DECIZIE Nr. 91
din 27 ianuarie 2011
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 148 din 1 martie 2011
Ion Predescu - presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Acsinte Gaspar -judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Iulia Antoanella Motoc -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Marieta Safta -
prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, exceptie invocata de Ioan Valentin Osman în Dosarul
nr. 3.796/302/2010 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia I penala.
La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fata de
care procedura de citare este legal îndeplinita.
Magistratul-asistent refera ca autorul exceptiei a depus
la dosar o cerere prin care solicita sa se ia act de retragerea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Curtea constata ca nu poate fi primita cererea
formulata, având în vedere dispozitiile art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit
carora „Curtea Constitutionala, legal sesizata, procedeaza la examinarea
constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila
referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului (...)."
Exceptia de neconstitutionalitate este o exceptie de ordine publica, prin
invocarea ei punându-seîn discutie abaterea unor reglementari legale de la
dispozitiile Legii fundamentale, iar solutia asupra exceptiei este de interes
general. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate nu ramâne la dispozitia
partii care a invocat-o si nu este susceptibila de acoperire nici pe calea
renuntarii exprese la solutionarea acesteia de catre partea care a ridicat-o.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând si jurisprudenta
Curtii Constitutionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine
urmatoarele: Prin Incheierea din 13 iulie 2010, pronuntata în Dosarul nr.
3.796/302/2010, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia I penala a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 privind executarea
pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului
penal, exceptie invocata de loan Valentin Osman. In motivarea exceptiei
de neconstitutionalitate se sustine, în esenta, ca prevederile criticate
sunt neconstitutionale, deoarece posibilitatea schimbarii regimului de detentie
este lasata la îndemâna unui organ de autoritate publica, astfel cum este
Comisia prevazuta la art. 14 din lege, dupa ce în prealabil persoana condamnata
a executat deja o patrime din pedeapsa la care a fost condamnata. Se arata ca
trebuie tinut cont de faptul ca, desi unele persoane condamnate au pedepse mai
mari de ispasit, acestea reusesc într-un termen mai scurt decât cel prevazut de
art. 26 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 sa depuna eforturi pentru reintegrarea
lor sociala si pot dezvolta în penitenciar o buna conduita, însa într-un mod
discriminatoriu nu pot avea acces la schimbarea de regim doar pentru ca nu au
executat fractia reglementata de lege. Se mai apreciaza ca „decizia ce o ia
judecatorul delegat este vadit contrara cu dreptul la integritate psihica,
întrucât acesta ia decizia pe baza raportului Comisiei, care poate dispune ca
nu se impune schimbarea regimului de detentie, fara ca legea sa stabileasca
anumite limite cu privire la rationamentul logic pe care trebuie sa-l aplice
Comisia pentru a ajunge la concluzia ca nu se impune schimbarea de regim."
In sfârsit, se apreciaza ca sintagma „o patrime" îngradeste nepermis
drepturile fundamentale enuntate si se impune înlaturarea ei.
Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia I penala considera ca exceptia de neconstitutionalitate invocata în cauza
este neîntemeiata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor
doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considera
ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Arata, în plus, ca,
potrivit competentei sale înscrise în art. 146 din Constitutie si în art. 11
din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala verifica, în cadrul controlului
de constitutionalitate, conformitatea legilor si a ordonantelor Guvernului cu
dispozitiile si principiile constitutionale, fara a putea modifica sau completa
prevederea legala supusa controlului. Modificarea continutului unei norme
juridice este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul art. 61 alin. (1)
din Constitutie, potrivit caruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem
al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tarii.
Presedintii Camerelor Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 privind
executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627
din 20 iulie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, având urmatorul
cuprins: „(1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate se dispune de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea
comisiei prevazute la art. 14. Comisia prevazuta la art. 14 are obligatia ca,
dupa executarea a 8 ani în cazul pedepselor cu detentiunea pe viata si a unei
patrimi din durata pedepsei cu închisoarea, sa analizeze conduita persoanei
condamnate si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare sociala,
întocmind un raport care se aduce la cunostinta persoanei condamnate, sub
semnatura. In cazul în care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului
de executare, sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate. In cazul în care comisia apreciaza ca nu se impune
schimbarea regimului de executare, stabileste termenul de reanalizare, care nu
poate fi mai mare de un an."
Dispozitiile constitutionale invocate în sustinerea
exceptiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi si ale art. 22 -
Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a
fost formulata, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiata si urmeaza a fi
respinsa.
Astfel, dispozitiile criticate, care stabilesc reguli
procedurale aplicabile în cazul în care, în timpul executarii pedepsei, titularii
cererii de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de
libertate solicita acest lucru judecatorului delegat, nu stabilesc privilegii
sau discriminari pe criterii arbitrare, aplicându-se în mod egal tuturor
destinatarilor normei. Obligatiile instituite în acest cadru în sarcina
Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate, precum si conditiile ce trebuie îndeplinite pentru schimbarea
regimului de executare a pedepselor privative de libertate dau expresie
dispozitiilor constitutionale ale art. 126 alin. (2), potrivit carora
legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli
speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor
procedurale, fara ca prin aceasta sa se aduca în vreun fel atingere
prevederilor art. 16 din Constitutie, invocate în motivarea exceptiei. In plus,
contrar sustinerilor autorului exceptiei, schimbarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate se dispune de judecatorul delegat, prin
încheiere motivata, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. In plus, în
temeiul art. 26 alin. (8) din Legea nr. 275/2006, împotriva acestei încheieri
persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria în a carei circumscriptie
se afla penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garantiile stabilite de
lege, poate formula toate apararile pe care le considera necesare.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 22 alin. (1) din
Constitutie, acestea nu au incidenta în cauza.
Pentru motivele mai sus aratate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, exceptie invocata de Ioan Valentin Osman în Dosarul
nr. 3.796/302/2010 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia I penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 27 ianuarie
2011.
PRESEDINTE,
ION PREDESCU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta