ORDIN
Nr. 94 din 29 ianuarie 2001
pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de
Contabilitate
ACT EMIS DE: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 85 din 20 februarie 2001
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
Ministrul finantelor publice,
in baza Hotararii Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Finantelor Publice,
avand in vedere prevederile art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 704/1993
pentru aprobarea unor masuri de executare a Legii contabilitatii nr. 82/1991,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
(1) Se aproba Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
(2) Prezentele reglementari se aplica impreuna cu Legea contabilitatii nr.
82/1991, republicata, si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
Art. 2
(1) Reglementarile prevazute la art. 1 se aplica incepand cu situatiile
financiare ale anului 2000 de societatile comerciale cotate la Bursa de Valori
Bucuresti, unele regii autonome, companii si societati nationale, alte
intreprinderi de interes national, precum si de unele categorii specifice de
societati ce opereaza pe piata de capital, conform listei anexate care face
parte integranta din prezentul ordin.
(2) Pentru perioada 2001 - 2005 programul de implementare a prezentelor
reglementari este prevazut mai jos.
_____________________________________________________________________________
Sfarsitul Cifra de afaceri Total active pentru Numarul mediu
exercitiului a anului anterior anul anterior de salariati ai
financiar (euro) (euro) anului anterior
_____________________________________________________________________________
31 decembrie 2001 peste 9 milioane peste 4,5 milioane 250
31 decembrie 2002 peste 8 milioane peste 4,0 milioane 200
31 decembrie 2003 peste 7 milioane peste 3,5 milioane 150
31 decembrie 2004 peste 6 milioane peste 3,0 milioane 100
31 decembrie 2005 peste 5 milioane peste 2,5 milioane 50
_____________________________________________________________________________
Art. 3
(1) In primul an de aplicare situatiile financiare ale agentilor economici
care intra sub incidenta acestor reglementari se intocmesc in conformitate cu
Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si cu regulamentul pentru
aplicarea acesteia, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 704/1993, si vor fi
depuse la organele in drept pana la data de 15 aprilie a anului urmator, in
conformitate cu prevederile legale.
(2) Totodata acesti agenti economici au obligatia de a retrata situatiile
financiare intocmite potrivit prevederilor alineatului precedent, in
conformitate cu reglementarile prevazute la art. 1, urmand sa le depuna la
unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pana la data de 30
septembrie a anului urmator celui de raportare.
Art. 4
(1) Societatile comerciale care vor intra sub incidenta prezentelor
reglementari au obligatia sa auditeze situatiile financiare potrivit
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea
de audit financiar.
(2) Fac obiectul auditarii de catre auditori financiari, potrivit legii, si
situatiile financiare prevazute la art. 3 alin. (2), obtinute prin retratare in
primul an de aplicare a prezentelor reglementari.
Art. 5
(1) Societatile comerciale care nu se incadreaza in criteriile de marime
prevazute la art. 2 alin. (2) pot aplica prezentele reglementari dupa aprobarea
prealabila din partea Ministerului Finantelor Publice pe baza solicitarii
adresate Directiei de reglementari contabile.
(2) Societatile comerciale care intra sub incidenta prezentelor
reglementari, pe baza indeplinirii criteriilor de marime sau ca urmare a
optiunii acestora, au obligatia sa asigure continuitatea aplicarii acestor
reglementari si auditarea situatiilor financiare conform reglementarilor
nationale in domeniu.
Art. 6
Administratorilor societatilor comerciale, regiilor autonome, companiilor
si societatilor nationale, care vor aplica Reglementarile contabile armonizate
cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele
Internationale de Contabilitate potrivit programului aprobat prin prezentul
ordin, le revine raspunderea conform prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea
contabilitatii nr. 82/1991, republicata, de a adopta programe proprii prin care
sa asigure masurile necesare pentru aplicarea corespunzatoare a acestor
reglementari.
Art. 7
Directia de reglementari contabile va lua masuri pentru aducerea la
indeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Art. 8
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pe data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului
finantelor nr. 403/1999 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate
cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de
Contabilitate Internationale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 480 din 4 octombrie 1999, precum si Ordinul ministrului finantelor nr. 1.660/2000
pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de
Contabilitate.
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
LISTA
cuprinzand agentii economici care aplica prevederile Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 94/2001
I. LISTA CUPRINZAND SOCIETATILE COMERCIALE COTATE LA BURSA DE VALORI BUCURESTI
1. Aerostar - S.A. Bacau
2. Alro - S.A. Slatina
3. Amep American Packaging - S.A. Tecuci
4. Apsa - S.A. Baia Mare
5. Arctic - S.A. Gaesti
6. Armatura - S.A. Cluj-Napoca
7. Artrom - S.A. Slatina
8. Agras - S.A. Bucuresti
9. Rafinaria Astra - S.A. Ploiesti
10. Astra Vagoane - S.A. Arad
11. Antibiotice - S.A. Iasi
12. Aurora Targu Frumos - S.A. Iasi
13. Azomures - S.A. Targu Mures
14. Berceni - S.A. Bucuresti
15. Bermas - S.A. Suceava
16. Compa - S.A. Sibiu
17. Cos - S.A. Targoviste
18. Chimopar - S.A. Bucuresti
19. Automobile Dacia - S.A. Pitesti
20. Dorobantul - S.A. Ploiesti
21. Electroaparataj - S.A. Bucuresti
22. Allied Deals Elcond - S.A. Zalau
23. Energopetrol - S.A. Campina
24. Ema - S.A. Piatra-Neamt
25. Electroputere - S.A. Craiova
26. Electrotehnica - S.A. Bucuresti
27. Excelent - S.A. Bucuresti
28. Faur - S.A. Bucuresti
29. Feleacul - S.A. Cluj-Napoca
30. Frial - S.A. Constanta
31. Fortuna - S.A. Bucuresti
32. Hitrom - S.A. Vaslui
33. Impact - S.A. Bucuresti
34. Imsat - S.A. Bucuresti
35. International - S.A. Sinaia
36. Otel Inox - S.A. Targoviste
37. Mefin - S.A. Sinaia
38. Mopan - S.A. Targu Mures
39. Mopariv - S.A. Ramnicu Valcea
40. Nicolina - S.A. Iasi
41. Navol - S.A. Oltenita
42. Navrom - S.A. Galati
43. Oil Terminal - S.A. Constanta
44. Oltchim - S.A. Ramnicu Valcea
45. Policolor - S.A. Bucuresti
46. Petrolexportimport - S.A. Bucuresti
47. Prodplast - S.A. Bucuresti
48. Petros - S.A. Ploiesti
49. Petrolsub - S.A. Suplacu de Barcau
50. Rulmentul - S.A. Brasov
51. Rocar - S.A. Bucuresti
52. Robinete Industriale - S.A. Bacau
53. Sicomed - S.A. Bucuresti
54. Sidertrans - S.A. Calarasi
55. Silcotub - S.A. Zalau
56. Santierul Naval - S.A. Constanta
57. Santierul Naval - S.A. Orsova
58. Aker - S.A. Tulcea
59. Sofert - S.A. Bacau
60. Siretul - S.A. Pascani
61. Sinteza - S.A. Oradea
62. Turbomecanica - S.A. Bucuresti
63. Terapia - S.A. Cluj-Napoca
64. Turism Transilvania - S.A. Cluj-Napoca
65. U.C.M. - S.A. Resita
66. Upsom - S.A. Ocna Mures
67. Uton - S.A. Onesti
68. Uztel - S.A. Ploiesti
69. Prodvinalco - S.A. Cluj-Napoca
70. Rolast - S.A. Pitesti
71. Ves - S.A. Sighisoara
72. Zimtub - S.A. Zimnicea
II. LISTA CUPRINZAND COMPANIILE/SOCIETATILE NATIONALE SI ALTE SOCIETATI
COMERCIALE
1. Societatea Nationala "Transgaz" - S.A. Medias
2. Societatea Comerciala "Exprogaz" - S.A. Medias
3. Societatea Comerciala "Distrigaz-Nord" - S.A. Targu Mures
4. Societatea Comerciala "Distrigaz-Sud" - S.A. Bucuresti
5. Societatea Nationala "Depogaz" - S.A. Ploiesti
6. Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane - TAROM - S.A.
Bucuresti
7. Regia Autonoma "Monitorul Oficial" Bucuresti
8. Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. Bucuresti
9. Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti
10. Compania Nationala "Aeroportul International
Bucuresti-Otopeni" - S.A.
11. Regia Autonoma de Transport - Bucuresti
12. Societatea Nationala de Radiocomunicatii - S.A. Bucuresti
13. Regia Autonoma "Administratia Romana a Serviciilor de Trafic
Aerian - ROMATSA" - Bucuresti
14. Compania Nationala "Transelectrica" - S.A. Bucuresti
15. Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. Bucuresti
16. Societatea Comerciala "Hidroelectrica" - S.A. Bucuresti
17. Societatea Comerciala "Electrica" - S.A. Bucuresti
18. Societatea Nationala "Nuclearelectrica" - S.A. Bucuresti
19. Regia Autonoma "Administratia Nationala a Drumurilor din
Romania" - Bucuresti
20. Societatea Nationala de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A.
Bucuresti
III. LISTA CUPRINZAND SOCIETATILE COMERCIALE COTATE PE PIATA RASDAQ
1. Alprom - S.A. Slatina
2. Socep - S.A. Constanta
3. Ana-Imep - S.A. Pitesti
4. Brau Union - S.A. Reghin
5. Generalcom - S.A. Bucuresti
6. Titan - S.A. Bucuresti
7. Sanex - S.A. Cluj-Napoca
8. Cimentul - S.A. Turda
9. Romarc Fuel - S.A. Otopeni
10. Desfacere Marfuri Alimentare si Industriale "Unirea" - S.A.
Bucuresti
11. Lido - S.A. Bucuresti
12. Avicola - S.A. Buzau
13. Metex - S.A. Targoviste
14. Romportmet - S.A. Galati
15. ONT Carpati - S.A. Bucuresti
16. Timken-Romania - S.A. Ploiesti
17. Palace - S.A. Sinaia
18. Braiconf - S.A. Braila
19. Danubiana - S.A. Bucuresti
20. Mobitex - S.A. Bucuresti
21. Mangalia - S.A. Constanta
22. Santierul Naval - S.A. Braila
23. Uzinexport - S.A. Bucuresti
24. Grandemar - S.A. Cluj-Napoca
25. Napolact - S.A. Cluj-Napoca
26. Victoria Prahova - S.A. Floresti
27. Practic - S.A. Bucuresti
28. Umeb - S.A. Bucuresti
29. Constructii Bihor - S.A. Oradea
30. Electroprecizia - S.A. Sacele
31. Iame - S.A. Sfantu Gheorghe
32. Nord - S.A. Bucuresti
33. Morarit Panificatie Ialomita - S.A. Slobozia
34. Cariere Ilsom - S.A. Bistrita-Nasaud
35. Intfor - S.A. Galati
36. Energia - S.A. Constanta
37. Diham - S.A. Bucuresti
38. Metecom - S.A. Satu Mare
39. Asco - S.A. Bacau
40. Altur - S.A. Slatina
41. Geromed - S.A. Medias
42. Spicul - S.A. Buzau
43. Feroneria - S.A. Arad
44. Samobil - S.A. Satu Mare
45. Bere Grivita - S.A. Bucuresti
46. Cemacon - S.A. Zalau
47. Comautosport - S.A. Bucuresti
48. Bucur - S.A. Bucuresti
49. Delfincom - S.A. Bucuresti
50. Robinson - S.A. Predeal
51. Alcom - S.A. Zalau
52. Coremar - S.A. Constanta
53. Omnia - S.A. Ploiesti
54. Phoenix - S.A. Satu Mare
55. Comintex - S.A. Craiova
56. Norvea - S.A. Brasov
57. Nutricom - S.A. Oltenita
58. Comcereal Vrancea - S.A. Focsani
59. Componente Auto - S.A. Topoloveni
60. Comcereal - S.A. Constanta
61. Fam - S.A. Galati
62. Elpreco - S.A. Craiova
63. Flora - S.A. Bucuresti
64. Romcarbon - S.A. Buzau
65. Constructii Feroviare Moldova - S.A. Iasi
66. Dunarea - S.A. Galati
67. Biofarm - S.A. Bucuresti
68. Farmacom - S.A. Brasov
69. Comalta - S.A. Sfantu Gheorghe
70. Trefo - S.A. Galati
71. Olanesti - S.A. Baile Olanesti
72. Grivita - S.A. Bucuresti
73. Atric - S.A. Bucuresti
74. Stisom - S.A. Poiana Codrului - Satu Mare
75. Hepites - S.A. Galati
76. Galfinband - S.A. Galati
77. Litoral - S.A. Mamaia
78. Vitrometan - S.A. Medias
79. Barreco - S.A. Ramnicu Valcea
80. Alutus - S.A. Ramnicu Valcea
81. Comcereal - S.A. Calarasi
82. Comaliment - S.A. Resita
83. Unic - S.A. Targu Mures
84. Comcereal - S.A. Braila
85. Sut Carpati - S.A. Comuna Voluntari
86. Cristiro - S.A. Bistrita
87. Ilefor - S.A. Targu Mures
88. Farmaceutice Arcatim - S.A. Timisoara
89. Roti-Auto - S.A. Dragasani
90. Rafor - S.A. Campulung Moldovenesc
91. Romfelt - S.A. Bucuresti
92. Vincon - S.A. Focsani
93. Sidex - S.A. Galati
94. Petromidia - S.A. Constanta
95. Fortus - S.A. Iasi
96. Roman - S.A. Brasov
97. Tractorul - S.A. Brasov
98. Romcim - S.A. Bucuresti
99. Combinatul Siderurgic - S.A. Resita
100. Aro - S.A. Campulung
101. Aversa - S.A. Bucuresti
102. Upetrom 1 Mai - S.A. Ploiesti
103. Rafinaria Vega - S.A. Ploiesti
104. Republica - S.A. Bucuresti
105. Griro - S.A. Bucuresti
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
REGLEMENTARI CONTABILE
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene (C.E.E.) si
cu Standardele Internationale de Contabilitate
CUPRINS
DISPOZITII GENERALE
CAPITOLUL I REGLEMENTARI PRIVIND CONTABILITATEA SI SITUATIILE FINANCIARE
ALE INTREPRINDERII ...........................................
SECTIUNEA 1 CONTABILITATEA INTREPRINDERII
........................
SECTIUNEA a 2-a EXERCITIUL FINANCIAR
.................................
SECTIUNEA a 3-a SITUATIILE FINANCIARE ANUALE ALE INTREPRINDERII
......
SECTIUNEA a 4-a FORMA SI CONTINUTUL SITUATIILOR FINANCIARE ALE
INTREPRINDERII
.......................................
SECTIUNEA a 5-a PRINCIPII SI REGULI CONTABILE ........................
SECTIUNEA a 6-a APROBAREA SI SEMNAREA SITUATIILOR FINANCIARE ALE
INTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI
....
SECTIUNEA a 7-a RAPORTUL ADMINISTRATORILOR
...........................
SECTIUNEA a 8-a AUDITUL FINANCIAR
....................................
SECTIUNEA a 9-a APROBAREA SI DEPUNEREA SITUATIILOR FINANCIARE SI A
RAPORTULUI ANUAL ALE INTREPRINDERII
..................
SECTIUNEA a 10-a PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL INTREPRINDERII
........
CAPITOLUL II PLANUL DE CONTURI GENERAL
...................................
CAPITOLUL III FORMATUL BILANTULUI, CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE,
SITUATIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE, SITUATIEI MODIFICARILOR
CAPITALULUI PROPRIU SI EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR
EXPLICATIVE
.................................................
- BILANT ....................................................
- CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
..............................
- SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
.........................
- SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALULUI PROPRIU
................
- NOTELE EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE
...............
CAPITOLUL IV EXEMPLU DE CORESPONDENTA A PLANULUI DE CONTURI GENERAL CU
FORMATUL BILANTULUI SI CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
.......
CAPITOLUL V EXPLICAREA UNOR TERMENI UTILIZATI SI COLATERALI ACESTORA
....
CADRUL GENERAL DE INTOCMIRE SI PREZENTARE A SITUATIILOR FINANCIARE,
ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE INTERNATIONALE*1) DE CONTABILITATE
PREFATA Paragraful
nr.
INTRODUCERE ..................................................... 1 - 11
Obiect si statut ......................................... 1 - 4
Aria de aplicabilitate ................................... 5 - 8
Utilizatorii si necesitatile de informare ale acestora ... 9 - 11
OBIECTIVUL SITUATIILOR FINANCIARE ............................... 12 - 21
Pozitia financiara, performanta si modificarile pozitiei
financiare ............................................... 15 - 21
Note si materiale suplimentare ........................... 21
CONCEPTE DE BAZA ................................................ 22 - 23
Contabilitatea de angajament ............................. 22
Principiul continuitatii activitatii ..................... 23
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUATIILOR FINANCIARE ............ 24 - 46
Inteligibilitatea ........................................ 25
Relevanta ................................................ 26 - 30
Pragul de semnificatie ............................. 29 - 30
Credibilitatea ........................................... 31 - 38
Reprezentarea fidela ............................... 33 - 34
Prevalenta economicului asupra juridicului ......... 35
Neutralitatea ...................................... 36
Prudenta ........................................... 37
Integralitatea ..................................... 38
Comparabilitatea ......................................... 39 - 42
Limite ce privesc informatia relevanta si credibila ...... 43 - 45
Oportunitatea ...................................... 43
Raportul cost-beneficiu ............................ 44
Echilibrul intre caracteristicile calitative ....... 45
Imaginea fidela/Prezentarea fidela ....................... 46
STRUCTURILE SITUATIILOR FINANCIARE .............................. 47 - 81
Pozitia financiara ....................................... 49 - 52
Active ................................................... 53 - 59
Datorii .................................................. 60 - 64
Capitalul propriu ........................................ 65 - 68
Performanta .............................................. 69 - 73
Venituri ................................................. 74 - 77
Cheltuieli ............................................... 78 - 80
Ajustari pentru mentinerea nivelului capitalului ......... 81
RECUNOASTEREA STRUCTURILOR SITUATIILOR FINANCIARE ............... 82 - 98
Probabilitatea realizarii unor beneficii economice
viitoare ................................................. 85
Credibilitatea evaluarii ................................. 86 - 88
Recunoasterea activelor .................................. 89 - 90
Recunoasterea datoriilor ................................. 91
Recunoasterea veniturilor ................................ 92 - 93
Recunoasterea cheltuielilor .............................. 94 - 98
EVALUAREA STRUCTURILOR SITUATIILOR FINANCIARE ................... 99 - 101
CONCEPTELE DE CAPITAL SI DE MENTINERE A NIVELULUI CAPITALULUI ... 102 - 110
Conceptul de capital ..................................... 102 - 103
Conceptele de mentinere a nivelului capitalului si de
determinare a profitului ................................. 104 - 110
------------
*1) Versiune oficiala in limba romana acceptata de Grupul roman de lucru
pentru traducerea Standardelor Internationale de Contabilitate, recunoscut de
Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate.
DISPOZITII GENERALE
Prezentele reglementari stabilesc principiile si regulile contabile de
baza, forma si continutul situatiilor financiare anuale, avand ca scop general
asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/660/EEC) si continuarea
armonizarii cu Standardele Internationale de Contabilitate.
Aria de aplicabilitate
1. Prezentele reglementari privesc intocmirea, prezentarea, aprobarea si
publicarea situatiilor financiare ale intreprinderii.
2. Intreprinderile vor fi integrate in aria de aplicabilitate a acestor
reglementari dupa urmatorul program:
A. Pentru situatiile financiare ale anului 2000 aplicarea prezentelor
reglementari priveste trei categorii de unitati grupate astfel:
Categoria I - Intreprinderi cotate la Bursa de Valori Bucuresti
Categoria a II-a - Regii autonome, companii/societati nationale si
alte intreprinderi de interes national
Categoria a III-a - Categorii specifice de intreprinderi care opereaza
pe piata de capital.
B. Incepand cu exercitiul financiar al anului 2001 prezentele reglementari
vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel
putin doua dintre criteriile mentionate la art. 2 din Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu
Standardele Internationale de Contabilitate.
Criteriile respective vor fi determinate pe baza situatiilor financiare
publicate pentru exercitiul financiar anterior si a ratei de schimb euro/leu la
sfarsitul anului anterior.
C. Incepand cu exercitiul financiar al anului 2006 raman in afara
prezentelor reglementari numai intreprinderile care, potrivit legislatiei in
vigoare la acea data, se vor incadra in categoria societatilor mici si
mijlocii. Aceste intreprinderi vor aplica prevederile Legii contabilitatii nr.
82/1991, republicata, si ale regulamentului de aplicare a acesteia.
1. Incepand cu exercitiul financiar al anului 2000 intreprinderile vor
putea, cu aprobarea Ministerului Finantelor Publice, sa opteze pentru aplicarea
acestor reglementari inainte de data specificata, in functie de modul de
derulare a programului national de pregatire in domeniu.
2. In primul an de aplicare intreprinderile vor intocmi si depune la
organele in drept, pana la data de 15 aprilie a anului urmator, situatiile
financiare intocmite pe baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si
a regulamentului de aplicare a acesteia.
Aceste societati au obligatia de a intocmi situatiile financiare potrivit
prevederilor prezentelor reglementari, urmand sa le depuna la unitatile
teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pana la data de 30 septembrie a
anului urmator celui de raportare. Situatiile financiare respective vor fi
auditate de auditori financiari, in conformitate cu prevederile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.
CAP. 1
Reglementari privind contabilitatea si situatiile financiare ale
intreprinderii
SECTIUNEA 1
Contabilitatea intreprinderii
Moneda
1.1. - Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.
Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda
nationala, cat si in valuta. Pentru necesitatile proprii de informare
intreprinderile pot opta pentru intocmirea situatiilor financiare si intr-o
moneda stabila (euro, USD etc.).
Obligativitatea organizarii si tinerii contabilitatii
1.2. - Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii, in
conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata,
revine administratorului.
In acest scop persoana prevazuta la alineatul precedent trebuie sa asigure,
potrivit legii, conditiile necesare pentru: intocmirea documentelor
justificative privind operatiunile patrimoniale; organizarea si tinerea corecta
si la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea
regulilor de intocmire a situatiilor financiare, publicarea si depunerea la
termen a acestora la organele in drept; pastrarea documentelor justificative, a
registrelor si situatiilor financiare si organizarea contabilitatii de gestiune
adaptate la specificul intreprinderii.
1.3. - Potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea contabilitatii nr.
82/1991, republicata, precum si celorlalte prevederi legale referitoare la
intocmirea si utilizarea formularelor privind activitatea financiara si
contabila*1), orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul
efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in
contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative cuprind, de regula, urmatoarele elemente
principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea si sediul intreprinderii care intocmeste documentul;
c) numarul si data intocmirii acestuia;
d) mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii
patrimoniale (cand este cazul);
e) continutul operatiunii patrimoniale si, daca este cazul, temeiul legal
al efectuarii acesteia;
f) datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;
g) numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au
intocmit, vizat si aprobat, dupa caz;
h) alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor
efectuate.
------------
*1) Aceste prevederi sunt cuprinse in Hotararea Guvernului nr. 831/1997
pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara
si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea
acestora, in ordinele ministrului finantelor date in aplicarea acesteia, precum
si in Normele metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate,
comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si
contabila, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998.
Pastrarea registrelor si a documentelor justificative
1.4. - Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilitatii nr. 82/1991,
republicata, registrele de contabilitate, precum si documentele justificative,
care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, se pastreaza timp de zece
ani in arhiva persoanelor prevazute la art. 1 din lege, cu incepere de la data
incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor
de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative se
pastreaza in arhiva, de regula in forma lor originala, grupate in functie de
natura operatiunilor si in ordine cronologica in cadrul exercitiului financiar
la care acestea se refera. Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure
pastrarea si consultarea acestora in termenele prevazute de lege.
Potrivit art. 26 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, in caz
de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua
masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la
constatare.
Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile in cazurile
prevazute la alineatul precedent revine administratorilor intreprinderii sau
altei persoane care are obligatia sa gestioneze patrimoniul.
Documentele contabile reconstituite vor purta mentiunea
"Reconstituit".
SECTIUNEA a 2-a
Exercitiul financiar
2.1. - Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31
decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand acesta incepe la data
infiintarii, respectiv inmatricularii, potrivit legii, la registrul comertului.
SECTIUNEA a 3-a
Situatiile financiare anuale*1) ale intreprinderii
*1) Denumirea este preluata din Standardele Internationale de
Contabilitate. In Directiva a IV-a a C.E.E. prin conturile anuale se intelege
bilantul, contul de profit si pierdere si note.
3.1. - Fiecare intreprindere are obligatia sa intocmeasca situatii
financiare anuale.
3.2. - Situatiile financiare anuale trebuie sa cuprinda:
a) bilantul;
b) contul de profit si pierdere;
c) situatia modificarilor capitalului propriu;
d) situatia fluxurilor de trezorerie;
e) politici contabile si note explicative.
3.3. - Situatiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a
pozitiei financiare, performantei, modificarilor capitalului propriu si
fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii pentru respectivul exercitiu
financiar.
3.4. - Situatiile financiare trebuie sa respecte prevederile Legii
contabilitatii nr. 82/1991, republicata, ale reglementarilor cuprinse in
prezentul volum, ale Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internationale de
Contabilitate, prezentat in vol. 2, si ale Standardelor Internationale de
Contabilitate, incluse in vol. 3.
In cazul in care situatiile financiare respecta in totalitate prevederile
Ordinului ministrului finantelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, dar nu
respecta in totalitate prevederile incluse in vol. 3 (prevederi referitoare la
inflatie si/sau la consolidare), raportul de audit trebuie sa faca referiri
concrete la aceste aspecte.
3.5. - Daca nu exista nici un Standard International de Contabilitate
relevant, administratorii intreprinderii vor elabora politici contabile in
acord cu "Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare", prezentat in vol. 2, si se vor asigura ca situatiile
financiare furnizeaza informatii care sa fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; si
b) credibile in sensul ca:
(i) reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii;
(ii) reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu
doar forma juridica;
(iii) sunt neutre, adica nepartinitoare;
(iv) sunt prudente; si
(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.
3.6. - Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, va fi aplicata
impreuna cu: Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate*2) (vol.
1); Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare,
elaborat de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate*3) (vol.
2); Standardele Internationale de Contabilitate (vol. 3); Ghidurile
profesionale (vol. 4).
------------
*2) IAS, conform abrevierii din limba engleza pentru "International
Accounting Standards".
*3) IASC, conform abrevierii din limba engleza pentru "International Accounting
Standards Committee".
3.7. - La delimitarea prevederilor cuprinse in vol. 1 si 2 s-au avut in
vedere urmatoarele:
- Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a C.E.E.
si cu Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare,
elaborat de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate.
In situatiile in care tratamentul contabil prevazut de Directiva a IV-a a
C.E.E. este diferit de cel cuprins in Standardele Internationale de Contabilitate,
pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de
contabilitate societatile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre
acestea, astfel incat sa se asigure prezentarea unei imagini fidele a
evenimentului in cauza.
- Volumul 2 cuprinde Cadrul general de intocmire si prezentare a
situatiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internationale
de Contabilitate.
3.8. - Daca in imprejurari speciale ce privesc o intreprindere respectarea
uneia dintre prevederile cuprinse in vol. 1, 2 si 3 nu raspunde cerintei de a
prezenta o imagine fidela, administratorii intreprinderii se pot abate de la
cerintele acestora atat cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. In
acest caz intreprinderea trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele
aspecte:
a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situatiile financiare
prezinta o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei, fluxurilor de
trezorerie si a modificarilor capitalului propriu;
b) mentiunea ca intreprinderea a respectat sub toate aspectele
semnificative prevederile cuprinse in vol. 1, 2 si 3, cu exceptia abaterilor de
la o anumita cerinta a acestora, in vederea obtinerii unei imagini fidele;
c) prevederea sau standardul de la care s-a facut abatere, natura acesteia,
tratamentul contabil solicitat de reglementari sau de standarde si motivul
pentru care tratamentul prevazut de reglementari sau de standarde a fost
considerat necorespunzator in imprejurarile respective, precum si tratamentul
adoptat;
d) impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii, profitului
net sau pierderii nete a intreprinderii, activelor, datoriilor si asupra
fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii, pentru fiecare dintre exercitiile
financiare prezentate.
SECTIUNEA a 4-a
Forma si continutul situatiilor financiare ale intreprinderii
Aspecte generale
4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementari:
a) bilantul trebuie sa prezinte cel putin posturile enumerate in formatul
de bilant prezentat la pct. 4.10;
b) contul de profit si pierdere trebuie sa prezinte cel putin elementele
enumerate in formatul de cont de profit si pierdere prezentat la pct. 4.26;
c) situatia fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte elementele
enumerate intr-unul din formatele situatiei fluxurilor de trezorerie, prevazute
de IAS 7;
d) situatia modificarilor capitalului propriu va prezenta informatiile
cerute de Standardele Internationale de Contabilitate.
4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat in situatiile financiare ale
unei intreprinderi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decat se
cere in formatul adoptat, daca aceasta detaliere concura la prezentarea unei
informatii mai elocvente pentru utilizatorii de informatii.
4.3. - Bilantul unei intreprinderi si contul de profit si pierdere al
acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau
cheltuiala, care nu este prevazut in formatul adoptat.
4.4. - a) In situatia in care specificul activitatii intreprinderii
necesita astfel de dezvoltari, formatul bilantului si contului de profit si
pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu,
detalierile efectuandu-se numai la pozitiile numerotate cu numere arabe.
b) Structura bilantului si a contului de profit si pierdere, in special in
ceea ce priveste formatul obligatoriu, nu poate fi modificata de la un
exercitiu financiar la altul. In cazuri exceptionale se admit derogari de la
aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentata in notele explicative,
impreuna cu motivele care au determinat-o.
4.5. - Elementele din bilant si contul de profit si pierdere indicate cu
numere arabe pot fi cumulate intr-un singur element in situatiile financiare
ale unei intreprinderi, daca:
a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea pozitiei
financiare si a performantei intreprinderii pentru exercitiul financiar
respectiv; sau
b) cumularea imbunatateste claritatea prezentarii; valorile individuale ale
oricaror elemente combinate in acest fel vor fi prezentate in notele
explicative.
4.6. - In notele explicative trebuie sa se prezinte separat repartizarea
profitului net pe destinatii, respectiv:
a) dividendele propuse spre a fi platite. In conformitate cu prevederile
IAS 10, daca aceste dividende sunt propuse sau declarate dupa data bilantului,
intreprinderea nu trebuie sa le recunoasca ca datorie la data bilantului;
b) sumele repartizate la rezerve;
c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii
precedenti;
d) alte repartizari.
4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat in bilantul sau in
contul de profit si pierdere al unei intreprinderi, valoarea corespunzatoare
pentru exercitiul financiar precedent trebuie prezentata intr-o coloana
separata.
4.8. - In situatia in care valorile corespunzatoare exercitiului financiar
curent si precedent, inscrise in bilant si in contul de profit si pierdere, nu
sunt comparabile, cele aferente exercitiului precedent trebuie retratate
corespunzator, astfel incat sa se asigure comparabilitatea. Rezultatele
retratarii, motivele pentru care a fost facuta si modalitatea de efectuare a
acesteia trebuie prezentate in notele explicative.
4.9. - Nu se vor mentine in bilant si in contul de profit si pierdere acele
elemente (posturi) pentru care nu exista valori atat in exercitiul financiar
curent, cat si in cel precedent.
Formatul cerut pentru conturile anuale
4.10. - Formatul cerut pentru bilant este urmatorul:
Bilant
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire (cand reglementarile permit imobilizarea
acestora)
2. Cheltuieli de dezvoltare (cand reglementarile permit imobilizarea
acestora)
3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte
imobilizari necorporale, daca au fost:
a) achizitionate contra unei plati; sau
b) create de societate, in cazul in care reglementarile permit inscrierea
acestora in active
4. Fondul comercial, in cazul in care a fost achizitionat
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
III. Imobilizari financiare
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului
2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului, altele decat cele
comerciale
3. Titluri sub forma de interese de participare
4. Creante din interese de participare
5. Titluri detinute ca imobilizari
6. Alte creante
7. Actiuni proprii*1) (cu indicarea in note a valorii nominale)
------------
*1) Legislatia nationala permite inscrierea acestora in bilant.
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si materiale consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
II. Creante
(Sumele ce trebuie sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an
trebuie sa fie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului
3. Sume de incasat de la societatile la care se detin interese de
participare
4. Alte creante
5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat
III. Investitii financiare pe termen scurt
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului
2. Actiuni proprii*1) (cu indicarea in note a valorii nominale)
3. Alte investitii financiare pe termen scurt
------------
*1) Legislatia nationala permite inscrierea acestora in bilant.
IV. Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, prezentandu-se separat
imprumuturile in monede convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pentru asigurarile
sociale
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, prezentandu-se separat
imprumuturile in monede convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pentru asigurarile
sociale
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare
2. Alte provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I. Capital subscris (prezentandu-se separat capitalul varsat si cel
nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve pentru actiuni proprii
3. Rezerve statutare sau contractuale
4. Alte rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exercitiului financiar
Reglementari referitoare la bilant
4.11. - Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
elementele de activ si de pasiv ale intreprinderii la incheierea exercitiului,
precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
Bilantul cuprinde toate elementele de activ si de pasiv grupate dupa
natura, destinatie si lichiditate, respectiv natura, provenienta si exigibilitate.
4.12. - In cazul in care un element de activ sau o datorie este in relatie
cu mai mult de un alt element bilantier, relatia sa cu celelalte elemente
trebuie prezentata fie sub elementul la care apare, fie in notele explicative,
daca prezentarea este esentiala pentru intelegerea conturilor anuale.
4.13. - Actiunile proprii si actiunile detinute in filiale vor fi
prezentate distinct la posturile prevazute pentru acestea.
4.14. - Toate angajamentele sub forma garantiilor, girurilor si ipotecilor
de orice fel, in cazul in care nu indeplinesc conditiile pentru a fi
recunoscute in bilant ca active sau datorii, trebuie sa fie prezentate in mod
clar in notele explicative. Pentru orice garantie semnificativa care a fost
constituita trebuie facuta o prezentare detaliata, facandu-se totodata
distinctie atat intre diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia
romana, cat si intre acestea si tipurile de garantii pe care legislatia romana
nu le recunoaste. Daca angajamentele mentionate mai sus exista fata de
societati din cadrul grupului, se va face o prezentare separata.
4.15. - Cu exceptia situatiilor mentionate la pct. 4.5, pentru fiecare
element care se prezinta in cadrul postului "Active imobilizate"
trebuie furnizate urmatoarele informatii in notele explicative:
a) valorile corespunzatoare care privesc acest element, la inceputul si la
incheierea exercitiului financiar;
b) miscarile privind acest element, ocazionate de:
(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) in cursul exercitiului,
conform criteriilor mentionate la pct. 5.33 si 5.35;
(ii) intrari de active in timpul exercitiului financiar;
(iii) iesiri de active in timpul exercitiului respectiv; si
(iv) transferurile de active catre si din acel post bilantier, efectuate in
timpul exercitiului.
4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 lit. a) se vor determina pe
baza unuia dintre urmatoarele criterii:
a) costul de achizitie sau costul de productie;
b) oricare criteriu mentionat la pct. 5.33 si 5.35, fara a se tine seama de
amortizare si de provizioanele pentru depreciere.
4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se vor prezenta, in
conditiile pct. 4.15:
a) valoarea amortizarii cumulate si a provizioanelor pentru depreciere la
inceputul si la sfarsitul exercitiului;
b) valoarea amortizarii si a provizioanelor pentru depreciere care privesc
exercitiul financiar respectiv;
c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari si provizioane
pentru depreciere in cursul exercitiului, ca urmare a iesirii de active
imobilizate din patrimoniu;
d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii si provizioanelor
pentru depreciere care privesc exercitiile anterioare.
4.18. - In cazul in care in primul exercitiu financiar de aplicare a
acestor reglementari costul de achizitie sau costul de productie al unui activ
nu este cunoscut si nu exista informatii privind preturile sau cheltuielile
necesare pentru determinarea lui sau in cazul in care astfel de informatii nu pot
fi obtinute fara cheltuieli sau intarzieri nejustificate, costul de achizitie
sau costul de productie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.16 - 5.24,
de valoarea justa atribuita activului. Aceasta situatie va fi prezentata la
inceputul exercitiului financiar.
4.19. - In cazul in care se aplica prevederile pct. 5.35, miscarile
elementelor reprezentand active imobilizate la care se refera pct. 4.15 lit. b)
se vor prezenta tinandu-se seama de valoarea rezultata din reevaluare.
4.20. - Drepturile asupra imobilizarilor si alte drepturi similare, asa cum
sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilantiere
corespunzatoare.
4.21. - Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care
se refera la un exercitiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli in
avans". Acest element se va prezenta in bilant la lit. C. Nu sunt inscrise
aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creante".
4.22. - Veniturile recunoscute inainte de data incheierii exercitiului, dar
care se refera la un exercitiu financiar ulterior, se vor prezenta la
"Venituri in avans". Acest element se va prezenta in bilant la lit.
I. Nu sunt inscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la
"Datorii".
4.23. - Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:
a) o intreprindere are o obligatie curenta (legala sau implicita) generata
de un eveniment anterior;
b) este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile
economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si
c) poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, nu trebuie recunoscut un
provizion.
4.24. - Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli nu pot avea drept scop
corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelata strict
cu riscurile si cheltuielile previzibile.
4.25. - Provizioanele care figureaza in bilant la postul "Alte
provizioane" trebuie prezentate in notele explicative in masura in care
acestea sunt semnificative.
Contul de profit si pierdere
4.26. - Formatul cerut pentru contul de profit si pierdere este urmatorul:
Contul de profit si pierdere
1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate
si productie in curs de executie
3. Productia imobilizata
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
b) Alte cheltuieli din afara
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala, cu mentionarea distincta
a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale
b) Ajustarea valorii activelor circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
- Profitul sau pierderea din exploatare
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din
activele imobilizate, cu mentionarea separata a celor generate de societatile
din cadrul grupului
11. Venituri din dobanzi si alte venituri similare, cu mentionarea separata
a celor generate de societatile din cadrul grupului
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor
financiare detinute ca active circulante
13. Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare, cu mentionarea
separata a celor care privesc societatile din cadrul grupului
14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite ce nu apar in elementele de mai sus
20. Rezultatul exercitiului financiar
21. Rezultatul pe actiune:
- de baza
- diluat.
Prevederi ce privesc contul de profit si pierdere
4.27. - Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta,
veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si
rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).
Rezultatul pe actiune se prezinta atat pentru exercitiul curent, cat si
pentru cel precedent, indiferent ca este pozitiv sau negativ, in conformitate
cu prevederile IAS 33.
4.28. - In notele explicative se vor prezenta informatii privind valoarea si
natura veniturilor si cheltuielilor extraordinare (prezentate la pozitiile 15
si 16), cu exceptia cazului in care aceste valori sunt nesemnificative pentru
aprecierea rezultatelor. In mod similar vor fi prezentate veniturile si
cheltuielile care se refera la exercitiul financiar precedent.
Situatia fluxurilor de trezorerie
4.29. - Situatia fluxurilor de trezorerie se intocmeste potrivit unuia
dintre modelele prevazute in IAS 7 si exemplificate in cap. III.
Situatia modificarilor capitalului propriu
4.30. - Situatia modificarilor capitalului propriu este prezentata ca o
componenta separata a situatiilor financiare, care sa evidentieze:
a) profitul net sau pierderea neta a perioadei;
b) fiecare element de venit si cheltuiala, castig sau pierdere care, asa
cum este cerut de un standard, este recunoscut direct in capitalul propriu si
totalul acestor elemente; si
c) efectul cumulativ al modificarilor politicilor contabile si corectia
erorilor fundamentale.
In plus intreprinderile trebuie sa prezinte fie in situatia modificarilor
capitalului propriu, fie in notele explicative:
- tranzactiile de capital cu proprietarii si distributiile catre acestia;
- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la inceputul perioadei
si la data bilantului si modificarile pe parcursul perioadei; si
- o reconciliere intre valoarea contabila a fiecarei categorii de capital
propriu la inceputul si la sfarsitul perioadei, prezentand distinct fiecare
modificare.
SECTIUNEA a 5-a
Principii si reguli contabile
Principiile contabile
5.1. - Evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare ale unei
intreprinderi trebuie sa fie efectuata in acord cu principiile prezentate la
pct. 5.2 - 5.10.
5.2. - Principiul continuitatii activitatii. Acesta presupune ca
intreprinderea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor
previzibil, fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara
reducerea semnificativa a acesteia. Daca administratorii intreprinderii au luat
cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care
pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste
elemente trebuie prezentate in notele explicative. In cazul in care situatiile
financiare nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta
informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire
a raportarii financiare respective si motivele ce au stat la baza deciziei
conform careia intreprinderea nu isi mai poate continua activitatea.
5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea
aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in
contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor,
asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.
Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de
lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informatii mai relevante sau
mai credibile referitoare la operatiunile intreprinderii.
Este foarte importanta mentionarea in notele explicative a oricaror
modificari ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia:
daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat; efectul modificarii
asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor
activitatii societatii.
5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricarui element trebuie sa fie
determinata pe baza principiului prudentei. In mod special se vor avea in
vedere urmatoarele aspecte:
a) se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute pana la data
incheierii exercitiului financiar;
b) se va tine seama de toate obligatiile previzibile si de pierderile
potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau
pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca asemenea obligatii sau
pierderi apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului;
c) se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor,
chiar daca rezultatul exercitiului financiar este profit sau pierdere.
5.5. - Principiul independentei exercitiului. Se vor lua in considerare
toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru
care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a
efectuarii platilor.
5.6. - Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv*1).
In vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant se
va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau
de pasiv.
5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere al unui
exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului
precedent, cu exceptia corectiilor impuse de aplicarea IAS 8.
5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezinta active
nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv
veniturile cu cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si pasive
admise de Standardele Internationale de Contabilitate.
5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2).
Informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea
economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.
5.10. - Principiul pragului de semnificatie*3). Orice element care are o
valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor
financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu
functii similare trebuie insumate, nefiind necesara prezentarea lor separata.
5.11. - Pentru acele elemente a caror valoare este nesigura si care trebuie
incluse in situatiile financiare, in contabilitate trebuie facute cele mai bune
estimari. In acest scop este necesara uneori revizuirea valorilor lor pentru a
reflecta evenimentele ulterioare datei de inchidere a exercitiului financiar,
schimbarile de circumstante sau dobandirea unor noi informatii, ori de cate ori
acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificari trebuie
inclus in cadrul aceleiasi pozitii din bilant, respectiv din contul de profit
si pierdere, unde a fost reflectata si estimarea contabila initiala.
Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza, de asemenea,
informatii suplimentare cu privire la estimarile facute de management la data
bilantului. Daca aceste informatii ar fi fost cunoscute la data bilantului,
managementul ar fi putut face estimari mai bune. Prin urmare, daca situatiile
financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta si
informatiile suplimentare.
Abateri de la principiile contabile
5.12. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai in
cazuri exceptionale. Asemenea abateri se vor prezenta in notele explicative. De
asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri si o
evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare
si profitului sau pierderii intreprinderii.
------------
*1) Directiva a IV-a a C.E.E., art. 31 pct. 1 lit. e).
*2) Conform Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare (vol. 2, paragraful 35).
*3) Conform Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare (vol. 2, paragrafele 29 si 30).
TRATAMENTE CONTABILE
Aspecte generale
5.13. - Un activ, respectiv o datorie, se recunoaste numai atunci cand:
- este posibil ca acesta sa aduca intreprinderii beneficii economice
viitoare, respectiv sa genereze iesirea acestora; si
- costul sau poate fi evaluat in mod credibil.
Fiecare intreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua
nivelul sub care un element nu trebuie sa fie prezentat in bilant, ci trecut in
contul de profit si pierdere. De asemenea, rationamentul profesional trebuie
utilizat si la luarea deciziei referitoare la necesitatea inregistrarii
activelor in categorii separate sau intr-o singura categorie comuna.
In conformitate cu prevederile art. 7 si 9 din Legea contabilitatii nr.
82/1991, republicata, pentru evaluarea elementelor din bilant se stabilesc
urmatoarele reguli:
a) la data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza
in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se
stabileste astfel:
- bunurile reprezentand aport la capitalul social, la valoarea de aport
stabilita in urma evaluarii efectuate potrivit legii, in functie de pretul
pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;
- bunurile obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilita in
functie de pretul pietei, starea si amplasarea acestora.
Valoarea de aport si, respectiv, de utilitate se substituie costului de
achizitie;
- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie, denumita
cost de achizitie;
- bunurile produse in unitatea patrimoniala, la costul de productie.
Activele dobandite prin schimb cu alte active se inregistreaza la valoarea
justa a activelor primite in schimb.
Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele
nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in
gestiune a bunului respectiv.
In cazul mijloacelor fixe costul initial include si costurile estimate pentru
demontarea si mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a
amplasamentului la sfarsitul duratei de viata a acestuia. Aceste costuri se
reflecta prin constituirea unui provizion corespunzator. Costul de demontare si
mutare va fi inregistrat in contul de profit si pierdere de-a lungul vietii
mijlocului fix, prin includerea in cheltuiala anuala cu amortizarea.
Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost
initial recunoscut.
Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor
prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si
cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind
legate de fabricatia acestuia.
Cheltuielile generale de administratie si cele financiare nu se includ in
costurile de productie, cu exceptia situatiilor descrise in Standardele
Internationale de Contabilitate (vol. 3).
Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobanzile si
diferentele de curs aferente dobanzii privind imprumuturile, care sunt direct
atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ pe termen lung,
pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, daca sunt indeplinite
toate conditiile prevazute de IAS 23 si de Interpretarea SIC*1) - 2, daca se
aplica tratamentul alternativ prevazut de acestea.
Cheltuielile de desfacere nu se includ in costul de productie al unui bun.
Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferentelor
nefavorabile de curs valutar in valoarea contabila a activelor aferente nu
poate fi aplicat, intrucat nu sunt indeplinite conditiile prevazute de
Interpretarea SIC - 11.
Diferentele de schimb valutar provenind dintr-un imprumut de finantare
care, in esenta, este legat de investitia neta a unei intreprinderi de grup
romanesti intr-o entitate externa trebuie clasificate drept capital propriu in
situatiile financiare ale intreprinderii, pana la cedarea investitiei nete,
data la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, in
conformitate cu prevederile IAS 21;
b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la
valoarea actuala a fiecarui element, denumita si valoare de inventar, stabilita
in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei.
In cazul creantelor si datoriilor aceasta valoare se stabileste in functie
de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata;
c) la incheierea exercitiului elementele patrimoniale se evalueaza si se
reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv
valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
In acest scop valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea
stabilita pe baza inventarierii astfel:
- pentru elementele de activ diferentele constatate in plus intre valoarea
de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste
elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in
minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de
intrare a elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama
amortizarii, in cazul cand deprecierea este ireversibila sau se constituie un
provizion pentru depreciere, atunci cand deprecierea este reversibila, aceste
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferentele constatate in
minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in
contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventariere si
valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se
inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
La fiecare data a bilantului:
- elementele monetare exprimate in valuta trebuie raportate utilizandu-se
cursul de inchidere. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile,
se inregistreaza la venituri sau cheltuieli, dupa caz;
- elementele nemonetare trebuie raportate utilizandu-se cursul de schimb de
la data efectuarii tranzactiei; si
- elementele nemonetare inregistrate la valoarea justa si exprimate in valuta
trebuie raportate utilizandu-se cursul de schimb existent in momentul
determinarii valorilor respective;
d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum bunurile se
evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
------------
*1) SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Standing
Interpretations Committee".
5.14. - In cazul activelor imobilizate si circulante cu ciclu lung de
productie, respectiv mai mare de un an, daca costul de productie include
dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea producerii activului, acest
aspect trebuie prezentat in notele explicative, cu mentionarea valorii
dobanzilor aferente exercitiului financiar.
5.15. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.33 elementele prezentate in
situatiile financiare se vor evalua in conformitate cu prevederile pct. 5.16 -
5.32. Ajustarile la inflatie si tratamentele contabile alternative se vor
prezenta in situatiile financiare conform prevederilor pct. 5.35 - 5.40.
Imobilizari
5.16. - Cu exceptia cazurilor in care s-a inregistrat un provizion pentru
depreciere sau o reducere a valorii in conformitate cu prevederile pct. 5.17 -
5.20, valoarea ce urmeaza sa fie inscrisa in bilant pentru fiecare element al
imobilizarilor este reprezentata de costul de achizitie sau de costul de
productie.
5.17. - In cazul activelor cu durata normala de functionare limitata costul
de achizitie sau costul de productie din care s-a dedus valoarea reziduala
estimata se va diminua in mod sistematic pe perioada duratei de functionare a
activului prin calcularea amortismentelor corespunzatoare.
5.18. - In cazul diminuarii valorii unei imobilizari financiare ce a fost
inregistrata la lit. A pct. III se va constitui un provizion pentru depreciere
corespunzator acestei diminuari, stabilit ca diferenta intre costul de
achizitie si valoarea realizabila neta. Valoarea inscrisa trebuie sa fie cea
diminuata, iar provizioanele astfel constituite trebuie sa fie prezentate
separat in notele explicative.
5.19. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru depreciere
pentru fiecare activ imobilizat a carui valoare s-a diminuat, indiferent de
durata de utilizare a acelei imobilizari. Valoarea care trebuie inscrisa in
situatiile financiare va fi diminuata corespunzator, iar provizioanele astfel
constituite se vor prezenta separat in notele explicative.
5.20. - Daca motivele care au dus la constituirea provizionului pentru
depreciere, conform pct. 5.18 sau 5.19, au incetat sa mai existe intr-o anumita
masura, atunci acel provizion se va relua corespunzator la venituri. Aceste
reluari se vor prezenta separat in notele explicative. In situatia in care
deprecierea este superioara provizionului constituit, se constituie un
provizion suplimentar.
Reguli speciale aditionale privind imobilizarile
Cheltuieli de constituire
5.21. - O intreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. In
aceasta situatie suma reflectata in contul de imobilizari necorporale se va
amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele
inscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta
detaliat in notele explicative.
Cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si
alte drepturi si valori similare
5.22. - a) Aceste imobilizari necorporale vor fi inscrise in bilant numai
in anumite situatii descrise in vol. 3, unde se indica si perioada in care
acestea se amortizeaza, respectiv durata utila de viata.
b) Daca in bilant figureaza o valoare la postul "Cheltuieli de
dezvoltare", atunci in notele explicative trebuie prezentate urmatoarele
informatii:
(i) perioada pe parcursul careia valoarea cheltuielilor imobilizate este
sau urmeaza sa fie amortizata;
(ii) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.
Fondul comercial
5.23. - In cazurile in care fondul comercial este tratat ca un activ, de
regula in situatiile financiare consolidate, ca urmare a achizitiei de catre o
intreprindere a actiunilor altei intreprinderi, aplicarea pct. 5.16 - 5.20 cu
privire la fondul comercial se face pe baza urmatoarelor prevederi:
a) valoarea fondului comercial achizitionat trebuie amortizata sistematic
in limita prevederilor lit. b);
b) perioada de amortizare nu trebuie sa depaseasca durata de utilizare a
fondului comercial respectiv si in nici un caz nu poate depasi 20 de ani de la
data achizitiei;
c) in situatia in care fondul comercial achizitionat este prezentat in
bilant ca activ, se vor prezenta in notele explicative perioada aleasa pentru
amortizare si motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
Capitalizarea platilor viitoare de dobanda (Prime privind rambursarea
obligatiunilor)
5.24. - Atunci cand suma de rambursat pentru datorii este mai mare decat
suma primita, diferenta se inregistreaza intr-un cont de activ. Aceasta se
prezinta in bilant ca o corectie a imprumutului din emisiunea de obligatiuni,
iar in notele explicative va fi prezentata distinct. Aceasta diferenta trebuie
amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai tarziu pana in momentul
rambursarii datoriei.
Investitii
5.25. - Pentru intreprinderile asociate si participatiile minoritare se vor
prezenta distinct in bilant sumele incluse la lit. A pct. III. 3 si 4 (pct.
4.10).
Activele circulante
5.26. - Valoarea activelor circulante inregistrate in contabilitate va fi
egala cu costul de achizitie sau cu costul de productie al acestor elemente in
limita prevederilor pct. 5.13.
5.27. - Daca valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica
decat costul de achizitie sau costul de productie, atunci acea valoare
realizabila neta corespunzatoare activului circulant este cea care trebuie
prezentata in situatiile financiare, respectiv valoarea activului, mai putin
provizionul constituit.
5.28. - In situatia in care provizionul constituit devine total sau partial
fara obiect, intrucat motivele care au dus la constituirea acestuia, in vederea
respectarii prevederilor pct. 5.27, au incetat sa mai existe intr-o anumita
masura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzator la venituri.
Reguli privind stocurile si activele fungibile
5.29. - Valoarea care trebuie inscrisa in bilant pentru activele din
categoria "stocuri" si a activelor fungibile, inclusiv activele financiare,
poate fi determinata prin utilizarea oricarei metode mentionate la pct. 5.30
asupra activelor apartinand aceleiasi clase.
5.30. - Metoda aplicata trebuie sa fie considerata de administrator ca
fiind cea mai adecvata situatiei respective. Aceste metode sunt:
a) metoda FIFO;
b) metoda LIFO;
c) metoda costului mediu ponderat;
d) alta metoda similara, recunoscuta de reglementarile legale in vigoare.
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare
stocurilor si de la un exercitiu financiar la altul. Daca in situatii
exceptionale administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element
de stocuri sau active fungibile, trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:
(i) motivul schimbarii metodei;
(ii) efectele sale asupra rezultatului exercitiului.
5.31. - Daca valoarea prezentata in bilant la inchiderea exercitiului
difera semnificativ de valoarea realizabila neta (in cazul in care
intreprinderea intentioneaza sa nu utilizeze activele in procesul de
productie), respectiv de valoarea de recuperare (in situatia in care
intentioneaza sa utilizeze activele respective), aceasta diferenta se va
prezenta, pe total si pe categorii, in notele explicative.
Ajustari pentru diminuarea valorii activelor
5.32. - (1) Imobilizarile corporale, materiile prime si materialele
consumabile care sunt reinnoite in mod constant si a caror valoare globala este
de importanta secundara pentru intreprindere pot fi trecute in activ la o
cantitate si o valoare nemodificata, atunci cand acestea nu se modifica
semnificativ.
(2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectueaza in functie
de intentia intreprinderii de a pastra activul in scopul utilizarii sau
neutilizarii in productie. Daca intreprinderea intentioneaza sa utilizeze
activul in procesul de productie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor
este calculata prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea
contabila. Daca intreprinderea nu intentioneaza sa utilizeze activul in
procesul de productie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se
calculeaza prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila, in
conformitate cu prevederile IAS 36.
TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE
Aspecte generale
5.33. - Regulile stabilite la pct. 5.16 - 5.32 se vor numi in continuare
reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu exceptia celor stabilite la pct.
5.16 si 5.21 - 5.31, se vor numi in continuare reguli privind amortizarea si
provizioanele pentru depreciere. Referintele cu privire la regulile costului
istoric nu includ regulile privind amortizarea si provizioanele pentru
depreciere, asa cum se aplica ele in virtutea pct. 5.17 - 5.20.
Tratamente contabile alternative
5.34. - In conformitate cu prevederile pct. 5.36 - 5.40, valorile atribuite
activelor bilantiere mentionate la pct. 5.35 pot fi prezentate la o alta
valoare decat costul lor istoric, in conformitate cu prevederile pct. 5.37 si
prin derogare de la pct. 5.33.
5.35. - Pe toata perioada de implementare a programului de dezvoltare a
sistemului de contabilitate intreprinderile pot opta pentru una dintre
urmatoarele metode:
a) reevaluarea imobilizarilor corporale, in conformitate cu reglementarile
legale emise in acest scop, care tine seama de inflatie, utilitatea bunului,
starea acestuia si pretul pietei;
b) evaluarea prin metode care sunt destinate sa tina seama de inflatie,
pentru elementele prezentate in bilant, inclusiv capitalurile proprii, si
contul de profit si pierdere.
Intreprinderile care vor opta pentru ajustarea la inflatie potrivit IAS 29
intocmesc si prezinta un set distinct de situatii financiare cuprinzand
bilantul si contul de profit si pierdere, ajustate la inflatie.
Procesul retratarii situatiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de
intocmirea unei balante de verificare intermediare. Aceasta balanta constituie
sursa de informatii pentru intocmirea declaratiei fiscale dupa efectuarea
corectiilor prevazute de legislatia fiscala.
5.36. - In cazul in care valoarea unui activ al intreprinderii este
determinata potrivit uneia dintre cele doua metode prezentate mai sus, acea
valoare va fi atribuita activului la inregistrarea in contabilitate, in locul
costului de achizitie sau costului de productie sau al oricarei alte valori
atribuite inainte acelui activ. In astfel de cazuri regulile privind
amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de productie sau
a celui de achizitie cu valoarea atribuita cel mai recent acelui activ.
Informatii aditionale ce trebuie prezentate in cazul abaterii de la
regulile privind costul istoric
5.37. - In cazul aplicarii tratamentelor contabile alternative elementele
influentate de acestea, precum si baza de evaluare adoptata pentru determinarea
valorilor rezultate in urma reevaluarii efectuate ca urmare a aplicarii
tratamentului alternativ prevazut la pct. 5.35 a) trebuie prezentate, pentru
fiecare element semnificativ, in notele explicative.
5.38. - In cazul elementelor bilantiere influentate ca urmare a aplicarii
tratamentului alternativ prevazut la pct. 5.35 b), valorile rezultate in urma
ajustarii la inflatie trebuie prezentate intr-un set distinct cuprinzand
bilantul si contul de profit si pierdere, insotite de note explicative.
Rezerva din reevaluare
5.39. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor
corporale, in conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat in debitul
sau in creditul contului "Rezerve din reevaluare", dupa caz.
Cu toate acestea, majorarea constatata din reevaluare trebuie recunoscuta
ca venit in masura in care aceasta compenseaza o descrestere din reevaluarea
aceluiasi activ, recunoscuta anterior ca o cheltuiala.
In cazul in care valoarea contabila a unui activ este diminuata ca rezultat
al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscuta ca o cheltuiala. Cu
toate acestea, o diminuare rezultata din reevaluare trebuie scazuta direct din
orice surplus din reevaluare corespunzator, in masura in care diminuarea nu
depaseste valoarea inregistrata anterior ca surplus din reevaluare pentru
acelasi activ.
5.40. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentata in bilant la un subpost
separat in cadrul postului de capital si rezerve.
Surplusul din reevaluare inclus in capitalul propriu poate fi transferat
direct in rezultatul reportat atunci cand acest surplus este realizat. Se
considera ca intregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea
activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe masura ce
activul este folosit de intreprindere; in acest caz valoarea surplusului
realizat este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile
reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al
activului. Transferul din surplusul din reevaluare in rezultatul reportat nu se
efectueaza prin contul de profit si pierdere.
MODIFICARILE CAPITALULUI PROPRIU
5.41. - Modificarile capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta
distincta a situatiilor financiare. Aceasta trebuie sa cuprinda o prezentare a
soldurilor de deschidere si de inchidere pentru capitalul social, primele de
capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat si rezultatul exercitiului,
precum si modificarile acestora, indicandu-se:
a) suma la inceputul exercitiului financiar;
b) sumele transferate in sau din cont in timpul exercitiului financiar;
c) natura, sursa sau destinatia oricaror asemenea transferuri;
d) suma ramasa la sfarsitul exercitiului financiar.
NOTELE EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE
Aspecte generale
5.42. - Notele explicative contin informatii suplimentare, relevante pentru
necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si
rezultatele obtinute. Notele explicative trebuie prezentate intr-o maniera sistematica.
Fiecare element semnificativ al bilantului, contului de profit si pierdere,
situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei modificarilor capitalului
propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii
legate de acel element semnificativ. Pe langa informatiile ce trebuie
prezentate conform acestor reglementari si a celor cuprinse in vol. 3, notele
explicative trebuie sa includa, de asemenea, cel putin informatiile prevazute
la pct. 5.43 - 5.80.
5.43. - Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate
ori de cate ori este necesar, pentru buna lor intelegere:
a) numele intreprinderii care face raportarea;
b) faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii si nu
grupului;
c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile
financiare;
d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare;
e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (de exemplu, mii lei).
5.44. - Pentru elementele mentionate in notele explicative se va prezenta,
de regula, si suma corespunzatoare anului precedent celui la care se refera
acesta.
In situatia in care suma corespunzatoare nu este comparabila, aceasta
trebuie ajustata, prezentandu-se rezultatul ajustarii, modul de efectuare si
motivele pentru care aceasta a fost efectuata.
5.45. - Pct. 5.44 nu se aplica sumelor reprezentand:
a) modificari ale activelor imobilizate (pct. 4.15);
b) modificari ale amortizarii si provizioanelor pentru deprecierea activelor
imobilizate (pct. 4.17);
c) modificari ale provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli (pct. 5.54).
Prezentarea politicilor contabile
5.46. - Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile
adoptate de intreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilant,
ale profitului sau pierderii aferente fiecarui exercitiu, ale fluxurilor de
trezorerie si modificarilor capitalului propriu. In acest sens se vor mentiona
urmatoarele:
a) daca imobilizarile sunt incluse in situatiile financiare la costul
istoric, la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata la inflatie,
determinata potrivit IAS 29;
b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o
corecta intelegere a situatiilor financiare.
Se va mentiona totodata daca situatiile financiare au fost intocmite in
conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si cu
prevederile cuprinse in vol. 1, 2 si 3.
Informatii care vin in completarea bilantului
Capitalul social
5.47. - In legatura cu capitalul social al intreprinderii se vor furniza
urmatoarele informatii:
a) capitalul social subscris;
b) numarul si valoarea totala a fiecarui tip de actiuni emise, in cazul in
care exista mai multe tipuri de actiuni emise.
5.48. - In cazul in care capitalul social cuprinde si actiuni
rascumparabile se vor furniza urmatoarele informatii:
a) data cea mai apropiata si data limita la care intreprinderea poate
rascumpara respectivele actiuni;
b) daca acele actiuni trebuie rascumparate in mod obligatoriu sau daca
rascumpararea este la alegerea intreprinderii sau a actionarilor;
c) daca trebuie platita o prima de rascumparare si, in caz afirmativ, care
este valoarea acesteia.
5.49. - In situatia in care intreprinderea a emis actiuni in timpul
exercitiului financiar, in notele explicative se vor prezenta urmatoarele
informatii:
a) tipul de actiuni emise;
b) pentru fiecare tip de actiune, numarul de actiuni emise, valoarea lor
nominala totala si valoarea incasata de intreprindere la distribuirea lor.
5.50. - In ceea ce priveste eventualele drepturi legate de distribuirea
actiunilor se vor furniza urmatoarele informatii:
a) numarul, descrierea si valoarea actiunilor care fac obiectul exercitarii
acestor drepturi;
b) perioada pe parcursul careia drepturile pot fi exercitate;
c) pretul care trebuie platit pentru actiunile distribuite.
Obligatiuni
5.51. - In cazul in care intreprinderea a emis alte instrumente de capital
pe parcursul exercitiului financiar se vor prezenta urmatoarele informatii:
a) tipul instrumentelor de capital emise;
b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisa si suma
primita la emitere de catre intreprindere.
5.52. - In cazul in care obligatiunile emise de o intreprindere sunt
detinute de o persoana nominalizata sau imputernicita de acea intreprindere, in
notele explicative se vor mentiona valoarea nominala a obligatiunilor
respective si valoarea contabila a acestora.
Rezerve
5.53. - Pentru fiecare rezerva inclusa in capitalurile proprii se vor
descrie natura acesteia si scopul pentru care a fost constituita.
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
5.54. - Daca in timpul exercitiului financiar o suma este transferata la sau
de la provizioane pentru riscuri si cheltuieli, urmatoarele informatii vor fi
prezentate in notele explicative:
a) valoarea provizioanelor la inceputul exercitiului financiar;
b) sumele transferate la sau de la provizioane in timpul exercitiului financiar;
c) natura, sursa sau destinatia oricaror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfarsitul exercitiului financiar.
Informatii privind datoriile
5.55. - Pentru fiecare element care figureaza in conturile de datorii din
bilantul intreprinderii se va mentiona valoarea totala a datoriilor incluse in
acel post din bilant, care au termen de plata dupa 5 ani de la data inchiderii
exercitiului financiar.
5.56. - In ceea ce priveste datoriile care sunt incluse in categoria
prevazuta la pct. 5.55 trebuie mentionate clauzele legate de achitarea sau
rambursarea respectivei datorii, precum si rata dobanzii aferente.
5.57. - Pentru fiecare element care figureaza in conturile de datorii din
bilantul intreprinderii se vor mentiona, de asemenea:
a) valoarea totala a datoriilor incluse la acel post din bilant pentru care
intreprinderea a depus anumite garantii;
b) informatii privind natura acestor garantii depuse.
Garantii si alte obligatii contractuale financiare
5.58. - In notele explicative se vor specifica toate cazurile in care
intreprinderea a depus garantii sau a gajat, respectiv a ipotecat active
proprii pentru garantarea unor obligatii in favoarea unui tert, mentionandu-se,
daca este posibil, si valoarea acestora.
5.59. - Pentru orice obligatie eventuala pentru care nu s-a constituit
provizion se vor prezenta urmatoarele informatii:
a) valoarea precisa sau estimata a acelei obligatii;
b) aspectul juridic al obligatiei si efectul acesteia;
c) daca intreprinderea a depus vreo garantie semnificativa cu privire la
acea obligatie si, in caz afirmativ, natura acelei garantii.
5.60. - Totodata se vor prezenta detalii privind:
a) obligatiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care
s-au constituit provizioane incluse in bilantul intreprinderii;
b) orice obligatii privind grupurile;
c) orice astfel de obligatii viitoare pentru care nu s-au constituit
provizioane.
5.61. - De asemenea, se vor prezenta informatii referitoare la alte
obligatii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar
care sunt relevate pentru a aprecia situatia economica a intreprinderii.
Informatii privind anumite elemente de cheltuieli
5.62. - Valorile privind urmatoarele elemente de cheltuieli, care au fost
inregistrate in contul de profit si pierdere pe parcursul exercitiului
financiar, se vor prezenta separat in notele explicative:
a) cheltuielile cu chiriile si ratele achitate in cadrul unui contract de
leasing operational;
b) onorariile platite auditorilor financiari;
c) profitul sau pierderea aferenta iesirilor de mijloace fixe din
patrimoniu (vanzare, casare etc.), reprezentand diferenta dintre veniturile din
cedare, pe de o parte, si valoarea contabila neta a activului si cheltuielile
aferente cedarii, pe de alta parte.
Detalii privind impozitul pe profit
5.63. - Valoarea diferentei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru
exercitiul financiar curent si pentru exercitiile financiare anterioare, pe de
o parte, si valoarea impozitului ramas de plata aferent acelor ani, pe de alta
parte, se va prezenta in notele explicative daca aceasta diferenta este
semnificativa pentru scopul calcularii impozitelor viitoare.
Daca elementele bilantiere de natura activelor imobilizate si activelor
circulante constituie obiectul unor corectii valorice semnificative doar pentru
aplicarea legislatiei fiscale, suma lor trebuie prezentata in notele
explicative, cu o buna argumentare a acestor corectii.
De asemenea, in cazul in care calculul rezultatului exercitiului a fost
afectat de o evaluare a elementelor bilantiere, efectuata in exercitiul de
raportare sau intr-un exercitiu anterior in vederea obtinerii unei reduceri de
impozit, influenta respectiva se prezinta in notele explicative ori de cate ori
efectul unei astfel de evaluari asupra cheltuielii fiscale viitoare este
semnificativ.
5.64. - Se vor prezenta in acelasi timp si informatii cu privire la
proportia in care impozitul pe profit revine rezultatului activitatii ordinare,
respectiv rezultatului activitatii extraordinare. De asemenea, se va include
reconcilierea dintre rezultatul contabil al exercitiului financiar si
rezultatul fiscal, asa cum este prezentat in declaratia de impozit.
Detalii privind cifra de afaceri
5.65. - In cazul in care pe parcursul exercitiului financiar intreprinderea
si-a desfasurat activitatea in doua sau mai multe segmente de activitate care,
in opinia administratorilor, sunt substantial diferite intre ele din punct de
vedere al beneficiilor si al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar
sa se mentioneze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de
afaceri corespunzatoare.
5.66. - In cazul in care pe parcursul exercitiului financiar intreprinderea
a furnizat produse si servicii pe doua sau mai multe segmente geografice care,
in opinia administratorilor, sunt substantial diferite intre ele din punct de
vedere al riscurilor si al beneficiilor aferente, este necesar sa se mentioneze
valoarea cifrei de afaceri corespunzatoare acelor segmente.
5.67. - Identificarea sursei si a naturii riscurilor si beneficiilor
aferente segmentelor de activitate si, respectiv, segmentelor geografice se
bazeaza pe sistemul de raportare financiara interna si serveste prezentarii de
informatii destinate utilizatorilor situatiilor financiare cu scop general.
5.68. - In vederea aplicarii corespunzatoare a prevederilor pct. 5.65 si
5.66, daca in opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice
nu difera substantial intre ele, acestea se vor trata ca si cum ar fi un singur
segment de raportare.
Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de
activitate, respectiv geografic, care insa nu este semnificativa, poate fi
inclusa in valoarea cifrei de afaceri corespunzatoare altui segment.
5.69. - Daca in opinia administratorilor prezentarea oricarei informatii
cerute de pct. 5.65 - 5.68 ar putea prejudicia interesele economice ale
respectivei intreprinderi, acestia pot renunta la furnizarea acelei informatii,
cu conditia ca acest fapt sa fie mentionat in situatiile financiare.
Detalii privind salarizarea administratorilor si directorilor
5.70. - In notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile
platite sau care urmeaza sa fie platite administratorilor si directorilor care
detin aceste functii pe parcursul exercitiului financiar. De asemenea, se vor
mentiona distinct obligatiile contractuale in care intreprinderea este
implicata, cu privire la plata pensiilor catre fostii directori si
administratori, indicandu-se valoarea totala a obligatiei pentru fiecare
categorie de mai sus.
5.71. - Se va mentiona totodata valoarea avansurilor si creditelor acordate
de intreprindere directorilor si administratorilor sai in timpul exercitiului
financiar, indicandu-se rata dobanzii aplicate, principalele clauze ale
creditului, suma rambursata pana la acea data, existenta oricaror obligatii
viitoare de genul garantiilor pe care intreprinderea si le-a asumat in numele
acestora, precum si valoarea totala pentru fiecare categorie.
5.72. - Orice persoana care este sau a fost administrator ori director al
intreprinderii pe o perioada de 5 ani anteriori perioadei de raportare are
obligatia de a anunta intreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea
insasi, care ar putea fi necesare in scopul respectarii prevederilor pct. 5.70
si 5.71.
Detalii privind salariatii
5.73. - In notele explicative se vor mentiona urmatoarele informatii cu
privire la salariatii intreprinderii:
a) numarul mediu de salariati angajati in cursul exercitiului financiar;
b) numarul mediu de salariati pentru fiecare categorie de personal.
5.74. - Numarul mediu de salariati cu contract de munca se determina ca medie
aritmetica simpla a numarului zilnic al salariatilor, corespunzatoare zilelor
calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus saptamanal sau
sarbatorile legale pentru care se ia in calcul numarul salariatilor din ziua
precedenta, impartita la numarul total al zilelor calendaristice.
5.75. - Numarul mediu de salariati va fi, pentru fiecare luna a
exercitiului, urmatorul:
a) pentru aplicarea pct. 5.73 a), numarul persoanelor angajate de
intreprindere cu contract de munca in luna respectiva, indiferent daca acestea
au lucrat toata luna sau doar o parte din ea;
b) pentru aplicarea pct. 5.73 b), numarul persoanelor, calculat potrivit
pct. 5.74, pentru fiecare categorie de salariati, insumandu-se in fiecare caz
numarul de salariati din fiecare luna.
5.76. - Pentru toti salariatii care sunt luati in considerare la
determinarea numarului mediu anual cerut de pct. 5.73 a) trebuie prezentate
valorile totale ale:
a) salariilor platite sau de platit aferente acelui exercitiu financiar;
b) cheltuielilor cu asigurarile sociale suportate de intreprindere pentru
salariatii respectivi;
c) altor cheltuieli reprezentand contributiile intreprinderii pentru
pensiile salariatilor, cu exceptia cazurilor in care aceste valori sunt deja prezentate
in cadrul contului de profit si pierdere.
5.77. - Categoriile de salariati pentru care se cere numarul mediu anual de
la pct. 5.73 b) se vor determina in functie de decizia directorilor si
administratorilor intreprinderii, tinandu-se seama de modul in care este
organizata activitatea acesteia.
Alte aspecte
5.78. - In cazul in care anumite elemente exprimate initial intr-o moneda
straina au fost inregistrate in contabilitatea intreprinderii, reflectate in
bilant sau in contul de profit si pierdere, se va mentiona baza folosita pentru
exprimarea acelor elemente in raport cu moneda nationala.
5.79. - Intreprinderea va prezenta urmatoarele date, in cazul in care ele
nu au fost prezentate in situatiile financiare:
a) sediul si forma juridica ale intreprinderii, tara unde s-a infiintat si
adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde isi desfasoara
activitatea, daca este diferit de sediul oficial);
b) o descriere a naturii activitatii desfasurate de intreprindere si
principalele domenii de activitate;
c) numele societatii-mama si cel al detinatorului final in cadrul grupului;
d) totalul activelor, respectiv al pasivelor bilantiere;
e) orice alta informatie care, in opinia directorilor si administratorilor,
ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra intreprinderii respective.
Atunci cand evenimente ulterioare datei bilantului au o asemenea importanta
incat neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situatiilor
financiare de a face evaluari si de a lua decizii corecte, o intreprindere
trebuie sa prezinte urmatoarele informatii pentru fiecare categorie
semnificativa de evenimente neajustate, ulterioare datei bilantului:
a) natura evenimentului; si
b) o estimare a efectului financiar sau o declaratie conform careia o
astfel de estimare nu poate fi facuta.
5.80. - Pentru fiecare filiala, intreprindere asociata sau alte
intreprinderi in care se detin titluri de participare strategice pe care
directorii si administratorii le considera semnificative pentru activitatea
societatii in cauza trebuie prezentate urmatoarele informatii:
a) numele filialei, al intreprinderii asociate sau al altor intreprinderi
in care se detin titluri de participare strategice;
b) adresa sediului si tara unde a fost infiintata;
c) natura activitatii desfasurate;
d) tipul de actiuni si procentul pe care intreprinderea raportoare il
detine in cadrul respectivei societati;
e) data inchiderii ultimului exercitiu financiar al societatii in care se
detin titluri;
f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exercitiu;
g) totalul capitalului social si al rezervelor acesteia la sfarsitul acelui
exercitiu financiar.
Aceste societati vor face obiectul consolidarii, in conformitate cu
prevederile Ordinului ministrului finantelor nr. 772/2000 de aprobare a
Normelor privind consolidarea conturilor*1).
------------
*1) Pentru situatiile financiare ale anului 2000 consolidarea conturilor nu
are caracter obligatoriu, urmand sa se efectueze de societatile cuprinse in
esantionul reprezentativ, precum si de orice alte societati care opteaza pentru
aceasta.
SECTIUNEA a 6-a
Aprobarea si semnarea situatiilor financiare ale intreprinderii; aprobarea
distribuirii profitului
6.1. - Situatiile financiare ale unei intreprinderi se vor semna de
persoana responsabila cu elaborarea acestora.
6.2. - Situatiile financiare ale unei intreprinderi vor fi insusite de
consiliul de administratie, vor fi semnate in numele consiliului de
presedintele acestuia si vor fi aprobate de adunarea generala a actionarilor
sau asociatilor.
6.3. - Conform Legii societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea
profitului in adunarea generala anuala.
SECTIUNEA a 7-a
Raportul administratorilor
7.1. - Consiliul de administratie va elabora pentru fiecare exercitiu
financiar un raport care va contine:
a) o analiza fidela a evolutiei activitatii intreprinderii pe durata exercitiului
financiar si a situatiei sale la incheierea acestuia;
b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandata de consiliul de
administratie si aprobata de asociati/actionari;
c) informatii privind evenimente importante survenite de la incheierea
exercitiului financiar, care au afectat intreprinderea;
d) informatii asupra evolutiei probabile a activitatii intreprinderii;
e) informatii asupra activitatilor din domeniul cercetarii si dezvoltarii;
f) urmatoarele informatii in ceea ce priveste actiunile proprii ale
intreprinderii, care au fost achizitionate sau detinute la orice moment in
cursul exercitiului financiar;
(i) motivele oricaror achizitii efectuate in cursul exercitiului financiar;
(ii) numarul si valoarea nominala a actiunilor achizitionate si vandute in
cursul exercitiului financiar si ponderea pe care o reprezinta in capitalul
social;
(iii) in cazul achizitiilor sau vanzarilor, valoarea platilor sau
incasarilor pentru actiunile respective;
(iv) numarul si valoarea nominala ale tuturor actiunilor achizitionate si
detinute de intreprindere, precum si ponderea pe care o reprezinta acestea in
capitalul social;
(v) numarul si valoarea actiunilor anulate;
g) numele si pregatirea profesionala a fiecarui administrator;
h) politica privind protectia mediului.
7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de
administratie si se va semna in numele acestuia de presedintele consiliului.
SECTIUNEA a 8-a
Auditul financiar
(Prevederi referitoare la auditarea situatiilor financiare)
8.1. - Situatiile financiare anuale ale intreprinderii care fac obiectul
acestor reglementari vor fi auditate de auditori financiari, in conformitate cu
reglementarile nationale privind auditul financiar.
8.2. - Auditorul financiar se va asigura ca situatiile financiare intocmite
sunt in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991,
republicata, si cu cele cuprinse in volumele 1, 2 si 3, precum si daca
informatiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situatiile
financiare intocmite pentru acelasi exercitiu, pe baza procedurilor de audit
prevazute de Standardul International de Audit nr. 720.
8.3. - Societatile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea IAS 29, a
oricarui alt Standard International de Contabilitate sau a Normelor privind
consolidarea conturilor, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr.
772/2000, vor avea opinii de audit cu rezerve.
SECTIUNEA a 9-a
Aprobarea si depunerea situatiilor financiare si a raportului anual al
intreprinderii
9.1. - Cu minimum 15 zile inaintea adunarii generale a asociatilor sau
actionarilor, la care se discuta si se aproba situatiile financiare anuale,
intreprinderea are obligatia:
a) sa trimita o copie de pe situatiile financiare anuale ale
intreprinderii, aprobate de consiliul de administratie, impreuna cu raportul
administratorilor si raportul auditorilor asupra situatiilor financiare
respective, denumite generic raport anual, tuturor asociatilor sau
actionarilor; sau
b) sa notifice tuturor asociatilor sau actionarilor ca raportul anual este
disponibil la intreprindere, gratuit, la cerere.
9.2. - Situatiile financiare ale intreprinderii, aprobate de consiliul de
administratie, insotite de raportul administratorilor pentru exercitiul
financiar respectiv, precum si raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare
de catre adunarea generala a asociatilor sau actionarilor.
9.3. - O copie de pe situatiile financiare ale intreprinderii, aprobate de
consiliul de administratie, o copie de pe raportul administratorilor pentru
exercitiul financiar respectiv, precum si de pe raportul auditorilor asupra
situatiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administratie in termenul
prevazut de lege directiei teritoriale a Ministerului Finantelor Publice la
care intreprinderea este inregistrata.
9.4. - In conformitate cu prevederile legii societatilor comerciale, o
copie de pe situatiile financiare ale intreprinderii, aprobate de consiliul de
administratie si de asociati sau actionari, o copie de pe raportul
administratorilor pentru exercitiul financiar respectiv, precum si de pe
raportul auditorilor asupra situatiilor financiare vor fi trimise de consiliul
de administratie in termenul prevazut de lege la registrul comertului.
9.5. - Potrivit legii societatilor comerciale, consiliul de administratie
se va asigura ca situatiile financiare ale intreprinderii, raportul
administratorilor si raportul auditorilor sunt publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a, in termenul prevazut de lege.
SECTIUNEA a 10-a
Publicarea raportului anual al intreprinderii
10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociatilor sau
actionarilor, la cerere. In termen de doua zile de la primirea cererii o copie
de pe raportul anual va fi disponibila pentru consultare la sediul social al
firmei.
Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociati sau actionari,
iar pentru alte persoane decat acestia pretul raportului anual nu trebuie sa
depaseasca costul administrativ al acestuia.
10.2. - De fiecare data cand situatiile financiare si raportul
administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie sa fie reproduse in
forma si continutul pe baza carora auditorul si-a formulat opinia de audit.
Acestea vor fi insotite de textul integral al raportului auditorilor. Daca
auditorul a facut anumite obiectii sau a refuzat sa intocmeasca un raport
asupra situatiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat impreuna cu
motivele respective.
10.3. - In cazul in care situatiile financiare nu se publica integral ori
sunt diferite de cele intocmite conform legislatiei, se va preciza daca este
vorba de o versiune prescurtata sau diferita si se va face o referire la locul
unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 si 9.4. Daca situatiile financiare
nu au fost depuse inca, acest lucru trebuie mentionat. Opinia persoanei care a
auditat conturile nu poate insoti aceasta publicare, dar trebuie mentionat daca
opinia a fost data cu sau fara rezerve sau daca certificarea a fost refuzata.
CAP. 2
Planul de conturi general
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10. CAPITAL SI REZERVE
101. Capital*1)
1011. Capital subscris nevarsat
1012. Capital subscris varsat
1015. Patrimoniul regiei
1016. Patrimoniul public
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune
1042. Prime de fuziune
1043. Prime de aport
1044. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
105. Rezerve din reevaluare
1051. Rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al
primului an de aplicare a ajustarii la inflatie
1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative
106. Rezerve
1061. Rezerve legale
1062. Rezerve pentru actiuni proprii
1063. Rezerve statutare sau contractuale
1068. Alte rezerve
107. Rezerve din conversie
11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperata
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a
IAS, mai putin IAS 29
1173. Rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor
contabile
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale
1175. Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve
din reevaluare
12. REZULTATUL EXERCITIULUI
121. Profit si pierdere
129. Repartizarea profitului
13. SUBVENTII PENTRU INVESTITII
131. Subventii pentru investitii
15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
151. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
1511. Provizioane pentru litigii
1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte
actiuni similare legate de acestea
1514. Provizioane pentru restructurare
1518. Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli
16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat
1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de
banci
1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat
1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta
1623. Credite externe guvernamentale
1624. Credite bancare externe garantate de stat
1625. Credite bancare externe garantate de banci
1626. Credite de la trezoreria statului
1627. Credite bancare interne garantate de stat
166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare
1661. Datorii catre societatile din cadrul grupului
1662. Datorii catre societatile care detin interese de participare
167. Alte imprumuturi si datorii asimilate
168. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni
1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1685. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului
1686. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese
de participare
1687. Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate
169. Prime privind rambursarea obligatiunilor
------------
*1) In functie de forma juridica a intreprinderii se va inscrie: capital
social, patrimoniul regiei etc.
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI
20. IMOBILIZARI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire
203. Cheltuieli de dezvoltare
205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si
valori similare
2051. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi
si
valori similare achizitionate
2052. Brevete, licente si alte drepturi si valori similare obtinute cu
resurse proprii
207. Fond comercial
2071. Fond comercial
2075. Fond comercial negativ
208. Alte imobilizari necorporale
21. IMOBILIZARI CORPORALE
211. Terenuri si amenajari de terenuri
2111. Terenuri
2112. Amenajari de terenuri
212. Constructii
213. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare
2133. Mijloace de transport
2134. Animale si plantatii
214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active corporale
23. IMOBILIZARI IN CURS
231. Imobilizari corporale in curs
2311. Amenajari de terenuri si constructii
2312. Instalatii tehnice si masini
2313. Alte imobilizari corporale
232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
2321. Avansuri acordate pentru terenuri si constructii
2322. Avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini
2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale
233. Imobilizari necorporale in curs
234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale
26. IMOBILIZARI FINANCIARE
261. Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului
262. Titluri de participare detinute la societati din afara grupului
263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare
2633. Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din
cadrul grupului
2634. Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din
afara grupului
2635. Titluri de participare strategice in cadrul grupului
2636. Titluri de participare strategice in afara grupului
264. Titluri puse in echivalenta
265. Alte titluri imobilizate
267. Creante imobilizate
2671. Sume datorate de filiale
2672. Dobanda aferenta sumelor datorate de filiale
2673. Imprumuturi acordate pe termen lung
2674. Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung
2675. Creante legate de interesele de participare
2676. Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de participare
2677. Actiuni proprii - active imobilizate*1)
2678. Alte creante imobilizate
2679. Dobanzi aferente altor creante imobilizate
269. Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare
2691. Varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare
detinute la filiale din cadrul grupului
2692. Varsaminte de efectuat referitoare la interesele de participare
2698. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare
28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280. Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale si altor drepturi si valori similare
2807. Amortizarea fondului comercial
2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale
281. Amortizari privind imobilizarile corporale
2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri
2812. Amortizarea constructiilor
2813. Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor
si
plantatiilor
2814. Amortizarea altor imobilizari corporale
29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR
290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare
2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licente, marci comerciale
si alte drepturi si valori similare
2907. Provizioane pentru fondul comercial
2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale
291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de
terenuri
2912. Provizioane pentru deprecierea constructiilor
2913. Provizioane pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor
2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale
293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs
2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs
2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs
296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute
la filiale din cadrul grupului
2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute
la societati din afara grupului
2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub
forma
de interese de participare
2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate
2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale
2966. Provizioane pentru deprecierea imprumuturilor acordate pe termen
lung
2967. Provizioane pentru deprecierea creantelor legate de interesele de
participare
2968. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii - active
imobilizate
2969. Provizioane pentru deprecierea altor creante imobilizate
------------
*1) Sunt reflectate actiunile proprii clasificate in active imobilizate in
functie de intentia cu privire la durata de detinere de peste un an, stabilita
cu ocazia achizitiei sau reclasarii.
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE
30. STOCURI DE MATERII SI MATERIALE
301. Materii prime
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare
3022. Combustibili
3023. Materiale pentru ambalat
3024. Piese de schimb
3025. Seminte si materiale de plantat
3026. Furaje
3028. Alte materiale consumabile
303. Materiale de natura obiectelor de inventar
308. Diferente de pret la materii prime si materiale
33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
331. Produse in curs de executie
332. Lucrari si servicii in curs de executie
34. PRODUSE
341. Semifabricate
345. Produse finite
346. Produse reziduale
348. Diferente de pret la produse
3481. Diferente de pret la semifabricate
3485. Diferente de pret la produse finite
3486. Diferente de pret la produse reziduale
35. STOCURI AFLATE LA TERTI
351. Materii si materiale aflate la terti
354. Produse aflate la terti
3541. Semifabricate aflate la terti
3545. Produse finite aflate la terti
3546. Produse reziduale aflate la terti
356. Animale aflate la terti
357. Marfuri aflate la terti
358. Ambalaje aflate la terti
36. ANIMALE
361. Animale si pasari
368. Diferente de pret la animale si pasari
37. MARFURI
371. Marfuri
378. Diferente de pret la marfuri
38. AMBALAJE
381. Ambalaje
388. Diferente de pret la ambalaje
39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE
EXECUTIE
391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
392. Provizioane pentru deprecierea materialelor
3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile
3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor
de inventar
393. Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie
394. Provizioane pentru deprecierea produselor
3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor
3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite
3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate
la terti
3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti
3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti
3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la
terti
3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti
3957. Provizioane pentru deprecierea marfurilor aflate la terti
3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti
396. Provizioane pentru deprecierea animalelor
397. Provizioane pentru deprecierea marfurilor
398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor
CLASA 4 - CONTURI DE TERTI
40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
401. Furnizori
403. Efecte de platit
404. Furnizori de imobilizari
405. Efecte de platit pentru imobilizari
408. Furnizori - facturi nesosite
409. Furnizori - debitori
4091. Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura
stocurilor
4092. Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de
lucrari
41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
411. Clienti
4111. Clienti
4118. Clienti incerti sau in litigiu
413. Efecte de primit de la clienti
418. Clienti - facturi de intocmit
419. Clienti - creditori
42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421. Personal - salarii datorate
423. Personal - ajutoare materiale datorate
424. Participarea personalului la profit
425. Avansuri acordate personalului
426. Drepturi de personal neridicate
427. Retineri din salarii datorate tertilor
428. Alte datorii si creante in legatura cu personalul
4281. Alte datorii in legatura cu personalul
4282. Alte creante in legatura cu personalul
43. ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE
431. Asigurari sociale
4311. Contributia unitatii la asigurarile sociale
4312. Contributia personalului pentru pensia suplimentara
4313. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate
437. Ajutor de somaj
4371. Contributia unitatii la fondul de somaj
4372. Contributia personalului la fondul de somaj
438. Alte datorii si creante sociale
4381. Alte datorii sociale
4382. Alte creante sociale
44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE
441. Impozitul pe profit
4411. Impozitul pe profit curent
4412. Impozitul pe profit amanat
442. Taxa pe valoarea adaugata
4423. TVA de plata
4424. TVA de recuperat
4426. TVA deductibila
4427. TVA colectata
4428. TVA neexigibila
444. Impozitul pe salarii
445. Subventii
446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
447. Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate
448. Alte datorii si creante cu bugetul statului
4481. Alte datorii fata de bugetul statului
4482. Alte creante privind bugetul statului
45. GRUP SI ASOCIATI
451. Decontari in cadrul grupului
4511. Decontari in cadrul grupului
4518. Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului
452. Decontari privind interesele de participare
4521. Decontari privind interesele de participare
4528. Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare
455. Sume datorate asociatilor
4551. Asociati - conturi curente
4558. Asociati - dobanzi la conturi curente
456. Decontari cu asociatii privind capitalul
457. Dividende de plata
458. Decontari din operatii in participatie
4581. Decontari din operatii in participatie - pasiv
4582. Decontari din operatii in participatie - activ
46. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
461. Debitori diversi
462. Creditori diversi
47. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
471. Cheltuieli inregistrate in avans
472. Venituri inregistrate in avans
473. Decontari din operatii in curs de clarificare
48. DECONTARI IN CADRUL UNITATII
481. Decontari intre unitate si subunitati
482. Decontari intre subunitati
49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
491. Provizioane pentru deprecierea creantelor - clienti
495. Provizioane pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul
grupului si cu asociatii
4951. Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra societatilor din
cadrul grupului
4952. Provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la
interesele de participare
4953. Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor
496. Provizioane pentru deprecierea creantelor - debitori diversi
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
50. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501. Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul
grupului
502. Actiuni proprii
503. Actiuni
5031. Actiuni cotate
5032. Actiuni necotate
505. Obligatiuni emise si rascumparate
506. Obligatiuni
5061. Obligatiuni cotate
5062. Obligatiuni necotate
508. Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
5081. Alte titluri de plasament
5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament
509. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
5091. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen
scurt la societati din cadrul grupului
5098. Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe
termen
scurt
51. CONTURI LA BANCI
511. Valori de incasat
5112. Cecuri de incasat
5113. Efecte de incasat
5114. Efecte remise spre scontare
512. Conturi curente la banci
5121. Conturi la banci in lei
5124. Conturi la banci in valuta
5125. Sume in curs de decontare
518. Dobanzi
5186. Dobanzi de platit
5187. Dobanzi de incasat
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193. Credite externe guvernamentale
5194. Credite externe garantate de stat
5195. Credite externe garantate de banci
5196. Credite de la trezoreria statului
5197. Credite interne garantate de stat
5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53. CASA
531. Casa
5311. Casa in lei
5314. Casa in valuta
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale
5322. Bilete de tratament si odihna
5323. Tichete si bilete de calatorie
5328. Alte valori
54. ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive in lei
5412. Acreditive in valuta
542. Avansuri de trezorerie
58. VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne
59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
591. Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati
din cadrul grupului
592. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii
593. Provizioane pentru deprecierea actiunilor
595. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate
596. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor
598. Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si
creante
asimilate
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind animalele si pasarile
607. Cheltuieli privind marfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale
6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654. Pierderi din creante si debitori diversi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati
6582. Donatii si subventii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642. Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTAREA LA INFLATIE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli
6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele
6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare
a
obligatiunilor
688. Cheltuieli din ajustarea la inflatie
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat
698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai
sus*1)
------------
*1) Se utilizeaza conform reglementarilor legale.
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
70. CIFRA DE AFACERI
701. Venituri din vanzarea produselor finite
702. Venituri din vanzarea semifabricatelor
703. Venituri din vanzarea produselor reziduale
704. Venituri din lucrari executate si servicii prestate
705. Venituri din studii si cercetari
706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
707. Venituri din vanzarea marfurilor
708. Venituri din activitati diverse
71. VARIATIA STOCURILOR
711. Variatia stocurilor
72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
721. Venituri din productia de imobilizari necorporale
722. Venituri din productia de imobilizari corporale
74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subventii de exploatare
7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si
materiale consumabile
7413. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din
afara
7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si
protectia
sociala
7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare
7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
7582. Venituri din donatii si subventii primite
7583. Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
7584. Venituri din subventii pentru investitii
7588. Alte venituri din exploatare
76. VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizari financiare
7611. Venituri din titluri de participare detinute la filiale din
cadrul
grupului
7612. Venituri din titluri de participare detinute la societati din
afara grupului
7613. Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi
asociate din cadrul grupului
7614. Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi
asociate din afara grupului
7615. Venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului
7616. Venituri din titluri de participare strategice in afara grupului
7617. Venituri din alte imobilizari financiare
762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt
763. Venituri din creante imobilizate
764. Venituri din investitii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizari financiare cedate
7642. Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferente de curs valutar
766. Venituri din dobanzi
767. Venituri din sconturi obtinute
768. Alte venituri financiare
77. VENITURI EXTRAORDINARE
771. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele
similare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA INFLATIE
781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
7812. Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli
7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din provizioane
7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
financiare
7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
788. Venituri din ajustarea la inflatie
79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMANAT
791. Venituri din impozitul pe profit amanat
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
80. CONTURI IN AFARA BILANTULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri si garantii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri si garantii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi in afara bilantului
8031. Mijloace fixe luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite in pastrare sau custodie
8034. Debitori scosi din activ, urmariti in continuare
8035. Debitori din amenzi si penalitati pretinse
8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenta
8038. Alte valori in afara bilantului
89. BILANT
891. Bilant de deschidere
892. Bilant de inchidere
CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE
90. DECONTARI INTERNE
901. Decontari interne privind cheltuielile
902. Decontari interne privind productia obtinuta
903. Decontari interne privind diferentele de pret
92. CONTURI DE CALCULATIE
921. Cheltuielile activitatii de baza
922. Cheltuielile activitatilor auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de productie
924. Cheltuieli generale de administratie
925. Cheltuieli de desfacere
93. COSTUL PRODUCTIEI
931. Costul productiei obtinute
933. Costul productiei in curs de executie
CAP. 3
Formatul bilantului, contului de profit si pierdere, situatiei fluxurilor
de trezorerie, situatiei modificarilor capitalului propriu si exemple de
prezentare a notelor explicative
BILANT
incheiat la data de 31 decembrie .......
- mii lei -
________________________________________________________________________________
Nr. Sold la
rd.
-------------------
inceputul
sfarsitul
anului anului
________________________________________________________________________________
A B 1 2
________________________________________________________________________________
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 01
(ct. 201-2801)
2. Cheltuieli de dezvoltare 02
(ct. 203-2803-2903)
3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi
si valori similare si alte imobilizari
necorporale 03
(ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)
4. Fondul comercial 04
(ct. 2071-2807-2907-2075)
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs 05
(ct. 233+234-2933)
TOTAL: (rd. 01 la 05) 06
II. IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri si constructii 07
(ct. 211+212-2811-2812-2911-2912)
2. Instalatii tehnice si masini 08
(ct. 213-2813-2913)
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 09
(ct. 214-2814-2914)
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs 10
(ct. 231+232-2931)
TOTAL: (rd. 07 la 10) 11
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
1. Titluri de participare detinute la societatile
din cadrul grupului 12
(ct. 261-2961)
2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului 13
(ct. 2671+2672-2965)
3. Titluri sub forma de interese de participare 14
(ct. 263-2963)
4. Creante din interese de participare 15
(ct. 2675+2676-2967)
5. Titluri detinute ca imobilizari 16
(ct. 262+264+265-2962-2964)
6. Alte creante 17
(ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969)
7. Actiuni proprii (ct. 2677-2968) 18
TOTAL: (rd. 12 la 18) 19
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20
(rd. 06+11+19)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile 21
(ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+
303+/-308+351+358+381+/-388-391-3921-3922-3951-
3958-398)
2. Productia in curs de executie 22
(ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952)
3. Produse finite si marfuri 23
(ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+357+
361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953-3954-3956-
3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri 24
(ct. 4091)
TOTAL: (rd. 21 la 24) 25
II. CREANTE
1. Creante comerciale 26
(ct. 4092+4111+4118+413+418-491)
2. Sume de incasat de la societatile din cadrul 27
grupului
(ct. 4511+4518-4951)
3. Sume de incasat din interese de participare 28
(ct. 4521+4528-4952)
4. Alte creante 29
(ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+
445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187)
5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat 30
(ct. 456-4953)
TOTAL: (rd. 26 la 30) 31
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1. Titluri de participare detinute la societatile
din cadrul grupului 32
(ct. 501-591)
2. Actiuni proprii (ct. 502-592) 33
3. Alte investitii financiare pe termen scurt 34
(ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-
596-598+5113+5114)
TOTAL: (rd. 32 la 34) 35
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 36
(ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+
5328+5411+5412+542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37
(rd. 25+31+35+36)
C. CHELTUIELI IN AVANS 38
(ct. 471)
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 39
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2. Sume datorate institutiilor de credit 40
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+
5198)
3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419) 41
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42
5. Efecte de comert de platit (ct. 403+405) 43
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 44
(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de participare 45
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte 46
datorii pentru asigurarile sociale
(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+
427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+
4481+4551+4558+456+457+4581+462+473+509+5186+
5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd. 39 la 46) 47
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 48
(rd. 37+38-47-62)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49
(rd. 20+48)
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 50
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2. Sume datorate institutiilor de credit 51
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+
5198)
3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419) 52
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53
5. Efecte de comert de platit (ct. 403+405) 54
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 55
(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de participare 56
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si 57
datorii pentru asigurarile sociale
(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+
427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+
4481+4551+4558+456+457+4581+462+473+509+5186+
5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd. 50 la 57) 58
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii
similare 59
2. Alte provizioane 60
(ct. 151)
TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61
I. VENITURI IN AVANS 62
(ct. 131+472)
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 64 la 66), 63
din care:
- capital subscris nevarsat (ct. 1011) 64
- capital subscris varsat (ct. 1012) 65
- patrimoniul regiei (ct. 1015) 66
II. PRIME DE CAPITAL 67
(ct. 1041+1042+1043+1044)
Sold C
III. REZERVE DIN REEVALUARE ------ 68
(ct. 105) Sold D 69
IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) 70
1. Rezerve legale (ct. 1061) 71
2. Rezerve pentru actiuni proprii 72
(ct. 1062)
3. Rezerve statutare sau contractuale 73
(ct. 1063)
4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74
Sold C
V. REZULTATUL REPORTAT ------ 75
(ct. 117) Sold D 76
Sold C
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI ------ 77
(ct. 121) Sold D 78
Repartizarea profitului (ct. 129) 79
TOTAL CAPITALURI PROPRII 80
(rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79)
Patrimoniul public (ct. 1016) 81
TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82
________________________________________________________________________________
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
la data de 31 decembrie ........
- mii lei -
________________________________________________________________________________
Nr. Exercitiul
financiar
Denumirea indicatorului rd.
____________________
precedent
incheiat
________________________________________________________________________________
A B 1 2
________________________________________________________________________________
1. Cifra de afaceri neta 01
(rd. 02 la 04)
Productia vanduta 02
(ct. 701+702+703+704+705+706+708)
Venituri din vanzarea marfurilor (ct. 707) 03
Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei
de afaceri nete 04
(ct. 7411)
Sold C
2. Variatia stocurilor ------ 05
(ct. 711) Sold D 06
3. Productia imobilizata 07
(ct. 721+722)
4. Alte venituri din exploatare 08
(ct. 758+7417)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09
(rd. 01+05-06+07+08)
5.a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele
consumabile 10
(ct. 601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale 11
(ct. 603+604+606+608)
b) Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa) 12
(ct. 605-7413)
Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 13
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14
a) Salarii (ct. 641-7414) 15
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 16
(ct. 645-7415)
7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si
necorporale (rd. 18-19) 17
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18
a.2) Venituri (ct. 7813+7815) 19
7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 20
(rd. 21-22)
b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21
b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23
8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe 24
(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+
628-7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate (ct. 635) 25
8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele
cedate (ct. 658) 26
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli (rd. 28-29) 27
Cheltuieli (ct. 6812) 28
Venituri (ct. 7812) 29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30
(rd. 10 la 14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 09-30) 31
- Pierdere (rd. 30-09) 32
9. Venituri din interese de participare 33
(ct. 7613+7614+7615+7616)
- din care, in cadrul grupului 34
10. Venituri din alte investitii financiare si creante
ce fac parte din activele imobilizate 35
(ct. 7611+7612)
- din care, in cadrul grupului 36
11. Venituri din dobanzi (ct. 766) 37
- din care, in cadrul grupului 38
Alte venituri financiare 39
(ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40
(rd. 33+35+37+39)
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a
investitiilor financiare detinute ca active
circulante (rd. 42-43) 41
Cheltuieli (ct. 686) 42
Venituri (ct. 786) 43
13. Cheltuieli privind dobanzile (ct. 666-7418) 44
- din care, in cadrul grupului 45
Alte cheltuieli financiare 46
(ct. 663+664+665+667+668+688)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47
(rd. 41+44+46)
REZULTATUL FINANCIAR:
- Profit (rd. 40-47) 48
- Pierdere (rd. 47-40) 49
14. REZULTATUL CURENT:
- Profit (rd. 31+48) 50
- Pierdere (rd. 32+49) 51
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR:
- Profit (rd. 52-53) 54
- Pierdere (rd. 53-52) 55
VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57
REZULTATUL BRUT:
- Profit (rd. 56-57) 58
- Pierdere (rd. 57-56) 59
18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) 60
19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in
elementele de mai sus (ct. 698) 61
20. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR:
- Profit 62
- Pierdere 63
21. Rezultatul pe actiune
- de baza 64
- diluat 65
________________________________________________________________________________
SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
la data de 31 decembrie .... - exemplu
- mii lei -
a) Metoda directa
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:
- incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;
- incasarile in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si
alte venituri;
- platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii;
- platile in numerar catre si in numele angajatilor;
- platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot
fi identificate in mod specific cu activitatile de investitii si de finantare.
Fluxuri de numerar din activitati de investitii:
- platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe,
active necorporale si alte active pe termen lung;
- incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si
echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;
- platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si
de creanta ale altor intreprinderi;
- incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si
de creanta ale altor intreprinderi;
- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;
- incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor
efectuate catre alte parti.
Fluxuri de numerar din activitati de finantare:
- veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de
capital propriu;
- platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara
actiunile intreprinderii;
- veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si
alte imprumuturi;
- rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;
- platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate
de o operatiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la inceputul perioadei
Numerar la finele perioadei
b) Metoda indirecta
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:
- rezultat net;
- modificarile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
- ajustari pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse la
activitatile de investitii sau de finantare.
Fluxuri de numerar din activitati de investitii:
- platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe,
active necorporale si alte active pe termen lung;
- incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si
echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;
- platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si
de creanta ale altor intreprinderi;
- incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si
de creanta ale altor intreprinderi;
- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;
- incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor
efectuate catre alte parti.
Fluxuri de numerar din activitati de finantare:
- veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de
capital propriu;
- platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara
actiunile intreprinderii;
- veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si
alte imprumuturi;
- rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;
- platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate
de o operatiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la inceputul perioadei
Numerar la finele perioadei
SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALULUI PROPRIU
la data de 31 decembrie .......... - exemplu
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Total, din care
B - prin transfer
- mii lei -
________________________________________________________________________________
Element al Sold la Cresteri Reduceri Sold la
capitalului propriu 1 ianuarie ________ ________ 31
decembrie
A B A B
________________________________________________________________________________
0 1 2 3 4 5 6
________________________________________________________________________________
Capital subscris
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Rezerve pentru actiuni proprii
Rezerve statutare sau contractuale
Alte rezerve
Rezerve din conversie
Rezultatul reportat
Profit nerepartizat
----------------------
Pierdere neacoperita
Rezultatul reportat provenit din
adoptarea pentru prima data a IAS,
mai putin IAS 29
Sold creditor
----------------------
Sold debitor
Rezultatul reportat provenit din
modificarile politicilor contabile
Sold creditor
----------------------
Sold debitor
Rezultatul reportat provenit din
corectarea erorilor fundamentale
Sold creditor
----------------------
Sold debitor
Rezultatul reportat reprezentand
surplusul realizat din rezerve din
reevaluare
Rezultatul exercitiului financiar
Sold creditor
----------------------
Sold debitor
________________________________________________________________________________
NOTA:
Prezentarile cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie sa fie
insotite de informatii referitoare la:
- natura modificarilor;
- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
- orice alte informatii semnificative.
EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE
1. Active imobilizate
2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situatia creantelor si datoriilor
6. Principii, politici si metode contabile
7. Actiuni si obligatiuni
8. Informatii privind salariatii, administratorii si directorii
9. Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori
economico-financiari
10. Alte informatii
Nota 1
Active imobilizate
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Sold la 1 ianuarie
B - Sold la 31 decembrie
- mii lei -
________________________________________________________________________________
Valoarea bruta*) Deprecieri*)
(amortizare si provizioane)
Elemente ______________________________
_____________________________________
de A Cresteri Reduceri B A Deprecierea Reduceri B
active*) inregistrata sau
in cursul reluari
exercitiului
________________________________________________________________________________
0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7
8=5+6-7
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
*) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" se vor prezenta motivele
imobilizarii si "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia.
*) Se vor prezenta modificarile acesteia in functie de tratamentele
contabile aplicate.
*) Se vor prezenta ajustarile care privesc exercitiile anterioare.
Nota 2
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
- mii lei -
________________________________________________________________________________
Denumirea Sold la Transferuri*) Sold la
provizionului 1 ianuarie ____________________ 31 decembrie
in cont din cont
________________________________________________________________________________
0 1 2 3 4=1+2-3
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
*) Cu explicarea naturii acestora.
Nota 3
Repartizarea profitului
- mii lei -
________________________________________________________________________________
Destinatia Suma
________________________________________________________________________________
Profit net de repartizat:
- rezerva legala
- acoperirea pierderii contabile
- dividende
Profit nerepartizat
________________________________________________________________________________
Nota 4
Analiza rezultatului din exploatare
- mii lei -
________________________________________________________________________________
Indicatorul Exercitiul
Exercitiul
precedent curent
________________________________________________________________________________
0 1 2
________________________________________________________________________________
1. Cifra de afaceri neta
2. Costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate
(3+4+5)
3. Cheltuielile activitatii de baza
4. Cheltuielile activitatilor auxiliare
5. Cheltuielile indirecte de productie
6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2)
7. Cheltuielile de desfacere
8. Cheltuieli generale de administratie
9. Alte venituri din exploatare
10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9)
________________________________________________________________________________
Nota 5
Situatia creantelor si datoriilor
- mii lei -
________________________________________________________________________________
Sold la Termen de lichiditate
Creante 31 decembrie
_____________________________
(col. 2+3) sub 1 an peste 1 an
________________________________________________________________________________
0 1 2 3
________________________________________________________________________________
Total, din care:
________________________________________________________________________________
- mii lei -
________________________________________________________________________________
Sold la 31 decembrie Termen de exigibilitate
Datorii*) (col. 2+3+4)
_______________________________________
sub 1 an 1 - 5 ani peste 5 ani
________________________________________________________________________________
0 1 2 3 4
________________________________________________________________________________
Total, din care:
________________________________________________________________________________
*) Se vor mentiona urmatoarele informatii:
- clauzele legate de achitarea datoriilor si rata dobanzii aferente
imprumuturilor;
- datoriile pentru care s-au depus garantii sau au fost efectuate
ipotecari:
- valoarea datoriei;
- valoarea si natura garantiilor;
- valoarea obligatiilor pentru care s-au constituit provizioane;
- valoarea obligatiilor privind plata pensiilor.
Nota 6
Principii, politici si metode contabile
Se vor prezenta:
- abaterile de la principiile contabile si schimbarea metodelor de
evaluare, mentionandu-se:
- natura;
- motivele;
- evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului si pozitiei
financiare;
- tratamentele contabile alternative, mentionandu-se:
- elementele afectate si valoarea acestora la costul istoric;
- baza de evaluare adoptata;
- ajustarile efectuate in vederea aplicarii tratamentului contabil
alternativ;
- influenta asupra rezultatului;
- continutul, limitele si modalitatile de aplicare;
- suma dobanzilor incluse in costul de productie al activelor imobilizate
si circulante cu ciclu lung de productie.
Nota 7
Actiuni si obligatiuni
Se vor prezenta urmatoarele informatii:
- capital social subscris;
- numarul si valoarea totala a fiecarui tip de actiuni emise;
- actiuni rascumparabile:
- data cea mai apropiata si data limita de rascumparare;
- caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al rascumpararii;
- valoarea eventualei prime de rascumparare;
- actiuni emise in timpul exercitiului financiar:
- tipul de actiuni;
- numar de actiuni emise;
- valoarea nominala totala si valoarea incasata la distribuire;
- drepturi legate de distributie:
- numarul, descrierea si valoarea actiunilor corespunzatoare;
- perioada de exercitare a drepturilor;
- pretul platit pentru actiunile distribuite;
- obligatiuni emise:
- tipul obligatiunilor emise;
- valoarea emisa si suma primita pentru fiecare tip de obligatiuni;
- obligatiuni emise de intreprindere, detinute de o persoana nominalizata
sau imputernicita de aceasta:
- valoarea nominala;
- valoarea inregistrata in momentul platii.
Nota 8
Informatii privind salariatii, administratorii si directorii
Se vor face mentiuni cu privire la:
- salarizarea directorilor si administratorilor:
- obligatiile contractuale cu privire la plata pensiilor catre fostii
directori si administratori:
- obligatie totala pentru fiecare categorie;
- valoarea avansurilor si a creditelor acordate directorilor si
administratorilor in timpul exercitiului:
- rata dobanzii;
- principalele clauze ale creditului;
- suma rambursata pana la acea data;
- obligatii viitoare de genul garantiilor asumate de intreprindere in
numele acestora;
- salariati:
- numar mediu aferent exercitiului;
- numar mediu (fiecare categorie);
- salarii platite sau de platit, aferente exercitiului;
- cheltuieli cu asigurarile sociale;
- alte cheltuieli cu contributiile pentru pensii.
Nota 9
Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori
economico-financiari
1. Indicatori de lichiditate
Active curente
- Indicatorul lichiditatii curente = ---------------
(Indicatorul capitalului circulant) Datorii curente
- valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
- ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Active curente - Stocuri
- Indicatorul lichiditatii imediate = ------------------------
(Indicatorul test acid) Datorii curente
2. Indicatori de risc
- Indicatorul gradului de indatorare
Capital imprumutat Capital imprumutat
------------------ x 100 sau ------------------ x 100,
Capital propriu Capital angajat
unde:
- capital imprumutat = credite peste un an;
- capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.
- Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori
societatea poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea indicatorului
este mai mica, cu atat pozitia societatii este considerata mai riscanta.
Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit
-------------------------------------------------------- = Numar de ori
Cheltuieli cu dobanda
3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza
informatii cu privire la:
- viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de numerar ale
intreprinderii;
- capacitatea intreprinderii de a controla capitalul circulant si
activitatile comerciale de baza ale intreprinderii.
- Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate
ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar
Costul vanzarilor
----------------- = Numar de ori
Stocul mediu
sau
- Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt
stocate in unitate
Stoc mediu
--------------------- x 365
Costul vanzarilor
- Viteza de rotatie a debitelor-clienti - calculeaza eficacitatea
intreprinderii in colectarea
creantelor sale;
- exprima numarul de zile pana la
data la care debitorii isi achita
datoriile catre intreprindere.
Sold mediu clienti
-------------------- x 365
Cifra de afaceri
O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de
controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de
incasat (clienti rau platnici).
- Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de
creditare pe care intreprinderea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal
ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.
Sold mediu furnizori
----------------------------------- x 365,
Achizitii de bunuri (fara servicii)
unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau
cifra de afaceri.
- Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea
managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri
generate de o anumita cantitate de active imobilizate
Cifra de afaceri
--------------------
Active imobilizate
- Viteza de rotatie a activelor totale
Cifra de afaceri
--------------------
Total active
4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta intreprinderii in
realizarea de profit din resursele disponibile:
- Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il
obtine intreprinderea din banii investiti in afacere:
Profitul inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit
----------------------------------------------------------,
Capitalul angajat
unde capitalul angajat se refera la banii investiti in intreprindere atat
de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung, include capitalul
propriu si datoriile pe termen lung
sau
active totale minus datorii curente.
- Marja bruta din vanzari
Profitul brut din vanzari
------------------------- x 100
Cifra de afaceri
O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca societatea nu
este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de
vanzare optim.
5. Indicatori privind rezultatul pe actiune - se determina in conformitate
cu prevederile IAS 33 si au in vedere:
- Rezultatul pe actiune:
- profit net atribuibil actiunilor comune;
- numar de actiuni comune luate in calcul.
- Raportul dintre pretul pe piata al actiunii si rezultatul pe actiune.
Nota 10
Alte informatii
a) Informatii cu privire la prezentarea intreprinderii:
- sediul si forma juridica a intreprinderii;
- tara de infiintare;
- adresa sediului oficial etc.
b) Informatii privind relatiile intreprinderii cu filiale, intreprinderi
asociate sau cu alte intreprinderi in care se detin titluri de participare
strategice:
- numele intreprinderilor;
- tara de infiintare;
- adresa etc.
c) Modalitatea folosita pentru exprimarea in moneda nationala a elementelor
patrimoniale, a veniturilor si cheltuielilor evidentiate initial intr-o moneda
straina
d) Informatii referitoare la impozitul pe profit:
- proportia dintre activitatea curenta si cea extraordinara;
- reconcilierea dintre rezultatul exercitiului si rezultatul fiscal, asa
cum este prezentat in declaratia de impozit
e) Cifra de afaceri:
- prezentarea acesteia pe sectoare economice si tipuri de piete de
desfacere
f) Cheltuielile cu chiriile si ratele achitate in cadrul unui contract de
leasing operational
g) Onorariile platite auditorilor
h) Angajamente acordate
i) Angajamente primite
CAP. 4
Exemplu de corespondenta a planului de conturi general cu formatul
bilantului si contului de profit si pierdere
Acest document stabileste corespondenta Planului de conturi general cu
formatul bilantului si contului de profit si pierdere, prevazut in Legea
contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si in vol. 1.
BILANT
________________________________________________________________________________
A. Active imobilizate
________________________________________________________________________________
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire 201
2801
2. Cheltuieli de dezvoltare, in masura in care vol. 3 permite
acestora sa fie prezentate ca active 203
2803
2903
3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori
similare si alte imobilizari necorporale 2051
2052
208
2805
2808
2905
2908
4. Fondul comercial, in cazul in care a fost achizitionat 2071
2807
2907
2075
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie 233
234
2933
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii 211
212
2811
2812
2911
2912
2. Instalatii tehnice si masini 213
2813
2913
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 214
2814
2914
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie 231
232
2931
III. Imobilizari financiare
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul
grupului 261
2961
2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului 2671
2672
2965
3. Titluri sub forma de interese de participare 263
2963
4. Creante din interese de participare 2675
2676
2967
5. Titluri detinute ca imobilizari 262
264
265
2962
2964
6. Alte creante 2673
2674
2678
2679
2966
2969
7. Actiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 2677
2968
________________________________________________________________________________
B. Active circulante
________________________________________________________________________________
I. Stocuri
1. Materii prime si consumabile 301
3021
3022
3023
3024
3025
3026
3028
303
308
351
358
381
388
391
3921
3922
3951
3958
398
2. Productia in curs de executie 331
332
341
3481
3541
393
3941
3952
3. Produse finite si marfuri 345
346
3485
3486
3545
3546
356
357
361
368
371
378
3945
3946
3953
3954
3956
3957
396
397
4428
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri 4091
II. Creante
(Sumele ce trebuie sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un
an trebuie sa fie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creante comerciale 4092
4111
4118
413
418
491
2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului 4511
4518
4951
3. Sume de incasat din interese de participare 4521
4528
4952
4. Alte creante 425
4282
431
437
4382
441
4424
4428
444
445
446
447
4482
4582
461
473
496
5187
5. Creante privind capitalul subscris si 456
nevarsat 4953
III. Investitii financiare pe termen scurt
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul
grupului 501
591
2. Actiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 502
592
3. Alte investitii financiare pe termen scurt 5031
5032
505
5061
5062
5081
5088
593
595
596
598
5113
5114
IV. Casa si conturi la banci 5112
5121
5124
5125
5311
5314
5321
5322
5323
5328
5411
5412
542
________________________________________________________________________________
C. Cheltuieli in avans 471
________________________________________________________________________________
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an
________________________________________________________________________________
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, prezentandu-se separat
imprumuturile in monede convertibile 1614
1615
1617
1618
1681
169
2. Sume datorate institutiilor de credit 1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3. Avansuri incasate in contul comenzilor 419
4. Datorii comerciale 401
404
408
5. Efecte de comert de platit 403
405
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 1661
1685
2691
4511
4518
7. Sume datorate privind interesele de participare 1662
1686
2692
4521
4528
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pentru
asigurarile sociale 1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
431
437
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4581
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
________________________________________________________________________________
E. Active circulante, respectiv datorii curente nete
Subtotal
________________________________________________________________________________
F. Total active minus datorii curente
Subtotal
________________________________________________________________________________
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
________________________________________________________________________________
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, prezentandu-se separat
imprumuturile in monede convertibile 1614
1615
1617
1618
1681
169
2. Sume datorate institutiilor de credit 1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3. Avansuri incasate in contul comenzilor 419
4. Datorii comerciale 401
404
408
5. Efecte de comert de platit 403
405
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 1661
1685
2691
4511
4518
7. Sume datorate privind interesele de participare 1662
1686
2692
4521
4528
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pentru
asigurarile sociale 1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
431
437
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4581
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
________________________________________________________________________________
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
________________________________________________________________________________
1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare
2. Alte provizioane 151
I. Venituri in avans 131
472
J. Capital si rezerve
I. Capital, din care:
Capital subscris nevarsat 1011
Capital subscris varsat 1012
Patrimoniul regiei 1015
Patrimoniul public 1016
II. Prime de capital 1041
1042
1043
1044
III. Rezerve din reevaluare 105
IV. Rezerve
1. Rezerve legale 1061
2. Rezerve pentru actiuni proprii 1062
3. Rezerve statutare sau contractuale 1063
4. Alte rezerve 1068
107
V. Rezultatul reportat 117
VI. Rezultatul exercitiului financiar 121
129
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
1. Cifra de afaceri neta 701
702
703
704
705
706
707
708
7411
2. Variatia stocurilor 711
3. Productia imobilizata 721
722
4. Alte venituri din exploatare 7417
758
5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 601
602
603
604
606
607
608
7412
b) Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) 605
7413
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii 641
7414
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala, cu
mentionarea separata a celor referitoare la pensii 645
7415
7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale 6811
6813
7813
7815
b) Ajustarea valorii activelor circulante 654
6814
754
7814
8. Alte cheltuieli de exploatare 611
612
613
614
621
622
623
624
625
626
627
628
635
658
6812
7416
7812
Profitul sau pierderea din exploatare
Subtotal
9. Venituri din interese de participare 7613
7614
7615
7616
10. Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac
parte din activele imobilizate, cu mentionarea separata
a celor generate de societatile din cadrul grupului 7611
7612
11. Venituri din dobanzi si alte venituri similare, cu mentionarea
separata a celor generate de societatile din cadrul grupului 7617
762
763
764
765
766
767
768
788
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor
financiare detinute ca active circulante 686
786
13. Cheltuieli privind dobanzile si alte cheltuieli similare, cu
mentionarea separata a celor ce privesc societatile din cadrul
grupului 663
664
665
666
667
668
688
7418
14. Rezultatul curent
Subtotal
15. Venituri extraordinare 771
16. Cheltuieli extraordinare 671
17. Rezultatul extraordinar
Subtotal
18. Impozit pe profit 691
791
19. Alte impozite care nu apar in elementele de mai sus 698
20. Rezultatul exercitiului financiar
21. Rezultatul pe actiune
- de baza
- diluat
________________________________________________________________________________
NOTA:
Unele conturi sunt bifunctionale si pot avea solduri atat creditoare, cat
si debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie sa fie facuta conform
soldurilor; de exemplu:
4511 [B II 2] sau [D6 si G6]
4518 [B II 2] sau [D6 si G6]
Anumite conturi sunt cuprinse atat la lit. D, cat si la lit. G. Este
posibil ca aceste conturi sa contina solduri exigibile (partial sau total) in
cursul unui exercitiu financiar sau dupa inchiderea acestuia. In acest caz
contul va fi impartit intre lit. D (termen scurt) si lit. G (termen lung).
CAP. 5
Explicarea unor termeni utilizati si colaterali acestora
1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizeaza pe o
perioada scurta in activitatea intreprinderii si, in general, participa la un
singur circuit economic, modificandu-si in permanenta forma.
2. Activele imobilizate sunt activele unei intreprinderi, destinate
utilizarii pe o perioada indelungata in activitatea acesteia.
3. Activitatea de dezvoltare reprezinta activitatea desfasurata in scopul
aplicarii rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte in cadrul unui plan
sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese,
sisteme sau servicii noi ori substantial imbunatatite, inainte de inceperea
productiei sau utilizarii in scopuri comerciale.
4. Activitatea curenta este activitatea desfasurata de o intreprindere
potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activitatile legate de/derivate
din realizarea acestuia.
5. Activitatea extraordinara reprezinta evenimente sau tranzactii diferite
de activitatile curente ale intreprinderii si care nu apar frecvent sau cu
regularitate.
6. Ajustarea reprezinta orice modificare a valorii contabile prin crestere
sau micsorare, alta decat cea rezultata din reevaluare.
Toate diminuarile de valori ale activelor, altele decat cele privind
amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor.
De asemenea, cresterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza
principiului provizioanelor.
7. Brevete, licente, marci, drepturi si valori similare reprezinta drepturi
de proprietate industriala sau intelectuala, dupa caz.
8. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge
in mod substantial unele de altele.
9. Capitalul propriu reprezinta dreptul actionarilor (interesul rezidual)
in activele intreprinderii, dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia.
10. Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile inregistrate
nemijlocit ca rezultat al constituirii intreprinderii ca persoana juridica
distincta.
11. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct
activitatii de dezvoltare sau care pot fi alocate in mod rational acesteia.
12. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentata la pozitia nr. 1 in
contul de profit si pierdere, cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri
si servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii,
dupa scaderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor
impozite si taxe aferente.
13. Concesiunea este conventia prin care o persoana fizica sau juridica
dobandeste dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii in schimbul unor
beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o
imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor
sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe baza de contract.
14. Contabilitatea generala, denumita si contabilitate financiara,
reprezinta ansamblul operatiunilor de inregistrare a existentei si miscarii
elementelor patrimoniale ale unei intreprinderi, pe baza regulilor si normelor
speciale.
In Romania normele unitare privind organizarea si conducerea acesteia sunt
prevazute in Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si de prezentele
reglementari, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor atat pentru
necesitatile proprii, cat si in relatiile cu asociatii sau actionarii,
clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si
fizice, in sensul prevederilor art. 2 si 10 din legea mentionata mai sus.
15. Conturile anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere si
note.
16. Costul administrativ al raportului anual reprezinta costul de
intocmire, distribuire si publicare a acestuia.
17. Costul de inlocuire sau curent net este costul potential al unui activ
pe care intreprinderea ar putea sa il suporte in situatia in care ar fi nevoita
sa inlocuiasca activul la data bilantului.
18. Costul de productie este determinat prin adaugarea la costul de
achizitie al materiilor prime si consumabilelor utilizate a costurilor
inregistrate de intreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui
bun. In plus costul de productie mai poate cuprinde:
a) o pondere rezonabila din costurile inregistrate de intreprindere, care
sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai in masura in
care ele se refera la perioada de productie;
b) in cazul activelor cu ciclu lung de productie, dobanda la capitalul
imprumutat pentru finantarea producerii acelui bun, in masura in care aceasta
se acumuleaza in raport cu perioada de productie.
Un activ cu ciclu lung de productie este un activ care necesita o perioada
substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vanzare, cum sunt
stocurile ce necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi aduse la
stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investitiile si stocurile ce
se produc in cantitati mari, in mod repetat, intr-o perioada scurta de timp sau
cu ciclu de productie normal, nu sunt active cu ciclu lung de productie.
Activele care pot fi utilizate sau vandute in momentul in care au fost
achizitionate nu sunt active cu ciclu lung de productie.
In cazul activelor circulante costurile de distributie nu pot fi incluse in
costurile de productie.
19. Dividendele reprezinta partea din profitul net al intreprinderii, care
se distribuie actionarilor sau asociatilor.
20. Dividendele propuse sunt: (a) dividendele propuse pentru a fi platite
din profitul de distribuit, dar care nu sunt platite inca; si (b) dividendele
propuse pentru a fi platite din profitul de distribuit, dar nu sunt inca
aprobate.
21. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaza legal
o operatiune sau o estimare, dupa caz.
22. Dreptul de subscriere la alocarea actiunilor reprezinta optiunea
oricarei persoane de a subscrie si dreptul de a cere alocarea de actiuni
provenind fie din conversia in actiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura,
fie din alte surse.
23. Filiala este o societate controlata de societatea mama.
24. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert*1) care nu
figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la
mentinerea sau la dezvoltarea potentialului de activitati al intreprinderii,
reprezentat de clientela, vad comercial, reputatie, debusee, pozitie geografica
etc.
Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o
imobilizare necorporala care reprezinta orice exces al costului de achizitie
peste interesul celui care achizitioneaza in valoarea justa a activelor si
datoriilor identificabile achizitionate la data tranzactiei de schimb.
Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezinta orice exces
de la data tranzactiei de schimb, al interesului achizitorului in valorile
juste ale activelor si datoriilor identificabile achizitionate, peste costul
achizitiei.
------------
*1) Definit in Codul comercial.
25. Grupul de intreprinderi cuprinde o societate mama si toate filialele
sale.
26. Interesele de participare reprezinta interesele detinute de o
intreprindere in actiunile unei alte intreprinderi. Interesele de participare
sunt detinute pe termen lung in scopul garantarii contributiei la activitatile
intreprinderii respective. Un interes in actiuni include un interes ce poate fi
convertit intr-o participatie in actiuni si o optiune de a achizitiona actiuni
sau orice fel de astfel de participatii, fara a se tine seama de faptul ca
actiunile la care se refera pot fi, dupa conversie sau dupa exercitarea
optiunii, neemise. O participatie detinuta in contul unei alte intreprinderi va
fi tratata ca fiind detinuta de acea intreprindere in sine. Interesele de
participare cuprind investitiile in intreprinderile asociate si investitiile
strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investitie
strategica, daca nu se demonstreaza contrariul.
27. Investitia directa reprezinta investitia care se realizeaza prin aport
de fonduri financiare, bunuri mobile si imobile sau orice alte drepturi de
proprietate ce pot fi evaluate in bani, prin crearea sau extinderea unei
societati comerciale integral detinute de aceasta, a unei filiale, prin
achizitionarea integrala a unei societati existente, prin participarea partiala
intr-o societate noua sau existenta, cu sau fara posibilitatea de a exercita o
influenta directa asupra administrarii societatii.
28. Investitia de portofoliu reprezinta o alta investitie decat cea directa,
care se realizeaza prin intermediul urmatoarelor categorii de instrumente:
valori mobiliare specifice pietei de capital, instrumente specifice pietei
monetare, instrumente de plasament colectiv, operatiuni in conturi curente,
operatiuni in conturi de depozit.
29. Intreprinderea este o unitate patrimoniala de tipul regiilor autonome,
societatilor comerciale pe actiuni, societatilor cu raspundere limitata sau
altor tipuri de societati comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care intocmesc
situatii financiare ce reflecta activitatea proprie.
30. Intreprinderea asociata reprezinta o intreprindere in care investitorul
are o influenta semnificativa si care nu este nici filiala, nici afiliata. In
mod normal aceasta este evidentiata prin detinerea de catre investitor a 20
pana la 50% din actiunile cu drept de vot ale intreprinderii asociate.
31. Obligatiile curente reprezinta obligatiile care:
- se asteapta sa fie exigibile in cadrul ciclului normal de exploatare al
intreprinderii; sau
- sunt exigibile in 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte obligatii reprezinta obligatii pe termen lung (mai mare de
un an).
32. Obligatiunea este valoarea mobiliara negociabila, care confera
detinatorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent
dobanzile aferente sumei date cu imprumut.
33. Piata (in sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezinta o piata
delimitata dupa criterii geografice.
34. Pozitia financiara reprezinta relatia dintre activele, datoriile si
capitalurile proprii ale unei intreprinderi, asa cum sunt raportate in bilant.
35. Pragul de semnificatie este o expresie a semnificatiei sau importantei
relative a unei probleme in contextul situatiilor financiare. O problema sau
valoare este considerata semnificativa daca omiterea sa ar influenta in mod
vadit deciziile utilizatorilor situatiilor financiare.
36. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit
caruia, pentru ca informatia contabila sa fie credibila, trebuie ca
evenimentele si tranzactiile pe care le reprezinta sa fie reflectate in
contabilitate in concordanta cu realitatea economica si nu numai cu forma lor
juridica.
37. Productia imobilizata reprezinta costul lucrarilor si cheltuielile
efectuate de intreprindere pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active
imobilizate corporale si necorporale.
38. Raportul anual cuprinde situatiile financiare, raportul
administratorilor si raportul auditorilor.
39. Sectorul de activitate (in sensul aprecierii cifrei de afaceri)
reprezinta o parte distincta a activitatii unei intreprinderi ce furnizeaza un
produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii
inrudite in primul rand clientilor din afara societatii.
40. Situatiile financiare cuprind bilantul, contul de profit si pierdere,
situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie,
politici contabile si note explicative.
41. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.
42. Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni si
alte titluri cu venit variabil detinute in capitalul altor societati
comerciale, a caror detinere durabila este considerata utila acesteia.
43. Titlurile de participare strategice reprezinta titluri de participare
care sunt detinute intr-un procent de pana la 20% si nu asigura posibilitatea
exercitarii unei influente semnificative.
In situatia in care titlurile de participare strategice sunt detinute
intr-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.
44. Titlurile de participare detinute in intreprinderi asociate reprezinta
titluri de participare ale unei intreprinderi, a caror detinere intr-o
proportie cuprinsa intre 20 - 50% asigura posibilitatea exercitarii unei
influente semnificative.
45. Valoarea contabila neta este suma la care este inregistrat un activ in
bilant dupa deducerea tuturor deprecierilor.
46. Valoarea de piata a unui activ reprezinta pretul care poate fi obtinut
pe o piata activa. O piata activa exista atunci cand:
a) activele de pe piata sunt relativ omogene;
b) sunt cantitati suficiente de asemenea active tranzactionate, in asa fel
incat oricand pot fi gasiti potentiali cumparatori si vanzatori;
c) preturile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.
47. Valoarea de utilizare este valoarea actualizata a fluxurilor de numerar
viitoare, estimate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea sa la
sfarsitul duratei de viata utila.
48. Valoarea justa (engl. fair value) este suma la care poate fi
tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate
in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este
determinat obiectiv.
49. Valoarea realizabila a unui activ este valoarea in numerar sau in
echivalente ale numerarului, care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea
normala a activelor.
50. Valoarea realizabila neta reprezinta pretul de vanzare estimat ce ar
putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin
costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare
vanzarii.
51. Valoarea recuperabila este suma pe care intreprinderea se asteapta sa o
recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala
in momentul instrainarii.
52. Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere
estimeaza sa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de
utilizare, dupa deducerea cheltuielilor aferente cedarii.
53. Variatia stocurilor de produse finite si productie in curs de executie
reprezinta variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea
la cost de productie a stocurilor de produse si productie in curs de la finele
perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs,
fara a se lua in calcul provizioanele constituite pentru depreciere.
54. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se
inregistreaza in exercitiul financiar in care au aparut, fara a se tine seama
de momentul efectiv al incasarii/platii acestora.
55. Venituri/cheltuieli in avans sunt veniturile/cheltuielile care se
incaseaza/platesc in exercitiul financiar curent, dar care se refera la un
exercitiu financiar ulterior.
56. Veniturile si cheltuielile extraordinare sunt venituri si cheltuieli
care nu provin din activitatile curente ale intreprinderii si ca urmare nu apar
frecvent sau cu regularitate.
CADRUL GENERAL
de intocmire si prezentare a situatiilor financiare, elaborat de Comitetul
pentru Standarde Internationale de Contabilitate*)
PREFATA
Intreprinderi din intreaga lume intocmesc situatii financiare pentru a fi
prezentate utilizatorilor externi. Desi astfel de situatii financiare pot parea
similare de la o tara la alta, exista diferente care pot fi cauzate de o
varietate de factori sociali, economici si juridici, precum si de faptul ca
anumite tari, in momentul stabilirii cerintelor nationale, au avut in vedere
necesitatile diversilor utilizatori ai situatiilor financiare.
Acesti factori au condus la utilizarea unor definitii diverse ale
structurilor situatiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital
propriu, venituri si cheltuieli. Totodata acesti factori au contribuit la
utilizarea unor criterii diferite pentru recunoasterea structurilor din
situatiile financiare si la optiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de
aplicabilitate si informatiile prezentate in situatiile financiare au fost, de
asemenea, influentate.
Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASC) este
angajat in atenuarea acestor diferente, cautand sa armonizeze reglementarile,
standardele si procedurile contabile referitoare la intocmirea si prezentarea
situatiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel
mai bine punandu-se accent pe intocmirea situatiilor financiare ce au ca scop
furnizarea unor informatii utile pentru adoptarea deciziilor economice.
Consiliul IASC considera ca situatiile financiare intocmite in acest scop
raspund necesitatilor comune majoritatii utilizatorilor. Aceasta se datoreaza
faptului ca aproape toti utilizatorii iau decizii economice pentru:
a) a hotari cand sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda o investitie de
capital;
b) a evalua raspunderea sau gestionarea manageriala;
c) a evalua capacitatea intreprinderii de a plati si de a oferi alte
beneficii angajatilor sai;
d) a evalua garantiile pentru creditele acordate intreprinderii;
e) a determina politicile de impozitare;
f) a determina profitul si dividendele ce se pot distribui;
g) a elabora si a utiliza date statistice despre venitul national;
h) a reglementa activitatea intreprinderilor.
Consiliul IASC recunoaste totusi ca guvernele pot stabili in particular
cerinte diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea
aceste cerinte nu ar trebui sa influenteze in nici un caz situatiile financiare
publicate in beneficiul altor utilizatori, decat in situatia in care raspund si
cerintelor acestora.
Situatiile financiare sunt de regula intocmite conform unui model contabil
bazat pe costul istoric recuperabil si pe conceptul de mentinere a nivelului capitalului
financiar nominal. Alte modele si concepte ar putea fi mai adecvate pentru a
satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care sa fie utila la luarea
deciziilor economice, dar pana in prezent nu exista un consens pentru aceasta
modificare. Cadrul general a fost creat astfel incat sa poata fi aplicat unei
serii de modele contabile si de concepte privind capitalul si mentinerea
nivelului capitalului.
INTRODUCERE
Obiect si statut
1. Acest cadru general stabileste conceptele ce stau la baza intocmirii si
prezentarii situatiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul
acestui cadru este:
a) sprijinirea Consiliului IASC in elaborarea viitoarelor Standarde
Internationale de Contabilitate (IAS - International Accounting Standards) si
in revizuirea celor existente;
b) sprijinirea Consiliului IASC in promovarea armonizarii reglementarilor,
standardelor si procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea
situatiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care sa reduca
numarul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;
c) sprijinirea organismelor nationale de elaborare a standardelor in
procesul de dezvoltare a standardelor nationale;
d) sprijinirea celor care intocmesc situatii financiare conform IAS si
pentru a face fata problemelor care nu se regasesc in acestea;
e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la
conformitatea situatiilor financiare cu IAS;
f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informatiilor prezentate in
situatiile financiare elaborate in conformitate cu IAS;
g) furnizarea de informatii celor interesati de activitatea IASC privind
modul de elaborare a standardelor.
2. Acest "cadru general" nu constituie un Standard International
de Contabilitate si prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau
prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informatii. Prevederile
acestui cadru general nu primeaza in fata Standardului International de
Contabilitate specific.
3. Conducerea IASC recunoaste ca intr-un numar limitat de cazuri poate
exista un conflict intre cadrul general si un Standard International de
Contabilitate. In acele cazuri in care exista un conflict cerintele standardului
international de contabilitate primeaza asupra celor din cadrul general. Avand
in vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza dupa "cadrul
general" la elaborarea standardelor viitoare si la revizuirea celor
existente, numarul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" si
IAS se va diminua.
4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experientei
conducerii IASC in utilizarea acestuia.
Aria de aplicabilitate
5. "Cadrul general" abordeaza:
a) obiectivul situatiilor financiare;
b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informatiilor din
situatiile financiare;
c) definirea, recunoasterea si evaluarea elementelor pe baza carora sunt
intocmite situatiile financiare;
d) conceptele de capital si de mentinere a nivelului capitalului.
6. "Cadrul general" se refera la situatiile financiare cu scop
general (denumite in continuare "situatii financiare"), inclusiv la
situatiile financiare consolidate. Aceste situatii financiare sunt intocmite si
prezentate cel putin anual, venind in intampinarea nevoilor comune de
informatii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din acesti utilizatori
pot solicita, si au capacitatea de a obtine, informatii suplimentare fata de
cele continute in situatiile financiare. Multi utilizatori trebuie totusi sa se
bazeze pe situatiile financiare ca pe principala lor sursa de informatii si de
aceea astfel de situatii financiare trebuie elaborate si prezentate avand in
vedere necesitatile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu,
declaratiile si alte situatii intocmite in scopuri fiscale, se situeaza in
afara acestui "cadru general". Cu toate acestea "cadrul
general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo
unde este posibil.
7. Situatiile financiare constituie o parte a procesului de raportare
financiara. Un set complet de situatii financiare include de regula un bilant,
un cont de profit si pierdere, o situatie a modificarilor pozitiei financiare
(care poate fi prezentata in diverse moduri, de exemplu ca situatie a
fluxurilor de trezorerie sau situatie a fluxurilor de fonduri) si acele note,
precum si alte situatii si materiale explicative care sunt parte integranta a
situatiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale si informatii
suplimentare sau derivate care vin in completarea acestora. Astfel de materiale
si informatii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informatii financiare
despre segmentele industriale si geografice si la prezentarea efectelor
variatiei preturilor. Situatiile financiare nu includ totusi elemente ca:
rapoartele directorilor, declaratiile presedintelui, discutiile si analizele
conducerii si elemente similare care pot fi incluse intr-un raport financiar
sau anual.
8. "Cadrul general" se aplica situatiilor financiare ale tuturor
intreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel
privat. Intreprinderea raportoare este intreprinderea pentru care exista
utilizatori de informatii pentru care situatiile financiare reprezinta
principala sursa de informatii financiare.
Utilizatorii si necesitatile de informare ale acestora
9. Utilizatorii de situatii financiare includ investitorii prezenti si
potentiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii si alti creditori
comerciali, clientii, Guvernul si institutiile acestuia, precum si publicul.
Acestia folosesc situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din
diversele lor necesitati de informatii, astfel:
a) investitorii. Ofertantii de capital si consultantii lor sunt preocupati
de riscul inerent tranzactiilor si de beneficiul adus de investitiile lor. Ei
au nevoie de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere, sa pastreze
sau sa vanda. Actionarii sunt interesati si de informatiile care le permit sa
evalueze capacitatea intreprinderii de a plati dividende;
b) angajatii. Personalul angajat si grupurile lor reprezentative (sindicate
etc.) sunt interesate de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea
intreprinderilor lor. Acestia sunt interesati si de informatiile care le permit
sa evalueze capacitatea intreprinderii de a oferi remuneratii, pensii si alte
avantaje, precum si oportunitati profesionale;
c) creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesati de
informatiile care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si
dobanzile aferente vor fi rambursate la scadenta;
d) furnizorii si alti creditori comerciali. Furnizorii si alti creditori
comerciali sunt interesati de informatiile care le permit sa determine daca
sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta. Creditorii comerciali
sunt probabil interesati de o intreprindere pe o perioada mai scurta decat
creditorii, numai daca nu sunt dependenti de continuarea activitatii
intreprinderii ca principal client;
e) clientii. Clientii sunt interesati de informatii despre continuitatea
activitatii unei intreprinderi, in special atunci cand au o colaborare pe
termen lung cu intreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea;
f) Guvernul si institutiile sale. Guvernul si institutiile sale sunt
interesate de alocarea resurselor si, implicit, de activitatea
intreprinderilor. Acestia solicita informatii si pentru a reglementa
activitatea intreprinderilor, pentru a determina politica fiscala si ca baza
pentru calculul venitului national si al altor indicatori statistici similari;
g) publicul. Intreprinderile influenteaza publicul intr-o varietate de
moduri. De exemplu, intreprinderile pot avea o contributie substantiala la
economia locala in multe moduri, avand in vedere numarul de angajati si
colaborarea cu furnizorii locali. Situatiile financiare pot ajuta publicul prin
oferirea de informatii despre evolutia recenta si tendintele legate de
prosperitatea intreprinderii si a sferei activitatilor acesteia.
10. Desi nu toate necesitatile de informatie ale utilizatorilor pot fi
satisfacute de situatiile financiare, exista cerinte comune tuturor
utilizatorilor. Intrucat investitorii sunt ofertantii de capital de risc ai
intreprinderii, furnizarea de situatii financiare satisface necesitatile lor si
de asemenea va satisface majoritatea necesitatilor altor utilizatori.
11. Responsabilitatea principala de a intocmi si de a prezenta situatiile
financiare ale intreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii
intreprinderilor sunt interesati si de informatiile cuprinse in situatiile
financiare, chiar daca au acces la informatii financiare si de gestiune
suplimentare, care ajuta la infaptuirea proceselor de planificare, luare a
deciziilor si de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma si
continutul unor astfel de informatii suplimentare pentru a satisface propriile
necesitati. Raportarea acestor informatii depaseste scopul prezentului
"cadru general". Cu toate acestea situatiile financiare publicate se
bazeaza pe informatiile utilizate de conducere despre pozitia financiara,
rezultatele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii.
OBIECTIVUL SITUATIILOR FINANCIARE
12. Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre
pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a
intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea
deciziilor economice.
13. Situatiile financiare elaborate in acest scop satisfac necesitatile comune
ale majoritatii utilizatorilor. Totusi situatiile financiare nu ofera toate
informatiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice,
intrucat acestea, in mare masura, releva efectele financiare ale unor
evenimente din trecut si nu ofera de regula informatii nefinanciare.
14. Situatiile financiare prezinta, de asemenea, rezultatele administrarii
intreprinderii de catre conducatori, inclusiv modul de gestionare de catre
acestia a resurselor incredintate. Acei utilizatori care doresc sa evalueze
modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a
putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, optiunea de a
pastra sau de a vinde investitia in intreprinderea respectiva sau inlocuirea ori
reconfirmarea conducerii.
Pozitia financiara, performanta si modificarile pozitiei financiare
15. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situatiilor
financiare necesita evaluarea capacitatii unei intreprinderi de a genera
numerar sau echivalente ale numerarului si a perioadei si sigurantei generarii
lor. In ultima instanta de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei
intreprinderi de a-si plati angajatii si furnizorii, de a plati dobanzi, de a
rambursa credite si de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt
mai in masura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau
echivalente ale numerarului daca le sunt oferite informatii concentrate asupra
pozitiei financiare, performantei si modificarilor pozitiei financiare a unei
intreprinderi.
16. Pozitia financiara a unei intreprinderi este influentata de resursele
economice pe care le controleaza, de structura sa financiara, de lichiditatea
si solvabilitatea sa, precum si de capacitatea sa de a se adapta schimbarilor
mediului in care isi desfasoara activitatea. Informatiile despre resursele
economice controlate de intreprindere si capacitatea sa din trecut de a
modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea intreprinderii
de a genera numerar sau echivalente ale numerarului in viitor. Informatiile
despre structura financiara sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de
creditare si a modului in care profiturile si fluxurile viitoare de trezorerie
vor fi repartizate intre cei care au un interes fata de intreprindere; acestea
sunt utile si pentru anticiparea sanselor intreprinderii de a primi finantare
in viitor. Informatiile despre lichiditate si solvabilitate sunt utile pentru a
anticipa capacitatea intreprinderii de a-si onora angajamentele financiare
scadente. Lichiditatea se refera la disponibilitatile de numerar in viitorul
apropiat, dupa luarea in calcul a obligatiilor financiare aferente acestei
perioade. Solvabilitatea se refera la disponibilitatile de numerar pe o
perioada mai mare in care urmeaza sa se onoreze angajamentele financiare
scadente.
17. Informatiile despre performanta unei intreprinderi, in special despre
profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificarilor
potentiale ale resurselor economice pe care intreprinderea le va putea controla
in viitor. In acest sens informatiile despre variabilitatea performantelor sunt
importante. Informatiile despre performante sunt utile pentru anticiparea
capacitatii intreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele
existente. Ele sunt utile si pentru formularea rationamentelor despre eficienta
cu care intreprinderea poate utiliza noi resurse.
18. Informatiile privind modificarile pozitiei financiare a unei
intreprinderi sunt utile pentru a evalua activitatile sale de exploatare,
finantare si investitii in perioada de raportare. Aceste informatii sunt utile,
oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacitatii intreprinderii de a
genera numerar sau echivalente ale numerarului si a nevoilor intreprinderii de
a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La intocmirea unei situatii a
modificarilor pozitiei financiare fondurile pot fi definite in diverse moduri,
cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau
numerarul. In acest "cadru general" nu s-a incercat definirea
notiunii de "fonduri".
19. Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite in primul rand de
bilant. Informatiile privind performanta sunt oferite in primul rand de contul
de profit si pierdere. Informatiile privind modificarile pozitiei financiare
sunt furnizate in situatiile financiare prin intermediul unei situatii
distincte.
20. Partile componente ale situatiilor financiare se interrelationeaza,
deoarece ele reflecta diferite aspecte ale acelorasi tranzactii sau ale altor
evenimente. Desi fiecare situatie ofera informatii diferite, este probabil ca
nici una sa nu serveasca unui singur scop sau sa ofere toate informatiile
impuse de necesitatile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de
profit si pierdere ofera o imagine incompleta a performantei daca nu este
folosit impreuna cu bilantul si situatia modificarilor pozitiei financiare.
Note si materiale suplimentare
21. Situatiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare,
precum si alte informatii. De exemplu, pot cuprinde informatii suplimentare
relevante pentru necesitatile utilizatorilor, referitoare la elementele din
bilant si contul de profit si pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informatii
privind riscurile si incertitudinile ce afecteaza intreprinderea, precum si
orice resurse si obligatii care nu apar in bilant (de exemplu, rezervele
minerale). Informatiile despre segmentele geografice si industriale, precum si
despre efectul modificarii preturilor asupra intreprinderii pot fi, de
asemenea, oferite sub forma informatiilor suplimentare.
CONCEPTE DE BAZA
Contabilitatea de angajament
22. Pentru a-si atinge obiectivele situatiile financiare sunt elaborate
conform contabilitatii de angajament. Astfel efectele tranzactiilor si ale
altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se
produc (si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau
platit) si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile
financiare ale perioadelor aferente. Situatiile financiare intocmite in baza
acestui principiu ofera informatii utilizatorilor nu numai despre tranzactiile
trecute, care au implicat plati si incasari, dar si despre obligatiile de plata
din viitor si despre resursele privind incasarile viitoare. Deci acestea
furnizeaza cele mai utile informatii referitoare la tranzactii si la alte
evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor in luarea deciziilor
economice.
Principiul continuitatii activitatii
23. Situatiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la
prezumtia ca o intreprindere isi va continua activitatea si in viitorul
previzibil. Astfel se presupune ca intreprinderea nu are intentia si nici
nevoia de a-si lichida sau de a-si reduce in mod semnificativ activitatea; daca
o astfel de intentie sau nevoie exista, s-ar putea sa fie nevoie ca situatiile
financiare sa fie intocmite pe o baza diferita de evaluare si in acest caz vor
fi prezentate informatiile referitoare la baza utilizata.
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUATIILOR FINANCIARE
24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea
informatiei oferite de situatiile financiare. Cele patru caracteristici
calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si
comparabilitatea.
Inteligibilitatea
25. O calitate esentiala a informatiilor furnizate de situatiile financiare
este aceea ca ele pot fi usor intelese de utilizatori. In acest scop se
presupune ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea
afacerilor si a activitatilor economice, de notiuni de contabilitate si au
dorinta de a studia informatiile prezentate cu diligentele cuvenite. Totusi
informatiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse in
situatiile financiare datorita relevantei lor in luarea deciziilor economice,
nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de inteles
pentru anumiti utilizatori.
Relevanta
26. Pentru a fi utile informatiile trebuie sa fie relevante fata de
necesitatile de luare a deciziilor de catre utilizatori. Informatiile sunt
relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor,
ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare,
confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
27. Rolul de previziune si cel de confirmare ale informatiilor sunt in
stransa legatura. De exemplu, informatiile despre nivelul actual si structura
activelor au valoare pentru utilizatori atunci cand acestia incearca sa
previzioneze capacitatea intreprinderii de a profita de oportunitati si de a
reactiona la situatii nefavorabile. Aceleasi informatii au rolul de a confirma
previziunile anterioare, de exemplu modul in care intreprinderea poate fi structurata
sau rezultatul activitatilor planificate.
28. Informatiile despre pozitia financiara sau performantele precedente
sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea pozitiei si performantei
financiare viitoare si a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct
interesati, cum ar fi: plata dividendelor si a salariilor, modificarile
pretului garantiilor, precum si capacitatea intreprinderii de a-si onora
obligatiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala informatiile nu
trebuie sa fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona
pe baza situatiilor financiare este imbunatatita totusi prin maniera in care
sunt expuse informatiile asupra tranzactiilor si evenimentelor trecute. De
exemplu, valoarea previzionata a contului de profit si pierdere este
imbunatatita daca informatiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite,
anormale si cu frecventa rara sunt evidentiate separat.
Pragul de semnificatie
29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa si de pragul de
semnificatie. In anumite cazuri natura informatiei este suficienta prin ea
insasi pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment
de activitate poate influenta evaluarea riscurilor si a oportunitatilor
intreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obtinute prin segmentul
respectiv in perioada de raportare. In alte cazuri atat natura, cat si pragul
de semnificatie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din
fiecare categorie principala pe care o intreprindere ar trebui sa le detina
pentru a avea o activitate adecvata.
30. Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor
eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe
baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de marimea
elementului sau a erorii, judecata in imprejurarile specifice ale omisiunii sau
declararii gresite. Astfel pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita
decat sa reprezinte o caracteristica calitativa primara pe care informatia
trebuie sa o aiba pentru a fi utila.
Credibilitatea
31. Pentru a fi utila informatia trebuie sa fie credibila. Informatia are
calitatea de a fi credibila atunci cand nu contine erori semnificative, nu este
partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce
informatia si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, in mod rezonabil,
sa reprezinte.
32. Informatia poate fi relevanta, dar atat de putin credibila sub aspectul
naturii sau reprezentarii incat recunoasterea acesteia poate induce in eroare.
De exemplu, daca validitatea si valoarea daunelor pentru despagubiri sunt
disputate intr-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru intreprindere sa
inregistreze in bilant intreaga suma a despagubirilor cerute, desi ar fi
adecvata prezentarea sumei solicitate si a circumstantelor conflictului intr-o
nota a situatiilor financiare.
Reprezentarea fidela
33. Pentru a fi credibila informatia trebuie sa reprezinte cu fidelitate
tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le
reprezinte, fie se asteapta, in mod rezonabil, sa le reprezinte. De exemplu,
bilantul trebuie sa reprezinte in mod credibil tranzactiile si alte evenimente
care se concretizeaza in active, datorii si capital propriu ale intreprinderii
la data raportarii si care indeplinesc criteriile de recunoastere.
34. Cea mai mare parte a informatiilor financiare este supusa unui anumit
risc de a da o reprezentare mai putin credibila decat ar trebui. Aceasta nu se
datoreaza partinirii, ci mai degraba dificultatilor inerente fie identificarii
tranzactiilor si altor evenimente ce urmeaza sa fie evaluate, fie conceperii si
aplicarii tehnicilor de evaluare si prezentare ce pot transmite mesaje care
corespund acelor tranzactii si evenimente. In anumite cazuri masurarea
efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atat de incerta incat
intreprinderile, in general, nu le recunosc in situatiile financiare; de
exemplu, desi majoritatea intreprinderilor genereaza fond comercial (goodwill)
in timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial
in mod credibil. In alte cazuri totusi pot fi relevante recunoasterea
elementelor respective si prezentarea, in acelasi timp, a riscului de eroare ce
planeaza asupra recunoasterii si evaluarii lor.
Prevalenta economicului asupra juridicului
35. Pentru ca informatia sa prezinte in mod credibil evenimentele si
tranzactiile pe care le reprezinta este necesar ca acestea sa fie contabilizate
si prezentate in concordanta cu fondul lor si cu realitatea economica, si nu
doar cu forma lor juridica. Fondul tranzactiilor sau al altor evenimente nu
este intotdeauna in concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridica sau
conventionala. De exemplu, o intreprindere instraineaza un activ unei alte
parti intr-un astfel de mod incat documentele sa sustina transmiterea dreptului
de proprietate partii respective; cu toate acestea pot exista contracte care sa
asigure intreprinderii dreptul de a se bucura in continuare de beneficii
economice viitoare de pe urma activului respectiv. In astfel de circumstante
raportarea unei vanzari nu ar reprezenta in mod credibil operatiunea incheiata
(daca intr-adevar ar exista o operatiune de aceasta natura).
Neutralitatea
36. Pentru a fi credibila informatia cuprinsa in situatiile financiare
trebuie sa fie neutra, adica lipsita de influente. Situatiile financiare nu
sunt neutre daca prin selectarea si prezentarea informatiei influenteaza luarea
unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau
un obiectiv predeterminat.
Prudenta
37. Cei care elaboreaza situatii financiare trebuie sa se confrunte cu
incertitudini care in mod inevitabil planeaza asupra multor evenimente si
circumstante, cum ar fi: incasarea creantelor indoielnice, durata de utilizare
probabila a utilajelor si echipamentelor si numarul eventualelor reclamatii cu
privire la produsele in garantie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin
prezentarea naturii si valorii lor, dar si prin exercitarea prudentei in
intocmirea situatiilor financiare. Prudenta inseamna includerea unui grad de
precautie in exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile
cerute in conditii de incertitudine, astfel incat activele si veniturile sa nu fie
supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totusi
exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse
sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a
veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a
cheltuielilor, deoarece situatiile financiare nu ar mai fi neutre si de aceea
nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
Integralitatea
38. Pentru a fi credibila informatia din situatiile financiare trebuie sa
fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale
costului obtinerii acelei informatii. O omisiune poate face ca informatia sa
fie falsa sau sa induca in eroare si astfel sa devina necredibila si
defectuoasa din punct de vedere al relevantei.
Comparabilitatea
39. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei
intreprinderi in timp pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si
performantele sale. Utilizatorii trebuie totodata sa poata compara situatiile
financiare ale diverselor intreprinderi, pentru a le evalua pozitia financiara,
performantele si modificarile pozitiei financiare. Astfel masurarea si
prezentarea efectului financiar al acelorasi tranzactii si evenimente trebuie
efectuate intr-o maniera consecventa in cadrul unei intreprinderi si de-a
lungul timpului pentru acea intreprindere si intr-o maniera consecventa pentru
diferite intreprinderi.
40. O implicatie importanta a caracteristicii calitatii informatiei de a fi
comparabila este ca utilizatorii sa fie informati despre politicile contabile
utilizate in elaborarea situatiilor financiare si despre orice schimbare a
acestor politici, precum si despre efectele unor astfel de schimbari.
Utilizatorii trebuie sa fie in masura sa identifice diferentele dintre
politicile contabile pentru tranzactii si alte evenimente asemanatoare
utilizate de aceeasi intreprindere de la o perioada la alta, precum si de
diferite intreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internationale de
Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de
intreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.
41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate
si nu trebuie lasata sa devina un impediment in introducerea de standarde de
contabilitate imbunatatite. Nu este indicat pentru o intreprindere sa continue
evidentierea in contabilitate in aceeasi maniera pentru o tranzactie sau pentru
un alt eveniment, daca metoda adoptata nu mentine caracteristicile calitative
de relevanta si credibilitate. Nu este indicat pentru o intreprindere nici sa
isi lase politicile contabile neschimbate atunci cand exista alternative mai
relevante si credibile.
42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare pozitia financiara, performanta
si modificarile pozitiei financiare a unei intreprinderi in timp, este
important ca situatiile financiare sa releve informatii corespunzatoare pentru
perioadele precedente.
Limite ce privesc informatia relevanta si credibila
Oportunitatea
43. Daca exista o intarziere exagerata in raportarea informatiei, aceasta
isi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleaga intre
valoarea relativa a raportarii la un anumit moment si furnizarea de informatii
credibile. Pentru a furniza informatii oportune deseori poate fi necesara
raportarea tuturor aspectelor unei tranzactii sau ale altui eveniment, inainte
ca acestea sa fie cunoscute, desi in acest fel este afectata credibilitatea.
Dimpotriva, daca raportarea este intarziata pana cand toate aspectele sunt
cunoscute, informatia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusa pentru
utilizatorii care au fost nevoiti intre timp sa ia decizii. Pentru a realiza un
echilibru intre relevanta si credibilitate considerentul fundamental este
satisfacerea adecvata a necesitatilor utilizatorilor in procesul luarii
deciziilor economice.
Raportul cost-beneficiu
44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrangere generala decat
o caracteristica calitativa. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa
depaseasca costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor si a costurilor
reprezinta in fond rezultatul unui rationament profesional. In plus costurile
nu sunt suportate neaparat de acei utilizatori care se bucura si de beneficii.
De beneficii se pot bucura si alti utilizatori decat cei pentru care informatia
este pregatita; de exemplu, furnizarea de informatii suplimentare creditorilor
poate reduce costurile indatorarii intreprinderii. Din acest motiv testul
cost-beneficiu este dificil de aplicat oricarui caz particular. Cu toate
acestea cei abilitati sa emita standardele, precum si cei care intocmesc si
utilizeaza situatiile financiare ar trebui sa fie constienti de aceasta limita.
Echilibrul dintre caracteristicile calitative
45. In practica stabilirea unui echilibru intre caracteristicile calitative
este deseori necesara. In general telul este de a realiza un echilibru adecvat
intre caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situatiilor
financiare. Importanta relativa a caracteristicilor in diferite cazuri este o
problema de rationament profesional.
Imaginea fidela/Prezentarea fidela
46. Situatiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentand o imagine
fidela a pozitiei financiare, performantei si a modificarilor pozitiei
financiare a unei intreprinderi. Desi acest "cadru general" nu
abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative
principale si a standardelor adecvate de contabilitate are in mod normal ca
rezultat intocmirea unor situatii financiare care reflecta, in general, o
imagine fidela a situatiei intreprinderii.
STRUCTURILE SITUATIILOR FINANCIARE
47. Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor
si ale altor evenimente, grupandu-le in clase cuprinzatoare conform
caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile
situatiilor financiare". Structurile bilantului legate in mod direct de
evaluarea pozitiei financiare sunt: activele, datoriile si capitalul propriu.
Structurile contului de profit si pierdere, legate in mod direct de evaluarea
performantei, sunt veniturile si cheltuielile. Situatia modificarilor pozitiei
financiare reflecta de obicei structurile din contul de profit si pierdere si
modificarile structurilor din bilant; in consecinta "cadrul general"
nu identifica structurile specifice acesteia.
48. Prezentarea acestor structuri in bilant si in contul de profit si
pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele si datoriile
pot fi clasificate dupa natura sau functia lor in activitatea intreprinderii,
pentru a prezenta informatii in cea mai folositoare maniera pentru utilizatori,
in scopul adoptarii deciziilor economice.
Pozitia financiara
49. Elementele legate in mod direct de evaluarea pozitiei financiare sunt
activele, datoriile si capitalul propriu. Acestea sunt definite dupa cum
urmeaza:
a) un activ reprezinta o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al
unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice
viitoare pentru intreprindere;
b) o datorie reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii ce decurge din
evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de
resurse care incorporeaza beneficii economice;
c) capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in
activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
50. Definitiile activelor si datoriilor identifica elementele esentiale ale
acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie indeplinite
inainte de a fi recunoscute in bilant. Astfel definitiile includ si elemente ce
nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii in bilant, deoarece nu satisfac
criteriile de recunoastere prezentate in paragrafele 82 - 98. Fluxurile de
beneficii economice viitoare dinspre sau catre intreprindere trebuie sa fie
suficient de sigure pentru a indeplini criteriile de probabilitate prevazute in
paragraful 83 inainte de a recunoaste un activ sau o datorie.
51. La stabilirea momentului in care un element satisface definitia
activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordata atentie
substantei si realitatii economice a acestuia si nu numai formei sale juridice.
Astfel, de exemplu, in cazul contractelor de leasing financiar substanta si
realitatea economica reprezinta faptul ca locatarul obtine beneficiile
economice ale utilizarii activului contractat pe cea mai mare parte a duratei
de utilizare a acestuia in schimbul obligatiei de a plati pentru acest drept o
suma aproximativ egala cu valoarea justa a activului si dobanda aferenta. Din
acest motiv leasingul financiar da nastere unor elemente ce satisfac
definitiile activelor si datoriilor si care sunt recunoscute in consecinta in
bilantul locatarului.
52. Bilanturile elaborate conform Standardelor Internationale de
Contabilitate actuale pot include si elemente ce nu satisfac definitiile
activelor sau ale datoriilor si nici nu sunt prezentate ca parte a
capitalurilor proprii. Definitiile prevazute in paragraful 49 vor sta la baza
revizuirilor viitoare ale Standardelor Internationale de Contabilitate, precum
si la baza elaborarii unor noi standarde.
Active
53. Beneficiile economice viitoare incorporate in active reprezinta
potentialul de a contribui, in mod direct sau indirect, la fluxul de numerar si
echivalente ale numerarului catre intreprindere. Acest potential poate fi unul
productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale intreprinderii. De
asemenea, se poate transforma in numerar sau echivalente ale numerarului sau
poate avea capacitatea de a reduce iesirile de numerar, cum ar fi un proces
alternativ de productie care micsoreaza costurile.
54. De obicei o intreprindere isi utilizeaza activele pentru a produce
bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfaca dorintele sau
necesitatile clientilor; datorita faptului ca aceste bunuri sau servicii pot
satisface aceste dorinte sau necesitati, clientii sunt dispusi sa plateasca
pentru a le obtine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al intreprinderii.
Numerarul in sine confera un avantaj intreprinderii, datorita faptului ca se
impune fata de celelalte resurse.
55. Beneficiile economice viitoare incorporate in active pot intra in
intreprindere in mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:
a) utilizat separat sau impreuna cu alte active pentru prestarea de
servicii sau productia de bunuri destinate vanzarii de catre intreprindere;
b) schimbat cu alte active;
c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau
d) repartizat actionarilor intreprinderii.
56. Multe active, de exemplu terenurile si mijloacele fixe, au o forma
fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esentiala pentru existenta unui
activ, de aceea brevetele si drepturile de autor (copyright) sunt active daca
se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare intreprinderii si daca
sunt controlate de aceasta.
57. Multe active, de exemplu creantele, terenurile si cladirile, sunt
asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate
nu este esential pentru determinarea existentei unui activ, desi, de exemplu, o
proprietate detinuta intr-un contract de leasing este un activ in cazul in care
intreprinderea controleaza beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Desi
capacitatea unei intreprinderi de a controla beneficiile este de obicei
rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definitia unui activ,
chiar si fara a exista un control legal. De exemplu, know-how obtinut dintr-o
activitate de dezvoltare poate satisface definitia unui activ atunci cand
intreprinderea controleaza beneficiile acestui know-how, tinandu-l secret.
58. Activele unei intreprinderi rezulta din tranzactii sau evenimente
anterioare. In mod normal intreprinderile obtin activele prin cumpararea sau
producerea acestora, dar si alte tranzactii sau evenimente pot genera active,
de exemplu proprietatile primite de intreprindere de la Guvern ca parte a unui
program de incurajare a cresterii economice intr-o regiune si de descoperire a
rezervelor minerale. Tranzactiile sau evenimentele care sunt asteptate in
viitor nu genereaza prin ele insele active, de aceea, de exemplu, intentia de a
cumpara un bun nu satisface prin ea insasi definitia unui activ.
59. Exista o legatura stransa intre iesirile de numerar si generarea de
active, dar nu este neaparat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, in
momentul in care se produce o iesire de numerar, aceasta poate insemna ca se
urmareste obtinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovada
concludenta ca elementul obtinut corespunde definitiei unui activ. In mod
similar absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element
sa satisfaca definitia unui activ, care poate fi recunoscut in bilant, de
exemplu, elemente care au fost donate unei intreprinderi pot satisface
definitia unui activ.
Datorii
60. O caracteristica esentiala a unei datorii este faptul ca intreprinderea
are o obligatie actuala. O obligatie reprezinta un angajament sau o
responsabilitate de a actiona intr-un anumit fel. Legea poate impune
intreprinderii sa isi respecte obligatiile ce decurg dintr-un contract sau
dintr-o cerinta legala. In mod normal acestea reprezinta sume ce trebuie
platite pentru bunuri si servicii primite. De asemenea, obligatiile apar si din
activitatea normala, din dorinta de a mentine relatii bune de afaceri sau de a
se comporta intr-o maniera echitabila. Daca, de exemplu, o intreprindere decide
sa remedieze defectiunile produselor sale chiar si dupa ce perioada de garantie
a expirat, sumele ce se asteapta sa fie cheltuite in legatura cu bunurile deja
vandute reprezinta datorii.
61. Trebuie facuta distinctia intre o obligatie actuala si un angajament
viitor. Decizia conducerii unei intreprinderi de a achizitiona active in viitor
nu reprezinta prin ea insasi o obligatie prezenta. In mod normal obligatia
apare numai in momentul livrarii activului sau in momentul in care
intreprinderea are un acord irevocabil de cumparare a activului. In cazul din
urma natura irevocabila a acordului poate conduce la consecinte economice ca
urmare a neonorarii obligatiei; de exemplu, din cauza existentei unei
penalizari substantiale, intreprinderea poate fi in imposibilitatea de a
impiedica fluxul resurselor catre o alta parte.
62. Stingerea unei obligatii prezente implica de obicei renuntarea
intreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, in
scopul satisfacerii cererilor celeilalte parti. Stingerea unei obligatii
prezente se poate face in mai multe moduri, de exemplu prin:
a) plata in numerar;
b) transferul altor active;
c) prestarea de servicii;
d) inlocuirea respectivei obligatii cu o alta obligatie; sau
e) transformarea obligatiei in capital propriu.
O obligatie poate fi stinsa si prin alte mijloace, cum ar fi renuntarea de
catre creditor la drepturile sale.
63. Datoriile rezulta din tranzactii sau din alte evenimente trecute. De
exemplu, achizitia de bunuri sau utilizarea serviciilor da nastere unor datorii
comerciale (in afara cazului in care se face plata in avans sau se plateste in
momentul livrarii), iar primirea unui credit de la banca da nastere unei
obligatii de rambursare a creditului. De asemenea, o intreprindere poate
recunoaste reduceri viitoare pe baza cumpararilor anuale facute de clienti ca
fiind obligatii; in acest caz vanzarea bunurilor din perioada anterioara este
tranzactia care da nastere datoriei respective.
64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat
de estimare. Unele intreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. In
anumite tari asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece
conceptul de datorie este definit mai restrans, in asa fel incat sa includa
doar sumele ce pot fi stabilite fara sa fie necesar sa se faca estimari.
Definitia datoriei prevazuta in paragraful 49 este bazata pe o abordare mai
cuprinzatoare. Astfel, cand un provizion implica o obligatie prezenta si
satisface restul definitiei, este o datorie, chiar daca suma trebuie sa fie
estimata. Exemplele din aceasta categorie se refera la provizioanele pentru
plati ce trebuie facute pentru garantiile existente si la provizioanele pentru
acoperirea obligatiilor privind pensiile.
Capitalul propriu
65. Desi capitalul propriu este definit in paragraful 49 ca interes
rezidual al actionarilor, acesta poate fi subclasificat in bilant. De exemplu,
intr-o intreprindere fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul
capitalizat, rezervele ce reprezinta alocarea rezultatului reportat si
rezervele ce reprezinta ajustari pentru mentinerea nivelului capitalului pot fi
prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de
luare a deciziilor de catre utilizatorii situatiilor financiare, cand exista
restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea intreprinderii de a
distribui sau de a utiliza intr-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar
putea reflecta faptul ca partile care au interese in capitalul intreprinderii
au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea
capitalului.
66. Constituirea rezervelor este ceruta uneori de lege, de statut sau de
alte acte normative, in scopul asigurarii unei masuri suplimentare de protectie
impotriva efectelor pierderilor pentru intreprindere si creditorii acesteia.
Pot fi constituite alte rezerve daca legislatia fiscala nationala asigura
scutirea sau reducerea impozitului cand se fac transferuri catre astfel de
rezerve. Existenta si marimea unor asemenea rezerve legale, statutare si
fiscale constituie o informatie ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor
de catre utilizatori. Transferurile catre asemenea rezerve sunt mai degraba
alocari ale rezultatului reportat decat cheltuieli.
67. Suma cu care este inregistrat capitalul propriu in bilant depinde de
evaluarea activelor si a datoriilor. In mod normal suma cumulata a
capitalurilor proprii nu poate corespunde decat din intamplare cu valoarea de
piata a actiunilor intreprinderii sau cu suma care ar putea fi obtinuta prin
vanzarea pe elemente a activului net sau a intreprinderii in intregime,
presupunand continuitatea activitatii.
68. Activitatile comerciale si industriale se regasesc de obicei sub forma
intreprinderilor cu asociat unic, a parteneriatelor, precum si a diferitelor
tipuri de intreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal si de reglementare
pentru astfel de intreprinderi este adesea diferit de cel care se aplica in
cazul societatilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii in ceea
ce priveste repartizarea sumelor incluse in capitalurile proprii catre
proprietari sau catre alti beneficiari. Totusi definitia capitalului propriu,
precum si alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul
propriu sunt valabile si pentru astfel de intreprinderi.
Performanta
69. Profitul este frecvent utilizat ca o masura a performantei sau ca baza
de referinta pentru alti indicatori, cum ar fi rentabilitatea investitiei sau
rezultatul pe actiune. Veniturile si cheltuielile constituie elemente direct
legate de masurarea profitului. Recunoasterea si masurarea veniturilor si a
cheltuielilor, si deci a profitului, depind partial de conceptele de capital si
de mentinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de intreprinderi in
elaborarea situatiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate in cadrul
paragrafelor 102 - 110.
70. Elementele de venituri si cheltuieli sunt definite dupa cum urmeaza:
a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate
pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale
activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale
capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale
actionarilor;
b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate
pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii
activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale
capitalului propriu, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora
catre actionari.
71. Definitiile veniturilor si cheltuielilor surprind caracteristicile lor
esentiale, dar nu specifica criteriile ce trebuie indeplinite pentru a putea fi
inregistrate in contul de profit si pierdere. Criteriile de recunoastere a
veniturilor si cheltuielilor sunt prezentate in paragrafele 82 - 98.
72. Veniturile si cheltuielile se pot regasi in contul de profit si
pierdere in diferite moduri, astfel incat sa furnizeze informatia relevanta
pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseste adesea distinctia dintre
acele elemente de venituri si cheltuieli care sunt rezultatul activitatilor
curente ale intreprinderii si cele care nu sunt rezultatul acestor activitati.
Aceasta distinctie se realizeaza plecandu-se de la prezumtia ca sursa unui
element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta in procesul de evaluare a
capacitatii intreprinderii de a genera in viitor numerar si echivalente ale
numerarului. De exemplu, activitati intamplatoare, cum ar fi instrainarea unei
investitii pe termen lung, nu pot aparea in mod curent. In procesul de separare
a veniturilor si cheltuielilor in functie de caracterul lor curent sau
extraordinar este necesara analiza naturii si activitatii intreprinderii.
Elementele care pentru unele intreprinderi sunt rezultatul unor activitati
curente pot reprezenta in cazul altor intreprinderi activitati extraordinare.
73. De asemenea, distinctia dintre elementele de venituri si cheltuieli si
combinarea acestora in diferite moduri permite intreprinderii sa isi prezinte
in mod variat performantele. Aceste clasificari prezinta diferite grade de
cuprindere. De exemplu, contul de profit si pierdere poate include marja bruta,
profitul din activitatile curente inainte de impozitare, profitul din
activitatile curente dupa impozitare si profitul net.
Venituri
74. Definitia veniturilor include atat venituri din activitatile curente,
cat si castiguri din orice alte surse. Veniturile din activitatile curente se
pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vanzari, comisioane, dobanzi, dividende,
redevente si chirii.
75. Castigurile reprezinta alte elemente care corespund definitiei
veniturilor si pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activitatii curente
a intreprinderii. Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice si
din acest punct de vedere nu difera ca natura de venituri. Prin urmare, in
acest cadru general castigurile nu sunt privite ca elemente separate.
76. Castigurile includ, de exemplu, sumele rezultate in urma iesirii
activelor imobilizate pe termen mediu si lung. Definitia veniturilor include
totodata si castigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea
titlurilor de plasament si cele rezultate din cresterea valorii contabile a
activelor pe termen lung. Prezentarea castigurilor in contul de profit si
pierdere se realizeaza de obicei distinct, deoarece cunoasterea existentei
acestora este importanta pentru procesul decizional. Castigurile sunt
prezentate de regula la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.
77. Veniturile pot fi utilizate pentru achizitionarea de active sau pentru
cresterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creante,
bunuri si servicii primite in schimbul bunurilor si al serviciilor furnizate.
Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o
intreprindere poate furniza bunuri si servicii unui creditor in scopul
lichidarii unei datorii legate de un credit in derulare.
Cheltuieli
78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si acele cheltuieli
care apar in procesul desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii. De
exemplu, cheltuielile ce apar in cursul activitatilor curente ale
intreprinderii includ costul vanzarilor, salariile si amortizarea. Ele se
regasesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar
fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile si
mijloacele fixe.
79. Pierderile reprezinta alte elemente care corespund definitiei
cheltuielilor si care pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul desfasurarii
activitatilor curente ale intreprinderii. Pierderile reprezinta diminuari ale
beneficiilor economice si din acest punct de vedere nu difera ca natura de alte
tipuri de cheltuieli. Prin urmare, in acest "cadru general" ele nu sunt
considerate ca structura distincta.
80. In categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din
dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum si cele rezultate din
iesirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include
si pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din cresterea cursului de
schimb valutar in cazul unor imprumuturi pe care intreprinderea le-a contractat
in valuta. De obicei, in contul de profit si pierdere prezentarea pierderilor
se efectueaza distinct, datorita importantei cunoasterii existentei si valorii
acestora in procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula la
valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.
Ajustari pentru mentinerea nivelului capitalului
81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor si datoriilor determina
cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Desi aceste cresteri sau
diminuari corespund definitiei veniturilor si cheltuielilor, ele nu sunt
incluse in contul de profit si pierdere in baza anumitor concepte legate de
mentinerea nivelului capitalului. In schimb ele sunt incluse in capitalul
propriu, ca ajustari pentru mentinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din
reevaluare. Conceptele de mentinere a nivelului capitalului sunt prezentate in paragrafele
102 - 110.
RECUNOASTEREA STRUCTURILOR SITUATIILOR FINANCIARE
82. Recunoasterea este procesul incorporarii in bilant sau in contul de
profit si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere
stabilite in paragraful 83. Acest proces implica descrierea in cuvinte a
respectivului element si asocierea unei anumite sume, precum si includerea
respectivei sume in totalul bilantului sau al contului de profit si pierdere.
Elementele care satisfac criteriile de recunoastere trebuie prezentate in
bilant sau in contul de profit si pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu
poate fi corectata nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici
prin note sau informatii suplimentare.
83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situatiei
financiare trebuie recunoscut in cazul in care:
a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa
iasa in sau din intreprindere; si
b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod
credibil.
84. In procesul de evaluare a indeplinirii sau neindeplinirii criteriilor
de recunoastere in situatiile financiare trebuie acordata atentie
consideratiilor legate de pragul de semnificatie, prezentate in paragrafele 29
si 30. Interdependenta intre structuri exista in cazul in care un element ce
corespunde definitiei si indeplineste criteriile de recunoastere pentru o
anumita structura, de exemplu un activ, impune automat recunoasterea unei alte
structuri, de exemplu un venit sau o datorie.
Probabilitatea realizarii unor beneficii economice viitoare
85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de
recunoastere referitoare la gradul de incertitudine in realizarea unui
beneficiu economic viitor asociat unui element. Acest concept este impus de
incertitudinea ce caracterizeaza mediul in care isi desfasoara activitatea
orice intreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile
economice viitoare ia in calcul informatia disponibila in momentul intocmirii
situatiilor financiare. De exemplu, cand incasarea unei creante a
intreprinderii este probabila, in absenta oricarei probe care sa demonstreze
contrariul, se justifica recunoasterea creantei ca activ. In cazul unei
diversitati mari a creantelor totusi va fi considerata normala probabilitatea
aparitiei unui grad de neincasare si, prin urmare, reducerea prognozata a
beneficiului economic va fi inregistrata drept cheltuiala.
Credibilitatea evaluarii
86. A doua conditie pe care un element trebuie sa o indeplineasca pentru a
fi recunoscut este ca acesta sa aiba un cost sau o valoare ce poate fi evaluata
in mod credibil, conform celor prezentate in paragrafele 31 - 38. In multe
cazuri costul sau valoarea trebuie estimata; folosirea unor estimari rezonabile
constituie o parte esentiala in elaborarea situatiilor financiare si nu
influenteaza credibilitatea lor. In cazul in care totusi nu poate fi realizata
o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut in bilant sau in contul de
profit si pierdere. De exemplu, incasarile previzionate in urma unui proces in
instanta pot corespunde definitiei activelor si veniturilor, precum si
criteriului de probabilitate a realizarii; totusi, daca nu este posibila
evaluarea credibila a castigului, acestea nu pot fi inregistrate ca active sau
ca venituri; aceste incasari previzionate trebuie totusi prezentate note sau
informatii suplimentare.
87. Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de
recunoastere stabilite in paragraful 83 poate fi recunoscut mai tarziu ca
urmare a unor circumstante sau evenimente ulterioare.
88. Informatii referitoare la un element care are caracteristicile
esentiale ale unei structuri a situatiilor financiare, dar nu indeplineste
criteriile de recunoastere pot fi totusi prezentate in note si informatii
suplimentare. Acest procedeu este recomandat in cazul in care cunoasterea
existentei acestui element este relevanta pentru evaluarea pozitiei financiare
a intreprinderii, a performantei financiare sau a modificarii pozitiei
financiare de catre utilizatorii situatiilor financiare.
Recunoasterea activelor
89. Un activ este recunoscut in bilant in momentul in care este probabila
realizarea unui beneficiu economic viitor de catre intreprindere si activul are
un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.
90. Un activ nu este recunoscut in bilant atunci cand este improbabil ca
intrarea de numerar sa genereze beneficii economice pentru intreprindere in
perioadele viitoare. In schimb o astfel de tranzactie va avea ca efect
recunoasterea unei cheltuieli in contul de profit si pierdere. Acest tratament
nu inseamna ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decat
obtinerea unui beneficiu economic pentru intreprindere sau ca managementul a
fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranta privind
obtinerea unui beneficiu intr-o perioada contabila ulterioara este insuficient
pentru a garanta recunoasterea unui activ.
Recunoasterea datoriilor
91. O datorie este recunoscuta in bilant in momentul in care este probabil
ca o iesire de resurse, purtatoare de beneficii economice, va rezulta din
lichidarea unei obligatii prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta
lichidare poate fi evaluata in mod credibil. In practica obligatiile rezultate
din contracte in care nu s-au respectat inca obligatiile contractuale (de
exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite inca) nu sunt in
general recunoscute ca datorii in situatiile financiare. Totusi astfel de
obligatii pot corespunde definitiei datoriilor si, in cazul in care criteriile
de recunoastere sunt indeplinite in anumite circumstante, acestea pot fi
recunoscute. In astfel de circumstante recunoasterea datoriilor implica si
recunoasterea activelor sau a cheltuielilor aferente.
Recunoasterea veniturilor
92. Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand
a avut loc o crestere a beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui
activ sau diminuarii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata in mod
credibil. Aceasta presupune ca recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan
cu recunoasterea cresterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu,
cresterea neta a activelor rezultata din vanzarea produselor sau a serviciilor
ori descresterea datoriilor ca rezultat al anularii unei datorii).
93. Procedurile adoptate in practica in mod normal pentru recunoasterea
veniturilor, de exemplu cerinta ca venitul sa fie obtinut, constituie aplicatii
ale criteriilor de recunoastere prezentate in acest "cadru general".
Astfel de proceduri conduc in general la limitarea recunoasterii ca venituri
numai a acelor elemente ce pot fi evaluate in mod credibil si care au un grad
suficient de certitudine.
Recunoasterea cheltuielilor
94. Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci
cand a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente
diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi
evaluata in mod credibil. De fapt aceasta inseamna ca recunoasterea
cheltuielilor are loc simultan cu recunoasterea cresterii datoriilor sau a
reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea
mijloacelor fixe).
95. Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza
asocierii directe intre costurile implicate si obtinerea elementelor specifice
de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la
venituri, implica recunoasterea simultana sau combinata a veniturilor si
cheltuielilor care rezulta direct si concomitent din aceleasi tranzactii sau
din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care
contribuie la determinarea costului bunurilor vandute sunt recunoscute in
acelasi timp cu venitul din vanzarea bunurilor. Totusi aplicarea conceptului
conectarii in conformitate cu prevederile prezentului "cadru general"
nu permite recunoasterea in bilant a elementelor care nu corespund definitiei
activelor sau datoriilor.
96. Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza
unei proceduri de alocare sistematica si rationala, atunci cand se asteapta sa
se obtina beneficii economice in decursul mai multor perioade contabile si cand
asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar in mod vag sau
indirect. Aceasta modalitate este deseori necesara in procesul recunoasterii
cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri si
mijloace fixe, fond comercial, licente si marci de comert; in astfel de cazuri
cheltuiala este prezentata ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept
scop recunoasterea cheltuielilor in cadrul perioadelor contabile in care se
consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.
97. O cheltuiala este recunoscuta imediat in contul de profit si pierdere
atunci cand un cost nu genereaza beneficii economice viitoare sau atunci cand
si in masura in care viitoarele beneficii economice nu corespund sau inceteaza
sa mai corespunda conditiilor pentru recunoasterea in bilant sub forma de
activ.
98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscuta in contul de profit si
pierdere in acele situatii in care apare o datorie fara recunoasterea unui
activ, cum ar fi cazul in care datoria apare ca urmare a acordarii de garantii
pentru produsele vandute.
EVALUAREA STRUCTURILOR SITUATIILOR FINANCIARE
99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care
structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de
profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate in situatiile financiare in
combinatii variate. Ele includ urmatoarele:
a) costul istoric. Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar
sau in echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul
cumpararii lor. Datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute
in schimbul obligatiei sau, in anumite imprejurari (de exemplu, impozitul pe
profit), la valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau in
echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal
al afacerilor;
b) costul curent. Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in
echivalente ale numerarului, care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul
asemanator ar fi achizitionat in prezent. Datoriile sunt inregistrate la
valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului, necesara
pentru a deconta in prezent obligatia;
c) valoarea realizabila (de decontare a obligatiei). Activele sunt
inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului, care
poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor. Datoriile sunt
inregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezinta valoarea
neactualizata in numerar sau in echivalente ale numerarului, care trebuie
platita pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
d) valoarea actualizata. Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata
a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza sa fie generate in
derularea normala a activitatii intreprinderii. Datoriile sunt inregistrate la
valoarea actualizata a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta sa fie
necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de intreprinderi in
elaborarea situatiilor financiare este costul istoric. Acesta este de obicei
combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt de obicei
inregistrate la minimul dintre cost si valoarea realizabila neta, titlurile
tranzactionabile - la valoarea de piata, iar datoriile privind pensiile - la
valoarea lor actualizata. Mai mult, unele intreprinderi utilizeaza costul
curent ca raspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric
de a rezolva problemele legate de efectul modificarii preturilor activelor
nemonetare.
CONCEPTELE DE CAPITAL SI DE MENTINERE A NIVELULUI CAPITALULUI
Conceptul de capital
102. In elaborarea situatiilor financiare majoritatea intreprinderilor
adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, de exemplu,
banii investiti sau puterea de cumparare investita, capitalul este sinonim cu
activele nete sau cu capitalul propriu al intreprinderii. Conform conceptului
fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezinta
capacitatea de productie a intreprinderii, exprimata, de exemplu, in unitati de
productie pe zi.
103. Selectarea de catre o intreprindere a celui mai potrivit concept
privind capitalul trebuie sa aiba la baza necesitatile utilizatorilor
situatiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al
capitalului in cazul in care utilizatorii situatiilor financiare sunt
preocupati in primul rand de mentinerea capitalului nominal investit sau a
puterii de cumparare a capitalului investit. Daca principala preocupare a
utilizatorilor o reprezinta capacitatea de exploatare a intreprinderii, trebuie
utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul
urmarit in determinarea profitului, desi pot aparea anumite dificultati de
evaluare la punerea in practica a conceptului.
Conceptele de mentinere a nivelului capitalului si de determinare a
profitului
104. Conceptele privind capitalul, prezentate in paragraful 102, conduc la
aparitia urmatoarelor concepte de mentinere a nivelului capitalului:
a) mentinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se
obtine doar daca valoarea financiara (sau monetara) a activelor nete la
sfarsitul perioadei este mai mare decat valoarea financiara (sau monetara) a
activelor nete la inceputul perioadei, dupa excluderea oricaror distribuiri
catre proprietari si a oricaror contributii din partea proprietarilor in timpul
perioadei analizate. Mentinerea capitalului financiar poate fi evaluata atat in
unitati monetare nominale, cat si in unitati de putere constanta de cumparare;
b) mentinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se
obtine doar atunci cand capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de
exploatare) a intreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare
atingerii acestei capacitati) la sfarsitul perioadei depaseste capacitatea
fizica productiva de la inceputul perioadei, dupa ce s-a exclus orice
distribuire catre proprietari si orice contributie din partea proprietarilor in
timpul perioadei analizate.
105. Conceptul de mentinere a nivelului capitalului ia in considerare modul
in care o intreprindere defineste capitalul pe care doreste sa il mentina.
Acesta asigura legatura intre conceptele de capital si cele de profit, deoarece
ofera punctul de referinta fara de care profitul nu poate fi masurat. Este o
conditie esentiala pentru distinctia intre rentabilitatea intreprinderii si rambursarea
capitalului sau; doar intrarile de active in plus fata de sumele necesare
pentru mentinerea capitalului pot fi considerate profit, si deci castig produs
de capitalul investit. Astfel profitul este valoarea care ramane dupa ce
cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru mentinerea capitalului, acolo unde
este cazul) au fost deduse din venituri. Daca cheltuielile depasesc veniturile,
valoarea reziduala este o pierdere neta.
106. Conceptul de mentinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului
curent ca baza de evaluare. Conceptul de mentinere a capitalului financiar nu
impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei in cazul
acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care intreprinderea
doreste sa il mentina.
107. Diferenta principala dintre cele doua concepte referitoare la
mentinerea capitalului este reprezentata de tratamentul efectelor variatiei
preturilor activelor si datoriilor intreprinderii. In termeni generali o
intreprindere si-a mentinut capitalul daca la sfarsitul perioadei are un
capital egal cu cel de la inceputul perioadei. Orice valoare in plus fata de
cea necesara pentru a mentine capitalul la nivelul de la inceputul perioadei
este considerata profit.
108. Conform conceptului de mentinere a capitalului financiar, unde
capitalul este definit in termenii unitatilor monetare nominale, profitul
reprezinta cresterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel
cresterile preturilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute
sub numele de castiguri din detinerea de active, reprezinta profit. Ele pot sa
nu fie recunoscute in acest fel pana in momentul in care activele sunt puse in
vanzare. Cand conceptul mentinerii capitalului financiar este definit in
termenii unitatilor de putere constanta de cumparare, profitul reprezinta
cresterea puterii de cumparare investite in cursul perioadei. Astfel doar acea
parte a cresterii preturilor activelor care depaseste cresterea nivelului
general al preturilor este considerata profit. Restul cresterii reprezinta o
ajustare pentru mentinerea capitalului si ca atare reprezinta o parte a
capitalului propriu.
109. Conform conceptului mentinerii capitalului fizic, unde capitalul este
definit in termenii capacitatii fizice de productie, profitul reprezinta
cresterea acestui capital in cursul perioadei. Toate modificarile de preturi
care afecteaza activele si datoriile intreprinderii sunt privite ca modificari
in masurarea capacitatii productive fizice a acesteia; astfel ele sunt tratate
ca ajustari de mentinere a nivelului capitalului, care fac parte din capitalul
propriu, si nu ca profit.
110. Alegerea bazelor de evaluare si a conceptului de mentinere a nivelului
capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situatiilor
financiare. Diversele modele contabile prezinta grade diferite de relevanta si
de credibilitate si, ca si in alte domenii, managementul trebuie sa caute un
echilibru intre relevanta si credibilitate. Acest "cadru general" se
aplica unei game de modele contabile si ofera recomandari pentru intocmirea si
prezentarea situatiilor financiare elaborate sub modelul ales. In prezent
Consiliul IASC nu are intentia de a prescrie un anumit model, in afara de
cazuri exceptionale, ca de exemplu pentru acele intreprinderi care raporteaza
in moneda unei economii hiperinflationiste. Totusi in perspectiva evolutiilor
pe plan mondial aceasta intentie va fi revizuita.