DECIZIE Nr.
941 din 23 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 si art.
31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 612 din 9 septembrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi art.
31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de
Societatea Comercială Virgioni - S.R.L. din localitatea Carpen în Dosarul nr.
18.619/63/2008 al Tribunalului Dolj - Secţia comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 18 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 18.619/63/2008, Tribunalul Dolj - Secţia comercială a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială Virgioni
- S.R.L. din localitatea Carpen într-o cauză comercială în temeiul Legii nr.
85/2006.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege sunt
neconstituţionale, deoarece nu instituie în sarcina creditorului obligaţia de a
dovedi starea de insolvenţă a debitorului, ci instituie o prezumţie că
debitorul nu este solvabil.
Tribunalul Dolj - Secţia comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele
lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi art. 31 din Legea
nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu următorul cuprins:
-Art. 1 alin. (1): „Procedura generală prevăzută de
prezenta lege se aplică următoarelor categorii de debitori aflaţi în stare de
insolvenţă sau de insolvenţă iminentă, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (2)
lit. c) şi d):
1. societăţile comerciale;
2. societăţile cooperative;
3. organizaţiile cooperatiste;
4. societăţile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice altă persoană juridică de drept privat care
desfăşoară şi activităţi economice."
- Art. 3 pct. 1: „In înţelesul prezentei legi,
termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. insolvenţă este acea stare a patrimoniului
debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti
disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvenţă este prezumată ca fiind vădită atunci
când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de
unul sau mai mulţi creditori;
b) insolvenţă este iminentă atunci când se
dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile
angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;"
- Art. 31: „(1) Orice creditor îndreptăţit să
solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui
debitor prezumat în insolvenţă poate introduce o cerere introductivă, în care
va preciza:
a) cuantumul şi temeiul creanţei;
b) existenţa unei garanţii reale, constituite de
către debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenţa unor măsuri asigurătorii asupra
bunurilor debitorului;
d) declaraţia privind eventuala intenţie de a
participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel
puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege să participe la
reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative
ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.
(3) Dacă între momentul înregistrării cererii de
către un creditor şi cel al judecării acestei cereri sunt formulate cereri de
către alţi creditori împotriva aceluiaşi debitor, tribunalul va verifica, din
oficiu, la data înregistrării, existenţa dosarului pe rol, va dispune conexarea
acestora şi va stabili îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)
referitoare la cuantumul minim al creanţelor, în raport cu valoarea însumată a
creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri şi cu respectarea
valorii-prag prevăzute de prezenta lege.
(4) Dacă există o cerere de deschidere a procedurii
insolvenţei formulată de către debitor şi una sau mai multe cereri formulate de
creditori, nesoluţionate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se
conexează la cererea formulată de debitor.
(5) Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar,
celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelaşi obiect, vor fi conexate la
acelaşi dosar."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 9, 16, 21, 44, 45, 53, 57, 126 si
135 alin. (2).
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că s-a pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate - raportate la
prevederile art. 16 şi art. 135 din Constituţie -, prin Decizia nr. 1.144 din
16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
775 din 19 noiembrie 2008, constatând că acestea sunt constituţionale. Cu acel
prilej, Curtea a constatat, referindu-se la condiţiile în care orice creditor
poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţă, că acestea
sunt stabilite cu rigurozitate de lege şi că introducerea cererii nu duce în
mod automat la deschiderea procedurii de insolvenţă. Astfel, cererile
introductive care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege nu vor putea
produce efecte juridice şi vor fi respinse de judecătorul-sindic. De asemenea,
Curtea a reţinut că toate textele de lege criticate constituie norme de
procedură a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din
Constituţie, intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. In virtutea
acestor prerogative constituţionale, legiuitorul, în considerarea unor situaţii
deosebite, poate să stabilească şi reguli de procedură speciale, derogatorii de
la regulile dreptului comun.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate
raportate la prevederile art. 21 şi ale art. 44 din Constituţie, Curtea s-a
pronunţat prin Decizia nr. 78 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007, reţinând că
dispoziţiile criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate şi nici
principiului ocrotirii în mod egal prin lege a proprietăţii private, care se
aplică atât în privinţa proprietăţii debitorului, cât şi în privinţa
proprietăţii, inclusiv a creanţelor creditorilor. Astfel, creditorul este îndreptăţit
să acţioneze pe orice cale legală pentru valorificarea creanţelor sale, iar
debitorul, dacă în realitate nu este în insolvenţă, îşi poate lichida oricând
datoria, prevenind deschiderea ori determinând închiderea procedurii
insolvenţei. Referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21,
Curtea a reţinut că o atare critică este lipsită de temei, întrucât accesul
liber la justiţie, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de
Constituţie, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu
bună-credinţă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor
în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către
legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci,
dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanţă cu exigenţele
generale proprii unui stat de drept.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi
considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de
faţă.
Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată
la prevederile art. 45 din Constituţie privind libertatea economică, Curtea
constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit textului
constituţional, accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera
iniţiativă şi exercitarea acestora se fac în condiţiile legii.
In final, Curtea observă că celelalte dispoziţii
invocate din Constituţie nu au incidenţă în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi art. 31 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială
Virgioni - S.R.L. din localitatea Carpen în Dosarul nr. 18.619/63/2008 al
Tribunalului Dolj - Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean