DECIZIE Nr.
937 din 6 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1 1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 538 din 2 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru , excepţie ridicată de Schalom Singerîn
Dosarul nr. 6.927/110/2008 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială şi
contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 29 iunie
2010, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate
în încheierea din aceeaşi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera,
Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 şi ale art. 58 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a
amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 8 aprilie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 6.927/110/2008, Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Schalom Singer
într-o cauză având ca obiect dizolvare societate.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că stabilirea unei taxe judiciare de timbru în funcţie
de valoarea bunului, în condiţiile în care intervenientul prin cererea sa nu
tinde la câştigarea acestuia, ci doar la neafectarea bunului unei proceduri de
lichidare, încalcă accesul liber la justiţie. Astfel, cuantumul taxei judiciare
de timbru datorate este injust şi exorbitant.
Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi contencios
administrativ apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. I pct. 1 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008. In realitate, se constată că
obiect al excepţiei sunt prevederile art. 2 alin. (11) din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările
ulterioare, care au următorul cuprins:
„(11) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în
mod corespunzător şi cererilor privind declararea nulităţii, anularea,
rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum şi cererilor
privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial; cererea
privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de
timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulităţii, anularea,
rezolutiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial."
Textele constituţionale invocate sunt cele ale art. 11
privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 alin. (1) referitor la
tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3)
privind accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 privind aşezarea justă a
sarcinilor fiscale şi art. 148 alin. (2) şi (3) privind integrarea în Uniunea
Europeană. Totodată sunt invocate şi prevederile art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
privind dreptul la un proces echitabil, art. 47 (şi nu art. II-107, cum greşit
menţionează autorul excepţiei) din Carta europeană a drepturilor fundamentale
privind dreptul la o cale de atac efectivă şi la un proces echitabil şi art. 8
din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului cu privire la dreptul persoanei
la un remediu judiciar.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi
dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale
invocate, Curtea constată următoarele:
In jurisprudenţa sa, Curtea, prin mai multe decizii,
s-a pronunţat asupra constituţionalităţii textului legal criticat în raport cu
critici similare. In acest sens, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.587 din 19
noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65
din 28 ianuarie 2010, Curtea a statuat că „apare ca fiind pe deplin justificată
soluţia adoptată de legiuitor în cuprinsul dispoziţiilor art. 2 alin. (11)
din lege în materia timbrării unor [...] acţiuni cu o taxă calculată în funcţie
de valoarea bunului, tocmai în scopul instituirii unui tratament juridic
identic cu cel aplicabil acţiunilor sau cererilor evaluabile în bani,
reglementat de prevederile art. 2 alin. (1).
Aşa fiind, pentru acţiunile reglementate în ipoteza
normei juridice criticate, indiferent dacă se solicită sau nu, distinct,
repunerea părţilor în situaţia anterioară, taxarea acţiunii se va face la
valoarea bunului, în vreme ce taxa cu valoare fixă urmează a fi datorată numai
în cazul acţiunilor care au ca obiect drepturi, respectiv acte juridice
nepatrimoniale".
Referitor la critica raportată la prevederile art. 21
din Constituţie, Curtea, prin aceeaşi decizie, a reţinut că „accesul liber la
justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice
stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care
se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea
cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a
timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în
care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului
de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din
Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe,
stabilite în condiţiile legii.
Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi
excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în
situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând
discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din
Constituţie".
Soluţia şi considerentele cuprinse în decizia
menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind
elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele de principiu expuse în decizia
precitată, Curtea constată că textul legal criticat nu contravine nici actelor
internaţionale invocate în susţinerea excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (11) din Legea
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Schalom
Singer în Dosarul nr. 6.927/110/2008 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială
şi contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly