DECIZIE Nr. 90 din 4 martie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin.
(1) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 220 din 2 aprilie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998, exceptie ridicata de
Demeter Janos si Kiss Eniko in Dosarul nr. 170/2002, precum si de Silviu
Ioachim si Mate Katalin in Dosarul nr. 186/2002, ambele dosare aflate pe rolul
Curtii de Conturi - Sectia jurisdictionala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea Dosarului nr. 316C/2002 la
Dosarul nr. 310C/2002, avand in vedere ca obiectul exceptiilor de
neconstitutionalitate ridicate in cele doua dosare este identic.
Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind intrunite conditiile
conexarii. In consecinta, in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila si
al art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea dispune conexarea
dosarelor anterior mentionate, pentru o mai buna administrare a justitiei.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca nu
sunt indeplinite conditiile stabilite de art. 23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata, care prevede ca sesizarea Curtii Constitutionale este de
competenta exclusiva a instantelor judecatoresti. Intrucat Curtea de Conturi nu
se circumscrie notiunii de instanta judecatoreasca, se apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibila.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Prin incheierile din 11 iunie 2002 si 13 iunie 2002, pronuntate in dosarele
nr. 170/2002 si nr. 186/2002, Curtea de Conturi - Sectia jurisdictionala a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998, exceptie ridicata de
Demeter Janos si Kiss Eniko, respectiv de Silviu Ioachim si Mate Katalin.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca sunt
incalcate prevederile constitutionale invocate, intrucat acordarea tichetelor
de masa este conditionata de existenta contractului individual de munca. Se
arata ca functionarii publici, care, in baza Legii nr. 188/1999, nu mai sunt
"in relatii de munca" cu angajatorul, ci "in relatii de
serviciu", nu mai au contracte de munca cu autoritatea sau institutia
publica unde isi desfasoara activitatea, acestea fiind inlocuite de ordinul sau
dispozitia de numire in functie. Deosebirile existente intre raportul de munca
reglementat de dreptul muncii si raportul de serviciu consacrat de statutul
functionarilor publici nu sunt de natura a conduce la restrangerea unor
drepturi, cum sunt cele privind tichetele de masa, sau la crearea vreunei
discriminari intre functionarii publici si salariatii care nu au aceasta
calitate, dar care lucreaza la aceeasi institutie pe baza unui contract de
munca.
Curtea de Conturi, in punctul sau de vedere, luand in considerare
jurisprudenta Curtii Constitutionale in materia competentei de sesizare a sa cu
exceptia de neconstitutionalitate, arata urmatoarele:
Potrivit art. 139 alin. (1) din Constitutie, care prevede ca, in conditiile
legii, Curtea de Conturi exercita si atributii jurisdictionale, activitatea
instantelor acestei autoritati are sorginte constitutionala. Sub acest aspect,
instantele Curtii de Conturi sunt instante speciale, care au o competenta
aparte in materie de judecata, "competenta atrasa de natura relatiilor
speciale pe care le judeca ori de segmentul realitatii sociale pe care legea il
atribuie spre a fi reglementat prin hotarari judecatoresti". Aceasta
imprejurare nu ar trebui sa duca la concluzia ca, prin sfera speciala a
relatiilor sociale sau a subiectilor supusi jurisdictiei Curtii de Conturi,
activitatea desfasurata de aceasta ar iesi din sfera activitatii instantelor
judecatoresti si ar deveni o activitate administrativ-jurisdictionala.
Cuprinderea instantelor de judecata ale Curtii in cadrul acestei institutii a
fost conceputa de legiuitor ca o modalitate de a asigura o infaptuire rapida si
eficienta a justitiei financiare, iar nu pentru a determina o ingerinta a
administrativului in activitatea acestor instante. De altfel, activitatea
jurisdictionala este infaptuita de judecatori financiari care sunt numiti de
Presedintele Romaniei si care sunt independenti si inamovibili pe durata
exercitarii mandatului lor.
Pe de alta parte, instantele Curtii de Conturi fiind abilitate sa judece
cauze civile din domeniul determinat de lege, sunt tinute sa aplice principiile
fundamentale ale procesului civil specifice instantelor de drept comun, cu
aplicarea normelor cuprinse in Codul de procedura civila.
Prin urmare, "modul de organizare si functionare, precum si procedura
de judecata a instantelor Curtii asigura o totala si sigura independenta a
acestora in infaptuirea justitiei, legea fiind unicul temei in baza caruia se
infaptuieste aceasta justitie". In conformitate cu Legea nr. 94/1992
privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, instantele acestei Curti
sunt instante judecatoresti speciale, care, avand o competenta specifica,
judeca in aceleasi conditii si dupa aceleasi reguli de procedura ca si
instantele de drept comun si isi desfasoara activitatea sub controlul Curtii
Supreme de Justitie.
In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998, Curtea de Conturi apreciaza ca fiind
intemeiata critica, intrucat se creeaza discriminari intre functionarii publici
si celelalte persoane care isi desfasoara activitatea in baza unui contract
individual de munca.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor
doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula
punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De
asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului
Poporului.
Guvernul arata ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila,
intrucat competenta de a sesiza Curtea Constitutionala nu o au decat instantele
judecatoresti prevazute de lege, in mod expres si limitativ, iar nu si alte
organe de jurisdictie. Se invoca in acest sens Decizia Plenului Curtii
Constitutionale nr. II/1995 prin care s-a statuat ca instantele Curtii de
Conturi nu pot sesiza Curtea Constitutionala cu exceptii de
neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului arata ca dreptul la acordarea alocatiei de hrana nu
constituie un drept fundamental, ci un drept subiectiv a carui exercitare este
conditionata de existenta unui contract individual de munca, precum si de
posibilitatea angajatorului de a suporta integral costurile tichetelor de masa.
Prin urmare, nu se poate retine nici existenta restrangerii unor drepturi
fundamentale, cu atat mai mult cu cat regimul juridic aplicabil raportului de
munca este diferit de cel aplicabil raportului de serviciu.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144
lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din
Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 1 alin. (1)
din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 13 iulie 1998, text de
lege care are urmatorul continut:
- Art. 1 alin. (1): "Salariatii din cadrul societatilor comerciale,
regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor
cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal
prin incheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare
angajator, pot primi o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma
tichetelor de masa, suportata integral pe costuri de angajator."
Textele constitutionale invocate de autorii exceptiei ca fiind incalcate au
urmatoarea redactare:
- Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si
a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 49: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru
deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala
constata ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, este competenta sa
hotarasca asupra "exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti
privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor". In aplicarea
acestei dispozitii constitutionale, conform art. 23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor
ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei
legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in
vigoare, de care depinde solutionarea cauzei". Prin urmare, atat
Constitutia, cat si legea de organizare si functionare a instantei
constitutionale stabilesc competenta exclusiva a instantelor judecatoresti de a
sesiza Curtea Constitutionala cu exceptiile de neconstitutionalitate ridicate
in fata lor. Prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. II din 15
februarie 1995 privind intelesul notiunii de "instanta judecatoreasca"
in cadrul controlului de constitutionalitate "a posteriori",
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 13 martie
1995, Curtea a statuat ca instantele judecatoresti sunt stabilite, in baza art.
125 alin. (1) din Constitutie, de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca si de Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instantelor si
parchetelor militare. Astfel, art. 125 alin. (1) din Constitutie, care are ca
titlu "Instantele judecatoresti", dispune ca "Justitia se realizeaza
prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti
stabilite de lege". Cu acel prilej Curtea a retinut ca "textul
constitutional se refera la instante judecatoresti, care sunt expres si
limitativ stabilite de lege, si deci nu este posibil ca sfera lor sa fie
extinsa prin analogie. Faptul ca instantele Curtii de Conturi nu sunt instante
judecatoresti rezulta si din imprejurarea ca art. 139 din Constitutie, care se
refera la Curtea de Conturi, nu este inscris in capitolul VI al titlului III
<<Autoritatea judecatoreasca>>. Pe de alta parte, aceste instante
nu infaptuiesc justitia, deoarece art. 139 alin. (1) prevede doar ca, in
conditiile legii, Curtea de Conturi exercita si atributii
jurisdictionale".
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin.
(1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998, exceptie ridicata de
Demeter Janos si Kiss Eniko in Dosarul nr. 170/2002, precum si de Silviu
Ioachim si Mate Katalin in Dosarul nr. 186/2002, ambele dosare aflate pe rolul
Curtii de Conturi - Sectia jurisdictionala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 martie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu