DECIZIE Nr. 69*) din 22 mai 1996
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 333 din 10 decembrie 1996
*) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 113 din 8 octombrie
1996.
Lucian Stangu - presedinte
Antonie Iorgovan - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Valer-Vasilie Bica - magistrat-asistent
Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art.
60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale
de stat si asistenta sociala, invocata din oficiu de Judecatoria Sectorului 1
Bucuresti, in solutionarea cauzei ce formeaza obiectul Dosarului nr. 13.010/1994.
Presedintele declara sedinta deschisa.
La apelul nominal raspunde Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, parat,
prin consilier juridic Poenaru Ion, lipsa fiind Pascu Ioan, reclamant, si
Oficiul de pensii si prevederi sociale Arad, parti legal citate.
Completul respinge cererea reprezentantului Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale de a se acorda un nou termen de judecata, pentru a da
posibilitatea celor doua Camere ale Parlamentului sa-si exprime punctele de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate, aflate pe rol, deoarece, daca
acestea ar fi dorit sa-si faca cunoscuta opinia, ar fi comunicat-o Curtii pana
la data de 22 ianuarie 1996, asa cum li s-a solicitat si cum a procedat
Guvernul.
Constatand ca dosarul este in stare de judecata, presedintele acorda
cuvantul paratului.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, prin consilierul juridic delegat,
cere respingerea exceptiei, in esenta, pentru urmatoarele considerente:
- art. 60 din Legea nr. 3/1977 se refera la modalitatile de plata a
pensiei, fara a aduce atingere dreptului la pensie;
- art. 25 din Constitutie prevede ca dreptul la libera circulatie, in tara
si in strainatate, este garantat si ca legea stabileste conditiile exercitarii
acestui drept; or, art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977 nu incalca
dreptul la libera circulatie, ci doar stabileste una dintre conditiile de
exercitare a acestui drept;
- Codul european de securitate sociala contine prevederea suspendarii
prestatiilor de asigurari sociale atat timp cat cel interesat nu se gaseste pe
teritoriul partii respective;
- faptul ca prin art. 28 din Legea nr. 80/1992 privind pensiile si alte
drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor s-a stabilit ca plata
pensiilor acestora se suspenda in perioada in care au domiciliul in alta tara
dovedeste ca legiuitorul si-a insusit si a legiferat masura aceasta, ca text
neabrogat in temeiul art. 150 din Constitutie;
- reclamantului i-a fost respectat dreptul la pensie prin emiterea deciziei
de pensionare, iar plata pensiei s-a suspendat in conditii legale;
- intre Romania si S.U.A. nu exista instrument juridic bilateral in
domeniul asigurarilor sociale si al pensiilor.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei,
sustinand ca, in conditiile in care art. 43 alin. (2) din Constitutie prevede
ca cetatenii au dreptul la pensie si nici un alt text constitutional nu
conditioneaza acest drept de faptul ca domiciliaza sau nu in Romania,
prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977 sunt
neconstitutionale.
Presedintele completului de judecata declara dezbaterile incheiate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, pe rolul careia se afla Dosarul nr.
13.010/1994, prin Incheierea din 11 octombrie 1995, a sesizat din oficiu Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 60
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de
stat si asistenta sociala.
In motivarea punctului sau de vedere, instanta arata ca, fata de
prevederile art. 43 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "cetatenii
au dreptul la pensie", fara a se distinge daca acestia au sau nu
domiciliul in Romania, dispozitia art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
3/1977, conform careia plata pensiei si a celorlalte drepturi aferente se
suspenda pe timpul cat pensionarul are domiciliul stabilit pe teritoriul altei
tari, apare ca fiind contrara Constitutiei.
Or, in speta, pensionarul reclamant, Pascu Ioan, este stabilit in Statele
Unite ale Americii.
In vederea solutionarii cauzei s-au solicitat, in baza art. 24 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale Senatului, Camerei Deputatilor si
Guvernului.
La dosar s-a primit doar punctul de vedere al Guvernului, care considera ca
exceptia este neintemeiata. Se sustine ca dreptul la pensie a fost respectat,
prin emiterea deciziei de pensionare, insa ca "aspectul platii
efective" in valuta, la domiciliul beneficiarului, nu poate fi satisfacut
in lipsa unui tratat de asistenta sociala cu S.U.A.
Se mentioneaza ca, potrivit practicii constante a Curtii Constitutionale,
controlul constitutionalitatii unei legi anterioare Constitutiei nu poate duce
la declararea ca neconstitutionala a acelei legi, ci doar la constatarea
abrogarii sale in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie.
La dosar a fost depusa o petitie formulata de avocata reclamantului, prin
care aceasta solicita restituirea de indata a dosarului catre Judecatoria
Sectorului 1, deoarece reclamantul nu a ridicat nici o exceptie de
neconstitutionalitate care sa atraga competenta Curtii Constitutionale, el
invocand doar neconstitutionalitatea art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
3/1977, pentru ca problema sa fie solutionata de instanta de fond.
Se arata ca reclamantul nu-si insuseste aceasta exceptie, care are un
caracter sicanatoriu.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit
in cauza, concluziile paratului si ale procurorului, precum si dispozitiile
art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977, raportate la prevederile
Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Sustinerea ca, datorita faptului ca legea in discutie este
preconstitutionala, constatarea abrogarii acesteia ca fiind neconforma cu
Constitutia este de competenta instantei ordinare, iar nu a Curtii
Constitutionale, este neintemeiata.
Potrivit practicii constante a Curtii Constitutionale, aceasta este
competenta sa solutioneze astfel de cazuri, cand raporturile juridice in
litigiu au fost stabilite dupa intrarea in vigoare a Constitutiei. De altfel,
conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este
singura in drept sa hotarasca asupra competentei sale, potrivit art. 144 din
Constitutie.
Aceasta nu inseamna, desigur, ca instantele ordinare nu trebuie sa verifice
daca legea pe care urmeaza sa o aplice este in vigoare sau nu, deci daca ea
este conforma Constitutiei. Daca insa acestea nu s-au pronuntat asupra
problemei sau au considerat ca textul vizat nu contrazice Constitutia si s-au
pronuntat asupra problemei, sau cauza a ajuns in fata Curtii Constitutionale,
s-a retinut in mod constant ca nu s-ar putea ca aceasta sa trimita dosarul
inapoi nesolutionat. In cauza de fata este de retinut ca insasi instanta a
ridicat, din oficiu, exceptia si a trimis dosarul Curtii Constitutionale.
In ceea ce priveste cererea de a se restitui dosarul instantei ordinare,
deoarece reclamantul nu a invocat nici o exceptie de neconstitutionalitate,
este de retinut ca exceptia a fost ridicata de instanta din oficiu, iar Curtea
Constitutionala a fost sesizata de aceasta instanta, prin incheiere, in temeiul
art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Reclamantul nu are, in aceste
conditii, dreptul de a solicita restituirea dosarului, Curtea fiind legal
investita.
Cu privire la fondul cauzei, exceptia este intemeiata.
Potrivit art. 43 alin. (2) din Constitutia Romaniei, cetatenii au dreptul
la pensie. Nici un text constitutional nu conditioneaza acest drept de faptul
ca titularul domiciliaza sau nu in Romania.
Fata de aceasta imprejurare, prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 3 din 3 iunie 1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si
asistenta sociala, potrivit carora plata pensiei si a celorlalte drepturi
aferente se suspenda pe timpul cat pensionarul are domiciliul stabilit pe
teritoriul altei tari, contravin vadit textului constitutional mentionat.
Textul legal in discutie este, de asemenea, in contradictie si cu
prevederile art. 7 din legea fundamentala, potrivit carora statul sprijina
intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza
pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale,
lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui
cetateni sunt.
Sunt, de asemenea, incalcate prevederile art. 25 din Constitutie privitoare
la libera circulatie, care, in alin. (2), proclama ca fiecarui cetatean ii este
asigurat dreptul de a emigra si de a reveni in tara.
Este, in sfarsit, nesocotit si principiul, prevazut la art. 16 din
Constitutie, al egalitatii cetatenilor romani in fata legii.
Nu se poate pune nici problema ca dreptul la pensie ar fi restrans, prin
textul amintit, in sensul in care art. 49 din Constitutie prevede posibilitatea
restrangerii anumitor drepturi.
Potrivit textului constitutional amintit, exercitiul unor drepturi sau
libertati poate fi restrans prin lege, insa numai daca aceasta se impune pentru
apararea sigurantei nationale, a ordinii, sanatatii ori moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale,
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru
deosebit de grav, ceea ce, evident, nu este cazul in speta.
Curtea Constitutionala s-a pronuntat, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie
1995, cu privire la constitutionalitatea unor prevederi ale Legii pentru
reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte
trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, intr-o problema asemanatoare, considerand
ca este neconstitutional textul legal prin care se stabilea ca cetatenii romani
domiciliati in strainatate nu beneficiau de prevederile acesteia decat daca isi
stabileau domiciliul in tara intr-un anumit termen. S-a retinut ca o astfel de
dispozitie incalca prevederile art. 16 din Constitutie, care consacra egalitatea
cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, precum si pe cele ale
art. 25 din legea fundamentala, care asigura fiecarui cetatean dreptul la
libera circulatie.
"Conditionarea, prin lege, a acordarii reparatiei pentru locuintele
trecute in proprietatea statului de obligatia de a domicilia in tara,
reprezinta fara indoiala" - se arata in aceasta decizie - "o masura
care infrange egalitatea cetatenilor, statornicind, in detrimentul celor ce
domiciliaza in strainatate, o discriminare inacceptabila in lumina art. 16 din
Constitutie. O asemenea conditie poate aparea, in prezenta textelor
constitutionale, ca o veritabila sanctiune pentru cei care nu au domiciliul in
tara. Nu se poate considera, pe de alta parte, nici ca faptul de a domicilia in
strainatate ar fi, practic, incompatibil cu dreptul de a primi despagubirile
prevazute de lege."
Acest punct de vedere a fost insusit de Parlamentul Romaniei, textul
discriminatoriu fiind eliminat din lege.
Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ a statuat,
la randul sau, prin Decizia nr. 41 din 17 ianuarie 1996, pronuntata in Dosarul
nr. 1.473/1995, in acelasi sens: "Or", se arata in aceasta decizie,
"art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977 contine o evidenta
discriminare, privandu-l de drepturi castigate prin munca si contributie de o
viata pe cetateanul roman care doreste sa-si stabileasca domiciliul in alta
tara si, in acelasi timp, aduce atingere drepturilor fundamentale ce se refera
la pensie si la libera circulatie, fara a exista vreunul dintre cazurile
limitativ prevazute in art. 49 din Constitutie, in care exercitiul unor
drepturi poate fi restrans.
Rezultand ca dispozitiile art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977
contravin prevederilor constitutionale sus-mentionate si, pe cale de
consecinta, sunt abrogate in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie, se
apreciaza ca nefondata critica prin care reclamanta sustine ca sunt inca in
vigoare textele de lege in temeiul carora a suspendat plata pensiei reclamantului".
In punctul sau de vedere, Guvernul considera ca pensia nu poate fi platita,
deoarece intre Romania si S.U.A. nu exista un acord de reciprocitate cu privire
la plata pensiilor.
Acordul de reciprocitate nu este decat un mijloc de realizare a obligatiei
constitutionale si legale de plata a pensiei. Inexistenta unui atare acord nu
poate reprezenta un motiv pentru negarea dreptului la pensie, stabilit de
Constitutie, sau pentru ingradirea lui. Desigur, inexistenta unui astfel de
acord face, pentru moment, imposibila expedierea pensiei in valuta in S.U.A.
Aceasta nu inseamna ca petitionarul poate fi lipsit de plata pensiei in valuta
nationala, eventual prin depunerea ei intr-un cont.
S-ar mai putea ridica problema ca dreptul la pensie a fost satisfacut prin
emiterea deciziei de pensionare - plata pensiei fiind doar suspendata, iar nu
anulata.
O astfel de interpretare ar incalca flagrant dispozitiile art. 43 alin. (2)
din Constitutie, deoarece textul constitutional trebuie inteles ca impunand plata
efectiva a pensiei. Lipsite de efectivitate, drepturile constitutionale nu pot
caracteriza decat o constitutie demagogica, inadmisibila intr-un stat de drept.
Faptul ca in Codul european de securitate sociala exista o prevedere
privind suspendarea prestatiilor de asigurari sociale cat timp beneficiarul
acestora nu se afla pe teritoriul prestatorului nu poate constitui un argument
in sustinerea constitutionalitatii art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
3/1977, in speta fiind vorba de o reglementare internationala defavorabila din
punct de vedere al respectarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, ce
concorda cu un text susceptibil de a fi eliminat din legislatia interna pe
motivul incalcarii dreptului constitutional la pensie.
De asemenea, faptul ca legiuitorul a prevazut intr-o lege
postconstitutionala (art. 28 din Legea nr. 80/1992) masura suspendarii platii
pensiei in perioada cat titularul dreptului are stabilit domiciliul in
strainatate, ca si in Legea nr. 3/1977, nu poate conduce la concluzia ca textul
art. 60 alin. (1) lit. b) este constitutional, asupra acestui lucru urmand ca
instanta sa se pronunte.
Fata de toate aceste considerente, in temeiul art. 144 lit. c) din
Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 si al art. 25
alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate invocata din oficiu de Judecatoria
Sectorului 1 Bucuresti in Dosarul nr. 13.010/1994 si constata ca dispozitiile
art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari
sociale de stat si asistenta sociala sunt abrogate potrivit art. 150 alin. (1)
din Constitutie.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 22 mai 1996.
PRESEDINTE,
dr. Lucian Stangu
Magistrat asistent,
Valer Vasilie Bica