DECRET -
LEGE Nr. 92 din 14 martie 1990
pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei
ACT EMIS DE: CONSILIUL PROVIZORIU DE UNIUNE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 35 din 18 martie 1990
Avind in vedere propunerile si concluziile desprinse din dezbaterea publica
a proiectului de decret-lege, formulate atit prin presa, radio, televiziune,
cit si in mod direct, precum si rezultatele dezbaterilor ce au avut loc cu
partidele si formatiunile politice,
Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala decreteaza:
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Puterea politica in Romania apartine poporului si se exercita potrivit
principiilor democratiei, libertatii si asigurarii demnitatii umane,
inviolabilitatii si inalienabilitatii drepturilor fundamentale ale omului.
Art. 2
Guvernarea Romaniei se realizeaza pe baza sistemului democratic pluralist,
precum si a separatiei puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca.
Art. 3
Parlamentul Romaniei, alcatuit din Adunarea Deputatilor si Senat, precum si
Presedintele Romaniei, se aleg prin vot universal, egal, direct si secret,
liber exprimat.
Art. 4
Reprezentarea populatiei de toate nationalitatile in parlament se asigura
pe baza sistemului de repartizare proportionala a mandatelor rezultate in urma
votarii, in conditiile prezentului decret-lege.
Organizatiile reprezentind minoritatile nationale inregistrate la data
adoptarii prezentului decret-lege, care nu intrunesc numarul de voturi necesar
pentru a avea, potrivit alin. 1, un mandat in Adunarea Deputatilor, au dreptul
la un mandat de deputat.
Art. 5
Cetateanul are dreptul la cite un singur vot pentru alegerea Adunarii
Deputatilor, Senatului si Presedintelui Romaniei.
Art. 6
Adunarea Deputatilor este formata din 387 de deputati, la care se adauga
deputatii rezultati din aplicarea art. 4 alin. 2.
Senatul este format din senatori alesi, in functie de populatia judetelor,
astfel: in judetele cu populatie de pina la 500.000 locuitori se aleg cite doi
senatori; in cele cu populatie de la 501.000 pina la 750.000 locuitori se aleg
cite 3 senatori; in celelalte judete se aleg cite 4 senatori; in municipiul
Bucuresti se aleg 14 senatori.
Art. 7
Membrii parlamentului se aleg pe circumscriptii electorale, stabilite in
conditiile prezentului decret-lege.
Presedintele Romaniei este ales de catre cetatenii cu drept de vot din
intreaga tara.
In aceeasi circumscriptie electorala un partid sau formatiune politica
poate prezenta numai o singura lista de candidati.
Art. 8
Cetatenii romani, fara deosebire de nationalitate, rasa, limba, religie,
sex, convingeri politice sau profesie, exercita, in mod egal si in
deplinatatea lor, drepturile electorale.
Art. 9
Au dreptul de a alege cetatenii romani care au implinit 18 ani sau care, in
anul alegerilor, implinesc aceasta virsta.
Au dreptul de a fi alesi Adunarea Deputatilor cetatenii cu drept de vot
care au implinit virsta de 21 de ani, iar pentru Senat si Presedintele
Romaniei, cetatenii cu drept de vot care au implinit virsta de 30 de ani.
Pot candida numai cetatenii cu domiciliul in tara, care au o profesiune sau
ocupatie legala.
Art. 10
Nu pot alege si nu pot fi alesi alienatii si debilii mintali pusi sub
interdictie, precum si persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata
stabilita prin hotarire judecatoreasca de condamnare.
Nu pot fi alese persoanele care au savirsit abuzuri in functii politice,
juridice si administrative, care au incalcat drepturile fundamentale ale
omului, precum si persoanele care au organizat sau au fost instrumente ale
represiunii in cadrul organelor de securitate, vechea politie si in militie.
Interdictia de a fi alese priveste si persoanele care, potrivit legii, nu
pot face parte din partide politice.
Art. 11
Candidaturile pentru parlament si Presedintele Romaniei se propun de catre
partide sau alte formatiuni politice, constituite potrivit legii.
Candidaturile pentru parlament se propun pe liste de candidati care pot
cuprinde cel mult numarul de deputati sau senatori ce trebuie alesi in fiecare
circumscriptie electorala.
Pentru Presedintele Romaniei fiecare partid sau formatiune politica poate
propune numai cite o singura candidatura. Se pot prezenta si candidaturi
independente. Atit candidaturile partidelor si formatiunilor politice, cit si
cele independente, pot fi depuse numai daca au cel putin 100.000 de
sustinatori.
Pentru Adunarea Deputatilor sau pentru Senat se pot prezenta si candidaturi
independente sau, dupa caz, potrivit alin. 2, liste de candidati independenti.
Fiecare candidat independent trebuie sa fie sustinut de cel putin 251 de
cetateni cu drept de a alege.
Pentru parlament se poate candida numai intr-o singura circumscriptie
electorala.
Art. 12
Data alegerilor se stabileste prin decret, cu cel putin 60 de zile inaintea
votarii.
CAP. 2
Organizarea alegerilor
SECTIUNEA 1
Circumscriptiile electorale
Art. 13
Fiecare judet si municipiul Bucuresti constituie o circumscriptie
electorala.
Art. 14
Numarul deputatilor ce pot fi alesi in fiecare circumscriptie electorala se
va stabili de catre guvern, potrivit normei de reprezentare rezultate din
impartirea populatiei tarii la numarul de 387 deputati, prevazut de art. 6
alin. 1; in functie de populatia circumscriptiilor electorale, se admite o
abatere de pina la 15 la suta.
Art. 15
Operatiunile electorale privind alegerea Presedintelui Romaniei se fac in
circumscriptiile electorale stabilite pentru alegerea parlamentului.
Art. 16
Numerotarea circumscriptiilor electorale, stabilirea numarului deputatilor
si senatorilor si aducerea la cunostinta publica, prin Monitorul Oficial si
presa, se fac de catre guvern in termen de cel mult 5 zile de la stabilirea,
potrivit art. 12, a datei alegerilor.
SECTIUNEA a 2-a
Sectiile de votare
Art. 17
In comune, orase si municipii se organizeaza sectii de votare dupa cum
urmeaza:
a) in unitatile administrativ-teritoriale cu populatie de peste 2.000
locuitori se formeaza cite o sectie de votare la 1.500 - 3.000 locuitori;
b) in comunele cu populatie sub 2.000 locuitori se formeaza o singura
sectie de votare.
Se pot forma sectii de votare si in satele sau grupele de sate cu populatie
pina la 500 locuitori, daca distanta dintre aceste sate si locul sectiei de
votare este mai mare de 5 km.
Art. 18
Pe linga unitati militare, precum si pe linga spitale, maternitati,
sanatorii, case de invalizi si camine de batrini avind cel putin 50 alegatori,
se pot forma sectii de votare separate.
Se pot forma sectii de votare si in statii de cale ferata, in porturi si
aeroporturi, pentru alegatorii aflati in calatorie in ziua alegerilor.
Pentru studentii de la cursurile de zi si pentru elevii cu drept de vot
care nu-si au domiciliul in localitatea in care urmeaza studiile se formeaza
cite o sectie de votare pe linga caminele de studenti sau elevi, pentru cel
mult 2.000 alegatori.
Art. 19
Pe linga misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, precum
si pe linga agentiile economice din tarile unde nu exista misiuni diplomatice
si oficii consulare, se formeaza cite o sectie de votare pentru alegatorii
membri ai acestor reprezentante si familiile lor, precum si pentru cetatenii
romani aflati in tarile respective in ziua alegerilor. Aceste sectii de votare
apartin de circumscriptia electorala a municipiului Bucuresti.
Pe navele sub pavilion roman, aflate in navigatie in ziua alegerilor, se
vor forma sectii de votare, acestea facind parte din circumscriptia electorala
a locului unde este inregistrata nava.
Art. 20
La aceeasi sectie de votare, alegatorii voteaza atit pentru Adunarea
Deputatilor si Senat, cit si pentru Presedintele Romaniei.
Art. 21
Delimitarea si numerotarea sectiilor de votare se fac, in termen de 20 de
zile de la stabilirea datei alegerilor, de catre primariile judetene si a
municipiului Bucuresti.
Sectiile de votare se vor numerota pe municipii, sectoarele municipiului
Bucuresti, orase si comune.
Primariile judetene si a municipiului Bucuresti, in termenul prevazut in
alin. 1, aduc la cunostinta alegatorilor delimitarea si numerotarea sectiilor
de votare, indicind si locul unde se va efectua votarea.
SECTIUNEA a 3-a
Listele electorale
Art. 22
Listele electorale cuprind pe toti cetatenii cu drept de vot din
localitatile in care domiciliaza.
Listele electorale se intocmesc de catre primariile comunale, orasenesti,
municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
Listele electorale se intocmesc separat pentru fiecare sectie de votare, la
comune pe sate, iar la orase, municipii si sectoarele municipiului Bucuresti pe
strazi si vor cuprinde numele si prenumele, virsta si domiciliul alegatorilor,
in ordinea alfabetica a acestora, precum si numarul circumscriptiilor
electorale din care face parte fiecare alegator.
Pentru militarii aflati in unitati in vederea indeplinirii obligatiilor
militare, precum si pentru studentii si elevii prevazuti la art. 18 alin. 3, se
vor intocmi liste electorale speciale.
Listele speciale pentru militari se intocmesc de unitatile militare, iar
cele pentru studentii si elevii prevazuti la art. 18 alin. 3, pe baza
propunerilor conducerii unitatilor de invatamint.
Organul care a intocmit lista este obligat sa comunice de indata primariei
din unitatea administrativ-teritoriala unde domiciliaza alegatorul, inscrierea
acestuia pe lista electorala speciala.
Listele electorale se semneaza de primar si de secretarul primariei;
listele electorale speciale pentru militari se semneaza de comandantul unitatii
militare.
Art. 23
Un alegator poate fi inscris numai intr-o singura lista electorala.
Art. 24
Afisarea listelor electorale se face cu cel putin 30 de zile inainte de
data alegerilor, in locuri publice si in mod vizibil.
Locurile de afisare, precum si posibilitatea verificarii inscrierii
cetatenilor in liste, vor fi aduse la cunostinta publica prin presa si orice
alt mijloc de publicitate de catre organul care a intocmit listele; listele
electorale se vor afisa si la fiecare sectie de votare pentru alegatorii ce
voteaza la acea sectie.
Originalul listelor electorale se pastreaza la judecatorul in a carei raza
teritoriala se afla localitatea pentru care au fost intocmite. Listele speciale
pentru militari se pastreaza la unitatea militara.
Art. 25
Cetatenii au dreptul sa verifice inscrierea in listele electorale.
Intimpinarile impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite si a oricaror erori
din liste se fac la organele care au intocmit listele, acestea fiind obligate
sa se pronunte in cel mult 3 zile de la inregistrare.
Contestatiile impotriva deciziilor date se solutioneaza, in cel mult 3
zile, de catre judecatoria in a carei raza teritoriala domiciliaza alegatorul
sau, in cazul celor inscrisi pe liste speciale, unde acestia isi au resedinta.
Hotarirea judecatoreasca este definitiva si executorie; hotarirea se comunica
celor interesati in 24 de ore de la pronuntare.
Art. 26
In caz de schimbare a domiciliului dupa afisarea listelor electorale sau
daca alegatorul lipseste in ziua alegerilor din localitatea unde urmeaza sa
voteze potrivit listelor de alegatori, organele care au intocmit listele vor
elibera alegatorului o adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, facind
mentiune despre aceasta in listele electorale.
In ziua alegerilor, la noul domiciliu sau acolo unde se afla temporar,
alegatorul va fi inscris intr-o lista electorala separata de catre biroul
electoral al sectiei de votare, pe baza adeverintei prevazute in alin. 1.
Art. 27
Organele care au intocmit listele electorale le vor inainta birourilor
electorale de circumscriptie cu cel putin 20 de zile inaintea datei alegerilor,
iar birourilor electorale ale sectiilor de votare, cu 2 zile inainte de aceeasi
data. Orice modificare ulterioara se comunica in cel mult 24 de ore.
SECTIUNEA a 4-a
Birourile electorale
Art. 28
Pentru buna desfasurare a alegerilor se infiinteaza Biroul Electoral
Central, birouri electorale de circumscriptie si birouri electorale ale
sectiilor de votare.
Art. 29
Biroul Electoral Central este alcatuit din 7 judecatori ai Curtii Supreme
de Justitie si 10 reprezentanti ai partidelor si formatiunilor politice
desemnati in ordinea descrescatoare a numarului de liste de candidati pe care
le-au propus, pe intreaga tara, pentru alegerile in parlament.
Desemnarea celor 7 judecatori se face prin tragere la sorti, prin grija
presedintelui Curtii Supreme de Justitie. Odata desemnati, acestia isi aleg un
presedinte care devine presedintele Biroului Electoral Central.
Constituirea Biroului Electoral Central, cit priveste judecatorii si
presedintele, se face in termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor
potrivit art. 12. In aceasta organizare, Biroul Electoral Central indeplineste
toate atributiile ce-i revin, pina la completarea sa cu reprezentantii
partidelor si formatiunilor politice.
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor si de rezolvare a
contestatiilor, partidele si formatiunile politice vor comunica oficial
Biroului Electoral Central numarul total al listelor de candidati ramase
definitive pentru alegerile parlamentare, precum si numele si prenumele
reprezentantilor. Biroul Electoral Central va proceda la completarea sa in
conditiile alin. 1.
In cazul in care, potrivit alin. 1, mai multe partide sau formatiuni
politice au depus acelasi numar de liste, desemnarea reprezentantilor se va
face prin tragere la sorti, prin grija presedintelui Biroului Electoral
Central, in prezenta reprezentantilor partidelor sau formatiunilor politice in
cauza.
Nu se iau in considerare comunicarile facute peste termenul prevazut la
alin. 4.
Art. 30
Biroul Electoral Central vegheaza la intocmirea listelor electorale,
aducerea acestora la cunostinta cetatenilor si la depunerea in mod legal a
candidaturilor, verifica si inregistreaza rezultatul alegerilor si indeplineste
celelalte atributii ce-i revin potrivit prevederilor prezentului decret-lege.
Art. 31
Biroul electoral de circumscriptie se constituie din 3 judecatori si din
cel mult 6 reprezentanti ai partidelor si formatiunilor politice care participa
la alegeri in judet si in municipiul Bucuresti, desemnati in ordinea
descrescatoare a numarului de candidati pe care i-au propus.
Desemnarea celor 3 judecatori se face prin tragere la sorti prin grija
presedintelui tribunalului judetean, dintre judecatorii judetului. Odata
desemnati, acestia isi aleg un presedinte care devine presedintele biroului
electoral de circumscriptie.
Constituirea biroului electoral de circumscriptie cit priveste judecatorii
si presedintele se face in termen de 3 zile de la aducerea la cunostinta
publica a circumscriptiilor electorale.
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor si de rezolvare a
contestatiilor, partidele si formatiunile politice vor comunica oficial
birourilor electorale de circumscriptie numarul total al candidaturilor ramase
definitive pentru alegerile parlamentare. Biroul electoral de circumscriptie va
proceda la completarea sa in conditiile alin. 1.
In cazul in care, potrivit alin. 1, mai multe partide sau formatiuni
politice au depus acelasi numar de candidati, desemnarea reprezentantilor se va
face prin tragere la sorti, prin grija presedintelui biroului electoral de
circumscriptie, in prezenta reprezentantilor partidelor sau formatiunilor
politice in cauza.
Nu se iau in considerare comunicarile facute peste termenul prevazut la
alin. 4.
Art. 32
Contestatiile asupra modului de constituire si a componentei birourilor
electorale de circumscriptie se solutioneaza de Biroul Electoral Central, in
termen de cel mult 3 zile de la inregistrare. Hotarirea data este definitiva.
Art. 33
Birourile electorale de circumscriptie au urmatoarele atributii:
a) inregistreaza candidaturile depuse;
b) fac publicatiile si afisarile necesare;
c) rezolva intimpinarile referitoare la propria sa activitate si
contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de
votare;
d) distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de
vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea "Votat";
e) totalizeaza rezultatul alegerilor de la sectiile de votare, constata
rezultatul alegerilor pentru circumscriptia electorala si elibereaza
deputatilor sau, dupa caz, senatorilor alesi, certificatul doveditor al
alegerii;
f) inainteaza Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzind
rezultatul alegerilor, cu precizarea voturilor avute in vedere pentru mandatele
atribuite, precum si a voturilor care vor fi repartizate la nivel national
pentru fiecare partid sau formatiune politica in parte, inclusiv listele de
candidati care nu au fost declarati alesi, precum si intimpinarile,
contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale
sectiilor de votare.
Art. 34
Birourile electorale ale sectiilor de votare sint alcatuite dintr-un
presedinte, un loctiitor al acestuia si cel mult 7 membri.
Presedintele si loctiitorul sint, de regula, judecatori sau alti juristi,
care nu fac parte din nici un partid sau formatiune politica, desemnati de
presedintele tribunalului judetean si al municipiului Bucuresti, prin tragere
la sorti dintre judecatorii si ceilalti juristi din judet sau municipiul
Bucuresti.
In cazul in care numarul juristilor este insuficient, presedintele biroului
electoral al sectiei de votare sau loctiitorul acestuia vor fi stabiliti, prin
tragere la sorti, dintre alte persoane cu o reputatie nestirbita, care nu fac
parte din nici un partid sau formatiune politica.
Lista altor juristi decit judecatorii, precum si a persoanelor prevazute la
alin. 3, va fi intocmita de primariile judetene si a municipiului Bucuresti si va
fi trimisa presedintelui tribunalului judetean si al municipiului Bucuresti cu
cel putin 2 zile inainte de constituirea birourilor electorale ale sectiilor de
votare.
Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare se desemneaza din
cite un reprezentant al partidelor si formatiunilor politice care participa la
alegeri, in ordinea descrescatoare a numarului de candidati propusi in
circumscriptia electorala respectiva. Prevederile art. 31 alin. 4 - 6 se aplica
in mod corespunzator, tragerea la sorti efectuindu-se de catre presedintele
biroului electoral al sectiei de votare.
Constituirea birourilor electorale ale sectiilor de votare se face cel mai
tirziu cu 15 zile inaintea datei alegerilor.
Art. 35
Contestatiile asupra modului de constituire si a componentei birourilor
electorale ale sectiilor de votare se solutioneaza de biroul electoral de
circumscriptie, in termen de cel mult 3 zile de la inregistrare. Hotarirea data
este definitiva.
Art. 36
Birourile electorale ale sectiilor de votare au urmatoarele atributii:
a) primesc listele electorale de la organele care le-au intocmit, iar de la
birourile electorale de circumscriptie, buletinele de vot pentru alegatorii ce
urmeaza sa voteze la sectia de votare, stampila de control si stampilele cu
mentiunea "Votat";
b) conduc operatiunile de votare, iau toate masurile de ordine in localul
sectiei de votare si in jurul acesteia;
c) fac numaratoarea voturilor si consemneaza rezultatul votului;
d) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate;
e) inainteaza birourilor electorale de circumscriptie procesele-verbale
cuprinzind rezultatul votarii, impreuna cu contestatiile depuse;
f) predau cu proces-verbal, judecatoriei din raza lor teritoriala, buletinele
de vot intrebuintate si necontestate, precum si cele anulate, stampilele si
celelalte materiale necesare votarii.
Art. 37
Birourile electorale lucreaza in prezenta a jumatate plus unu din numarul
total al membrilor si iau hotariri cu majoritatea membrilor prezenti.
Art. 38
Nu pot fi membri in birourile electorale candidatii in alegeri, precum si
cei care nu indeplinesc conditiile prevazute de art. 10 alin. 1 si 2.
SECTIUNEA a 5-a
Candidaturile
Art. 39
Propunerile de candidati pentru Adunarea Deputatilor si Senat se fac pe
circumscriptii electorale si se depun la birourile electorale de
circumscriptie, cel mai tirziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor.
Pentru Presedintele Romaniei, propunerile se depun la Biroul Electoral
Central in acelasi termen.
Art. 40
Propunerile de candidati se fac in scris, in 3 exemplare, de catre
partidele sau formatiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura
conducerii acestora sau, in cazul candidatilor independenti, pe baza listei
sustinatorilor; candidatul independent este obligat sa depuna o declaratie
autentificata de catre notariatul de stat care sa ateste realitatea
semnaturilor sustinatorilor.
Candidatul va depune o declaratie de acceptare a candidaturii, odata cu
propunerea.
Art. 41
Biroul electoral de circumscriptie examineaza respectarea conditiilor
prevazute de lege pentru candidatura si inregistreaza candidaturile care
indeplinesc aceste conditii.
Un exemplar al propunerii de candidatura se pastreaza la biroul electoral,
un altul se inregistreaza la tribunalul judetean si al municipiului Bucuresti,
iar al treilea, certificat de birou, se restituie depunatorului.
Cetatenii, partidele si celelalte formatiuni politice pot contesta
candidaturile depuse in 10 zile de la expirarea termenului de depunere a
candidaturilor.
Contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturii se
solutioneaza, in cel mult 3 zile de la inregistrare, de catre tribunalul
judetean sau al municipiului Bucuresti. Hotarirea judecatoreasca este
definitiva si executorie; hotarirea se comunica celor interesati in 24 de ore
de la pronuntare.
Inregistrarea la instanta judecatoreasca si solutionarea contestatiilor
privind candidatura pentru Presedintele Romaniei sint de competenta Curtii
Supreme de Justitie; prevederile alineatului precedent se aplica in mod
corespunzator.
Art. 42
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor se incheie un
proces-verbal semnat de membrii biroului electoral de circumscriptie.
Birourile electorale de circumscriptie fac publice candidaturile cu
precizarea numelui si prenumelui, domiciliului, apartenentei politice,
profesiei si ocupatiei candidatului, prin presa, precum si prin afisarea
candidaturilor la sectiile de votare.
A doua zi dupa expirarea termenelor prevazute la art. 41 alin. 3 si 4,
birourile electorale de circumscriptie inainteaza candidaturile definitive
Biroului Electoral Central, cu indicarea elementelor prevazute la alin. 2.
Pentru Presedintele Romaniei, prevederile alin. 1 si 2 se aplica in mod
corespunzator de catre Biroul Electoral Central.
SECTIUNEA a 6-a
Buletinele de vot
Art. 43
Modelul buletinelor de vot se stabileste de catre guvern, in mod distinct
pentru Adunarea Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei, in cel mult 10
zile de la stabilirea datei alegerilor. In acelasi termen, guvernul stabileste
si modelul stampilelor sectiilor de votare si al celor necesare votarii.
Art. 44
Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de
circumscriptie, tinind seama de numarul listelor de candidati si al
candidatilor independenti si de spatiul necesar pentru imprimarea lor.
Hirtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba si suficient de groasa
pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat si votul dat.
Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere in numar
suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, in afara de ultima pagina care
va ramine alba pentru stampila de control.
Patrulaterele se vor imprima paralel intre ele, cite doua coloane pe
aceeasi pagina.
In unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima
denumirea partidului, formatiunii politice care participa la alegeri sau, dupa
caz, mentiunea "candidat independent", respectiv "lista de
candidati independenti".
Patrulaterul va purta in unghiul din partea dreapta de sus semnul electoral
al partidului, formatiunii politice sau candidatului independent care a
solicitat identificarea sa si printr-un semn.
In patrulaterele fiecarui buletin de vot se vor imprima listele de
candidati identificati prin nume si prenume, in ordinea rezultata din tragerea
la sorti, efectuata de catre biroul electoral de circumscriptie. Pentru fiecare
candidat independent se imprima un patrulater distinct, in partea finala a
buletinului, in ordinea inregistrarii propunerilor.
Pentru alegerea Presedintelui Romaniei se vor imprima in patrulaterele
buletinului de vot numele si prenumele candidatului in ordinea stabilita potrivit
alin. 7 de catre Biroul Electoral Central, comunicata birourilor electorale de
circumscriptie in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere a
candidaturilor si de rezolvare a contestatiilor.
Art. 45
Semnele electorale se stabilesc de catre fiecare partid, formatiune
politica sau candidat independent si se declara Biroului Electoral Central, in
3 zile de la constituirea acestuia, potrivit art. 29 alin. 3.
In cazul in care acelasi semn electoral este solicitat de mai multe
partide, formatiuni politice sau candidati independenti, atribuirea se va face
prin tragere la sorti.
Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunostinta publica a
semnelor electorale a doua zi dupa publicarea modelului buletinului de vot.
Art. 46
Pentru intreaga circumscriptie electorala, buletinele de vot se vor imprima
cu litere de aceeasi marime si aceleasi caractere si cu aceeasi cerneala, in
atitea exemplare citi alegatori sint in circumscriptie, cu un supliment de 10
la suta.
Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de
circumscriptie prin grija primariilor judetene si a municipiului Bucuresti, cel
mai tirziu cu 10 zile inainte de data alegerilor.
Art. 47
Buletinele de vot se predau presedintelui biroului electoral de
circumscriptie, care le va distribui presedintilor birourilor electorale ale
sectiilor de votare, cu cel putin 2 zile inainte de data alegerilor. Predarea
si distribuirea buletinelor se fac pe baza de proces-verbal.
Cite doua exemplare din buletinele de vot, vizate si anulate de
presedintele biroului electoral de circumscriptie, se vor afisa cu o zi inainte
de alegeri, la sediul judecatoriilor, precum si la sediul fiecarei sectii de
votare.
Art. 48
La cererea partidelor, formatiunilor politice sau candidatilor independenti
care participa la alegeri, biroul electoral de circumscriptie va elibera,
pentru fiecare, cite doua buletine de vot, vizate si anulate.
SECTIUNEA a 7-a
Campania electorala
Art. 49
Campania electorala incepe la data aducerii la cunostinta publica a datei
alegerilor si se incheie cu 2 zile inainte de ziua alegerilor.
Art. 50
In campania electorala, candidatii, partidele, formatiunile politice, toate
organizatiile sociale si cetatenii au dreptul sa-si exprime opiniile in mod
liber si fara nici o discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizarea
televiziunii, radioului, presei si a celorlalte mijloace de informare in masa.
Mijloacele folosite in campania electorala nu pot contraveni ordinii de
drept.
Art. 51
Accesul la radio si televiziune in cadrul campaniei electorale este
garantat si se realizeaza gratuit.
Art. 52
Primariile sint obligate ca in termen de 5 zile de la inceperea campaniei
electorale sa stabileasca locuri speciale pentru afisaj electoral, tinind seama
de numarul partidelor si formatiunilor politice care declara ca vor depune
liste de candidati si al candidatilor independenti.
Se va urmari ca locurile speciale de afisaj electoral sa fie situate in
piete, pe strazi si in alte locuri publice frecventate de cetateni, fara
stinjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activitati din
localitatile respective.
Este interzisa utilizarea locurilor speciale de afisaj electoral astfel
incit sa impiedice folosirea acestuia de catre un alt partid, formatiune
politica sau candidat independent.
In alte locuri decit cele stabilite potrivit alin. 1, afisajul electoral
este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dupa caz, al detinatorilor.
Art. 53
Partidele si formatiunile politice care participa la campania electorala
vor primi subventie de la bugetul de stat, determinata o data cu stabilirea
datei alegerilor.
Dupa intrarea in vigoare a prezentului decret-lege se interzice
subventionarea campaniei electorale cu fonduri primite din strainatate sau din
alte surse nedeclarate public.
CAP. 3
Desfasurarea alegerilor
Art. 54
Fiecare sectie de votare trebuie sa posede un numar suficient de cabine,
urne si stampile de votare.
Cabinele si urnele trebuie asezate in aceeasi incapere in care se afla
biroul presedintelui. Cabinele, urnele si stampilele se vor asigura de catre
primariile comunale, orasenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului
Bucuresti.
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare trebuie sa fie prezent
la sediul sectiei de votare in ajunul zilei alegerilor, la ora 18, fiind
obligat sa ia de indata masurile necesare pentru a asigura ordinea si
corectitudinea operatiunilor de votare.
Presedintele va dispune fixarea posturilor de paza in jurul localului de
vot.
Art. 55
In ziua alegerilor, la ora 5, presedintele biroului electoral al sectiei de
votare, in prezenta celorlalti membri, verifica urnele, existenta listelor
electorale, a buletinelor de vot si a stampilelor, dupa care inchide si
sigileaza urnele, aplicind stampila de control a sectiei de votare.
Presedintele este obligat sa asigure aplicarea stampilei de control pe
buletinele de vot.
Art. 56
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa ia
masurile necesare pentru ca alegerile sa decurga in bune conditii.
Puterile lui, in aceasta privinta, se intind si in afara localului de votare,
in curtea acestuia, in intrarile in curte, in jurul localului de vot, precum si
pe strazi si piete publice pina la o distanta de 500 m.
In afara de membrii biroului electoral al sectiei de votare, candidatii,
delegati acreditati ai presei, cinematografiei, radioului si televiziunii,
romane si straine, nici o alta persoana nu poate stationa in locurile publice
din zona de votare sau in localul de vot mai mult decit timpul necesar pentru
votare.
Pentru mentinerea ordinii, presedintele biroului electoral al sectiei de
votare va avea la dispozitie mijloacele de ordine necesare, prin grija
primariilor judetene si a municipiului Bucuresti.
Art. 57
Votarea are loc intr-o singura zi; ea incepe la ora 6 si se incheie la ora
23.
Art. 58
Alegatorii vor vota numai la sectia de votare unde au fost inregistrati, cu
exceptiile prevazute de art. 19 si 26.
Accesul alegatorilor in sala de vot are loc in serii corespunzatoare
numarului cabinelor. Fiecare va prezenta actul de identitate biroului electoral
al sectiei de votare care, dupa verificarea inscrierii in lista electorala sau,
dupa caz, retinerea adeverintei prevazute la art. 26, ii va incredinta
buletinele de vot si stampila pentru votare.
Alegatorii vor vota separat in cabine inchise, aplicind stampila care
poarta mentiunea "Votat", inauntrul patrulaterului care cuprinde
lista de candidati sau candidatul independent pe care il voteaza.
Stampila cu mentiunea "Votat" trebuie sa fie rotunda si astfel
dimensionata incit sa fie mai mica decit patrulaterul.
Dupa ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba
care poarta stampila de control sa ramina in afara si le vor introduce in urna,
avind grija sa nu se deschida.
Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului daca secretul
votului este respectat.
In cazul in care buletinul se deschide din eroare, acesta se anuleaza si se
va da alegatorului numai o singura data un nou buletin, facindu-se mentiune
despre aceasta in procesul-verbal al operatiunilor de votare.
Stampila incredintata pentru votare se restituie presedintelui.
Presedintele poate lua masuri ca stationarea unui alegator in cabina de
votare sa nu se prelungeasca nejustificat.
Art. 59
Presedintii, membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, precum
si persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii, vor vota, pe baza
adeverintelor privind exercitarea dreptului de vot, in sectia la care isi
desfasoara activitatea.
Art. 60
Candidatii si oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei
care se prezinta la vot. In acest caz, identitatea se va stabili de presedinte
prin orice mijloace. In cazul in care contestatia este intemeiata, presedintele
va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul intr-un
proces-verbal si va sesiza aceasta situatie autoritatilor politienesti.
Art. 61
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea
pentru motive temeinice.
Suspendarea nu poate depasi o ora si va fi anuntata prin afisare la usa
localului de vot cu cel putin o ora inainte. Durata tuturor suspendarilor nu
poate depasi 2 ore.
In timpul suspendarii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot si
toate lucrarile biroului electoral vor ramine sub paza permanenta, iar membrii
biroului nu vor putea parasi sala de votare toti in acelasi timp.
Cei care in baza art. 56 alin. 3 pot asista la votare nu pot fi obligati sa
paraseasca sala de vot in acest timp.
Art. 62
Prezenta oricarei persoane in cabinele de vot, in afara celei care voteaza,
este interzisa.
Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului
electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur, are dreptul sa
cheme, in scopul de a-l ajuta, in cabina de votare, un insotitor ales de el.
Art. 63
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la
cererea celor aflati in aceasta situatie sau la cererea organelor de conducere
ale institutiilor sanitare sau de ocrotiri sociale in care cei netransportabili
se afla internati, presedintele biroului electoral al sectiei de votare
desemneaza, din cadrul biroului, un numar de membri care se deplaseaza cu o
urna speciala si cu materialul necesar votarii, la locul unde se afla alegatorul,
pentru a se efectua votarea.
Art. 64
La ora 23 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara
votarea inchisa.
CAP. 4
Stabilirea rezultatelor votarii
Art. 65
Dupa inchiderea votarii, presedintele biroului electoral al sectiei de
votare va proceda la anularea buletinelor de vot ramase neintrebuintate si la
deschiderea urnelor, in prezenta membrilor biroului si, dupa caz, a persoanelor
prevazute la art. 56 alin. 3.
Presedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecarui buletin, lista
de candidati care a fost votata sau, dupa caz, numele si prenumele candidatului
independent votat si va arata buletinul de vot celor prezenti.
Sint nule buletinele care nu poarta pe ele stampila de control a sectiei de
votare, buletinele de alt model decit cel legal aprobat, buletinele care nu au
stampila "Votat" sau la care stampila este aplicata pe mai multe
patrulatere; aceste buletine nu intra in calculul voturilor exprimate.
Rezultatul se va consemna in doua tabele; unul va fi tinut de catre un
membru al biroului electoral si altul de catre candidatii prezenti.
In aceste tabele se vor inscrie numarul total al votantilor, numarul
voturilor nule, listele de candidati sau numele si prenumele candidatilor
independenti si numarul voturilor intrunite de fiecare.
Art. 66
Dupa deschiderea urnelor si numaratoarea voturilor, presedintele sectiei de
votare va incheia, pentru Adunarea Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei,
cite un proces-verbal, in doua exemplare. Procesul-verbal trebuie sa cuprinda,
dupa caz:
a) numarul alegatorilor, potrivit listelor de alegatori;
b) numarul alegatorilor care s-au prezentat la urne;
c) numarul total al voturilor valabil exprimate;
d) numarul voturilor nule;
e) numarul voturilor obtinute de fiecare lista de candidati sau de fiecare
candidat independent;
f) numarul voturilor obtinute de fiecare dintre candidatii pentru functia
de Presedinte al Romaniei;
g) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor si contestatiilor si a modului lor
de solutionare, precum si a contestatiilor inaintate spre solutionare biroului
electoral de circumscriptie.
Procesele-verbale se vor semna de presedinte si de membrii biroului.
Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenteaza asupra
valabilitatii procesului-verbal. Presedintele va mentiona motivele care au
impiedicat semnarea.
Art. 67
In tot timpul operatiunilor de votare si de deschidere a urnelor se pot
face intimpinari si contestatii cu privire la aceste operatiuni.
Contestatiile se formuleaza in scris si se prezinta presedintelui biroului
electoral al sectiei de votare, care va elibera dovada de primire.
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare va hotari, de indata,
asupra contestatiilor a caror rezolvare nu sufera intirziere.
Art. 68
Pentru fiecare categorie de organe alese se intocmesc cite un dosar care va
cuprinde: procesele-verbale si contestatiile privitoare la operatiunile
electorale ale sectiei, precum si buletinele nule si cele contestate. Dosarele
sigilate si stampilele se vor inainta biroului electoral de circumscriptie de
catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare si membrii biroului,
cu paza militara, in cel mult 24 de ore.
Biroul electoral de circumscriptie va trimite unul din exemplarele
procesului-verbal la tribunalul judetean; partidele, formatiunile politice si
candidatii independenti vor putea obtine copii legalizate de pe acest exemplar.
CAP. 5
Centralizarea si constatarea rezultatelor alegerilor
Art. 69
Dupa primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la
toate birourile electorale ale sectiilor de votare si dupa solutionarea
contestatiilor si intimpinarilor primite, biroul electoral de circumscriptie
procedeaza la totalizarea voturilor exprimate si atribuirea de mandate in
conditiile art. 71 si 72.
In acest scop, biroul electoral de circumscriptie consemneaza pe intreaga
circumscriptie, separat pentru fiecare lista de candidati sau candidat
independent, numarul de voturi obtinute.
De asemenea, se va aditiona, pentru fiecare candidat la functia de
Presedinte al Romaniei, numarul voturilor obtinute.
La lucrarile efectuate de biroul electoral de circumscriptie au dreptul sa
asiste persoanele prevazute de art. 56 alin. 3.
Art. 70
Alegerile dintr-o circumscriptie electorala sint valabile daca din numarul
total de alegatori au luat parte la vot cel putin jumatate plus unu.
Art. 71
Repartizarea mandatelor de deputati se va face pe mai multe etape, astfel:
a) in prima etapa, numarul de mandate ce revine fiecarei liste de
candidati, precum si candidatilor independenti, se stabileste in functie de
coeficientul electoral, determinat prin impartirea numarului total de voturi
valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti la numarul
mandatelor ce se atribuie in fiecare circumscriptie; biroul electoral de
circumscriptie va repartiza fiecarei liste atitea mandate de cite ori se
include coeficientul electoral in numarul total al voturilor exprimate pentru
lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face in
ordinea inscrierii candidatilor pe lista si va incepe cu lista de candidati
pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat
ales candidatul independent care a obtinut un numar cel putin egal cu
coeficientul electoral.
Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidati a
partidelor sau formatiunilor politice cele care au ramas dupa atribuirea
mandatelor, precum si cele inferioare coeficientului electoral;
b) in etapa a doua, Biroul Electoral Central va insuma pe intreaga tara
voturile neutilizate pentru fiecare partid sau formatiune politica; numarul
voturilor astfel obtinute de fiecare partid sau formatiune politica se va
imparti succesiv cu numerele 1, 2, 3, 4 etc., facindu-se atitea impartiri cite
mandate au ramas nerepartizate pe intreaga tara in circumscriptiile electorale,
ca urmare a prevederilor de la lit. a); dintre citurile astfel obtinute se va inscrie
in ordinea marimii lor un numar egal cu cel al mandatelor ce urmeaza a fi
repartizate; cel mai mic dintre aceste cituri va servi drept repartitor
electoral; fiecarui partid sau formatiuni politice i se vor atribui atitea
mandate de cite ori repartitorul electoral se cuprinde in numarul total al
voturilor centralizate pe intreaga tara, pentru partidul sau formatiunea
politica, respectiva; atribuirea mandatelor va incepe cu partidul sau
formatiunea politica pentru ale caror liste de candidati s-au exprimat cele mai
multe voturi si va continua pina la repartizarea completa a mandatelor ramase,
potrivit numarului de voturi centralizate pentru fiecare partid sau formatiune
politica;
c) in etapa a treia se va proceda la stabilirea candidatilor din fiecare
lista, carora urmeaza sa li se atribuie mandatul de deputat, in urma
repartizarii efectuate la nivel national, potrivit procedurii prevazute la lit.
b); in acest scop, Biroul Electoral Central va stabili pentru fiecare partid
sau formatiune politica careia i-au revenit mandate potrivit prevederilor de la
lit. b) procentul pe care il reprezinta voturile neutilizate in fiecare
circumscriptie electorala, din totalul voturilor neutilizate, insumate pe
intreaga tara, pentru partidul sau formatiunea politica respectiva; procentele
obtinute se vor inscrie in ordine descrescatoare, in functie de marimea lor, pe
circumscriptii electorale; numarul de mandate ce urmeaza a fi repartizat
candidatilor de pe listele din fiecare circumscriptie se determina dupa procentul
de mai sus; in cazurile in care din calcule nu rezulta numere intregi,
rotunjirile se vor face la unitate, pornind de la o valoare medie stabilita
prin impartirea sumei tuturor fractiunilor zecimale la numarul lor; fractiunile
sub valoarea medie se neglijeaza. In situatia in care nu se pot atribui toate
mandatele repartizate unei liste in cadrul etapei a doua, mandatele ramase se
atribuie listei respective pe circumscriptii electorale, in ordinea
descrescatoare a procentelor ce revin pe aceste circumscriptii, pina la
atribuirea intregului numar de mandate repartizate listei respective. Daca in
cadrul acestei ultime proceduri, in doua sau mai multe circumscriptii aceste
procente sint egale si numarul mandatelor nu este indestulator pentru
repartizare pe toate aceste circumscriptii, atribuirea se va face de conducerea
partidului sau formatiunii politice respective.
Biroul electoral de circumscriptie elibereaza certificatul doveditor al
alegerii deputatilor potrivit prevederilor de la lit. c), pe baza comunicarii
facute de Biroul Electoral Central, in termen de 24 de ore.
Candidatii inscrisi in liste, care nu au fost alesi dupa epuizarea celor
trei etape mentionate in prezentul articol, sint declarati supleanti ai
listelor respective. In caz de vacanta a mandatelor de deputati alesi pe baza
listelor depuse de partide si formatiuni politice, supleantii vor ocupa
locurile devenite vacante, in ordinea in care sint inscrisi in liste.
Art. 72
Repartizarea mandatelor de senatori se va face de catre biroul electoral de
circumscriptie.
Numarul de mandate ce revine fiecarei liste de candidati, precum si
candidatilor independenti, se stabileste in functie de coeficientul electoral,
determinat prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru
toate listele si candidatii independenti la numarul mandatelor ce se atribuie
in fiecare circumscriptie; biroul electoral de circumscriptie va repartiza
fiecarei liste atitea mandate de cite ori se include coeficientul electoral in
numarul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea
mandatelor de pe fiecare lista se va face in ordinea inscrierii candidatilor pe
lista si va incepe cu lista de candidati pentru care s-au exprimat cele mai
multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a
obtinut un numar cel putin egal cu coeficientul electoral.
In cazul in care, potrivit alin. 2, ramin mandate neatribuite, biroul
electoral de circumscriptie va repartiza mandatele listelor sau candidatilor
independenti in ordinea descrescatoare a voturilor ramase neutilizate, ca
urmare a aplicarii coeficientului electoral.
In caz de vacanta a mandatelor de senatori, dispozitiile art. 71 alin.
final se aplica in mod corespunzator.
Biroul electoral de circumscriptie elibereaza candidatilor alesi
certificatul doveditor al alegerii lor ca senatori.
Art. 73
Pentru Presedintele Romaniei centralizarea rezultatelor se face de catre
Biroul Electoral Central.
Este declarat Presedintele Romaniei candidatul care a intrunit votul a cel
putin jumatate plus unu din numarul alegatorilor inscrisi in listele
electorale.
In cazul in care nici unul din candidati nu a intrunit aceasta majoritate,
se organizeaza un al doilea tur de scrutin, in a doua duminica ce urmeaza alegerilor,
intre primii doi candidati clasificati in ordinea voturilor obtinute.
Este declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, a obtinut
cel mai mare numar de voturi.
Art. 74
Daca din totalul alegatorilor, inscrisi in listele electorale, dintr-o
circumscriptie electorala, au votat mai putin de jumatate plus unu, biroul
electoral de circumscriptie face mentiune despre aceasta in procesul-verbal pe
care il incheie, sesizind, de indata, Biroul Electoral Central, pentru a se organiza
noi alegeri.
Noile alegeri au loc, de drept, la doua saptamini de la data alegerilor
precedente, folosindu-se aceleasi liste de alegatori.
Art. 75
Biroul electoral de circumscriptie incheie cite un proces-verbal pentru
Adunarea Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei privind toate operatiunile
electorale, centralizarea voturilor si constatarea rezultatului alegerilor.
Procesul-verbal trebuie sa cuprinda, dupa caz:
a) numarul alegatorilor din circumscriptia electorala, potrivit listelor de
alegatori;
b) numarul total al voturilor exprimate;
c) numarul total al voturilor obtinute pentru fiecare lista de candidati
sau candidat independent;
d) numarul voturilor nule;
e) modul in care au fost aplicate prevederile art. 71 lit. a) si art. 72,
numele si prenumele candidatilor alesi, precum si, dupa caz, partidul sau
formatiunea politica ce i-a propus;
f) numarul voturilor ramase neutilizate ca urmare a aplicarii
coeficientului electoral pe fiecare lista in parte si candidatii nealesi pentru
fiecare partid sau formatiune politica, de pe listele de candidati;
g) numarul voturilor obtinute de fiecare dintre candidatii pentru functia
de Presedinte al Romaniei;
h) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestatiilor si hotaririlor
luate de biroul electoral de circumscriptie.
Procesul-verbal, impreuna cu intimpinarile, contestatiile si
procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare,
formind un dosar, incheiat, sigilat si semnat de membrii biroului electoral, se
inainteaza, cu paza militara, la Biroul Electoral Central, in cel mult 48 de
ore.
Art. 76
Biroul Electoral Central rezolva intimpinarile si contestatiile depuse,
hotaririle date fiind definitive, dupa care incheie cite un proces-verbal
pentru Adunarea Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei, cuprinzind, dupa
caz:
a) numarul total al alegatorilor potrivit listelor de alegatori;
b) numarul total al alegatorilor care s-au prezentat la urne;
c) numarul total al voturilor exprimate, pe intreaga tara;
d) numarul voturilor nule;
e) constatarea cu privire la modul de aplicare de catre birourile
electorale de circumscriptie a dispozitiilor art. 71 lit. a) si art. 72;
f) repartizarea mandatelor potrivit prevederilor art. 71 lit. b) si c),
numele si prenumele deputatilor astfel stabiliti, precum si circumscriptiile
electorale pentru fiecare dintre acestia;
g) numarul voturilor obtinute de fiecare dintre candidati pentru functia de
Presedinte al Romaniei;
h) organizatiile reprezentind minoritatile nationale care potrivit art. 71
nu au obtinut nici un mandat de deputat; numele si prenumele primului candidat
de pe lista acestor organizatii care a intrunit cel mai mare numar de voturi si
care, potrivit art. 4 alin. 2, va primi calitatea de deputat.
Procesele-verbale se semneaza de catre presedinte si ceilalti membri ai
biroului in prezenta carora au fost intocmite.
Certificatul doveditor pentru deputatul prevazut la lit. h) se elibereaza
de catre Biroul Electoral Central.
Art. 77
Biroul Electoral Central inainteaza procesele-verbale prevazute in art. 76
Adunarii Deputatilor si Senatului, in vederea validarii alegerilor.
O data cu aceste procese-verbale se inainteaza si dosarele intocmite de
birourile electorale de circumscriptie.
Pentru Presedintele Romaniei, procesul-verbal si dosarul alegerii se
inainteaza la Curtea Suprema de Justitie.
In cazul in care curtea constata ca nici unul din candidati nu a intrunit
majoritatea voturilor exprimate, se va proceda potrivit art. 73 alin. 3.
Art. 78
Rezultatul alegerilor se publica in Monitorul Oficial si in presa, de catre
Biroul Electoral Central.
CAP. 6
Parlamentul
Art. 79
Adunarea Deputatilor si Senatul se convoaca de drept in prima sedinta, in a
20-a zi de la data alegerilor, si, separat, sub presedintia celui mai in virsta
deputat sau senator, vor alege, dintre membrii lor, cite o comisie de validare,
alcatuita din reprezentanti ai mai multor partide sau formatiuni politice.
Comisiile de validare verifica dosarele si legalitatea alegerilor, dupa
care propun Adunarii Deputatilor si Senatului validarea ori invalidarea
mandatului fiecarui deputat si senator; validarea sau invalidarea se hotaraste
de fiecare camera in parte.
Dupa validarea mandatelor si declararea ca legal constituite, Adunarea
Deputatilor si Senatul isi aleg, fiecare, organele de lucru si isi adopta
regulamentele de functionare.
Art. 80
Adunarea Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, se constituie, de
drept, in Adunare Constituanta pentru adoptarea Constitutiei Romaniei.
Prezidarea lucrarilor Adunarii Constituante se face de catre presedintele
Adunarii Deputatilor si presedintele Senatului, prin rotatie.
Pina la intrarea in vigoare a Constitutiei Romaniei, parlamentul isi va
desfasura activitatea si ca adunare legiuitoare. Dupa intrarea in vigoare a
Constitutiei, parlamentul va hotari organizarea de noi alegeri in termen de cel
mult 1 an.
CAP. 7
Presedintele Romaniei
Art. 81
Validarea alegerii Presedintelui Romaniei se face de Curtea Suprema de
Justitie, in plenul sau, in termen de 20 de zile de la data alegerilor.
Hotarirea curtii se prezinta in sedinta comuna a Adunarii Deputatilor si
Senatului. De la aceasta data cel ales este declarat Presedintele Romaniei.
Presedintele Romaniei, odata ales, nu poate fi membru al unui partid sau
formatiuni politice.
Daca functia de presedinte devine vacanta sau presedintele este in
imposibilitate de a-si exercita atributiile, presedintele Senatului asigura
interimatul exercitarii functiei de Presedinte al Romaniei. Cind functia de
presedinte devine vacanta, se vor organiza alegeri in maximum 3 luni.
Art. 82
Presedintele Romaniei:
a) desemneaza, ca prim-ministru, pe reprezentantul partidului sau
formatiunii politice care a obtinut majoritatea mandatelor in parlament; in
cazul nerealizarii acestei majoritati desemneaza pe un alt deputat sau senator,
cu consultarea partidelor si formatiunilor politice reprezentate in parlament;
componenta guvernului se supune spre aprobare Adunarii Deputatilor si
Senatului; primeste din partea primului-ministru demisia guvernului;
b) numeste pe presedintele si membrii Curtii Supreme de Justitie, cu avizul
Senatului, precum si pe procurorul general;
c) poate convoca parlamentul in sesiune extraordinara;
d) poate dizolva Adunarea Constituanta, cu acordul primului-ministru si al
presedintilor Adunarii Deputatilor si Senatului, in cazul in care nu s-a
adoptat Constitutia in termen de 9 luni; in orice caz, Adunarea Constituanta se
dizolva de drept daca nu adopta Constitutia in cel mult 18 luni de la
constituirea ei;
e) prezinta anual parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme
politice ale natiunii;
f) poate declara mobilizarea partiala sau generala a armatei, cu aprobarea
prealabila a parlamentului; in cazuri exceptionale, decizia Parlamentului se
supune spre aprobare parlamentului in cel mult 5 zile de la luarea ei;
g) instituie starea de urgenta in intreaga tara sau in unele localitati, cu
incuviintarea parlamentului data in cel mult 5 zile de la adoptarea acestei
masuri;
h) incheie tratate internationale si le supune spre ratificare
parlamentului;
i) acrediteaza si recheama reprezentanti diplomatici ai Romaniei si
primeste pe reprezentantii altor state;
j) acorda gratierea si comuta pedepsele;
k) confera gradele de general, amiral si maresal;
l) confera decoratiile si titlurile de onoare;
m) promulga legile.
In exercitarea atributiilor de mai sus, Presedintele Romaniei emite
decrete. Decretele sint contrasemnate de primul-ministru.
Art. 83
In cazul comiterii unor fapte ce-l fac nedemn pentru functia de presedinte,
acesta va fi suspendat prin votul comun al Adunarii Deputatilor si Senatului.
Presedintele poate fi demis numai in urma unui referendum organizat in cel mult
o luna de la data suspendarii de catre parlament.
Suspendarea, ca si propunerea de demitere, vor putea fi hotarite de
parlament numai daca au fost cerute de cel putin o treime din membrii Adunarii
Deputatilor si Senatului.
CAP. 8
Contraventii si infractiuni
Art. 84
Constituie contraventii, in masura in care potrivit legii nu sint
infractiuni, urmatoarele fapte:
a) inscrierea cu buna stiinta a unei persoane in mai multe liste
electorale, inscrierea in listele electorale a unor persoane fictive ori care
nu au drept de vot, precum si incalcarea dispozitiilor referitoare la afisarea
listelor de alegatori;
b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea celui interesat, a
adeverintei privind exercitarea dreptului de vot;
c) neluarea, de catre organizatori, a masurilor necesare desfasurarii
normale a adunarilor electorale, precum si distribuirea si consumarea de bauturi
alcoolice in timpul acestor adunari;
d) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau orice
mod a listelor electorale, a platformelor-program afisate sau a oricaror alte
afise ori anunturi de propaganda electorala tiparite;
e) afisarea mijloacelor de propaganda in alte locuri decit cele permise
potrivit prevederilor prezentului decret-lege.
f) acceptarea de catre o persoana a inscrierii sale in mai multe liste de
candidati;
g) neaducerea la cunostinta publica, de catre membrii birourilor electorale
de circumscriptie, a propunerilor de candidaturi;
h) refuzul de a permite accesul in localul de vot al persoanelor prevazute
de art. 56 alin. 3;
i) refuzul de a se conforma dispozitiilor presedintelui biroului electoral
al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii in localul de vot si in
imprejurimi, potrivit dispozitiilor art. 56 alin. 2;
j) refuzul nejustificat de a inmina buletinul de vot si stampila de votare
alegatorului inscris in lista sau care prezinta adeverinta privind exercitarea
dreptului de vot, inminarea buletinului de vot unui alegator care nu prezinta
actul de identitate;
k) intocmirea de catre birourile electorale ale sectiilor de votare a
proceselor-verbale cu incalcarea dispozitiilor art. 66;
l) continuarea propagandei electorale dupa incheierea acesteia potrivit
dispozitiilor art. 49, precum si sfatuirea, in ziua votarii, a alegatorilor, la
sediul sectiilor de votare sau in locurile prevazute de art. 56 alin. 2, sa
voteze sau sa nu voteze un anumit partid, formatiune politica, lista de
candidati independenti sau candidat independent.
Art. 85
Contraventiile prevazute de art. 84 lit. d), e) si h) se sanctioneaza cu
amenda de la 2.000 la 5.000 lei, cele de la lit. f), g), k) si l) cu amenda de
la 5.000 la 15.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i) si j) cu inchisoare
contraventionala de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 15.000 la 30.000
lei.
Art. 86
Constatarea contraventiilor prevazute de art. 84 se face prin proces-verbal
intocmit de catre:
a) ofiterii si subofiterii de politie pentru faptele prevazute la lit. a),
b), c), d), e), g), h), i), j) si l);
b) primarii si imputernicitii acestora pentru faptele prevazute la lit. d)
si e);
c) presedintele biroului electoral de circumscriptie pentru faptele
prevazute la lit. f) si k).
In cazul contraventiilor prevazute la lit. d), e), f), g), h), k) si l),
agentul constatator va stabili in procesul-verbal si amenda aplicata.
Contraventiilor prevazute in alineatul precedent le sint aplicabile
dispozitiile Legii nr. 32/1968, cu exceptia art. 26.
Procesul-verbal de constatare a contraventiilor prevazute la lit a), b),
c), i) si j) se va inainta judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost
savirsita contraventia, care va aplica sanctiunea, tinind seama de dispozitiile
Decretului nr. 153/1970.
Art. 87
Impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a
alege sau de a fi ales se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si
interzicerea unor drepturi.
In cazul in care, prin fapta prevazuta in alin. 1, s-a pricinuit o vatamare
a integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare
ingrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din urmatoarele
consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o
infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul ori punerea in
primejdie a vietii persoanei, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 10 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 88
Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de catre membrii sectiei
de votare ori de catre alte persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni
la 3 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 89
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul
determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumita lista de
candidati sau candidat independent, precum si primirea acestora de catre
alegatori, in acelasi scop, sau exercitarea dreptului de vot cu incalcarea
prevederilor art. 5, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art. 90
Utilizarea de buletine false, introducerea in urna a unui numar suplimentar
de buletine decit cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace
a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la
7 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 91
Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei
sau al documentelor electorale se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani,
daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Tentativa se pedepseste.
Art. 92
Deschiderea urnei inainte de ora stabilita pentru inchiderea votarii se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 93
Limitele pedepselor pentru infractiunile prevazute in Codul penal ori in
legile penale speciale, cu exceptia celor prevazute de art. 87 - 92, savirsite
in legatura cu desfasurarea alegerilor, potrivit cap. 3 din prezentul decret-lege,
se majoreaza cu jumatatea maximului special.
Art. 94
Pentru toate infractiunile savirsite in legatura cu alegerea parlamentului
si a Presedintelui Romaniei, actiunea penala se pune in miscare din oficiu.
CAP. 9
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 95
Cheltuielile pentru efectuarea operatiunilor electorale se suporta de la
bugetul de stat.
Orice acte facute in exercitarea drepturilor electorale prevazute in
prezentul decret-lege sint scutite de taxa de timbru.
Art. 96
Organizatiile minoritatilor nationale, constituite potrivit legii, care
sint reprezentate in Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, se considera
similar formatiunilor politice, daca propun liste de candidati din partea
minoritatilor respective.
Art. 97
Guvernul Romaniei va asigura, pentru sprijinirea activitatii birourilor
electorale, statisticienii si personalul tehnic auxiliar necesar.
Pe perioada cit functioneaza birourile electorale, membrii acestora,
statisticienii si personalul tehnic auxiliar, incadrati cu contract de munca,
se considera detasati.
Art. 98
Judecarea de catre instante a intimpinarilor, contestatiilor sau a oricaror
alte cereri prevazute de prezentul decret-lege, se face potrivit regulilor
stabilite de lege pentru ordonanta presedintiala, cu participarea obligatorie a
procurorului.
Art. 99
Prezentul decret-lege se aplica pina la adoptarea legii electorale
elaborate pe baza noii Constitutii.
Art. 100
Legea electorala nr. 67/1974, precum si orice alte dispozitii contrare
prezentului decret-lege, se abroga.
PRESEDINTELE
CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NATIONALA
ION ILIESCU