 107 "Rezerve din conversie", conform planului de
conturi].
Intr-o anumita masura, este o problema de rationament profesional daca un
imprumut acordat unei societati straine poate fi caracterizat ca facand de fapt
parte dintr-o "investitie neta intr-o societate straina". Aceasta
caracterizare s-ar aplica daca, de exemplu, societatea romana ar fi un actionar
majoritar al societatii straine (fie direct sau indirect) si daca rambursarea
imprumutului de catre societatea straina nu a fost nici planificata si nici nu
se asteapta sa fie efectuata in viitorul apropiat. Aceasta caracterizare nu se
aplica elementelor monetare cum sunt creantele comerciale detinute de o
societate romana fata de o societate straina.
Exemplu
Pe data de 1 iulie 2002, GHI S.R.L. achizitioneaza 100% din capitalul JKLM
Inc., o societate din USA. In acelasi timp, GHI S.R.L. acorda un imprumut de
50.000 USD lui JKLM Inc. Acest imprumut este acordat pe termen lung, JKLM Inc intentionand
sa-l foloseasca pentru dezvoltarea pe termen lung a afacerii. Se considera ca
de fapt, imprumutul face parte din investitia neta a GHI S.R.L. in JKLM Inc. La
data de 1 iulie 2002, rata de schimb in vigoare este de 34.000 lei/USD. La data
de 31 decembrie 2002, rata de schimb in vigoare este de 36.000 lei/USD.
GHI S.R.L. inregistreaza in contabilitate, conform Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001:
1 iulie 2002
Debit 267 "Creante imobilizate" 1.700.000.000
[50.000 USD la cursul de 34.000 lei/USD]
Credit 5124 "Conturi la banci in valuta"
1.700.000.000
31 decembrie 2002
Debit 267 "Creante imobilizate" 100.000.000
[50.000 USD x (36.000 - 34.000) lei/USD)]
Credit 107 "Rezerve de conversie"
100.000.000
Daca la un moment dat, in timp (de exemplu, la 1 iulie 2008) imprumutul de
50.000 USD este convertit in actiuni, tranzactia nu va afecta contul de profit
si pierdere, deoarece GHI S.R.L. nu a cedat "investitia neta" in JKLM
Inc.
Debit 261 "Imobilizari financiare" 1.800.000.000
Credit 267 "Creante imobilizate"
1.800.000.000
Pentru simplificare, am considerat ca rata de schimb la 1 iulie 2008 este
de 36.000 lei/USD (adica nu exista diferente de curs intre data de 31 decembrie
2002 si 1 iulie 2008).
Cu toate acestea, daca la un moment dat (sa presupunem la 1 ianuarie 2009)
GHI S.R.L. vinde intreaga investitie in JKLM Inc., si presupunand ca va primi o
suma de 2,1 miliarde lei in schimbul actiunilor vandute aferente imprumutului
de 50.000 USD convertit in capital, inregistrarile contabile vor fi:
- incasarea contravalorii actiunilor cedate
Debit 512 "Conturi curente la banci" 2.100.000.000
Credit 764 "Venituri din investitii
2.100.000.000
financiare cedate"
- scaderea din evidenta a imobilizarilor financiare cedate
Debit 664 "Cheltuieli privind investitiile 1.800.000.000
financiare cedate"
Credit 261 "Titluri de participare detinute
1.800.000.000
la filiale din cadrul grupului"
- transferul diferentelor de curs valutar in contul de profit si pierdere
Debit 107 "Rezerve din conversie" 100.000.000
Credit 765 "Venituri din diferente de curs
100.000.000
valutar
Ca efect al celor de mai sus, suma care a fost inregistrata initial in
contul 107 "Rezerve de conversie" ca diferente de schimb valutar
aferente imprumutului de 50.000 USD acordat initial catre JKLM Inc., este
recunoscuta drept venit in contul de profit si pierdere al GHI S.R.L. la
momentul vanzarii actiunilor detinute la JKLM Inc.
Diferentele favorabile respectiv nefavorabile de curs valutar inregistrate
ca urmare a evaluarii creantelor de natura imprumuturilor de finantare sunt
sume impozabile sau sume deductibile la data inregistrarii lor.
Ca urmare, in exemplul de mai sus, suma de 100 mil. lei trecuta in contul
765 nu mai este impozitata inca o data cu ocazia acestei treceri.
CAP. 9
CORECTAREA ERORILOR
Tratamentul contabil al corectarii erorilor este prezentat in IAS 8
"Profitul net sau pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si
modificari ale politicilor contabile". Acest standard trateaza atat
corectarea, cat si prezentarea informatiilor referitoare la erorile
fundamentale.
Erorile fundamentale sunt acele erori descoperite in perioada curenta, care
au un asemenea efect semnificativ asupra situatiilor financiare aferente uneia
sau mai multor perioade precedente incat acele situatii financiare nu mai pot
fi considerate a fi credibile la data emiterii lor.
Potrivit tratamentului contabil de baza, erorile se corecteaza prin
ajustarea soldului de deschidere al rezultatului reportat, asigurandu-se
comparabilitatea situatiilor financiare prezentate.
Potrivit tratamentului contabil alternativ permis, valoarea corectiei este
inclusa in profitul net sau pierderea neta a perioadei curente, iar
informatiile comparative nu se recalculeaza, acestea fiind furnizate intr-o
situatie pro-forma.
In perioada curenta, societatile pot identifica atat erori fundamentale
(care depasesc pragul de semnificatie), cat si erori nesemnificative.
Corectarea acestor erori se face conform tratamentului contabil ales de fiecare
societate, ca politica contabila si poate determina modificarea profitului net
sau pierderii nete a perioadei curente, sau a soldului initial al rezultatului
reportat al societatii, dupa caz.
Tratament fiscal
Din punct de vedere fiscal, conform punctului 7.4. din Instructiunile de
aplicare a Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, asa cum au fost
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 859/2002, corectarea erorilor se
efectueaza retroactiv: "Veniturile ori cheltuielile inregistrate eronat
sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei
fiscale careia ii apartine. In cazul in care contribuabilul sau organele
fiscale constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit sau
de cheltuiala a fost omis sau a fost inregistrat eronat, contribuabilul este
obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca
in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a
impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza majorari si
penalitati conform legislatiei in vigoare".
Exemplu
In anul 2002, societatea Alfa inregistreaza un profit de 5.000 mii lei. In
anul 2003, societatea Alfa descopera ca a inregistrat venituri pentru anul 2002
cu 1.000 mii lei mai putin.
A. In cursul anului 2003, societatea corecteaza eroarea in contabilitate,
conform tratamentului alternativ permis.
Profitul contabil aferent anului 2003 este 9.000 (inclusiv veniturile
aferente anului 2002 omise a fi inregistrate la data realizarii lor si
inregistrate ulterior in 2003).
Determinarea profiturilor impozabile aferente celor doua exercitii
financiare este prezentata mai jos:
Anul 2003
Profit contabil (inclusiv corectarea erorii din anul 2002) 9.000
Minus venituri aferente 2002 inregistrate in 2003 (1.000)
-------
Profit impozabil 8.000
Impozit pe profit (cota 25%) 2.000
Recalculare profit impozabil pentru anul 2002
Profit contabil 5.000
Plus venituri aferente anului 2002 inregistrate in 2003 1.000
-------
Profit impozabil 6.000
Impozit pe profit (cota 25%) 1.500
Impozitul pe profit deja recunoscut pentru anul 2002, inainte de corectia
erorii, a fost cel corespunzator profitului de 5.000 mii lei, adica 1.250 mii
lei (5.000 mii lei x 25%)
Ca urmare, in contabilitate diferenta de impozit pe profit datorat pentru
anul 2002 de 250 mii lei se inregistreaza in anul 2003, astfel:
Debit cont 6588 "Alte cheltuieli de 250
exploatare"
Credit cont 4411 "Impozitul pe profit
250
curent"
Declaratia de impunere pentru anul 2002 trebuie sa fie corectata pentru a
reflecta venitul impozabil suplimentar aferent anului 2002 (dar inregistrat in
anul 2003).
B. Daca societatea aplica tratamentul contabil de baza pentru corectarea
erorii fundamentale, efectueaza corectia pe seama rezultatului reportat.
Impozitul aferent corectiei venitului in suma de 1.000 mii lei este
acelasi, respectiv 250 mii lei (1.000 mii lei x 25%).
Societatea inregistreaza corectia erorii in contabilitate, astfel:
- corectia venitului neinregistrat
Debit cont 4111 "Clienti" 1.000
Credit cont 1174 "Rezultatul reportat
1.000
provenit din corectarea erorilor
fundamentale"
- corectia impozitului pe profit
Debit cont 1174 "Rezultatul reportat 250
provenit din corectarea erorilor
fundamentale"
Credit cont 4411 "Impozitul pe profit
250
curent"
Si in acest caz, declaratia de impunere pentru anul 2002 trebuie sa fie
corectata pentru a reflecta venitul impozabil suplimentar aferent anului 2002.
CAP. 10
PIERDEREA FISCALA REPORTABILA
In conformitate cu IAS 12, o creanta privind impozitul amanat trebuie
recunoscuta pentru reportarea pierderilor fiscale numai in limita
probabilitatii ca va exista profit impozabil viitor, fata de care vor putea fi
utilizate pierderile fiscale respective.
In situatia in care este suficient de probabila realizarea de profituri
impozabile viitoare (si deci, se vor obtine beneficii economice sub forma
reducerii platilor de impozit pe profit), evaluarea creantei cu impozitul pe
profit amanat se va face la ratele de impozitare care se asteapta a se aplica
pentru perioada in care creanta va fi realizata (pe baza ratelor de impozitare
reglementate sau aproape reglementate pana la data bilantului).
Din punct de vedere fiscal, la art. 13 (1) din Legea nr. 414/2002, este
prevazut ca pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit,
se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii
acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Exemplu
La 31.12.2001 o societate inregistreaza o pierdere fiscala reportabila de
370.000 u.m. ca urmare a unor evenimente extraordinare. Pentru anul 2002 se
apreciaza ca se va obtine profit impozabil din care se va recupera si pierderea
fiscala a anului 2001.
La 31.12.2001 se recunoaste o creanta privind impozitul amanat in suma de
92.500 (25% x 370.000).
In anul 2002, societatea inregistreaza profit impozabil, inainte de
pierderea fiscala reportata, de 1.000.000 u.m. Pentru acest an, determinarea
impozitului curent se va efectua, astfel:
Profit impozabil 1.000.000
Pierdere fiscala reportata (370.000)
----------
Profit impozabil 630.000
Impozit de platit [25% x profit impozabil] 157.500
Prin utilizarea pierderii fiscale a anului 2001 in anul 2002, la 31.12.2002
nu mai exista pierdere fiscala reportabila si creanta privind impozitul pe
profitul amanat recunoscuta la 31.12.2001 trebuie reluata, inregistrand astfel
o datorie cu impozitul amanat de 92.500 u.m.
Datoria totala (curenta si amanata) privind impozitul pe profit recunoscuta
in 2002 este de 250.000 u.m. (157.500 + 92.500) si reprezinta tocmai impozitul
pe profitul anului 2002 si anume 25% x 1.000.000 u.m., daca nu ar fi existat
pierderea fiscala deductibila, reportata din perioada anterioara.
CAP. 11
OPERATIUNI SPECIFICE INSTITUTIILOR DE CREDIT*)
*) In acest capitol sunt prezentate numai problemele care privesc
principalele elemente specifice institutiilor de credit, tratamentele referitoare
la elementele comune tuturor agentilor economici, de exemplu, imobilizari
corporale, imobilizari necorporale, impozitul pe profit amanat etc. fiind
cuprinse in capitolele anterioare.
11.1. Efecte publice si alte titluri acceptate spre refinantare la bancile
centrale
11.1.1. Definitii
a) Efecte publice si valori asimilate
Acest element cuprinde certificatele de trezorerie si titlurile de creanta
asupra organismelor publice, emise in Romania, precum si instrumentele de
aceeasi natura emise in strainatate, in situatiile in care sunt acceptate
pentru refinantare de banca centrala a tarii sau tarilor in care este
implantata institutia de credit.
b) Alte titluri acceptate pentru refinantare la bancile centrale
Acest element cuprinde titluri acceptate pentru refinantare de banca
centrala a tarii sau tarilor in care este implantata institutia de credit, si
anume titlurile detinute in portofoliu care au fost achizitionate de la
institutii de credit sau de la clientela, in cazul in care sunt acceptate,
conform legislatiei nationale, pentru refinantare de banca centrala a tarii sau
tarilor in care este implantata institutia de credit.
11.1.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Contabilizarea efectelor publice si a altor titluri acceptate spre
refinantare la bancile centrale se va face in functie de clasificarea lor
intr-o anumita categorie de titluri.
La inregistrarea in contabilitate a titlurilor, institutiile de credit vor
avea in vedere prevederile Circularei B.N.R. nr. 6/2003, pentru incadrarea
acestora in una din categoriile de active financiare mentionate mai jos:
- active financiare detinute in scopul tranzactionarii;
- plasamente detinute pana la scadenta;
- active financiare disponibile pentru vanzare.
Activele financiare din aceste categorii se evalueaza initial la costul
lor, care inseamna valoarea justa a contraprestatiei oferite, costurile de
tranzactionare fiind incluse in costul de achizitie.
Ulterior recunoasterii initiale, titlurile detinute in scopul
tranzactionarii se evalueaza la valoarea justa, titlurile disponibile pentru
vanzare se evalueaza la valoarea de achizitie sau la valoarea cea mai mica
dintre valoarea de piata si valoarea de achizitie, iar plasamentele detinute
pana la scadenta se evalueaza la costul de achizitie.
Atunci cand pretul de achizitie al titlurilor detinute pana la scadenta
este mai mare decat pretul de rambursare, diferenta trebuie trecuta in contul
de profit si pierdere. Valoarea acestei diferente poate fi amortizata in mod
esalonat, in asa fel incat sa fie complet trecuta pe cheltuieli pana in
momentul rascumpararii titlului. Atunci cand pretul de achizitie al acestor
titluri este mai mic decat pretul de rambursare, diferenta trebuie trecuta la
venituri, in mod esalonat, pe parcursul perioadei ramase pana la rascumparare.
Diferentele de valoare rezultate din evaluarea titlurilor detinute in
scopul tranzactionarii se inregistreaza in contabilitate in contul de profit si
pierdere, iar in cazul titlurilor disponibile pentru vanzare, diferentele
favorabile nu se inregistreaza in contabilitate iar pentru diferentele
nefavorabile se constituie provizioane.
Totodata, potrivit prevederilor pct. 6 din Circulara B.N.R. nr. 6 din
20.02.2003, la inregistrarea in contabilitate a titlurilor care intra sub
incidenta IAS 39, institutiile de credit vor avea in vedere urmatoarele:
- titlurile clasificate in categoria active financiare detinute in scopul
tranzactionarii se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul conturilor
sintetice deschise in cadrul contului sintetic de gradul I 302 <<Titluri
de tranzactie>>;
- titlurile clasificate in categoria active financiare disponibile pentru
vanzare se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice
deschise in cadrul contului sintetic de gradul I 303 <<Titluri de
plasament>>;
- titlurile clasificate in categoria plasamente detinute pana la scadenta
se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice deschise in
cadrul contului sintetic de gradul I 304 <<Titluri de investitii>>.
O institutie de credit trebuie sa recunoasca un activ financiar cand pierde
controlul drepturilor contractuale ce cuprind activul financiar (sau o
componenta a activului financiar), adica in cazul in care institutia de credit
realizeaza drepturile asupra beneficiilor specificate in contract, drepturile
expira, sau institutia renunta la aceste drepturi.
Titlurile detinute in scopul tranzactionarii sunt acele titluri care sunt
achizitionate, in principal, in scopul generarii de profit ca urmare a
fluctuatiilor pe termen scurt ale pretului sau ale marjei intermediarului.
Titlurile trebuie clasificate ca active detinute pentru tranzactionare daca,
indiferent de motivul pentru care au fost tranzactionate, constituie o parte a
unui portofoliu pentru care exista dovada unui ritm efectiv recent de a obtine
castiguri pe termen scurt.
Efectele publice incadrate in categoria active financiare detinute in
scopul tranzactionarii se evalueaza initial la valoarea de achizitie, formata
din pretul de cumparare inclusiv cheltuielile de achizitie si dobanzile
calculate pentru perioada scursa in cazul titlurilor cu venit fix. Primele se
includ, de asemenea, in pretul de cumparare.
Ulterior recunoasterii initiale, titlurile detinute in scopul
tranzactionarii se evalueaza la valoarea justa, iar diferentele rezultate din
evaluare se inregistreaza in contabilitate in conturi de venituri sau
cheltuieli, dupa caz.
Contabilitatea cesiunii titlurilor detinute in scopul tranzactionarii se
face la pretul de vanzare, iar diferentele intre pretul de vanzare si pretul de
inregistrare se inregistreaza in conturile de venituri sau cheltuieli, dupa
caz.
Exemplu
Institutia de credit X achizitioneaza 100 de titluri la un pret de piata
unitar de 500.000 lei, dobanda pentru perioada scursa fiind de 50.000 lei.
Presupunand ca sunt indeplinite conditiile pentru clasificarea titlurilor in
categoria titlurilor detinute in scopul tranzactionarii si ca nu exista un
decalaj intre data tranzactiei si data primirii titlurilor, inregistrarea
acestora se va face dupa cum urmeaza:
Debit 30211 "Efecte publice si valori 55.000.000*1)
asimilate"
Credit 111 "Cont curent la B.N.R." 55.000.000
La sfarsitul lunii, se constata ca valoarea de piata a unui titlu a crescut
la 600.000 lei. Institutia de credit va inregistra diferentele din reevaluare
ca si venit:
Debit 30211 "Efecte publice si valori 5.000.000*2)
asimilate"
Credit 7032 "Venituri din titluri de
5.000.000
tranzactie"
La urmatoarea reevaluare, se constata diminuarea valorii de piata a
titlurilor de tranzactie la 400.000 lei fiecare. Diferentele din reevaluare se
vor inregistra dupa cum urmeaza:
Debit 6032 "Pierderi la titlurile de 20.000.000*3)
tranzactie"
Credit 30211 "Efecte publice si valori
20.000.000
asimilate"
Inainte de scadenta, titlurile sunt cesionate la un pret unitar de 500.000
lei:
Debit 111 "Cont curent la Banca Nationala 50.000.000*4)
a Romaniei"
Credit 30211 "Efecte publice si valori
40.000.000*5)
asimilate"
Credit 7032 "Venituri din titluri de 10.000.000*6)
tranzactie"
------------
*1) 100 titluri x (500.000 + 50.000) = 55.000.000
*2) 100 titluri x (600.000 - 550.000) = 5.000.000
*3) 100 titluri x (400.000 - 600.000) = - 20.000.000
*4) 100 titluri x 500.000 = 50.000.000
*5) 100 titluri x 400.000 = 40.000.000
*6) 100 titluri x (500.000 - 400.000) = 10.000.000
Titlurile disponibile pentru vanzare sunt acele titluri care nu sunt
plasamente detinute pana la scadenta sau titluri detinute pentru tranzactionare.
Efectele publice clasificate drept titluri detinute pentru vanzare se
evalueaza initial la valoarea de achizitie, formata din pretul de cumparare,
inclusiv cheltuielile de tranzactionare. Dobanzile calculate pentru perioada
scursa in cazul titlurilor cu venit fix sunt inregistrate in conturile de
creante atasate. Cheltuielile de tranzactionare a activelor financiare detinute
pentru vanzare cum sunt onorariile, comisioanele sau curtajele si alte
cheltuieli similare, se includ in valoarea de achizitie. Primele se includ, de
asemenea, in pretul de achizitie.
Ulterior recunoasterii initiale, titlurile disponibile pentru vanzare se
evalueaza la valoarea de achizitie sau la valoarea cea mai mica dintre valoarea
de piata si valoarea de achizitie. Diferentele favorabile nu se inregistreaza
in contabilitate, iar pentru diferentele nefavorabile se constituie
provizioane.
Dobanzile cuvenite pe perioada reziduala aferente titlurilor disponibile
pentru vanzare cu venit fix se inregistreaza in contul de creante atasate, iar
dividendele incasate aferente titlurilor disponibile pentru vanzare cu venit
variabil se inregistreaza in contul de venit corespunzator.
Inregistrarea in contabilitate a cesiunii titlurilor disponibile pentru
vanzare se face la pretul de vanzare (cesiune), iar diferentele intre pretul de
vanzare si pretul de inregistrare al titlurilor cedate se inregistreaza in
conturile de venituri si cheltuieli, dupa caz.
Exemplu
O institutie de credit cumpara 2.000 de titluri cu venit variabil cu
20.000.000 lei, la data de 15.03.20X2 si le clasifica in categoria titlurilor
disponibile pentru vanzare.
La data de 30.06.20X2 valoarea justa a titlurilor creste de la 10.000 lei
la 12.000 lei.
La data de 30.07.20X2 valoarea justa a titlurilor scade de la 12.000 lei la
9.800 lei.
La data de 30.08.20X2 valoarea justa a titlurilor creste la 10.000 lei.
La data de 03.09.20X2 institutia de credit vinde titlurile cu un pret de
12.500 lei/actiune.
Prezentam in continuare evidentierea in contabilitate a acestor operatiuni:
1) La 15.03.20X2: Achizitionarea titlurilor
Debit 30311 "Efecte publice si valori 20.000.000
asimilate"
Credit 111 "Cont curent la B.N.R."
20.000.000
2) La data de 30.06.20X2 nu se inregistreaza in contabilitate cresterea
valorii titlurilor.
3) La data de 30.07.20X2, deoarece valoarea justa a titlurilor a scazut de
la 12.000 lei la 9.800 lei, se constituie un provizion:
Debit 66311 "Cheltuieli cu provizioane 400.000*7)
pentru deprecierea titlurilor de plasament"
Credit 39111 "Provizioane pentru
400.000
deprecierea efectelor publice si a altor
valori asimilate"
4) La data de 30.08.20X2: Datorita cresterii valorii juste a titlurilor se
anuleaza provizionul constituit:
Debit 39111 "Provizioane pentru deprecierea 400.000
efectelor publice si a altor valori
asimilate"
Credit 76311 "Venituri din provizioane 400.000
pentru deprecierea titlurilor de
plasament"
5) La 03.09.20X2: Vanzarea titlurilor
Debit 111 "Cont curent la B.N.R." 25.000.000*8)
Credit 303 "Titluri de plasament" 20.000.000
Credit 7033 "Venituri din titluri de
5.000.000*9)
plasament"
------------
*7) 2.000 titluri x (10.000 - 9.800) = 400.000
*8) 2.000 titluri x 12.500 = 25.000.000
*9) 2.000 titluri x (12.500 - 10.000) = 5.000.000
Plasamentele detinute pana la scadenta sunt acele active financiare cu
plati fixe sau determinabile si scadenta fixata pe care o institutie de credit
are intentia ferma si posibilitatea de a le pastra pana la scadenta.
Efectele publice de natura plasamentelor detinute pana la scadenta se
evalueaza initial la valoarea de achizitie, formata din pretul de cumparare
inclusiv cheltuielile de achizitie. Dobanzile calculate pentru perioada scursa
se inregistreaza in conturi de creante atasate.
Ulterior recunoasterii initiale, efectele publice de natura plasamentelor
detinute pana la scadenta se evalueaza la costul de achizitie.
In cazul in care pretul de achizitie este superior pretului de rambursare,
diferenta (prima) trebuie amortizata, pe durata de viata ramasa a titlului, pe
seama cheltuielilor. In situatia inversa, diferenta se esaloneaza pe perioada
ramasa de parcurs pe seama veniturilor.
Ulterior recunoasterii initiale, plasamentele detinute pana la scadenta se
inregistreaza la cost.
Dobanzile cuvenite pe perioada reziduala aferente acestor titluri se
inregistreaza in conturi de creante atasate in corespondenta cu contul de
venit.
Exemplu
Institutia de credit X achizitioneaza 100 de titluri la o valoare de
achizitie de 570.000 lei fiecare. Valoarea de rambursare este de 540.000
lei/titlu. Titlurile se clasifica in categoria plasamentelor detinute pana la
scadenta. Valoarea de achizitie include dobanzi pentru perioada scursa de
50.000 lei si cheltuieli de achizitie de 20.000 lei. Cuponul cuvenit pe
perioada ramasa este de 30.000 lei/titlu:
1) Achizitionarea titlurilor:
Debit 3041 "Titluri de investitii" 59.000.000*10)
Debit 3047 "Creante atasate" 5.000.000*11)
Credit 111 "Cont curent la B.N.R."
64.000.000
2) Inregistrarea, pe perioada ramasa pana la scadenta, a dobanzilor
cuvenite de 3.000.000 lei:
Debit 3047 "Creante atasate" 3.000.000*12)
Credit 70341 "Dobanzi" 3.000.000
3) Esalonarea, pe perioada ramasa pana la scadenta, a diferentelor dintre
pretul de achizitie si valoarea de rambursare:
Debit 60342 "Cheltuieli cu amortizarea 3.000.000*13)
primelor"
Credit 3041 "Titluri de investitii"
3.000.000
si
Debit 60341 "Cheltuieli de achizitie" 2.000.000*14)
Credit 3041 "Titluri de investitie"
2.000.000
4) Rascumpararea (rambursarea) titlurilor:
Debit 111 "Cont curent la B.N.R." 62.000.000
Credit 3041 "Titluri de investitii"
54.000.000*15)
Credit 3047 "Creante atasate"
8.000.000*16)
------------
*10) 100 titluri x (570.000 + 20.000) = 59.000.000
*11) 100 titluri x 50.000 = 5.000.000
*12) 100 titluri x (570.000 - 540.000) = 3.000.000
*13) 100 titluri x (570.000 - 540.000) = 3.000.000
*14) 100 titluri x 20.000 = 2.000.000
*15) 100 titluri x 540.000 = 54.000.000
*16) 3.000.000 + 5.000.000 = 8.000.000
11.1.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
A. Impozitul pe profit curent
Potrivit dispozitiilor art. 7 si art. 9 din Legea nr. 414/2002 privind
impozitul pe profit, veniturile si cheltuielile rezultate din evaluarea
ulterioara la valoarea justa a titlurilor de tranzactie se reflecta in contul
de profit si pierdere si sunt venituri impozabile si cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil.
Castigurile rezultate din tranzactiile cu efecte publice si alte valori
asimilate sunt venituri impozabile, iar pierderile sunt cheltuieli deductibile
la calculul profitului impozabil.
B. Impozitul pe profit amanat
In ceea ce priveste titlurile de tranzactie, baza fiscala coincide cu
valoarea lor contabila, recunoscuta a fi valoarea de piata, si prin urmare, nu
exista diferenta pentru recunoasterea unui impozit pe profit amanat.
Neadmiterea la deducere a provizioanelor pentru deprecierea titlurilor
disponibile pentru vanzare determina o diferenta temporara deductibila intre
valoarea activelor respective recunoscuta din punct de vedere contabil (cost
istoric diminuat cu valoarea provizioanelor constituite pentru depreciere) si
valoarea lor recunoscuta din punct de vedere fiscal (cost istoric). Aferent
acestei diferente temporare deductibile, o creanta privind impozitul pe profit
amanat se recunoaste daca sunt indeplinite criteriile de recunoastere a unei
creante privind impozitul pe profit amanat din IAS 12.
11.1.4. Situatii identificate la retratare
Cu ocazia retratarii situatiilor financiare, institutiile de credit trebuie
sa aplice criteriile stabilite pentru a identifica acele active financiare care
trebuie evaluate la valoarea justa si pe cele care trebuie evaluate la cost.
Se impune prezentarea titlurilor detinute in scopul tranzactionarii la
valoarea de piata. Intrucat Reglementarile contabile armonizate prevad acelasi
tratament contabil al acestui element de activ cu cel prevazut de Planul de
conturi pentru societatile bancare si normele metodologice de utilizare a
acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor si guvernatorului B.N.R.
nr. 1418/344/1997, nu ar trebui sa existe ajustari la momentul retratarii. In
situatia in care, totusi, se constata eventuale diferente, la retratare acestea
vor fi inregistrate in contul 5812 "Rezultatul reportat provenit din
adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29".
In cazul in care valoarea de piata a titlurilor detinute in scopul
tranzactionarii este mai mare decat cea recunoscuta in situatiile financiare
care fac obiectul retratarii, atunci diferenta favorabila respectiva va fi
inclusa in creditul contului de ajustare a rezultatului reportat ca urmare a
retratarii, eventual diminuata cu valoarea impozitului pe profit amanat
corespunzator, in cazul in care o asemenea datorie privind impozitul amanat
este recunoscuta conform prevederilor IAS 12. Intrucat titlurile detinute in
scopul tranzactionarii sunt in general detinute pe termen scurt, iar diferenta
de valoare se realizeaza efectiv la momentul cedarii lor, suma inclusa in
rezultatul reportat este impozitata la momentul cedarii, in anul de aplicare
efectiva a reglementarilor armonizate, ca o ajustare fiscala a bazei impozabile
a perioadei fiscale respective.
11.2. Creante asupra clientelei
11.2.1. Definitii
Acest element de activ cuprinde ansamblul creantelor, inclusiv creantele
subordonate si creantele aferente operatiunilor de factoring, pentru
institutiile de credit care efectueaza acest gen de operatiuni cu caracter
accesoriu, detinute asupra clientilor nationali si straini, altii decat
institutiile de credit.
Creantele asupra clientelei cuprind, in principal, urmatoarele elemente:
- creante comerciale (scont, factoring);
- credite de trezorerie: vanzari in rate, credite acordate persoanelor
fizice, credite acordate importatorilor;
- credite pentru export;
- credite pentru echipament;
- credite pentru bunuri imobiliare;
- alte credite acordate clientelei;
- credite de pe o zi pe alta si credite la termen acordate clientelei
financiare;
- valori primite in pensiune;
- valori de recuperat.
11.2.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Contabilitatea creantelor asupra clientelei evidentiaza ansamblul
creantelor detinute de institutia de credit asupra agentilor economici, altii
decat institutiile de credit, cu exceptia celor materializate printr-un titlu.
Creantele se evalueaza cu ocazia inventarierii la valoarea actuala, in
functie de valoarea lor probabila de incasat. La finele exercitiului financiar,
creantele asupra clientelei se reflecta la valoarea de intrare pusa de acord cu
rezultatul inventarierii. Diferentele constatate in minus intre valoarea de
inventar si valoarea de intrare a creantelor se inregistreaza pe seama
provizioanelor.
11.2.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Cheltuielile cu provizioanele specifice de risc de credit constituite de
institutii de credit sunt considerate deductibile la determinarea profitului
impozabil numai in limitele stabilite de Regulamentul B.N.R. nr. 5/2002 privind
clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea
si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si
completarile ulterioare.
In cazul in care provizioanele constituite depasesc limitele recunoscute
fiscal, apare o diferenta temporara deductibila in legatura cu care o creanta
privind impozitul pe profit amanat se recunoaste numai in conditiile prevazute
de IAS 12.
11.2.4. Situatii identificate la retratare
Intrucat Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1982/2001 prevede
acelasi tratament contabil al acestui element de activ cu cel prevazut de
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1418/1997, nu ar trebui sa existe
ajustari la momentul retratarii.
Cu toate acestea, la momentul retratarii, in practica, apar situatii in care
provizioanele constituite sa fie considerate insuficiente pentru prezentarea la
valoarea actuala, in functie de valoarea probabila de incasat a creantelor.
Intr-un asemenea caz, rezultatul reportat este ajustat cu valoarea
provizioanelor suplimentare constituite si, eventual, cu valoarea impozitului
pe profit amanat, in cazul in care o asemenea creanta privind impozitul pe
profit amanat este recunoscuta in conformitate cu prevederile IAS 12.
11.3 Creante asupra institutiilor de credit
11.3.1. Definitii
Acest element de activ cuprinde ansamblul creantelor, inclusiv creantele
subordonate generate de operatiunile bancare cu institutiile de credit
nationale si straine ale institutiei de credit care intocmeste situatiile
financiare anuale, indiferent de destinatiile lor actuale, cu exceptia
creantelor materializate printr-un titlu.
In bilant, creantele asupra institutiilor de credit includ, in principal,
urmatoarele elemente:
- depozite la termen si colaterale la Banca Nationala a Romaniei;
- depozite la termen si colaterale la banci;
- credite la termen si financiare acordate bancilor;
- valori primite in pensiune la termen.
11.3.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Creantele se evalueaza cu ocazia inventarierii la valoarea actuala, in
functie de valoarea lor probabila de incasat. La finele exercitiului financiar,
creantele asupra clientelei se reflecta la valoarea de intrare pusa de acord cu
rezultatul inventarierii. Diferentele constatate in minus intre valoarea de
inventar si valoarea de intrare a creantelor se inregistreaza pe seama
provizioanelor.
In cazul in care provizioanele constituite depasesc limitele recunoscute
fiscal, apare o diferenta temporara deductibila in legatura cu care o creanta
privind impozitul pe profit amanat se recunoaste numai in conditiile prevazute
de IAS 12.
11.3.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Cheltuielile cu provizioanele specifice de risc de credit constituite de
institutiile de credit sunt considerate deductibile la determinarea profitului
impozabil numai in limitele stabilite de Regulamentul B.N.R. nr. 5/2002 privind
clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea
si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si
completarile ulterioare.
11.3.4. Situatii identificate la retratare
Intrucat Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1982/5/2001 prevede
acelasi tratament contabil al acestui element de activ cu cel prevazut de
Ordinul ministrului finantelor nr. 1418/344/1997, nu ar trebui sa existe
ajustari la momentul retratarii.
Cu toate acestea, la momentul retratarii, in practica, apar situatii in
care provizioanele constituite sa fie considerate insuficiente pentru
prezentarea la valoarea de piata a acestui element de activ. Intr-un asemenea
caz, rezultatul reportat este ajustat cu valoarea provizioanelor suplimentare
constituite si, eventual, cu valoarea impozitului pe profit amanat, in cazul in
care o asemenea creanta privind impozitul pe profit amanat este recunoscuta in
conformitate cu prevederile IAS 12.
11.4. Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
11.4.1. Definitii
Acest element cuprinde obligatiunile si alte titluri cu venit fix, inclusiv
titlurile subordonate, emise de institutiile de credit, de alte societati sau
de organisme publice. Sunt asimilate obligatiunilor si altor titluri cu venit
fix titlurile cu dobanda care variaza in functie de anumiti factori specifici,
ca de exemplu rata dobanzii pe piata interbancara sau pe piata europeana.
11.4.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Inregistrarea in contabilitate a obligatiunilor si a altor titluri cu venit
fix se va face in functie de clasificarea lor intr-o anumita categorie de
titluri, in functie de intentia bancii in momentul achizitionarii sau
reclasarii acestora:
- titluri detinute in scopul tranzactionarii;
- titluri disponibile pentru vanzare;
- plasamente detinute pana la scadenta.
Tratamentul contabil diferentiat este prezentat pe larg la pct. 11.1.,
impreuna cu exemplificari relevante pentru acesta.
Precizari speciale aditionale sunt aduse de Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 1982/2001 in ceea ce priveste obligatiunile si alte titluri cu
venit fix care au caracter de imobilizari financiare (plasamente detinute pana
la scadenta) care trebuie prezentate in bilant la pretul de achizitie. Atunci
cand pretul de achizitie al acestor titluri este mai mare decat pretul de
rambursare, diferenta trebuie trecuta in contul de profit si pierdere. Valoarea
acestei diferente poate fi amortizata in mod esalonat, in asa fel incat sa fie
complet trecuta pe cheltuieli pana in momentul in care se rascumpara titlul.
Diferenta trebuie prezentata separat in bilant sau in notele explicative.
Atunci cand pretul de achizitie al acestor titluri este mai mic decat pretul de
rambursare, diferenta trebuie trecuta la venituri, in mod esalonat, pe
parcursul perioadei ramase pana la rascumparare. Diferenta trebuie prezentata
separat in bilant sau in notele explicative.
11.4.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Aceleasi comentarii ca la pct. 11.1.
11.4.4. Situatii identificate la retratare
Aceleasi comentarii ca la pct. 11.1.
11.5. Actiuni si alte titluri cu venit variabil
In aceasta categorie se includ titlurile care dau dreptul la un venit
variabil, in principal actiunile.
11.5.1. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Contabilizarea actiunilor si a altor titluri cu venit variabil se va face
avandu-se in vedere clasificarea lor intr-o anumita categorie de titluri, in
functie de intentia bancii cu privire la momentul achizitionarii sau reclasarii
acestora, astfel:
- titluri detinute in scopul tranzactionarii;
- titluri disponibile pentru vanzare.
Tratamentul contabil diferentiat pentru titlurile detinute in scopul
tranzactionarii si cele disponibile pentru vanzare este prezentat pe larg la
pct. 11.1, impreuna cu exemplificari relevante pentru acesta.
11.5.2. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Profitul din vanzarea actiunilor si a altor titluri cu venit variabil este
impozabil, in timp ce pierderile din cesiunea actiunilor sunt deductibile la
calculul profitului impozabil.
Veniturile din dividende incasate vor fi tratate fiscal diferit in functie
de provenienta. Dividendele primite de la persoane juridice romane sunt
neimpozabile la calculul impozitului pe profit, in timp ce dividendele primite
de la persoane juridice straine sunt impozabile. Pentru impozitul pe dividende
platit prin retinere la sursa, in strainatate, se primeste credit fiscal.
Provizioanele constituite pentru deprecierea titlurilor nu sunt admise la
deducere, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 830/2002. Aceste
provizioane reprezinta in fapt o diferenta temporara deductibila intre baza
fiscala si valoarea contabila a acestor active, diferenta temporara in legatura
cu care o creanta privind impozitul pe profitul amanat se recunoaste in
conditiile IAS 12.
11.5.3. Situatii identificate la retratare
Intrucat Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1982/5/2001 prevede
acelasi tratament contabil al acestui element de activ cu cel prevazut de
Ordinul ministrului finantelor nr. 1418/344/1997, nu ar trebui sa existe
ajustari la momentul retratarii.
Cu toate acestea, la momentul retratarii in practica apar situatii in care
sa nu fie constituite provizioane pentru titluri disponibile pentru vanzare.
Intr-un asemenea caz, rezultatul reportat este ajustat cu valoarea
provizioanelor constituite si, eventual, cu valoarea impozitului pe profit
amanat, in cazul in care o asemenea creanta privind impozitul pe profit amanat
este recunoscuta in conformitate cu prevederile IAS 12.
11.6. Participatii
11.6.1. Definitii
Titlurile de participare reprezinta actiuni si alte titluri cu venit
variabil, altele decat partile in societatile comerciale legate, detinute de
banca in capitalul altor societati comerciale, a caror detinere durabila este
considerata utila activitatii bancii.
Acestea cuprind drepturile sub forma de actiuni si alte titluri
reprezentand interese de participare.
Interesele de participare reprezinta drepturi in capitalul altor entitati,
fara a depasi 20% din acesta, reprezentate de titluri care, creand o legatura
durabila cu aceste entitati, sunt destinate sa contribuie la activitatea
institutiei de credit. Interesele de participare cuprind investitiile in
entitatile asociate si investitiile strategice.
Entitatea asociata este acea entitate in care institutia de credit detine o
influenta semnificativa, fara ca aceasta sa fie o filiala sau sa existe un
acord de asociere in participatie a institutiei de credit. In mod normal
aceasta situatie este evidentiata prin detinerea de catre institutia de credit
a 20% pana la 50% din drepturile de vot ale actionarilor sau ale asociatilor
din acea entitate asociata.
O participare de 10% sau mai mare, dar nu mai mult de 20%, se presupune ca
este o investitie strategica, daca nu se demonstreaza contrariul.
Daca o societate detine controlul asupra unei alte societati, aceasta din
urma este filiala pentru societatea care detine controlul (societate mama).
Controlul reprezinta capacitatea de a conduce politicile financiare si
operationale ale unei societati pentru a obtine beneficii din activitatea ei.
11.6.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Titlurile de participare se evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea
de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea stabilita
prin contractul de achizitie al acestora.
La inventar, titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea actuala sau de
utilitate, determinata in functie de situatia financiara a emitentului, de
cotatia titlului si de alti factori. Diferentele constatate in plus intre valoarea
de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste
elemente mentinandu-se la valoarea de intrare. Pentru deprecieri se vor
constitui provizioane.
11.6.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Aceleasi comentarii ca la pct. 11.5.
11.6.4. Situatii identificate la retratare
Intrucat Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1982/5/2001 prevede
acelasi tratament al acestor elemente de activ cu cel prevazut de Ordinul
ministrului finantelor nr. 1418/344/1997, nu ar trebui sa existe ajustari la
momentul retratarii.
Cu toate acestea, la momentul retratarii, in practica, ar putea sa apara
situatii in care provizioanele constituite sa fie considerate insuficiente.
Intr-un asemenea caz, rezultatul reportat este ajustat cu valoarea
provizioanelor suplimentare constituite si, eventual, cu valoarea impozitului
pe profit amanat, in cazul in care o asemenea creanta privind impozitul pe
profit amanat este recunoscuta in conformitate cu prevederile IAS 12.
11.7. Parti in cadrul societatilor comerciale legate
11.7.1. Definitii
Partile sunt considerate afiliate daca una din ele are capacitatea de a o
controla sau influenta semnificativ pe cealalta in luarea deciziilor financiare
si de exploatare.
11.7.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Partile in societati comerciale legate se evalueaza la intrarea in
patrimoniu la valoarea de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare
sau valoarea stabilita prin contractul de achizitie al acestora. La inventar,
titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea actuala sau de utilitate,
determinata in functie de situatia financiara a emitentului, de cotatia
titlului si de alti factori. Pentru deprecieri se vor constitui provizioane
stabilite ca diferenta intre costul de achizitie si valoare realizabila neta.
11.7.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Aceleasi comentarii ca la pct. 11.5.
11.7.4. Situatii identificate la retratare
Aceleasi comentarii ca la pct. 11.5.
11.8. Datorii privind institutiile de credit
11.8.1. Definitii
Acest element de pasiv cuprinde ansamblul datoriilor, cu titlu de operatiuni
bancare, fata de alte institutii de credit nationale sau straine, ale
institutiei de credit care intocmeste situatiile financiare anuale, cu exceptia
datoriilor subordonate si a datoriilor constituite prin titluri.
In functie de tipul elementelor ce constituie ansamblul datoriilor privind
institutiile de credit, aceste datorii se pot grupa astfel:
- Conturi de corespondent;
- Depozite;
- Valori date in pensiune;
- Imprumuturi;
- Alte elemente.
11.8.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Contabilitatea decontarilor interbancare se tine cu ajutorul conturilor de
corespondent, deschise in conformitate cu normele Bancii Nationale a Romaniei
si a conventiilor incheiate intre banci.
Contabilitatea operatiunilor de pensiune interbancara se tine pe baza
efectelor de comert livrate sau nelivrate, precum si pe baza de titluri
nelivrate.
Pentru fiecare tip de datorie, la vedere sau la termen, dobanda se
contabilizeaza in conturi distincte de datorii atasate, in contrapartida
conturilor de cheltuieli.
Cu ocazia inventarierii datoriilor, evaluarea lor se va face la valoarea
actuala stabilita in functie de valoarea probabila de plata. Diferentele
constatate in minus nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente
mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus se
inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
11.8.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Provizioanele pentru diferentele constatate in plus la inventarierea
datoriilor se constituie in corespondenta cu conturi corespunzatoare de
cheltuieli, nefiind admise ca deductibile la calculul profitului impozabil
potrivit Hotararii Guvernului nr. 830/2002. In mod corespunzator, reluarea
acestor provizioane se face prin conturi de venituri, reprezentand venituri
neimpozabile la calculul impozitului pe profit. Nededucerea fiscala a acestor
provizioane determina aparitia unei diferente temporare deductibile in legatura
cu care o creanta privind impozitul pe profit amanat se recunoaste in
conditiile IAS 12.
11.8.4. Situatii identificate la retratare
Nu au fost identificate situatii referitoare la retratarea acestui element
de pasiv.
11.9. Datorii privind clientela
11.9.1. Definitii
Acest element de pasiv cuprinde ansamblul datoriilor fata de clientela,
alta decat institutiile de credit, cu exceptia datoriilor subordonate si a
datoriilor materializate prin titluri. Sunt incluse, in principal, urmatoarele:
- depozite la vedere;
- depozite la termen;
- depozite colaterale;
- imprumuturi primite de la clientela financiara;
- valori date in pensiune.
11.9.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Dobanzile de platit pentru depozite se inregistreaza in contabilitate in
conturile de datorii atasate, in contrapartida conturilor de cheltuieli.
Cu ocazia inventarierii datoriilor, evaluarea lor se va face la valoarea
actuala stabilita in functie de valoarea probabila de plata. Diferentele
constatate in minus nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente
mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus se
inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
11.9.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Aceleasi comentarii ca la pct. 11.8.
11.9.4. Situatii identificate la retratare
Nu au fost identificate situatii referitoare la retratarea acestui element
de pasiv.
11.10. Datorii constituite prin titluri
11.10.1. Definitii
Datoriile constituite prin titluri reprezinta imprumuturi obtinute de o
banca, pe baza emisiunii de titluri, pentru asigurarea necesitatilor de
lichiditati, pe termen scurt, mediu si lung. In categoria datoriilor
constituite prin titluri sunt incluse, in principal:
- certificate de depozit;
- titluri de piata interbancara;
- titluri de creanta negociabile;
- obligatiuni;
- alte datorii constituite prin titluri.
11.10.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Tratamentul contabil al certificatelor de depozit este cel prevazut pentru
datoriile privind clientela, desi in cadrul situatiilor financiare aceste
elemente sunt prezentate la categoria "datorii constituite prin
titluri".
Contabilitatea operatiunilor privind datoriile constituite prin titluri
asigura evidenta emisiunii si subscrierii de titluri si a rambursarii
imprumuturilor primite si plata dobanzilor aferente.
Imprumuturile primite pe baza titlurilor emise se inregistreaza in
conturile de datorii constituite prin titluri, la valoarea de rambursare.
Atunci cand suma de rambursat pentru datorii este mai mare decat suma primita,
diferenta se inregistreaza intr-un cont de activ. Aceasta se prezinta in bilant
ca o corectie a imprumutului din emisiunea de obligatiuni, iar in notele
explicative va fi prezentata distinct. Aceasta diferenta trebuie amortizata
prin sume anuale rezonabile, cel mai tarziu pana in momentul rambursarii
datoriei. Dobanzile datorate se inregistreaza in conturi de datorii atasate.
Cu ocazia inventarierii datoriilor, evaluarea lor se va face la valoarea
actuala stabilita in functie de valoarea probabila de plata. Diferentele
constatate in minus nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente
mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus se
inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
11.10.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Aceleasi comentarii ca la la pct. 11.8.
11.10.4. Situatii identificate la retratare
Nu au fost identificate situatii referitoare la retratarea acestui element
de pasiv.
11.11. Datorii subordonate
11.11.1. Definitii
Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite pe baza emisiunilor de
titluri sau imprumuturi subordonate, la termen sau pe durata nedeterminata, a
caror rambursare, in caz de lichidare, nu este posibila decat dupa plata
celorlalti creantieri. In categoria datoriilor subordonate se includ:
- titluri subordonate la termen. Titlurile subordonate la termen reprezinta
imprumuturi obtinute pe baza de titluri, destinate a fi capitalizate, respectiv
fonduri care, in baza unei conventii, sunt destinate sa finanteze in viitor o
marire de capital;
- titluri subordonate pe durata nedeterminata. Titlurile subordonate pe
durata nedeterminata au, in plus, urmatoarele caracteristici:
- sunt purtatoare de dobanda permanenta;
- rambursarea lor nu este posibila decat la initiativa bancii emitente;
- plata dobanzii anuale poate fi amanata pentru mai multi ani, in caz
de absenta a profiturilor distribuibile;
- imprumuturi participative. Imprumuturile participative sunt imprumuturi
de ultim rang, inferioare obligatiilor chirografare, care se caracterizeaza
prin urmatoarele:
- in caz de lichidare a bancii, imprumuturile nu sunt rambursate decat
dupa satisfacerea completa a tuturor celorlalti creantieri privilegiati sau
chirografari;
- in caz de redresare judiciara, rambursarea acestor imprumuturi si
plata remuneratiilor prevazute sunt suspendate pe toata perioada planului de
redresare;
- daca imprumutul participativ face obiectul unei conventii,
rambursarea imprumutului si plata remuneratiilor prevazute sunt suspendate pe
toata perioada necesara realizarii angajamentelor luate de banca fata de
creantieri in momentul incheierii conventiei respective;
- imprumuturi subordonate la termen. Reprezinta imprumuturi nereprezentate
printr-un titlu, avand urmatoarele caracteristici:
- imprumutatorii au acceptat ca drepturile lor sa fie neprioritare fata
de cele ale altor creantieri ai bancii;
- au fixata o data de rambursare;
- comporta o remuneratie fixa.
- imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata. Reprezinta imprumuturi
nereprezentate printr-un titlu, avand urmatoarele caracteristici:
- imprumutatorii au acceptat ca drepturile lor sa fie neprioritare fata
de cele ale altor creantieri ai bancii;
- data rambursarii imprumuturilor nu este fixata, iar aceasta se poate
face la initiativa bancii imprumutate.
11.11.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Cu ocazia inventarierii datoriilor, evaluarea lor se va face la valoarea
actuala stabilita in functie de valoarea probabila de plata. Diferentele
constatate in minus nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente
mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus se
inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste
elemente mentinandu-se de asemenea la valoarea lor de intrare.
11.11.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Provizioanele pentru diferentele constatate in plus la inventarierea
datoriilor se constituie in corespondenta cu conturi corespunzatoare de
cheltuieli, nefiind admise ca deductibile la calculul profitului impozabil
potrivit Hotararii Guvernului nr. 830/2002. In mod corespunzator, reluarea
acestor provizioane se face prin conturi de venituri, reprezentand venituri
neimpozabile la calculul impozitului pe profit.
Nededucerea fiscala a acestor provizioane determina aparitia unei diferente
temporare deductibile, in legatura cu care o creanta privind impozitul pe
profit amanat se recunoaste in conditiile IAS 12.
11.11.4. Situatii identificate la retratare
Nu au fost identificate situatii referitoare la retratarea acestui element
de pasiv.
11.12. Rezerve
11.12.1. Definitii
Acest element cuprinde rezervele legale, rezerva generala pentru riscul de
credit, rezervele statutare sau contractuale, rezerve pentru actiuni si parti
proprii si alte rezerve.
Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve, iar constituirea
rezervelor se face potrivit reglementarilor in vigoare din profitul net sau
brut al societatilor bancare.
Rezervele legale se constituie lunar din profitul bancii, in conditiile
legii. Potrivit Legii bancare nr. 58/1998, cu modificarile si completarile
ulterioare, bancile repartizeaza 20% din profitul brut pentru constituirea unui
fond de rezerva, pana cand fondul astfel constituit egaleaza capitalul social,
apoi, maxim 10%, pana in momentul in care fondul a ajuns de doua ori mai mare
decat capitalul social. Rezervele astfel constituite, in caz de micsorare, se
completeaza in conditiile prevazute de lege.
Rezerva generala pentru riscul de credit se constituie potrivit Legii
bancare nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, prin
repartizarea din profitul brut a sumelor destinate constituirii in limita a 2%
din soldul creditelor acordate.
Alte rezerve, neprevazute de lege sau de statut, pot fi constituite
facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor sau pentru
alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor, cu
respectarea prevederilor legale.
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, in
conformitate cu IAS 16 "Imobilizari corporale", trebuie reflectate in
contul "Rezerve din reevaluare".
Cu privire la plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor
corporale, aceleasi comentarii ca si in cazul societatilor nebancare sunt
aplicabile.
11.12.2. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Potrivit prevederilor Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, si
ale instructiunilor de aplicare, rezervele deductibile in cazul bancilor si al
sucursalelor din Romania ale bancilor persoane juridice straine, sunt cele
reglementate de Legea bancara nr. 58/1998, cu modificarile si completarile
ulterioare.
In luna sau in trimestrul in care profitul brut se diminueaza sau se
inregistreaza pierdere, sumele repartizate in cursul anului fiscal curent
pentru constituirea fondului de rezerva si a rezervei generale pentru riscul de
credit, deductibile la calculul profitului impozabil, se diminueaza sau se
anuleaza in mod corespunzator in declaratia privind impozitul pe profit.
Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor constituite din profitul
brut, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea lor actionarilor sub
forma dividendelor sau cu ocazia lichidarii societatii atrage impunerea sumelor
respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende.
11.12.3. Situatii identificate la retratare
Nu au fost identificate situatii referitoare la retratarea acestui element
de pasiv.
11.13. Operatiuni in devize
11.13.1. Definitii
Contabilitatea operatiunilor in devize evidentiaza operatiunile de schimb
la vedere si la termen, operatiunile cu titluri in devize, operatiunile privind
conturile curente, conturile de corespondent, depozitele, creditele si
imprumuturile in devize si alte operatiuni in devize.
11.13.2. Tratament contabil la aplicarea efectiva a Reglementarilor
contabile armonizate
Potrivit Reglementarilor contabile armonizate, elementele de activ si de
pasiv exprimate in devize trebuie convertite in lei la cursul de schimb la
vedere in vigoare la data intocmirii bilantului, cu exceptia activelor in
devize inregistrate ca imobilizari financiare, care sunt convertite in lei la
cursul de schimb in vigoare la data achizitionarii acestora.
Diferentele dintre valoarea de intrare a elementelor de activ si de pasiv
ce trebuie convertite in lei la cursul de schimb la vedere in vigoare la data
intocmirii bilantului si sumele rezultate in urma conversiei respectivelor
elemente vor fi evidentiate in conturile de venituri si cheltuieli.
Contabilizarea operatiunilor de schimb care genereaza risc de schimb
determina utilizarea conturilor "Pozitie de schimb" si
"Contravaloarea pozitiei de schimb", deschise in cadrul bilantului si
in afara bilantului, pe feluri de devize.
Imobilizarile corporale si necorporale, precum si stocurile achizitionate
in devize, operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate efectuate in
devize, capitalul social, precum si cheltuielile si veniturile aferente
datoriilor si creantelor atasate in devize, se contabilizeaza in moneda
nationala prin intermediul contului "Contravaloarea pozitiei de
schimb".
Pozitiile de schimb, lungi sau scurte, sunt determinate de urmatoarele
elemente:
- elementele de activ si de pasiv exprimate in devize, inclusiv dobanzile
calculate, de primit sau de platit, scadente sau nescadente;
- operatiunile de schimb la vedere si la termen;
- diferentele de dobanzi calculate in devize, de primit sau de platit,
scadente sau nescadente, referitoare la operatiunile in devize inregistrate in
afara bilantului;
- dobanzile in devize nescurse, de primit sau de platit, aferente
operatiunilor de bilant si in afara bilantului, atunci cand fac obiectul unei
operatiuni de acoperire.
Conturile "Pozitie de schimb" si "Contravaloarea pozitiei de
schimb" sunt conturi de legatura intre contabilitatea in devize si
contabilitatea in lei, utilizate pentru restabilirea echilibrului dintre active
si pasive, prin inregistrarea in contul de rezultate a castigurilor si/sau
pierderilor aferente evaluarii operatiunilor in devize.
Periodic, elementele exprimate in devize, de activ si de pasiv, din bilant
si in afara bilantului, se evalueaza in functie de natura acestora, la
cursurile de schimb ale pietei valutare comunicate de Banca Nationala a
Romaniei. Aceste cursuri se folosesc, de asemenea, in orice tranzactie ce are
loc intre banca si clientii sai, in cazurile in care nu se specifica utilizarea
unui anumit curs de schimb.
Pentru ca activele in devize inregistrate ca imobilizari financiare sa fie
convertite in lei la cursul de schimb in vigoare la data achizitionarii
acestora, diferentele aferente acestor elemente, rezultate in urma reevaluarii
pozitiei de schimb vor fi inregistrate in conturi analitice distincte deschise
in cadrul conturilor de imobilizari financiare.
Diferentele dintre sumele rezultate din evaluarea periodica a conturilor
"Pozitie de schimb" si sumele inscrise in conturile corespunzatoare
"Contravaloarea pozitiei de schimb" dupa inregistrarea diferentelor
din evaluarea activelor in devize inregistrate ca imobilizari financiare, se
inregistreaza in conturile de venituri sau cheltuieli privind operatiunile de
schimb, dupa caz.
Evaluarea operatiunilor inregistrate in conturile in afara bilantului,
corespunzator evaluarii conturilor "Pozitie de schimb", se face prin
utilizarea conturilor "Conturi de ajustare devize" in contrapartida
contului "Contravaloarea pozitiei de schimb".
Exemplu
Societatea bancara X primeste la data de 1 noiembrie 200X un imprumut de la
alta banca in valoare de 10.000 EUR.
Scadenta dobanzii este la finele lunii.
La data de 30 noiembrie 200X cursul de schimb este de 32.593 ROL/EUR.
La data de 31 decembrie 200X cursul de schimb este de 34.919 ROL/EUR.
Inregistrarile contabile aferente se prezinta astfel:
- La data de 1 noiembrie 200X - inregistrarea imprumutului primit:
Debit 121 "Conturi de corespondent 10.000 EUR
la banci"
(10.000 EUR x 32.593 = 325.930.000 lei)
Credit 1422 "Imprumuturi la termen primite 10.000
EUR
de la banci"
(10.000 EUR x 32.593 = 325.930.000 lei)
- La data de 30 noiembrie 200X - inregistrarea dobanzilor calculate si
neplatite:
Debit 3721 "Pozitia de schimb" 200 EUR
Credit 1427 "Datorii atasate"
200 EUR
si concomitent
Debit 6014 "Dobanzi la imprumuturile de la 6.518.600 lei
banci"
(200 EUR x 32.593 = 6.518.600 lei)
Credit 3722 "Contravaloarea pozitiei de 6.518.600
lei
schimb"
(200 EUR x 32.593 = 6.518.600 lei)
- Reevaluarea pozitiei de schimb la 30 noiembrie 200X:
- Pozitia de schimb (sold debitor cont 3721 "Pozitia de
schimb") = 200 EUR x 32.593 = 6.518.600 lei
- Contravaloarea pozitiei de schimb (sold creditor cont 3722
"Contravaloarea pozitiei de schimb") = 6.518.600 lei
- Diferente din reevaluarea pozitiei de schimb = 6.518.600 lei -
6.518.600 lei = 0
- La data de 31 decembrie 200X - inregistrarea dobanzilor calculate si
neplatite:
Debit 3721 "Pozitia de schimb" 200 EUR
Credit 1427 "Datorii atasate"
200 EUR
si concomitent
Debit 6014 "Dobanzi la imprumuturile de la 6.983.800 lei
banci"
(200 EUR x 34.919)
Credit 3722 "Contravaloarea pozitiei de 6.983.800
lei
schimb"
- Reevaluarea pozitiei de schimb la 31 decembrie 200X:
- Pozitia de schimb (sold debitor cont 3721 "Pozitia de
schimb") = 400 EUR x 34.919 = 13.967.600 lei
- Contravaloarea pozitiei de schimb (sold creditor cont 3722
"Contravaloarea pozitiei de schimb") = 13.502.400 lei
- Diferente din reevaluarea pozitiei de schimb = 13.967.600 - 13.502.400
= 465.200 lei
Debit 6061 "Pierderi din operatiuni de 465.200 lei
schimb si arbitraj"
Credit 3722 "Contravaloarea pozitiei de 465.200
lei
schimb"
11.13.3. Tratament fiscal la aplicarea efectiva a Reglementarilor contabile
armonizate
Calculul profitului impozabil la 31 decembrie 2002 se face cumulat de la
inceputul anului, diferentele rezultate din evaluarea periodica a contului
"Pozitia de schimb" se inregistreaza la venituri, respectiv cheltuieli,
dupa caz. Tratamentul fiscal al veniturilor si cheltuielilor astfel
inregistrate se prezinta dupa cum urmeaza:
- Pentru anul 2001 si perioada 1 ianuarie 2002 - 30 iunie 2002, diferentele
de curs valutar rezultate din reevaluarea pozitiei de schimb reprezinta
venituri neimpozabile, respectiv cheltuieli nedeductibile, dupa caz, potrivit
prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994, ulterior modificata;
Pentru perioada incepand cu 1 iulie 2002, conform Legii nr. 414/2002
privind impozitul pe profit, diferentele de curs valutar aferente pozitiei de
schimb reprezinta venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, dupa
caz.
Pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 61/2001 pentru
modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991, respectiv 31
august 2001, se inregistrau in conturi de venituri si cheltuieli numai
diferentele de curs valutar aferente pozitiei de schimb operationale dupa
deducerea sumelor aferente disponibilitatilor in devize, reprezentand aport la
capitalul social in devize/capitalul de dotare in devize si prime de emisiune
platite in devize. Diferentele de curs valutar aferente sumei
disponibilitatilor in devize, reprezentand aport la capitalul social in
devize/capitalul de dotare in devize si prime de emisiune platite in devize se
inregistrau pana la 31 august 2001 in contul "Alte rezerve".