DECIZIE Nr. 113 din 8 octombrie 1996
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 333 din 10 decembrie 1996
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Ioan Deleanu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Valer-Vasilie Bica - magistrat-asistent
Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale impotriva Deciziei nr. 69 din 22 mai 1996, prin care Curtea
Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a art. 60 alin. (1)
lit. b) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si
asistenta sociala si a constatat ca dispozitiile acestuia sunt abrogate
potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 1 octombrie 1996, in
prezenta recurentului, a reprezentantului Ministerului Public si in lipsa
celorlalte parti, legal citate, si au fost consemnate in incheierea de la acea
data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea
pentru data de 8 octombrie 1996.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Decizia nr. 69 din 22 mai 1996, Curtea Constitutionala a admis
exceptia de neconstitutionalitate a art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
3/1977, invocata din oficiu de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, si a
constatat ca dispozitiile acestuia sunt abrogate potrivit art. 150 alin. (1)
din Constitutie.
Legea nr. 3/1977, prin art. 60 alin. (1) lit. b), statueaza ca plata
pensiei si a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cat pensionarul
are domiciliul stabilit pe teritoriul altei tari.
Exceptia a fost ridicata pe motivul ca, fata de prevederile art. 43 alin.
(2) din Constitutie, potrivit caruia "cetatenii au dreptul la pensie"
fara a se distinge daca acestia au sau nu domiciliul in Romania, dispozitia
art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977 apare ca fiind contrara
Constitutiei.
Prin Decizia nr. 69 din 22 mai 1996, Curtea a retinut ca nici un text
constitutional nu conditioneaza dreptul la pensie de faptul ca titularul
acestuia domiciliaza sau nu in Romania si, pe cale de consecinta, ca
prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977 contravin
prevederilor art. 43 alin. (2) din Constitutie, care statueaza dreptul
cetatenilor la pensie, ale art. 7, potrivit caruia statul sprijina intarirea
legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii, ale art. 25 alin. (2),
privind libera circulatie, fiecarui cetatean fiindu-i asigurat dreptul de a
emigra si de a reveni in tara, cat si ale art. 16 din legea fundamentala, care
consacra principiul egalitatii cetatenilor romani in fata legii.
Impotriva deciziei a declarat recurs Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale, aratand, in esenta, urmatoarele:
a) Dreptul la libera circulatie, garantat prin dispozitiile art. 25 din
Constitutie, nu este incalcat prin prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 3/1977, "care nu fac decat sa stabileasca una dintre conditiile
de exercitare a dreptului".
b) Prevederile art. 60 din Legea nr. 3/1977 se refera la modalitatile de
plata a pensiei, cand titularul acesteia se afla in anumite situatii, fara a
aduce atingere dreptului la pensie, care, de altfel, este imprescriptibil. Pe
perioada cat titularul pensiei se afla in una dintre situatiile prevazute la
art. 60 din Legea nr. 3/1977 se suspenda plata pensiei, dar, o data cu
incetarea cauzei care a determinat suspendarea, plata pensiei se reia.
c) Intre Romania si S.U.A. nu exista incheiat un instrument juridic
bilateral in domeniul asigurarilor sociale si al pensiilor, care sa permita
achitarea drepturilor de pensie pe teritoriul acestei tari, iar Codul european
de securitate sociala prevede suspendarea prestatiilor de asigurari sociale cat
timp beneficiarul nu se afla pe teritoriul prestatorului.
d) Legea in discutie fiind preconstitutionala, constatarea abrogarii
acesteia este de competenta instantei ordinare.
CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, raportul intocmit
de judecatorul-raportor, precum si dispozitiile art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 3/1977, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Prin motivele de recurs sunt reiterate argumentele formulate de Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale cu prilejul dezbaterii in fond a exceptiei de neconstitutionalitate,
avand ca obiect prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1977.
Recursul este neintemeiat pentru urmatoarele considerente:
Instanta de fond, potrivit practicii constante a Curtii Constitutionale, a
retinut corect ca este competenta sa constate abrogarea unei legi sau a unei
dispozitii dintr-o lege, atunci cand raporturile juridice in litigiu au fost
stabilite dupa intrarea in vigoare a Constitutiei, iar instanta ordinara nu a
constatat ea insasi abrogarea. Solutia este intemeiata, intrucat, prin
neconstatarea abrogarii de catre instanta ordinara a unei legi sau a unei
dispozitii dintr-o lege, staruie un conflict de constitutionalitate, iar
rezolvarea acestuia apartine in exclusivitate competentei Curtii Constitutionale.
In legatura cu temeiurile de fond invocate, este de retinut ca, potrivit
art. 43 alin. (2) din Constitutia Romaniei, cetatenii au dreptul la pensie.
Acest drept nu este conditionat de faptul ca titularul pensiei domiciliaza sau
nu in Romania. Or, prin prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
3/1977 s-a stabilit ca plata pensiei si a celorlalte drepturi aferente se
suspenda pe timpul cat pensionarul are domiciliul stabilit pe teritoriul altei
tari. Aceasta prevedere preconstitutionala trebuie considerata ca fiind in
contradictie cu prevederile art. 43 alin. (2) din Constitutie. Intrucat legea
fundamentala nu conditioneaza plata pensiei si a celorlalte drepturi aferente
de criteriul domiciliului titularului acestora, legea speciala nu poate pastra
sau introduce un asemenea criteriu. Pe de alta parte, obligarea titularului de
a-si pastra domiciliul pe teritoriul statului roman, pentru a putea beneficia
de plata pensiei si a celorlalte drepturi aferente, ar insemna ingradirea
dreptului acestuia de a-si stabili domiciliul sau resedinta in strainatate,
drept consacrat prin dispozitiile art. 25 alin. (2) din Constitutie.
Inexistenta unui acord de reciprocitate intre Romania si statul pe
teritoriul caruia beneficiarul pensiei si-a stabilit domiciliul sau resedinta
nu poate constitui un motiv pentru suspendarea platii pensiei si, astfel, a
dreptului la pensie. Printr-un astfel de acord s-ar stabili doar modalitatea de
plata a pensiei, nu insusi dreptul la pensie.
Este adevarat ca, in sensul art. 60 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/1977,
pe timpul cat pensionarul are domiciliul pe teritoriul altei tari, plata
pensiei doar se suspenda, dreptul la pensie nefiind anulat. Dar, potrivit
dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Constitutie, dreptul la pensie presupune
plata efectiva a pensiei. Efectivitatea pensiei este insasi dovada existentei
dreptului la pensie, este forma de realizare a acestui drept.
In Codul european de securitate sociala s-a prevazut suspendarea
prestatiilor de asigurari sociale cat timp beneficiarul acestora nu se afla pe
teritoriul prestatorului.
Potrivit art. 20 din Constitutie, dispozitiile constitutionale privind
drepturile si libertatile cetatenilor trebuie interpretate si aplicate in
concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu
celelalte tratate la care Romania este parte, iar daca exista neconcordante
intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la
care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile
internationale.
Pe baza dispozitiilor art. 20 din Constitutie nu s-ar putea insa spune ca
prevederile Codului european de securitate sociala au pur si simplu preeminenta
fata de prevederile art. 43 alin. (2) din Constitutia Romaniei, care garanteaza
cetatenilor dreptul la pensie si, implicit, la plata acesteia, indiferent de
locul unde si-au stabilit domiciliul. In raport cu circumstantele legale si
concrete, dispozitiile art. 20 din Constitutie nu numai ca nu interzic, ci
chiar reclama prioritatea normelor interne, nationale, fata de cele
internationale, ori de cate ori normele interne asigura o protectie mai larga
si mai eficace a drepturilor si libertatilor cetatenilor. In acest sens pot fi
invocate si prevederile art. 60 din Conventia europeana pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "Nici o dispozitie din
prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere
drepturilor si libertatilor fundamentale care puteau fi recunoscute in conformitate
cu legile oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care
aceasta parte contractanta este parte". Principiul enuntat prin
prevederile art. 60 din conventie este de aplicatie generala si in stricta
concordanta cu ratio legis a Constitutiei.
In sustinerea celor de mai sus, este de remarcat, astfel cum si instanta de
fond a facut-o, pozitia Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios
administrativ, care, prin Decizia nr. 41 din 17 ianuarie 1996, pronuntata in
Dosarul nr. 1.473/1995, a constatat abrogarea art. 60 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 3/1977, in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie, intrucat
"contine o evidenta discriminare, privandu-l de drepturi castigate prin
munca si contributie de o viata pe cetateanul roman care doreste sa-si
stabileasca domiciliul in alta tara, si, in acelasi timp, aduce atingere
drepturilor fundamentale ce se refera la pensie si la libera circulatie, fara a
exista vreunul din cazurile limitative prevazute in art. 49 din Constitutie, in
care exercitiul unor drepturi poate fi restrans".
Fata de considerentele aratate, in temeiul dispozitiilor art. 144 lit. c)
si ale art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si ale art. 1, ale art. 3,
ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 si ale art. 26 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 69 din 22 mai 1996.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din 8 octombrie 1996.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat asistent,
Valer Vasilie Bica