HOTARARE   Nr. 1038 din 13 octombrie 2010

pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 746 din 9 noiembrie 2010

In temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata,

Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

Art. I. - Hotarârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 20 mai 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Titlul hotarârii se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„HOTARÂRE

privind aprobarea Programului de masuri împotriva poluarii cu substante chimice"

2. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 1. - Se aproba Programul de masuri împotriva poluarii cu substante chimice, prevazut în anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre."

3. In cuprinsul mentiunii privind transpunerea normelor comunitare, dupa litera g) se introduc doua noi litere, literele h) si i), cu urmatorul cuprins:

,,h) Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare si de abrogare a directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului si de modificare a Directivei 2000/60/CE, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 348 din 24 decembrie 2008;

i) Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului, a specificatiilor tehnice pentru analiza chimica si monitorizarea starii apelor, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 201 din 1 august 2009."

4. Titlul anexei se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Program de masuri împotriva poluarii cu substante chimice"

5. La articolul 1 din anexa, alineatele (1)-(3) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Prezentul program de masuri împotriva poluarii cu substante chimice, denumit în continuare program, stabileste cadrul legal unitar si institutional necesar pentru:

a) aplicarea de masuri de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase si reducerea treptata a poluarii cauzate de substantele prioritare în vederea aducerii lor în limitele standardelor de calitate de mediu, denumite în continuare SCM, prevazute în tabelul 3 din anexa nr. 2 la program, care sunt implementate pâna cel târziu la data de 22 decembrie 2027, fara a aduce atingere altor prevederi legale în domeniu, precum si aplicarea de masuri pentru reducerea poluarii cu poluanti specifici în vederea aducerii lor în limitele SCM, prevazute în tabelul 2 din anexa nr. 2 la program;

b) aplicarea de masuri în cazul în care SCM pentru substantele prioritare (tabelul 3 din anexa nr. 2 la program) sunt depasite. SCM reprezinta cadrul legal unitar si institutional necesar cunoasterii si evaluarii starii chimice a apelor si atingerii unei stari chimice bune a apelor interioare de suprafata, râurilor si lacurilor, apelor tranzitorii si costiere, potrivit dispozitiilor si obiectivelor prevazute la art. 21 si 35 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Totodata, prezentul program stabileste specificatiile tehnice pentru analiza chimica si monitorizarea starii apelor prevazute la alin. (1) si instituie criteriile minime de performanta pentru metodele de analiza care sunt aplicate pentru monitorizarea starii apelor, a sedimentelor si a biotei, precum si normele pentru demonstrarea calitatii rezultatelor analitice a datelor referitoare la SCM prevazute la alin. (1).

(3) Domeniul de aplicare a programului vizeaza gestionarea apelor de suprafata si subterane prevazute la alin. (1), precum si apele uzate industriale, epurate sau neepurate, evacuate în mod direct ori prin intermediul statiilor de epurare municipale sau a retelelor de canalizare în apele de suprafata, caracterizate prin substantele prioritare si poluantii specifici prevazuti în anexa nr. 1 la program.

....................................................................................................................

(5) Prezentul program nu vizeaza apele uzate menajere, provenite de la locuinte izolate neracordate la un sistem de canalizare si situate în afara zonelor de protectie sanitara, apele uzate continând substante radioactive si apele uzate evacuate în apele maritime prin conducte, care trebuie reglementate prin dispozitii speciale care sa fie cel putin la fel de stricte ca si cele prevazute în prezentul program."

6. La articolul 1 din anexa, dupa alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6)-(8), cu urmatorul cuprins:

„(6) Autoritatea publica centrala în domeniul apelor este desemnata autoritatea responsabila pentru promovarea si coordonarea prezentului program, denumita în continuare autoritate responsabila, iar Administratia Nationala «Apele Române» este desemnata autoritatea competenta pentru implementarea acestuia, denumita în continuare autoritate competenta.

(7) Autoritatea competenta pune în aplicare prevederile prezentului program în cadrul activitatilor sale de autorizare si control al folosintelor de apa, precum si de monitorizare a resurselor de apa, realizeaza raportarile periodice necesare si elaboreaza propuneri de programe de masuri în vederea eliminarii si reducerii poluarii apelor de suprafata cu substantele prioritare si cu alti poluanti specifici la nivel bazinal, prevazute în anexa nr. 1 la program, dupa caz, pe care le înainteaza spre aprobare autoritatii responsabile în acest sens.

(8) Finantarea activitatilor pentru implementarea prevederilor prezentului program se face de la bugetul de stat, prin bugetul anual al autoritatii responsabile, potrivit dispozitiilor si obiectivelor prevazute la art. 35 si 852 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si din bugetul propriu al autoritatii competente."

7. La articolul 2 din anexa, literele a), c) si e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„a) ape tranzitorii- corpuri de apa de suprafata aflate în vecinatatea gurilor râurilor, care sunt partial saline ca rezultat al apropierii de apele de coasta, dar care sunt influentate puternic de cursurile de apa dulce;

............................................................................................................................

c) evacuare indirecta în apele subterane - introducerea în apele subterane a substantelor din anexa nr. 1 la program, dupa filtrare prin sol sau subsol;

.............................................................................................................................

e) poluanti specifici - substante, familii sau grupuri de substante care prezinta caracteristici de toxicitate, persistenta si bioacumulare foarte ridicate si care trebuie eliminate din apele de suprafata si subterane (lista I) si substante, familii ori grupuri de substante care conduc la un nivel destul de ridicat de poluare si care trebuie reduse din apele de suprafata si subterane (lista II);".

8. La articolul 2 din anexa, literele b), f), g), j) si k) se abroga.

9. La articolul 2 din anexa, dupa litera x) se introduc trei noi litere, literele y)-aa), cu urmatorul cuprins:

,,y) limita de detectie (LOD) - semnalul de iesire sau valoarea concentratiei peste care se poate afirma, cu un nivel de încredere indicat, ca o proba este diferita de o proba-martor care nu contine respectivul analit;

z) limita de cuantificare (LOQ) - un multiplu definit al limitei de detectie pentru o concentratie a analitului care poate fi rezonabil determinata la un nivel acceptabil de acuratete si precizie. Limita de cuantificare poate fi calculata utilizând un standard adecvat sau o proba adecvata si poate fi obtinuta din cel mai jos punct de pe curba de calibrare, excluzând proba-martor;

aa) incertitudinea de masurare - valoarea absoluta a parametrului care caracterizeaza dispersia valorilor cantitative atribuite analitului, pe baza informatiilor utilizate."

10. Dupa articolul 2 din anexa se introduce un nou articol, articolul 21, cu urmatorul cuprins:

„Art. 21. - Definitiile prevazute la art. 2 se completeaza cu cele prevazute la art. 8 si în anexa nr. 1 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare."

11. La articolul 3 din anexa, alineatele (1), (4), (5), (6) si (7) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Autoritatea competenta aplica SCM stabilite în tabelul 2 si tabelul 3 - partea A din anexa nr. 2 la program pentru corpurile de apa de suprafata prevazute la art. 1.

........................................................................................................................

(4) SCM prevazute la alin. (1) se aplica corpurilor de apa de suprafata în conformitate cu cerintele prevazute în tabelul 3 - partea A din anexa nr. 2 la program; tabelul 3 - partea B punctul 3 din anexa nr. 2 la program poate fi modificat, pe baza expertizei tehnice si a rationamentului expertilor, dupa evaluarea rezultatelor monitorizarii resurselor de apa.

(5) Optional, se poate alege sa se aplice SCM pentru sedimente si/sau biota în locul celor stabilite în tabelul 3 - partea A din anexa nr. 2 la program, pentru anumite categorii de corpuri de ape de suprafata, situatie în care:

a) se respecta:

- un SCM de 20 μg/kg pentru mercur si compusii sai;

- un SCM de 10 μg/kg pentru hexaclorbenzen;

- un SCM de 55 μg/kg pentru hexaclorbutadiena, aceste SCM se exprima, în mod obligatoriu, în greutate umeda de tesuturi de proba; se alege cea mai adecvata matrice de monitorizare dintre matricile de peste, moluste, crustacee si alte biota, precum si indicatorul de monitorizat cel mai adecvat situatiei dintre aceste matrici, în conformitate cu criteriile prevazute în anexa nr. 3 la program;

b) se stabilesc si se aplica SCM diferite de cele prevazute la lit. a) pentru sedimente si/sau biota pentru substantele prevazute la lit. a), cu obligatia ca aceste SCM sa ofere cel putin acelasi nivel de protectie pentru mediul acvatic ca si SCM pentru apa, prevazute în tabelul 3 - partea A din anexa nr. 2 la program;

c) se stabilesc, pentru substantele prevazute la lit. a) si b), frecventele monitorizarii biotei si/sau a sedimentului; frecventa minima este de o data pe an, exceptând cazurile în care situatia concreta a starii chimice a corpurilor de apa, cunostintele tehnice si opinia expertilor nu justifica un alt interval, care nu poate fi mai mare de un an. Criteriile aplicate pentru alegerea matricei optime de monitorizare sunt prevazute în anexa nr. 4 la program.

(6) In cazul substantelor pentru care au fost stabilite SCM pentru sedimente si biota, altele decât cele prevazute la alin. (5) lit. a), autoritatea responsabila informeaza Comisia Europeana cu privire la: motivele si bazele pentru care s-a ales aceasta abordare, SCM alternative care s-au stabilit, datele si metodologia pe baza carora au fost obtinute SCM alternative, categoriile de corpuri de ape de suprafata carora li s-au aplicat, frecventa monitorizarii planificate, împreuna cu justificarea frecventei alese.

(7) Autoritatea responsabila ia masurile necesare de monitorizare în vederea asigurarii analizei tendintelor pe termen lung a concentratiilor substantelor prioritare prevazute în tabelul 3 - partea A din anexa nr. 2 la program, care tind sa se acumuleze în sedimente si/sau în biota, în mod special pentru substantele de la pozitiile'(2), (5), (6), (9), (14), (17), (18), (19), (20), (22), (23), (28), (30) si (32), pe baza monitorizarii starii apei efectuate, în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; pentru substantele din tabelul 3 din anexa nr. 1 la program, monitorizarea corpurilor de apa de suprafata asigura analiza prezentei acestora în vederea stabilirii si aplicarii ulterioare de SCM, daca acestea sunt necesare."

12. La articolul 3 din anexa, dupa alineatul (7) se introduc doua noi alineate, alineatele (8) si (9), cu urmatorul cuprins:

„(8) Autoritatea competenta ia toate masurile necesare pentru a se asigura, în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, ca aceste SCM nu cresc în mod considerabil în sedimentele si/sau în biota relevante/relevanta; pentru aceasta, autoritatea competenta stabileste frecventa monitorizarii sedimentelor si/sau a biotei, astfel încât sa se poata asigura si furniza suficiente date pentru o analiza fiabila a tendintelor pe termen lung. Monitorizarea se efectueaza anual pentru substantele prevazute la alin. (7), exceptând cazurile în care cunostintele tehnice, bazele de date existente si rationamentul expertilor justifica o alta frecventa de monitorizare, care nu poate fi mai mare de 3 ani.

(9) SCM prevazute la alin. (1) se aplica corpurilor de ape de suprafata afectate de evacuari de ape uzate din surse punctiforme, în mod combinat cu valorile-limita de emisie prevazute în tabelul 1 din anexa nr. 2 la program, în cazul poluantilor specifici foarte toxici (lista I). Este interzisa evacuarea în retele de canalizare a apelor uzate ce contin poluanti specifici foarte toxici din lista I, cu exceptia cadmiului, a carui valoare-limita de emisie respecta valorile prevazute în tabelul 1 din anexa nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste prevederi se includ în toate avizele sau autorizatiile de gospodarire a apelor care prevad evacuare de ape uzate cu continut de substante prioritare si poluanti toxici."

13. La articolul 31 din anexa, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 31. - (1) Autoritatea responsabila informeaza periodic Comisia Europeana asupra stadiului implementarii prevederilor prezentului program, în conformitate cu obligatiile de raportare potrivit dispozitiilor si obiectivelor prevazute la art. 441 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, sub forma unui raport care se realizeaza pe baza unui chestionar transmis de catre Comisia Europeana în termen de 6 luni înainte de finalizarea perioadei pentru care se face raportarea; transmiterea raportului se face în termen de maximum 9 luni de la finalizarea perioadei pentru care se face raportarea, cu exceptia cazului în care Comisia Europeana nu solicita alt termen."

14. Articolul 4 din anexa se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Orice evacuare directa sau indirecta în apele prevazute la art. 1 alin. (1), care ar putea contine una sau mai multe dintre substantele prevazute la art. 1 alin. (1), trebuie sa fie autorizata si se stabileste prin autorizatia de gospodarire a apelor, emisa potrivit dispozitiilor legale.

(2) Autorizarea contine toate datele referitoare la:

a) valorile-limita de emisie pentru poluantii specifici foarte periculosi (lista I), prevazuti în art. 1 alin. (1), specifice sectorului de activitate si tipului de produs prevazute în anexa nr. 5 la program, exprimate atât ca si concentratie maxima admisibila a substantei în emisie împartita la factorul de dilutie, daca exista dilutie, cât si ca valoare a cantitatii maxime admisibile a substantei în evacuare pentru o perioada de timp stabilita sau pe unitatea de capacitate instalata de produs;

b) valorile-limita de emisie medii zilnice, care sunt de maximum 4 ori mai mari decât valorile-limita de emisie medii lunare corespunzatoare prevazute la lit. a); valorile-limita de emisie se aplica în mod normal în punctul în care apele uzate care contin substantele prevazute în anexa nr. 1 parasesc instalatia industriala sau în punctul în care apele uzate parasesc statia de tratare, daca aceste ape uzate se trateaza în afara instalatiei industriale, într-o instalatie destinata eliminarii acestor substante;

c) valori-limita de emisie mai stricte decât cele stabilite în tabelul 1 din anexa nr. 2, daca resursele de apa receptoare prezinta sau ar putea prezenta un risc semnificativ de poluare. La stabilirea acestei valori se iau în considerare si concentratiile substantei în sedimente si/sau biota relevante/relevanta, precum si valorile de toxicitate, persistenta si bioacumulare drept cerinte minime pentru respectarea standardelor de calitate;

d) perioada de timp pentru care se acorda autorizarea, care este de pâna la maximum 4 ani. Autorizatia de gospodarire a apelor se reexamineaza cel putin la fiecare 4 ani sau în cazul modificarii valorilor-limita maxime de emisie;

e) standardele de calitate ale resursei de apa receptoare, în cazul în care aceasta apa are o anumita utilizare care impune anumite standarde de calitate sau în cazul în care aceste standarde de calitate sunt considerate suficiente pentru eliminarea ori reducerea poluarii cu substantele prevazute la art. 1 alin. (1);

f) abordarea combinata a programului de monitorizare, daca este cazul.

(3) Autorizatiile cuprind si procedurile de control adecvate fiecarei activitati autorizate, care includ:

a) prelevarea zilnica a unei probe de apa uzata evacuata, reprezentativa pentru o perioada de 24 de ore, analiza probei compozite rezultate si masurarea concentratiei substantei din proba;

b) masurarea debitului total de apa uzata evacuata pe perioada respectiva, la care acuratetea necesara pentru masurarea debitului este de minimum ± 20%.

(4) Fara a aduce atingere obligatiilor care rezulta din alin. (2) si (3), autorizatiile pentru instalatiile noi se acorda numai în cazul în care aceste autorizatii contin referinte care corespund celor mai bune mijloace tehnice disponibile pentru prevenirea evacuarilor substantelor prevazute în tabelul 1 din anexa nr. 2 la program; în cazurile în care, din motive tehnice, masurile preconizate nu sunt conforme cu cele mai bune mijloace tehnice disponibile, oricare ar fi metoda pe care o adopta, autoritatea responsabila furnizeaza Comisiei Europene, înainte de acordarea oricarei autorizatii, o justificare a acestor motive.

(5) Orice evacuare de ape uzate care contine poluanti specifici foarte periculosi (lista I) în retele de canalizare are valori limita de emisie «0»."

15. Articolul 5 din anexa se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Pe baza informatiilor obtinute potrivit dispozitiilor prevazute la art. 35 si 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru European al emisiilor si transferului de poluanti si de modificare a directivelor 91/689/CEE si 96/61/CE ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 33/1 din 4 februarie 2006, precum si al altor date disponibile obtinute ca urmare a aplicarii prevederilor din avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor si avizele si autorizatiile de mediu, autoritatea responsabila initiaza si coordoneaza stabilirea unui inventar al emisiilor, evacuarilor si pierderilor pentru toate substantele prioritare si poluanti specifici prevazute în anexa nr. 1 la program, pentru fiecare district de bazin hidrografic sau parte a unui district de bazin hidrografic. Inventarul se realizeaza de catre autoritatea competenta pe baza liniilor directoare prevazute în anexa nr. 6 la program. Pentru fiecare substanta din inventar se realizeaza si se ataseaza fisa de date, al carei continut este prevazut în anexa nr. 7 la program, si se specifica tipul de efect toxic specific, conform prevederilor anexei nr. 8 la program. Relevanta pentru fiecare poluant specific se stabileste pe baza studiilor de specialitate, elaborate conform liniilor directoare prevazute în anexa nr. 9 la program si datelor de monitorizare a acestor substante în resursele de apa.

(2) Inventarul prevazut la alin. (1) include si harti ale emisiilor, evacuarilor si pierderilor pentru toate substantele prioritare si poluantii specifici caracteristici la nivel bazinal, concentratia acestor substante din sedimente si biota, dupa caz.

(3) Inventarul prevazut la alin. (1) cuprinde si inventarul altor substante poluante relevante la nivel national sau la nivel de district de bazin hidrografic sau parte a districtului de bazin hidrografic respectiv, elaborat pe baza informatiilor adecvate obtinute. Schema logica de identificare a acestor substante poluante relevante nationale sau la nivel de bazin hidrografic este prevazuta în anexa nr. 10 la program.

(4) Perioada de referinta pentru estimarea concentratiilor de substante prioritare si poluanti specifici, înregistrate în inventarul prevazut la alin. (1), este fixata la un an; oricare dintre anii din perioada cuprinsa între 2008 si 2010 poate fi luat în considerare pentru primul inventar. Pentru substantele prioritare care se regasesc în Hotarârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor în vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul României, cu modificarile si completarile ulterioare, datele luate în considerare se calculeaza ca fiind media anilor 2008-2010.

(5) Autoritatea responsabila comunica Comisiei Europene, potrivit dispozitiilor si obiectivelor prevazute la art. 441 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, inventarele întocmite si mentioneaza perioadele de referinta luate în considerare.

(6) Autoritatea responsabila initiaza actualizarea inventarelor în cadrul revizuirilor schemelor directoare, efectuate potrivit dispozitiilor prevazute la art. 43 alin. (15) din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

(7) Perioada de referinta pentru determinarea valorilor înregistrate în inventarele actualizate o constituie anul precedent celui în care revizuirea schemelor directoare se încheie. Pentru substantele prioritare care se regasesc în Hotarârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, datele introduse se calculeaza ca fiind media celor 3 ani anteriori încheierii analizei.

(8) Autoritatea competenta include si publica inventarele actualizate în planurile actualizate de management al bazinelor hidrografice, organizate potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare."

16. Articolul 7 din anexa se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Autoritatea responsabila nu îsi încalca obligatiile stabilite prin depasirea limitei impuse de un SCM, în cazul în care poate demonstra ca:

a) depasirea a fost cauzata de o sursa de poluare din afara jurisdictiei nationale; pentru aceasta va furniza rezultatele monitorizarii tuturor surselor de poluare relevante din interiorul jurisdictiei nationale, precum si rezultatele monitorizarii corpului de apa afectat de sursele de poluare din afara jurisdictiei nationale;

b) din cauza unei astfel de poluari transfrontaliere nu a putut lua masuri eficiente pentru a se conforma cu SCM-urile relevante; si,

c) a aplicat mecanismele de coordonare potrivit dispozitiilor si obiectivelor prevazute la art. 6 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si, dupa caz, a recurs la prevederile prevazute la art. 23-25 din aceeasi lege pentru corpurile de ape de suprafata afectate de poluarea transfrontaliera.

(2) Autoritatea responsabila utilizeaza mecanismul potrivit dispozitiilor si obiectivelor prevazute la art. 443 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a furniza Comisiei Europene informatiile necesare referitoare la situatiile prevazute la alin. (1), precum si un rezumat al masurilor adoptate în legatura cu poluarea transfrontaliera, în cadrul planului de management al bazinului hidrografic în cauza, în conformitate cu obligatiile de raportare potrivit dispozitiilor prevazute la art. 441 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) In vederea îndeplinirii prevederilor alin. (1) lit. a), sursele de poluare din interiorul jurisdictiei nationale sunt obligate sa respecte prevederile art. 3 alin. (9), sa realizeze auditul evacuarilor, sa monitorizeze evacuarile proprii de apa uzata, sa tina un registru al rezultatelor acestei monitorizari, sa raporteze autoritatii competente informatiile referitoare la apele uzate evacuate, la eficienta tehnologiilor de epurare utilizate si la materiile sau substantele provenite din procesele tehnologice, posibil a fi prezente în evacuari, sa accepte monitorizarea de verificare si controlul din partea autoritatii competente."

17. Articolul 8 din anexa se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Autoritatea competenta desemneaza zonele de amestec adiacente punctelor de evacuare, în care concentratiile uneia sau mai multor substante enumerate în tabelul 3 - partea A din anexa nr. 2 la program pot depasi, în cadrul acestor zone de amestec, SCM din prezentul program, cu conditia ca aceste zone sa nu afecteze conformitatea restului corpului de apa de suprafata cu aceste SCM.

(2) Autoritatea competenta care desemneaza zonele de amestec include în planurile de management ale bazinelor hidrografice, întocmite potrivit prevederilor prevazute la art. 6 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, o descriere a:

a) abordarilor si metodologiilor aplicate pentru a identifica si desemna aceste zone; si

b) masurilor adoptate în vederea reducerii întinderii zonelor de amestec, care iau în considerare, printre altele:

1. dispozitiile pct. C lit. k) din anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

2. prevederile din avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor, revizuite potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile ulterioare;

3. prevederile actelor normative specifice privind emiterea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;

4. criteriile stabilite potrivit dispozitiilor pct. C lit. g) din anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Ghidul tehnic care sta la baza revizuirii si emiterii avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor pentru substantele prevazute în anexa nr. 1 la program se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.

(4) La desemnarea zonelor de amestec, autoritatea competenta se asigura ca suprafata oricarei astfel de zone este:

a) restrictionata la proximitatea punctului de evacuare;

b) proportionala în raport cu concentratiile de substante la punctul de evacuare.

(5) Conditiile referitoare la emisiile de substante prioritare si poluantii specifici din avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor, elaborate potrivit dispozitiilor si obiectivelor prevazute la alin. (2)-(3) si potrivit prevederilor pct. C lit. g) din anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si a oricarui alt act normativ relevant în vigoare, sunt în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile si respecta dispozitiile art. 28 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; în caz contrar, avizele si autorizatiile mentionate se revizuiesc în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri, pentru conformarea cu aceste prevederi."

18. Articolul 9 din anexa se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 9. - (1) Procedura si competentele de eliberare a avizelor, respectiv a autorizatiilor prevazute la art. 3 alin. (9) si art. 6 se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.

(2) Autorizatiile de gospodarire a apelor prevazute la art. 3 alin. (9) si art. 6 se acorda pe o perioada limitata la maximum 4 ani si pot fi reînnoite, modificate sau revocate în functie de rezultatele activitatilor de monitorizare a resurselor de apa de suprafata care stabilesc conformarea acestor ape cu SCM."

19. Articolul 10 din anexa se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 10. - (1) In corpurile de apa de suprafata monitorizate pentru stabilirea conformarii cu SCM, pentru substantele prevazute la art. 1 alin. (1), programul de monitorizare se extinde la sedimente si biota, dupa caz.

(2) In sectiunile monitorizate în care SCM a fost depasit, autoritatea competenta monitorizeaza periodic si evacuarile de ape uzate pentru a verifica respectarea conditiilor impuse de prevederile art. 3 alin. (9), de autorizatia de gospodarire a apelor si de prezentul program.

(3) Monitorizarea evacuarilor se realizeaza prin analize si masurari, reprezentantul sursei de poluare asigurând toate conditiile prelevarii corespunzatoare a probelor de apa uzata evacuata si analizarea acestora în laboratoare acreditate.

(4) In cazul evacuarilor susceptibile a contine substantele prevazute la art. 1 alin. (1), prelevarea si sigilarea probelor se efectueaza în prezenta reprezentantului sursei de poluare. In cazul confirmarii prezentei acestor substante, costul analizelor este suportat de acesta ca beneficiar al autorizatiei de gospodarire a apelor.

(5) Metodele de analiza si masurare aplicabile în vederea monitorizarii apelor uzate evacuate sunt metode stabilite în standarde europene si internationale adoptate la nivel national, alese pe baza performantelor de acuratete si precizie, care nu pot fi mai mari de ± 50% fata de concentratia care reprezinta de doua ori valoarea limitei de detectie a metodei alese. Limita de detectie minima este:

a) în cazul apelor uzate evacuate, o zecime din concentratia ceruta la punctul de evacuare;

b) în cazul apelor de suprafata care se supun standardelor de calitate:

1. pentru apele de suprafata interioare, o zecime din concentratia ce reprezinta standardul de calitate;

2. pentru apele costiere si apele marine teritoriale, o cincime din concentratia indicata în standardul de calitate pentru sedimente si biota, respectiv: 1/mg/kg proba uscata în cazul sedimentelor si 1/mg/kg proba umeda în cazul biotei.

(6) Toate metodele de analiza, inclusiv metodele de laborator, de teren si în flux continuu, utilizate pentru necesitatile programelor de monitorizare chimica efectuate în temeiul Legii nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si a prezentei hotarâri, sunt validate si documentate în conformitate cu standardul SR EN ISO/CEI 17025 sau cu alte standarde echivalente, acceptate la nivel international.

(7) O lista cu metode de analiza recomandate pentru substantele prevazute în anexa nr. 1 la program este prevazuta în anexa nr. 11 la program. Pot fi utilizate orice alte metode de analiza recunoscute pe plan national sau international, daca acestea respecta cel putin prevederile alin. (6).

(8) Laboratoarele sau partile contractate de laboratoare care efectueaza analizele de substante prevazute în anexa nr. 1 la program aplica practicile sistemului de management al calitatii, în conformitate cu prevederile SR EN ISO/CEI 17025 sau alte standarde echivalente acceptate la nivel international.

(9) Laboratoarele sau partile contractate de laboratoare îsi demonstreaza competentele analizând indicatorii fizico-chimici sau substantele prioritare si poluantii specifici prin:

a) participarea, cel putin anual, la programe de testare a competentei; aceste programe acopera metodele de analiza prevazute la alin. (6)-(7) pentru oricare dintre substantele prevazute la art. 1 pentru care efectueaza analize, la nivele de concentratii reprezentative, comparabile cu standardele de calitate prevazute în anexa nr. 2 la program, potrivit prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) analiza materialelor de referinta disponibile reprezentative pentru probele recoltate. Aceste materiale vor contine cantitati ale substantelor analizate la nivele de concentratii adecvate fata de standardele de calitate a mediului aplicabile, prevazute la lit. a) si în anexa nr. 2 la program, si care sa respecte prevederile art. 102 alin. (1).

(10) Programele de testare a competentei prevazute la lit. a) sunt organizate de organisme acreditate ori recunoscute international sau national, care îndeplinesc cerintele SR EN ISO/CEI 17043:2010 Evaluarea conformitatii. Cerinte Generale pentru încercarile de competenta sau ale altor standarde echivalente, acceptate la nivel international. Rezultatele participarii la aceste programe se evalueaza pe baza sistemelor de notare stabilite de SR EN ISO/CEI 17043:2010, ISO-13528, sau de alte standarde echivalente, acceptate la nivel international.

(11) Laboratoarele sau partile contractate de laboratoare, care efectueaza analizele de substante prevazute în anexa nr. 1 la program, cunosc si aplica toate prevederile standardelor mentionate la alin. (6), (8) si (9).

(12) Monitorizarea si notificarea substantelor prevazute în anexa nr. 1 la program, inclusiv a primei monitorizari si notificari efectuate pâna la data de 22 decembrie 2012 de catre autoritatea competenta, potrivit prevederilor art. 35, 43 si art. 441 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare."

20. La articolul 101 din anexa, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(3) In privinta aplicarii standardelor de calitate pentru biota, autoritatea competenta selecteaza speciile de pesti din apele de suprafata dulci care trebuie luate în considerare ca indicatori pentru analiza; pentru apele sarate, speciile selectate, dintre cele care traiesc în ape litorale, pot cuprinde codul, merlanul, platica, macroul, egrefinul si cambula si sunt capturate local sau se selecteaza pentru analiza alte elemente de biota decât pestele; o lista de elemente de biota alternative este prevazuta în anexa nr. 3 la program."

21. Dupa articolul 101 din anexa se introduce un nou articol, articolul 102, cu urmatorul cuprins:

„Art. 102. - (1) Metodele de laborator, de teren si în flux continuu, utilizate pentru necesitatile programelor de monitorizare chimica, prevazute la art. 10, îndeplinesc urmatoarele cerinte cumulative:

a) criteriile minime de performanta pentru toate metodele de analiza aplicate se bazeaza pe o incertitudine de masurare de maximum 50% (k = 2), estimata la nivelul standardelor de calitate a mediului aplicabile;

b) limita de cuantificare pentru toate metodele de analiza aplicate este de maximum 30% din valoarea standardelor de calitate a mediului aplicabile.

(2) In lipsa unei metode de analiza care sa îndeplineasca criteriile minime de performanta prevazute la alin. (1), autoritatea competenta se asigura ca monitorizarea este efectuata utilizând cele mai bune tehnici disponibile, care nu presupun costuri excesive.

(3) In cazul în care valorile indicatorilor fizico-chimici sau substantelor prioritare si poluantilor specifici analizate dintr-o proba data sunt inferioare limitei de cuantificare, rezultatele masurarilor utilizate pentru calcularea valorilor medii sunt stabilite ca jumatatea valorii limitei de cuantificare respective.

(4) In cazul în care valoarea medie calculata a rezultatelor masurarilor prevazute la alin. (1) este inferioara limitelor de cuantificare, valoarea este considerata «inferioara limitei de cuantificare (< LOQ)».

(5) Prevederile alin. (1) nu se aplica pozitiilor care corespund sumelor totale ale unui grup dat de indicatori fizico-chimici sau substante prioritare si poluantii specifici si care includ metabolitii si produsii de degradare si de reactie corespunzatori ai acestora. In aceste cazuri, rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substantelor individuale sunt egale cu «0»."

22. La articolul 11 din anexa, alineatele (1), (2) si (6) se abroga.

23. La articolul 11 din anexa, alineatele (5), (7) si (8) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(5) Programele specifice de eliminare a poluarii pentru evacuarile de mercur provenite din surse multiple, care nu sunt instalatii industriale si pentru care valorile-limita de emisie prevazute în tabelul 1 din anexa nr. 2 la program nu se pot aplica, trebuie sa stabileasca masurile si tehnicile cele mai adecvate pentru a asigura substituirea, retinerea si reciclarea mercurului; eliminarea deseurilor de mercur se efectueaza în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare privind deseurile toxice si periculoase.

.........................................................................................................................

(7) Programele de reducere a poluarii cuprind:

a) prevederi de înlocuire a solventilor clorurati utilizati în tratarea suprafetelor în industria chimica;

b) proceduri corespunzatoare de monitorizare a apelor uzate, prin care autoritatea competenta urmareste respectarea valorilor-limita de emisie la evacuare;

c) situatia curenta a evaluarii riscului si impactului asupra resurselor de apa de suprafata si subterane si a mediului acvatic pentru poluantii specifici din listele I si II si pentru substantele prioritare, conform unei metodologii specifice, aprobata prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substantelor periculoase din listele I si II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematica si a Metodologiei de evaluare a impactului substantelor periculoase din listele I si II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, Dafnia, pesti.

(8) In scopul stabilirii valorilor-limita de emisie aplicabile apelor uzate caracterizate de una sau mai multe dintre substantele prevazute la art. 1 alin. (1) si anexa nr. 1 la program, în functie de SCM prevazute în anexa nr. 2 la program, se iau în considerare urmatoarele elemente:

a) caracteristicile de toxicitate, persistenta si capacitatea de bioacumulare sau biodegradare ale substantelor analizate continute de fisa de date prevazuta în anexa nr. 7 la program;

b) tipul de activitate sau produsul realizat;

c) dezvoltarea recenta a celor mai bune tehnici disponibile corespunzatoare domeniului, impuse de cerintele de mediu;

d) conditiile starii de mediu din zonele respective;

e) cantitatea maxima de substanta permisa a fi evacuata în resursele de apa de suprafata, exprimata ca unitate de masa a poluantului pe unitatea elementului specific al activitatii poluatoare (kg/zi sau kg/an de poluant);

f) schema logica pentru stabilirea poluarii apelor prevazute în anexa nr. 12 la program, în cazul substantelor foarte toxice, persistente si bioacumulative."

24. Articolul 13 din anexa se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 13. - Anexele nr. 1-12 fac parte integranta din prezentul program."

25. Anexa A la program se modifica si se înlocuieste cu anexa nr. 1 la prezenta hotarâre.

26. Anexa B la program se modifica si se înlocuieste cu anexa nr. 2 la prezenta hotarâre.

27. Anexa C la program se modifica si se înlocuieste cu anexa nr. 5 la prezenta hotarâre.

28. Anexa D la program se modifica si se înlocuieste cu anexa nr. 12 la prezenta hotarâre.

29. Anexa E la program se abroga.

30. Anexa F la program se modifica si se înlocuieste cu anexa nr. 9 la prezenta hotarâre.

31. Dupa anexa nr. 2 se introduc doua noi anexe, anexele nr. 3 si 4.

32. Dupa anexa nr. 5 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 6-8.

33. Dupa anexa nr. 9 se introduc doua noi anexe, anexele nr. 10 si 11.

34. Anexele A, B, C, D si F se renumeroteaza si devin anexele nr. 1, 2, 5, 12 si, respectiv, 9.

Art. II. -Anexele nr. 1-12 fac parte integranta din prezenta hotarâre.

Art. III. - Ordinele conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor prevazute la art. 8 alin. (3) si art. 9 alin. (1) din anexa la Hotarârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de masuri împotriva poluarii cu substante chimice, cu modificarile si completarile ulterioare, se emit în termen de 12 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri.

Art. IV. - (1) Prezenta hotarâre intra în vigoare la 10 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor pct. 5, 19 si 21 ale art. I, care intra în vigoare la data de 21 august 2011.

(2) Autoritatea responsabila transmite Comisiei Europene textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le emite în domeniul reglementat de prezenta hotarâre.

Art. V. - La data de 22 decembrie 2012, art. 6 alin. (11), art. 9 alin (2), anexa nr. 2 - tabel 1 si anexa nr. 5 la Programul de masuri împotriva poluarii cu substante chimice, aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Art. VI. - Hotarârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 20 mai 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotarâre, va fi republicata, dându-se textelor o noua numerotare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemneaza:

Ministrul mediului si padurilor,

Laszlo Borbely

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Manoiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

ANEXA Nr. 1

(Anexa A la Hotarârea Guvernuluinr. 351/2005)

LISTA

de substante prioritare si poluanti specifici

Tabel 1 - Lista substantelor prioritare

Nr.	Nr. CAS1	Nr. EC2	Denumirea substantei prioritare3	Identificata ca substanta prioritar periculoasa
(1)	15972-60-8	240-110-8	Alaclor; 2-cloro-2',6'-dietil-N-(metoximetil) acetanilida
(2)	120-12-7	204-371-1	Antracen	X
(3)	1912-24-9	217-617-8	Atrazin; 6-cloro-N2-etil-N4-isopropil-1,3,5-triazin-2,4-diamina; 2-cloro-4-etilamino-6-izopropilamino-1,3,5-triazina
(4)	71-43-2	200-753-7	Benzen
(5)	neaplicabil	neaplicabil	Difenileter bromurat4	X5
	32534-81-9	neaplicabil	Pentabromodifenileter (numere de izomeri de pozitie 28, 47, 99,100,153 si 154), difenil eter, derivati pentabromurati; pentabromdifenil eter
(6)	7440-43-9	231-152-8	Cadmiu si compusii acestuia	X
(7)	85535-84-8	287-476-5	Cloro alcani C10-13; cloruri de alchil (C10-13)4	X
(8)	470-90-6	207-432-0	Clorfenvinfos (ISO); fosfat de dietil si de 2-cloro-1-(2,4-diclorofenil) vinii
(9)	2921-88-2	220-864-4	Clorpirifos; tiofosfat de O, O-dietil si de 0,3,5,6-tricloro-2-piridil
(10)	107-06-2	203-458-1	Diclorura de etilen; 1,2-dicloroetan
(11)	75-09-2	200-838-9	Clorura de metilen; diclorometan
(12)	117-81-7	204-211-0	Ftalat de bis (2-etilhexil); ftalat de di-(2-etilhexil); DEHP
(13)	330-54-1	206-354-4	Diuron; 3-(3,4-diclorfenil)-1,1-dimetiluree
(14)	115-29-7	204-079-4	Endosulfan; sulfitde 1,2,3,4,7,7-hexacloro-8,9,10-trinorbom-2-en-5,6-ilene dimetile	X
(15)	206-44-0	205-912-4	Fluoranten6
(16)	118-74-1	204-273-9	Hexaclorobenzen	X
(17)	87-68-3	201-765-5	Hexaclorbutadiena	X
(18)	608-73-1	210-158-9	Hexaclorociclohexan	X
(19)	34123-59-6	251-835-4	Izoproturon; 3-(4-izopropilfenil)-1,1-dimetiluree
(20)	7439-92-1	231-100-4	Plumb si compusii acestuia
(21)	7439-97-6	231-106-7	Mercur si compusii acestuia	X
(22)	91-20-3	202-049-5	Naftalina
(23)	7440-02-0	231-111-14	Nichel si compusii acestuia
(24)	25154-52-3	246-672-0	Nonil-fenoli	X
	104-40-5	203-199-4	4-(para) nonilfenol	X
(25)	1806-26-4	217-302-5	Octil-fenoli
	140-66-9	neaplicabil	4-(1,1',3,3'-tetrametilbutil)-fenol
(26)	608-93-5	210-172-5	Pentaclorbenzen	X
(27)	87-86-5	231-152-8	Pentaclorfenol
(28)	neaplicabil	neaplicabil	Hidrocarburi aromatice policiclice	X
	50-32-8	200-028-5	Benzo (a) piren; benzo (def) crisen	X
	205-99-2	205-911-9	Benz (b) fluoranten	X
	191-24-2	205-883-8	Benz (g, h, i) perilen	X
	207-08-9	205-916-6	Benzo (k) fluoranten	X
	193-39-5	205-893-2	lndeno-(1,2,3-cd)-piren	X
(29)	122-34-9	204-535-2	Simazin; 6-cloro-N, N'-dietil-1,3,5-triazin-2,4-diamina
(30)	neaplicabil	neaplicabil	Compusi tributilstanici	X
	36643-28-4	neaplicabil	Cation tributilstaniu	X
(31)	12002-48-1	234-413-4	Triclorbenzeni
(32)	67-66-3	200-663-8	Cloroform; Triclormetan
(33)	1582-09-8	216-428-8	Trifluralin; a,a,a-trifluoro-2,6-dinitro-N, N-dipropil-p-toluidina

1 Nr. CAS - numar atribuit de „Chemical Abstract Service".

2 Nr. EC - Inventarul european al substantelor chimice existente (EINECS) sau Lista europeana a substantelor chimice notificate (ELINCS).

3 Atunci când un grup de substante a fost selectat, se mentioneaza un reprezentant tipic al acestui grup, cu titlul de parametru indicativ (între paranteze si fara numar). Pentru aceste grupuri de substante, parametrul indicativ trebuie definit prin metoda analitica.

4 Aceste grupe de substante includ, în general, un numar mare de compusi individuali. Pentru moment, nu pot fi oferiti parametri indicativi adecvati.

5 Numai difenileter, derivat pentabromurat (nr. CAS 32534-81-9).

6 Fluorantenul figureaza pe lista ca indicator al altor hidrocarburi aromatice policiclice mai periculoase.

Tabel 2 - Familii si grupe de substante de poluanti specifici

1.1. Compusi organohalogenati si substante care pot forma astfel de compusi în mediul acvatic

1.2. Compusi organofosforici

1.3. Compusi organostanici

1.4. Substante cu proprietati carcinogene, mutagene sau teratogene

1.5. Uleiuri minerale persistente si hidrocarburi petroliere1

1.6. Cianuri2, substante sintetice persistente care pot pluti, ramâne în suspensie, se pot scufunda sau pot interfera cu orice utilizare a apei

1.7. Metale si compusii lor

1.8. Biocide si produse de protectie a plantelor

1.9. Substante care au un efect daunator asupra gustului si/sau mirosului apelor subterane sau a produselor mediului acvatic destinate consumului uman (asupra proprietatilor organoleptice) sau care pot duce la formarea acestui gen de substante, facându-le nepotrivite consumului uman

1.10. Compusi organici toxici sau persistenti de siliciu si substante care pot duce la formarea acestui gen de substante în apa, cu exceptia celor care, din punct de vedere biologic, nu sunt daunatoare sau care în apa sunt transformate rapid în substante lipsite de pericol

1.11. Compusi anorganici de fosfor si fosfor elementar

1.12. Fluoruri, uleiuri minerale si hidrocarburi petroliere nepersistente3

1.13. Substante care pot contribui la fenomenul de eutrofizare (în special azotatii si fosfatii)

1.14. Materii în suspensie

1.15. Substante care pot avea o influenta nefavorabila asupra balantei oxigenului si care pot fi determinate folosind indicatori cum ar fi consumul chimic de oxigen (CCO) si consumul biochimic de oxigen (CB05)

Lista indicatoare de substante care corespund familiilor si grupelor de substante mentionate în tabelul 2 cuprinde:

Nr. CAS	Substanta
1	2
71-55-6	metilcloroform; 1,1,1 -tricloretan
79-34-5	1,1,2,2-tetracloretan
79-00-5	1,1,2-tricloretan
76-13-1	1,1,2-triclor-trifluor-etan
75-34-3	1,1-dicloretan
75-35-4	1,1-dicloretilena; clorura de viniliden
95-94-3	1,2,4,5-tetraclorbenzen
106-93-4	1,2-dibrometan
95-50-1	1,2-diclorbenzen
540-59-0	1,2-dicloretilena
78-87-5	1,2-diclorpropan; diclorura de propilen
96-23-1	1,3-diclor-2-propanol
541-73-1	1,3-diclorbenzen
542-75-6	1,3-diclorpropena
106-46-7	1,4-diclorbenzen; p-diclorbenzen
97-00-7	1-clor-2,4-dinitrobenzen
90-13-1	1-clor-naftalina
78-88-6	2,3-diclorpropena; 2,3-diclorpropilena
93-76-5	2,4,5-T; acid 2,3,4-triclorfenoxi-acetic
neaplicabil	2,4-D saruri si esteri
120-83-2	2,4-diclorfenol
94-75-7	2,4-D; acid 2,4-diclorfenoxiacetic
95-85-2	2-amino-4-clorfenol
615-65-6	2-clor-4-metilanilina
95-51-2	2-cloranilina
107-07-3	etilenclorhidrina; 2-cloretanol

1 Pentru ape subterane se vor considera „uleiuri minerale si hidrocarburi".

2 Pentru ape de suprafata se va considera în lista II.

3 Se vor considera numai pentru apele de suprafata.

1	2
88-73-3	2-nitrozoclorbenzen
95-57-8	2-clorfenol
95-49-8	2-clortoluen
108-42-9	3-cloranilina
121-73-3	3-nitrozoclorbenzen
108-43-0	3-clorfenol
108-41-8	3-clortoluen
92-87-5	benzidina; 1,1'-bifenil-4,4'-diamina; 4,4'-diaminobifenil; bifenil-4,4'-ilendiamina
89-63-4	4-clor-2-nitroanilina
89-59-8	4-clor-2-nitrotoluen
59-50-7	clorcrezol; 4-cloro-m-crezol; 4-cloro-3-metilfenol
106-47-8	4-cloranilina
100-00-5	1-clor-4-nitrobenzen
106-48-9	4-clorfenol
106-43-4	4-clortoluen
107-05-1	3-clorpropena; clorura de alil
98-87-3	clorura de benziliden; a,a-diclortoluen
7440-36-0	antimoniu (stibiu)
7440-38-2	arsen si compusi
1327-53-3	trioxid de diarsen; trioxid de arsen
2642-71-9	azinfos-etil; ditiofosfat de O, O-dietil si de 4-oxobenzotriazin-3-il-metil
86-50-0	azinfos-metil; ditiofosfat de O, O-dimetil si de 4-oxobenzotriazin-3-il-metil
7440-39-3	bariu
25057-89-0	bentazon; 2,2-dioxid de 3-izopropil-2,1,3-benzotiadiazin-4-ona
56-55-3	benzo (a) antracen
100-44-7	clorura de benzii; a-clorotoluen
7440-41-7	beriliu
92-52-4	difenil; bifenil
7440-42-8	bor
57-74-9	clordan; 1,2,4,5,6,7,8,8-octacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoinden
6164-98-3	clordimeform; N2-(4-cloro-o-tolil)-N1, N1-dimetilformamidina
79-11-8	acid cloracetic
108-90-7	clorbenzen
25586-43-0	clor-naftalina
neaplicabil	clor-nitrotoluen
126-99-8	cloropren; 2-cloro-1,3-butadiena;
7440-47-3	crom
7440-48-4	cobalt
7440-50-8	cupru
56-72-4	cumafos; tiofosfat de 0-3-cloro-4-metilcumarin-7-il si de O, O-dietil
126-75-0	demeton-S; tiofosfat de dietil si de S-2-etiltioetil
919-86-8	demeton-S-metil; tiofosfat de S-2-etiltioetil si de dimetil
301-12-2	oxidemeton metil; tiofosfat de O, O-dimetil si de S-(2-etilsulfiniletil)
683-18-1	clorura de dibutil
818-08-6	oxid de dibutil
neaplicabil	sare de dibutil
27134-27-6	dicloranilina (toti izomerii)
neaplicabil	diclor-diamino-difenil
108-60-1	diclor-di-izo-propil-eter

1	2
neaplicabil	diclor-nitrobenzen (toti izomerii)
120-36-5	diclorprop; 2,4-DP; acid 2-(2,4-diclorofenoxi) propionic
62-73-7	diclorvos; fosfat de 2,2-diclorovinil si dimetil
109-89-7	dietilamina
60-51-5	dimetoat; ditiofosfat de metilcarbamoil metil si de 0,0-dimetil
124-40-3	dimetilamina
298-04-4	disulfoton; ditiofosfat de O.O-dietil si de 2-etiltioetil
106-89-8	epiclorhidrina; 1-cloro-2,3-epoxipropan
100-41-4	etilbenzen
122-14-5	fenitrotion; tiofosfat de 0,0-dimetil si de O-4-nitro-m-tolil
55-38-9	fention; tiofosfat de 0,0-dimetil si de 0-(4-metiltio-m-tolil)
76-44-8	heptaclor; 1,4,5,6,7,8,8-heptacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7metanoinden
67-72-1	hexacloretan
98-82-8	cumen
330-55-2	linuron; 3-(3,4-diclorfenil) -1-metoxi-1-metiluree
121-75-5	malation ; ditiofosfat de 1,2-bis(etoxi-carbonil)etil si de 0,0-dimetil
94-74-6	MCPA; 2,4-MCPA; acid 4-cloro-o-toliloxiacetic
93-65-2	mecoprop si saruri de mecoprop; acid 2-(4-cloro-2-metilfenoxi) propionic
10265-92-6	metamidofos; tiofosforamidat de O.S-dimetil
7786-34-7	mevinfos; fosfat de 2-metoxicarbonil-1-metilvinil si dimetil
7439-98-7	molibden
1746-81-2	monolinuron ; 3-(4-clorofenil)-1-metoxi-1-metiluree
1113-02-6	ometoat; tiofosfat de 0,0-dimetil si de S-metilcarbamoilmetil
56-38-2	paration; tiofosfat de O,O-dietil si de O-4-nitrofenil
298-00-0	metil-paration (ISO); tiofosfat de 0,0-dimetil si de O-4-nitrofenil
1336-36-3	PCB; policlorodifenili; difenili clorurati
85-01-8	fenantren
126-73-8	fosfat de tributil
14816-18-3	foxim; a-(dietoxifosfinotioilimino) fenilacetonitril
709-98-8	propanil; 3',4'-dicloroproprioanilida
7782-49-2	seleniu
7440-22-4	argint
13494-80-9	telur
1461-25-2	tetrabutilstaniu
7440-28-0	taliu
7440-31-5	staniu
7440-32-6	titaniu
108-88-3	toluen
24017-47-8	triazophos; tiofosfat de O,O-dietil si de 0-(1-fenil-1H,2,4-triazol-3-il)
52-68-6	triclorfon; 2,2,2-tricloro-1-hidroxietil fosfonat de dimetil
neaplicabil	triclorfenol
900-95-8	acetat de fentin; acetat de trifenilstaniu
639-58-7	clorura de trifenilstaniu
76-87-9	hidroxid de fentin; hidroxid de trifenilstaniu
7440-61-1	uraniu
7440-62-2	vanadiu
75-01-4	clorura de vinii; cloretilena
1330-20-7	xilen (suma de o-, m-, p-)
7440-66-6	zinc

Tabel 3 - Lista de substante susceptibile de a deveni substante prioritare sau substante prioritar periculoase

Nr. CAS	Nr. EC	Denumirea substantei
1066-51-9	-	AMPA
25057-89-0	246-585-8	bentazon (ISO); 2,2-dioxid de 3-izopropil-2,1,3-benzotiadiazin-4-ona
80-05-7		4,4'-izopropilidendifenol; bisfenol A
115-32-2	204-082-0	dicofol (ISO); 2,2,2-tricloro-1,1-bis(4-clorofenil)etanol
60-00-4	200-449-4	EDTA
57-12-5		cianura libera
1071-83-6	213-997-4	glifosat (ISO); N-(fosfonometil)glicina
7085-19-0	230-386-8	mecoprop (ISO) si saruri de mecoprop; acid 2-(4-cloro-o-toliloxi) propionic; (RS)-acid 2-(4-cloro-o-toliloxi) propionic;
81-15-2	201-329-4	xilen de mosc
1763-23-1		sulfanat de perfluorooctan (PFOS)
124495-18-7	-	quinoxifen; 5,7-dicloro-4-(p-fluorofenoxi) chinolina
		dioxine
		PCB-uri

ANEXA Nr. 2

(Anexa B la Hotarârea Guvernului nr. 351/2005)

VALORI-LIMITA

de emisie în ape de suprafata si standarde de calitate de mediu (SCM)

Tabel 1 - Valori-limita de emisie în ape de suprafata pentru poluanti specifici foarte toxici, persistenti si bioacumulativi (lista I)

Nr. crt.	Substanta	Valori-limita de emisie
		mg/l1	g/t capacitate productie (valori medii lunare)
1	mereurP	0,05	0,7 (la productie de clor sau clorura de vinii)
2	cadmiuP	0,2	-
3	hexaclorociclohexanP	3	12
4	hexaclorobenzenP	1	10
5	hexaclorbutadienaP	1,5	1,5
6	1,2-dicloretanP	2	2,5
7	tricloretilena	0,54	2,5
8	triclorbenzen (suma)P	0,05	0,5
9	tetraclorura de carbon	0	0
10	pentaclorfenolP	0	0
11	percloretilena	0,52	2,5
12	cloroformP	0	0
13	DDT (suma), din care 4,4-DDT	03	0
14	aldrin	0	0
15	diedrin	0	0
16	endrin	0	0
17	isodrin	0	0

1 La < 10 kg/an substanta periculoasa evacuata se aplica proceduri simplificate de monitorizare si control; în cazul substantelor volatile si semivolatile limita este de < 1 kg/an.

2 Pentru evacuari ce provin de la degresarea metalelor, valoarea este de 0,1 mg/l.

3 Se refera la evacuarile directe.

4 Pentru evacuari ce provin de la degresarea metalelor, valoarea este de 0,1 mg/l.

p Substante prioritare pentru care se considera restrictiile valorilor-limita de emisie aplicabile substantelor din lista I.

Tabel 2 - Standarde de calitate de mediu (SCM) pentru poluanti specifici toxici, persistenti si bioacumulativi (lista II)

Nr. CAS	Substanta	SCM (media anuala - μg/l)	SCM (media anuala - μg/l)
		Ape dulci	Ape sarate
1	2	3	4
71-55-6	metilcloroform; 1,1,1-tricloretan	10	3
79-34-5	1,1,2,2-tetracloretan	10	3
79-00-5	1,1,2-tricloretan	10	3
76-13-1	1,1,2-triclor-trifluor-etan	10	3
75-34-3	1,1-dicloretan	10	3
75-35-4	1,1-dicloretilena; clorura de viniliden	10	3
95-94-3	1,2,4,5-tetraclorbenzen	10	3
106-93-4	1,2-dibrometan	2	0,001
95-50-1	1,2-diclorbenzen	10	3
540-59-0	1,2-dicloretilena	10	3
78-87-5	1,2-diclorpropan; diclorura de propilen	10	3
96-23-1	1,3-diclor-2-propanol	10	3
541-73-1	1,3-diclorbenzen	10	3
542-75-6	1,3-diclorpropena	10	3
106-46-7	1,4-diclorbenzen; p-diclorbenzen	10	3
97-00-7	1-clor-2,4-dinitrobenzen	5	1
90-13-1	1-clor-naftalina	10	3
78-88-6	2,3-diclorpropena; 2,3-diclorpropilena	10	3
93-76-5	2,4,5-T; acid 2,3,4-triclorofenoxi-acetic	0,1	0,001
neaplicabil	2,4-D saruri si esteri	0,1	0,001
120-83-2	2,4-diclorfenol	10	3
94-75-7	2,4-D; acid 2,4-diclorfenoxiacetic	0,1	0,001
95-85-2	2-amino-4-clorfenol	3	0,3
615-65-6	2-clor-4-metilanilina	3	0,3
95-51-2	2-cloranilina	3	0,3
107-07-3	etilenclorhidrina; 2-cloroetanol	10	3
88-73-3	2-nitrozoclorbenzen	10	3
95-57-8	2-clorfenol	10	3
95-49-8	2-clortoluen	1	0,1
108-42-9	3-cloranilina	1	0,1
121-73-3	3-nitrozoclorbenzen	1	0,01
108-43-0	3-clorfenol	10	3
108-41-8	3-clortoluen	10	3
92-87-5	benzidina; 1,1'-bifenil-4,4'-diamina; 4,4'-diaminobifenil; bifenil-4,4'-ilendiamina	1	0,1
89-63-4	4-clor-2-nitroanilina	3	0,3
89-59-8	4-clor-2-nitrotoluen	10	3
59-50-7	clorcrezol; 4-cloro-m-crezol; 4-cloro-3-metilfenol	10	3
106-47-8	4-cloranilina	0,05	0,005
100-00-5	1-clor-4-nitrobenzen	10	3
106-48-9	4-clorfenol	10	3
106-43-4	4-clortoluen	1	0,1
107-05-1	3-clorpropena; clorura de alil	10	3

1	2	3	4
98-87-3	clorura de benziliden; a,a-diclorotoluen	10	3
7440-36-0	antimoniu (stibiu)	0,0001	0,0001
7440-38-2	arsen si compusi	7,2	1,2
1327-53-3	trioxid de diarsen; trioxid de arsen	3,6	0,6
2642-71-9	azinfos-etil; ditiofosfat de O,O-dietil si de 4-oxobenzotriazin-3-il-metil	0,1	0,001
86-50-0	azinfos-metil; ditiofosfat de 0,0-dimetil si de 4-oxobenzotriazin-3-il-metil	0,1	0,001
7440-39-3	bariu	200	-
25057-89-0	bentazon; 2,2-dioxid de 3-izopropil- 2,1,3-benzotiadiazin-4-ona	-	-
56-55-3	benzo(a)antracen	0,01	0,05
100-44-7	clorura de benzii; a-clorotoluen	10	3
7440-41-7	beriliu	0,05	0,01
92-52-4	difenil; bifenil	1	0,1
7440-42-8	bor	10	3
57-74-9	clordan; 1,2,4,5,6,7,8,8-octacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoinden	0,003	0,0001
6164-98-3	clordimeform; N2-(4-cloro-o-tolil)-N1,N1-dimetilformamidina	0,1	0,001
79-11-8	acid cloracetic	10	3
108-90-7	clorbenzen	1	0,1
25586-43-0	clor-naftalina	0,01	0,01
neaplicabil	clor-nitrotoluen	1	0,1
126-99-8	cloropren; 2-cloro-1,3-butadiena	2	0,2
7440-47-3	crom	2,5	1
7440-48-4	cobalt	0,7	0,2
7440-50-8	cupru	1,3	0,13
56-72-4	cumafos; tiofosfat de 0-3-cloro-4-metilcumarin-7-il si de 0,0-dietil	0,07	-
126-75-0	demeton-S; tiofosfat de dietil si de S-2-etiltioetil	0,1	-
919-86-8	demeton-S-metil; tiofosfat de S-2-etiltioetil si de dimetil	0,1	-
301-12-2	oxidemeton metil; tiofosfat de 0,0-dimetil si de S-(2-etilsulfiniletil)	0,1	-
683-18-1	clorura de dibutil	0,01	0,001
818-08-6	oxid de dibutil	0,01	0,001
neaplicabil	sare de dibutil	0,01	0,001
27134-27-6	dicloranilina (toti izomerii)	1 (fiecare)	0,1 (fiecare)
neaplicabil	diclor-diamino-difenil	1	0,1
108-60-1	diclor-di-izo-propil-eter	0,1	0,001
neaplicabil	diclor-nitrobenzen (toti izomerii)	10	3
120-36-5	diclorprop; 2,4-DP; acid 2-(2,4-diclorofenoxi) propionic	0,1	0,0001
62-73-7	diclorvos; fosfat de 2,2-diclorovinil si dimetil	0,01	0,0001
109-89-7	dietilamina	10	3
60-51-5	dimetoat; ditiofosfat de metilcarbamoil metil si de 0,0-dimetil	0,1	0,0001
124-40-3	dimetilamina	10	3
298-04-4	disulfoton; ditiofosfat de O,O-dietil si de 2-etiltioetil	0,004	0,0001
106-89-8	epiclorhidrina; 1-cloro-2,3-epoxipropan	10	3
100-41-4	etilbenzen	10	3
122-14-5	fenitrotion; tiofosfat de 0,0-dimetil si de O-4-nitro-m-tolil	0,02	0,0002
55-38-9	fention; tiofosfat de O,O-dimetil si de 0-(4-metiltio-m-tolil)	0,03	0,03

1	2	3	4
76-44-8	heptaclor; 1,4,5,6,7,8,8-heptacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoinden	0,0002	0,0002
67-72-1	hexacloretan	10	3
98-82-8	cumen	10	3
330-55-2	linuron; 3-(3,4-diclorfenil) -1-metoxi-1-metiluree	0,1	0,01
121-75-5	malation; ditiofosfat de 1,2-bis (etoxi-carbonil) etil si de O,O-dimetil	0,0002	0,0002
94-74-6	MCPA; 2,4-MCPA; acid 4-clor-o-toliloxiacetic	0,1	0,01
93-65-2	mecoprop si saruri de mecoprop; acid 2-(4-cloro-2-metilfenoxi) propionic [2	0,1	0,01
10265-92-6	metamidofos; tiofosforamidat de O, S-dimetil	0,1	0,001
7786-34-7	mevinfos; fosfat de 2-metoxicarbonil-1-metilvinil si dimetil	0,0002	0,0002
7439-98-7	molibden	3,6	1,2
1746-81-2	monolinuron; 3-(4-clorofenil)-1-metoxi-1-metiluree	0,1	0,001
1113-02-6	ometoat; tiofosfat de 0,0-dimetil si de S-metilcarbamoilmetil	0,1	0,001
56-38-2	paration; tiofosfat de O,O-dietil si de O-4-nitrofenil	0,0002	0,0002
298-00-0	metil-paration; tiofosfat de O,O-dimetil si de O-4-nitrofenil	0,0002	0,0002
1336-36-3	PCB; policlordifenili; difenili clorurati	0,0004 (suma de 7)	0,0004 (suma de 7)
85-01-8	fenantren	0,03	0,03
126-73-8	fosfat de tributil	-	-
14816-18-3	foxim; a-(dietoxifosfinotioilimino) fenilacetonitril	0,1	0,001
709-98-8	propanil; 3',4'-diclorproprioanilida	0,1	0,001
7782-49-2	seleniu	0,07	0,07
7440-22-4	argint	-	-
13494-80-9	telur	-	-
1461-25-2	tetrabutilstaniu	0,001	0,001
7440-28-0	taliu	2	2
7440-31-5	staniu	2,2	0,22
7440-32-6	titaniu	-	-
108-88-3	toluen	10	3
24017-47-8	triazophos; tiofosfat de O,O-dietil si de 0-(1 -fenil-1 H,2,4-triazol-3-il)	0,03	0,003
52-68-6	triclorfon; 2,2,2-tricloro-1-hidroxietil fosfonat de dimetil	0,002	0,002
neaplicabil	triclorfenol	3,6	0,12
900-95-8	acetat de fentin; acetat de trifenilstaniu	0,0001	0,0001
639-58-7	clorura de trifenilstaniu	0,0001	0,0001
76-87-9	hidroxid de fentin; hidroxid de trifenilstaniu	0,0001	0,0001
7440-61-1	uraniu	-	-
7440-62-2	vanadiu	1,2	1,2
75-01-4	clorura de vinil; cloretilena	2	0,2
1330-20-7	xilen (suma de o-, m-, p-)	10 (fiecare)	0,1 (fiecare)
7440-66-6	zinc (pudra, praf, piroforica)	100	100

NOTA:

In cazul metalelor, SCM se refera la concentratia de substante dizolvate, respectiv la faza dizolvata a unui esantion de apa obtinut prin filtrarea cu ajutorul unui filtru de 0,45 um sau prin orice alta tratare anterioara echivalenta acestui tip de filtrare. In afara metalelor, celelalte SCM sunt exprimate în concentratii totale în întregul esantion de apa. In evaluarea rezultatelor monitorizarii în raport cu SCM, trebuie sa se tina cont de concentratiile de fond natural pentru metale, în cazul în care acestea nu permit încadrarea în valoarea SCM.

Tabel 3 - Standarde de calitate (SCM) pentru substante prioritare

PARTEA A - VALORI ALE SCM

Nr.	Denumirea substantei	Numarul CAS1	MA-SCM2 Ape interioare de suprafata3 μg/l	MA-SCM2 Alte ape de suprafata μg/l	CMA-SCM4 Ape interioare de suprafata3 μg/l	CMA-SCM4 Alte ape de suprafata μg/l
1	2	3	4	5	6	7
(1)	alaclor; 2-cloro-2',6'-dietil-N(metoximetil) acetanilida	15972-60-8	0,3	0,3	0,7	0,7
(2)	antracen	120-12-7	0,1	0,1	0,4	0,4
(3)	atrazin; 6-cloro-N2-etil-N4-isopropil-1,3,5-triazin-2,4-diamina; 2-cloro-4-etilamino-6-izopropilamino-1,3,5-triazina	1912-24-9	0,6	0,6	2,0	2,0
(4)	benzen	71-43-2	10	8	50	50
(5)	difenileter bromurat5 Pentabromodifenileter (numere de izomeri de pozitie 28,47, 99, 100, 153 si 154) difenil eter, derivati pentabromurati; pentabromdifenil eter	32534-81-9	0,0005	0,0002	neaplicabil	neaplicabil
(6)	cadmiu si compusii sai6	7440-43-9	<0,08 (clasa 1) 0,08 (clasa 2) 0,09 (clasa 3) 0,15 (clasa 4) 0,25 (clasa 5)	0,2	< 0,45 (clasa 1) 0,45 (clasa 2) 0,6 (clasa 3) 0,9 (clasa 4) 1,5 (clasa 5)	< 0,45 (clasa 1) 0,45 (clasa 2) 0,6 (clasa 3) 0,9 (clasa 4) 1,5 (clasa 5)
(7)	tetraclorura de carbon	56-23-5	12	12	neaplicabil	neaplicabil
(8)	cloralcani C10-13; cloruri de alchil (C10-13)4	85535-84-8	0,4	0,4	1,4	1,4
(9)	clorfenvinfos; fosfat de dietil si de 2-cloro-1-(2,4-diclorofenil) vinii	470-90-6	0,1	0,1	0,3	0,3
(10)	clorpirifos; tiofosfatde 0,0-dietil si de 0,3,5,6-triclor-2-piridil	2921-88-2	0,03	0,03	0,1	0,1
(11a)	pesticide ciclodiene: Aldrin7 Dieldrin7 Endrin7 Isodrin7	309-00-2 60-57-1 72-20-8 465-73-6	E = 0,01	E= 0,005	neaplicabil	neaplicabil
(11b)	DDT Total7,8	neaplicabil	0,025	0,025	neaplicabil	neaplicabil
	para-para-DDT7	50-29-3	0,01	0,01	neaplicabil	neaplicabil
(12)	1,2-dicloretan	107-06-2	10	10	neaplicabil	neaplicabil
(13)	diclormetan	75-09-2	20	20	neaplicabil	neaplicabil
(14)	ftalat de bis (2-etilhexil); ftalat de di-(2-etilhexil); DEHP	117-81-7	1,3	1,3	neaplicabil	neaplicabil
(15)	diuron	330-54-1	0,2	0,2	1,8	1,8
(16)	endosulfan; sulfitde 1,2,3,4,7,7-hexacloro-8,9,10-trinorbom-2-en-5,6-ilene dimetile	115-29-7	0,005	0,0005	0,01	0,004
(17)	fluoranten	206-44-0	0,1	0,1	1	1

1 Nr. CAS - numar atribuit de „Chemical Abstract Service".

2 Acest parametru reprezinta standardul de calitate a mediului exprimat ca valoare medie anuala (MA-SCM); cu exceptia unor dispozitii contrare, acesta se aplica sumei concentratiei totale a tuturor izomerilor.

3 Apele interioare de suprafata cuprind râurile si lacurile, precum si corpurile de apa conexe, artificiale sau puternic modificate.

4 Acest parametru reprezinta standardul de calitate a mediului exprimat sub forma de concentratie maxima admisibila (SCM-CMA). In cazul în care SCM-CMA sunt indicate ca fiind „neaplicabile", valorile SCM-MA sunt considerate a asigura protectia si împotriva nivelurilor maxime de poluare pe termen scurt în cazul evacuarilor continue, deoarece acestea sunt net inferioare valorilor definite pe baza toxicitatii acute.

5 Pentru grupul de substante prioritare „difenileteri bromurati" (pozitia nr. 5), mentionat în Decizia 2.455/2001/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 noiembrie 2001 de stabilire a unei liste de substante prioritare în domeniul apei si de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 noiembrie 2001 de stabilire a unei liste prioritare în domeniul apei si de modificare a Directivei 2000/60/CE, s-a stabilit un SCM doar pentru izomerii de pozitie cu numerele 28, 47, 99, 100, 153 si 154.

6 Pentru cadmiu si compusii acestuia (pozitia nr. 6), valorile pentru SCM variaza în functie de duritatea apei, exprimata în mg/l carbonat de calciu, astfel cum a fost definita în functie de urmatoarele 5 clase:

- clasa 1: < 40 mg CaC0₃/l;

- clasa 2: 40 pâna la < 50 mg CaC0₃/l;

- clasa 3: 50 pâna la < 100 mg CaC0₃/l;

- clasa 4: 100 pâna la < 200 mg CaC0₃/l

- clasa 5: >200 mg CaC0₃/l.

7 Aceasta substanta nu este substanta prioritara, ci unul dintre ceilalti poluanti specifici foarte toxici (lista I).

8 DDT total cuprinde suma izomerilor:

- 1,1,1-tricloro-2,2 bis(p-clorfenil)etan (nr. CAS 50-29-3); nr. EC 200-024-3);

- 1,1,1-tricloro-2(o-clorfenil)-2-(p-clorfenil)etan (nr. CAS 789-02-6); nr. EC 212-332-5);

- 1,1-dicloro-2,2 bis(p-clorfenil) etilen (numar CAS 72-55-9; numar EC 200-784-6);

- 1,1-diclor-2,2bis (p-clorfenil) etan (numar CAS 7254-8; numar EC200-783-0).

1	2	3	4	5	6	7
(18)	hexaclorobenzen	118-74-1	0,019	0,019	0,05	0,05
(19)	hexaclorbutadiena	87-68-3	0,19	0,19	0,6	0,6
(20)	hexaclorociclo-hexan	608-73-1	0,02	0,002	0,04	0,02
(21)	izoproturon; 3-(4-izopropilfenil)-1,1-dimetilureena	34123-59-6	0,3	0,3	1,0	1,0
(22)	plumb si compusii acestuia	7439-92-1	7,2	7,2	neaplicabil	neaplicabil
(23)	mercur si compusii acestuia	7439-97-6	0,059	0,059	0,07	0,07
(24)	naftalina (4(para) nonilfenol)	91-20-3	2,4	1,2	neaplicabil	neaplicabil
(25)	nichel si compusii acestuia	7440-02-0	20	20	neaplicabil	neaplicabil
(26)	nonil-fenoli (4(para) nonilfenol)	104-40-5	0,3	0,3	2,0	2,0
(27)	octil-fenoli (4-(1,1',3,3'-tetrametilbutil)-fenol)	140-66-9	0,1	0,01	neaplicabil	neaplicabil
(28)	pentaclorbenzen	608-93-5	0,007	0,0007	neaplicabil	neaplicabil
(29)	pentaclorfenol	87-86-5	0,4	0,4	1	1
(30)	hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)10	neaplicabil	neaplicabil	neaplicabil	neaplicabil	neaplicabil
	benzo[a]piren; benzo[def]crisen	50-32-8	0,05	0,05	0,1	0,1
	benz(b)fluoranten	205-99-2	E= 0,03	E= 0,03	neaplicabil	neaplicabil
	benzo(k)fluor anten	207-08-9
	benz(g, h, i)perilen	191-24-2	E = 0,002	E= 0,002	neaplicabil	neaplicabil
	indeno-(1,2,3-cd)-piren	193-39-5
(31)	simazin; 6-cloro-N,N'-dietil- 1,3,5-triazin-2,4-diamina	122-34-9	1	1	4	4
(31a)	tetracloretilena	127-18-4	10	10	neaplicabil	neaplicabil
(31b)	tricloretilena	79-01-6	10	10	neaplicabil	neaplicabil
(32)	compusi tributilstanici (Cation tributilstaniu)	36643-28-4	0,0002	0,0002	0,0015	0,0015
(33)	triclorbenzeni	12002-48-1	0,4	0,4	neaplicabil	neaplicabil
(34)	cloroform; triclorometan	67-66-3	2,5	2,5	neaplicabil	neaplicabil
(35)	trifluralin; a,a,a-trifluoro-2,6-dinitro-N,N-dipropil-p-toluidina	1582-09-8	0,03	0,03	neaplicabil	neaplicabil

PARTEA B-APLICAREA SCM PREVAZUTE ÎN PARTEA A

1. Pentru orice corp de apa de suprafata, aplicarea MA- SCM, prevazute în coloanele 4 si 5 înseamna ca, pentru fiecare punct de supraveghere reprezentativ al respectivului corp de apa, media aritmetica a concentratiilor masurate în diferite perioade ale anului nu depaseste valoarea standard. Calculul mediei aritmetice, metoda analitica folosita si metoda de aplicare a unui SCM, în cazul în care nicio metoda analitica adecvata nu îndeplineste criteriile minime de performanta, trebuie sa fie conforme cu prevederile art. 102 din program privind adoptarea specificatiilor tehnice pentru monitorizarea din punct de vedere chimic si pentru calitatea rezultatelor analitice, inclusiv modul de aplicare al unui SCM în cazul în care nu exista o metoda analitica adecvata, care sa corespunda criteriilor minime de performanta în conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

2. Pentru orice corp de apa de suprafata, aplicarea CMA- SCM prevazute în coloanele 6 si 7 înseamna ca, la oricare punct de supraveghere reprezentativ al respectivului corp de apa, concentratia masurata nu depaseste valoarea standard prevazuta. Cu toate acestea, în conformitate cu anexa 11 sectiunea 1.3.4 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se pot introduce metode statistice, precum calculul exprimat în percentile, pentru a asigura un nivel acceptabil de încredere si precizie în stabilirea conformitatii cu CMA-SCM. In cazul în care se procedeaza astfel, metodele statistice respective trebuie sa fie în conformitate cu normele detaliate adoptate de Comisia Europeana.

3. In cazul metalelor cadmiu, plumb, mercur si nichel, SCM se refera la concentratia de substante dizolvate, si anume la faza dizolvata a unui esantion de apa obtinut prin filtrarea cu ajutorul unui filtru de 0,45 um sau prin orice alta tratare anterioara echivalenta acestui tip de filtrare. In afara celor 4 metale prevazute în prezentul paragraf, celelalte SCM stabilite în partea A, sunt exprimate în concentratii totale în întregul esantion de apa. In evaluarea rezultatelor monitorizarii în raport cu SCM, trebuie sa se tina cont de:

a) concentratiile de fond naturale pentru metale si compusii acestora, în cazul în care acestea nu permit încadrarea în valoarea SCM; si

b) duritatea, pH-ul sau alti indicatori de calitate a apei relevanti în procesele care influenteaza biodisponibilitatea metalelor.

9 In cazul în care se alege sa nu se aplice SCM pentru biota, se stabilesc SCM mai stricte pentru apa decât cele prevazute mai sus, în vederea obtinerii unui nivel de protectie similar cu SCM pentru biota prevazute în art. 3 alin. (3) din program. Autoritatea responsabila informeaza Comisia Europeana cu privire la motivele si bazele pentru care au ales aceasta abordare, SCM alternative pe care le-au fixat, inclusiv datele si metodologia pe baza carora au fost obtinute SCM alternative, precum si categoriile de ape de suprafata pentru care se aplica.

10 Pentru grupul de substante prioritare hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) (pozitia nr. 30), trebuie respectat fiecare SCM în parte, si anume:

- SCM pentru benzo(a)piren;

- SCM stabilit pentru suma dintre benzo(b)fluoranten si benzo(k)fluoranten;

- SCM stabilit pentru suma dintre benzo(g,h,i)perilen si indeno(1,2,3-cd)piren.

ANEXA Nr. 3

CRITERII

privind biota din ape de suprafata incluse în programul de monitorizare

a) Apa de suprafata dulce:

• peste (cele mai frecvente: salmonide, boistean, biban, soare, somn)

• grupe de încrengatura Chordata (pesti, amfibii);

• crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci);

• insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere);

• grup de încrengatura altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluste);

• un grup din orice ordin al insectelor sau încrengatura care nu a fost deja mentionata;

• alge;

• plante superioare (macrofite acvatice).

b) Apa de suprafata marina - în afara de studiile pe organisme marine de acelasi tip cu cele de apa dulce, mai pot fi efectuate teste pe grupe taxonomice marine suplimentare, dupa cum urmeaza:

• macrofite - iarba de mare (Zostera);

• moluste (Mytilus edulis, Mytilus galloprovincialis);

• rotifere (Brachyonus plicatilis);

• hidroizi (Cordylophora caspia, Eirene viridula);

• anelide (Neanthes arenaceodentata);

• echinoderme (arici de mare - Arbacia punctulata, Strongylocentrotus purpuratus, Strongylocentrotus droebachiensis, Echinocardium cordatum, Paracentrotus Iividus, Psammechinus miliaris);

• asteroide (Asterias rubens);

• macro-alge (specii de Enteromorpha, Fucus, Champia);

• crustacee (inclusiv crabi) - care se gasesc atât în apa dulce, cât si în apa marina.

c) Clasificarea tipurilor de apa de suprafata dupa salinitate

Tip de apa	Salinitate (%0)
dulce	<0,5
salmastra	0,5-30
marina	30-40

d) Calculul SCM pentru apa din valoarea SCM pentru biota

1. SCM este echivalent cu acea concentratie calculata (prognozata) de substanta în apa care nu produce efect negativ (PNEC); în situatia în care s-a optat pentru monitorizarea biotei si s-au obtinut date experimentale se poate calcula SCM pentru apa, altul decât pentru substantele pentru care sunt stabilite SCM în anexa nr. 2 la program;

2. când un SCM pentru biota trebuie sa fie convertit în SCM pentru apa, sunt necesare date experimentale ale factorului de bioconcentrare (BCF) si ale factorului de bioamplificare (BMF) pentru a fi folosite în formula: SCM_apa = SCM_biota/BAF

3. termenul de „factor de bioacumulare (BAF)" se refera la mecanismele de transfer ale poluantilor hidrofobi prin bioconcentrare din mediu (BCF) si bioamplificare din hrana (BMF). In mod normal, numarul de BMF depinde de nivelul trofic sau pozitia organismului în lantul trofic de tip apa - BCF - peste/moluste - BMF-, - pradator consumator de peste (consumator de nivel I). Pentru organismele de pradatori marini de vârf (consumator de nivel superior) se aplica un BMF suplimentar, de tipul:

SCM_{apa dulce}(μg/l) = SCM_biota (μg/kg)/BCF (l/kg) x BMF₁

SCM_{apa marina}(μg/l) = SCM_biota(μg/kg)/BCF (l/kg) x BMF₁ x BMF₂

Valoarea BAF folosita trebuie sa reflecte nivelul trofic implicat în monitorizare. BMF trebuie sa se bazeze pe date masurate, obtinute din studiile de amplificare trofica, exprimate în fractia de organism în care se acumuleaza substanta, lipidele.

Model: Lindan

PNEC_apa 20 ng-l-1 (SCM pentru apa)

PNEC_oral 33 μg.kg-1

BCF 1300 (selectat din datele SCM din intervalul 220-2200)

BMF BMF=1

SCM_apa = SCM_biota/BCF x BMF

PNEC_apa obtinut din calcul:

PNEC_apa (calculat cu BCF selectat) 25 ng.I-1

PNEC_apa (calculat cu BCF minim) 150 ng.I-1

PNEC_apa (calculat cu BCF maxim) 15 ng.I-1

ANEXA Nr. 4

CRITERII

pentru alegerea matricei optime pentru monitorizarea substantelor prioritare

P = matrice preferata fata de matricea „apa"

O = matrice optionala afara de matricea „apa"

Substanta prioritara	Sediment	Biota	Apa
alaclor	O	-	P
antracenf	P	O
atrazin	-	-	P
benzen	-	-	P
difenil eteri bromurati3	P	P
cadmiuf	O	O	P

Substanta prioritara în	Sediment	Biota	Apa
c10-13-cloralcanif	P	P
clorfenvinfos	0	-	p
clorpirifos (-etil, -metil)	0	-	p
1,2-dicloretan	-	-	p
diclormetan	-	-	p
di (2-etillhexil)fthalat	0	0	p
diuron	-	-	p
endosulfan	0	-	p
fluorantenf	p	0
hexaclorbenzenf	p	p
hexaclorbutadienaf	0	0	p
hexaclorciclohexanb,f	0	p
isoproturon	0	-	p
plumbf	0	0	p
mercurf	0	p
naftalina	0	0	p
nichel	0	0	p
nonil-fenoli	0	0	p
octil-fenoli	0	0	p
pentaclorbenzenf	p	0
pentaclorfenol	0	-	p
hidrocarburi poliaromaticecf	p	Pd
simazin	-	-	p
compusi tributil stanici	pe	pe
triclorbenzen	-	-	p
triclormetan	-	-	p
trifluralin	0	-	p
DDT (inclusiv DDE, DDD)	p	p
aldrin	0	0	p
endrin	0	0	p
izodrin	0	0	p
dieldrin	0	0	p
tetracloretilena	-	-	p
tetraclormetan	-	-	p
tricloretilena	-	-	p

a Include bis(pentabromofenil)eter, octabromo-derivat si pentabromo-derivat.

b Gama-HCH (Lindan).

c Include benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(g,h,i)perilen, benzo(k)fluoroanten, indeno (1,2,3-cd)-piren.

d Preferabil în moluste.

e Mediu marin.

f Propuse pentru monitorizarea tendintelor, în sediment si biota.

ANEXA Nr. 5

(Anexa C la Hotarârea Guvernului nr. 351/2005)

LISTA

sectoarelor/proceselor industriale evacuatoare de poluanti specifici foarte toxici (lista I)

1. Mercur

1.1. Industria electrolizei cloralcalilor (saramura reciclata)

1.2. Industria electrolizei cloralcalilor (saramura evacuata)

1.3. Industria chimica în care se utilizeaza catalizatori pe baza de mercur în productia clorurii de vinii

1.4. Industria chimica în care se utilizeaza catalizatori pe baza de mercur în procesele industriei chimice

1.5. Fabricarea catalizatorilor pe baza de mercur utilizati în productia clorurii de vinii

1.6. Alte procese care implica fabricarea compusilor organici si anorganici pe baza de mercur

1.7. Fabricarea bateriilor primare

1.8. Industria metalelor neferoase (instalatii de recuperare a mercurului, precum si extractia si rafinarea metalelor neferoase)

1.9. Instalatii pentru tratarea deseurilor toxice care contin mercur

1.10. Fabricarea hârtiei

1.11. Productia de otel

1.12. Centrale electrice pe baza de carbune

2. Cadmiu

2.1. Extractia de zinc, rafinarea plumbului si a zincului, industria cadmiului si a metalelor neferoase

2.2. Fabricarea compusilor cu cadmiu

2.3. Fabricarea colorantilor

2.4. Fabricarea stabilizatorilor

2.5. Fabricarea bateriilor primare si secundare

2.6. Galvanizare

2.7. Fabricarea acidului fosforic si/sau a fertilizatorului fosfatic din roca fosfatica

3. Hexaclorciclohexan (HCH)

3.1. Instalatii pentru producerea de HCH

3.2. Instalatii pentru extractia lindanului

3.3. Instalatii în care au loc producerea de HCH si extractia de lindan

3.4. Instalatii de conditionare lindan (producatoare de agenti de protectie pentru plante, lemn, cabluri)

4. Tetraclorura de carbon (Directiva 86/280/CEE)

4.1. Productia de tetraclorura de carbon prin perclorinare (procese care implica spalarea)

4.2. Procese ca cele mai sus mentionate, dar care nu implica spalarea

4.3. Productia de clorometani prin clorinarea metanului (inclusiv generarea de clor electrolitic la presiune înalta si de metanol)

4.4. Productia de clorofluorocarburi

4.5. Instalatii care folosesc tetraclorura de carbon ca solvent

5. DDT (Directiva 86/280/CEE)

5.1. Productia de DDT, inclusiv conditionarea DDT-urilor la locul fabricarii

5.2. Instalatii de conditionare a DDT-urilor

5.3. Productia de dicofol

6. Pentaclorofenol (PCP) (Directiva 86/280/CEE)

6.1. Productia de PCP - Na prin hidroliza hexaclorbenzenului

6.2. Productia de pentaclorofenat de sodiu prin saponificare

6.3. Productia de pentaclorofenol prin clorinare

7.-10. Aldrin, dieldrin, endrin, isodrin (Directiva 88/347/CEE)

7.-10.1. Productia de aldrin/dieldrin/endrin, inclusiv conditionarea acestor substante la locul fabricarii

7.-10.2. Instalatii de conditionare a aldrin/dieldrin/endrin

11. Hexaclorbenzen (HCB) (Directiva 88/347/CEE)

11.1. Productia si prelucrarea hexaclorbenzenului

11.2. Productia de percloretilena (PER) si de tetraclorura de carbon [CCI(4)] prin perclorinare

11.3. Productia de tricloretilena si/sau percloretilena prin orice alt proces

11.4. Instalatii de producere a quintozenului si a tecnazenului

11.5. Instalatii de producere a clorului prin electroliza cloralcalilor cu electrozi de grafit

11.6. Instalatii de prelucrare a cauciucului industrial

11.7. Instalatii de fabricare a produselor pirotehnice

11.8. Instalatii de producere a clorurii de vinii

12. Hexaclorbutadiena (HCBD) (Directiva 88/347/CEE)

12.1. Productia de percloretilena (PER) si de tetraclorura de carbon [CCI(4)] prin perclorinare

12.2. Productia de tricloretilena si/sau percloretilena prin orice alt proces

12.3. Instalatii industriale care utilizeaza HCBD în scopuri tehnice

13. Cloroform [CHCI(3)] (Directiva 88/347/CEE)

13.1. Productia de clorometani din metanol sau din combinatia metanolului cu metanul (hidroclorinarea metanolului subsecventa clorinarii clorurii de metil)

13.2. Productia de clorometani prin clorinarea metanului

13.3. Productia de clorofluorocarbon

13.4. Productia de clorura de monomervinil prin utilizarea pirolizei dicloretanului

13.5. Productia de pasta de celuloza

13.6 Instalatii care utilizeaza CHCI(3) ca solvent 13.7. Instalatii în care apele de racire sau alti efluenti sunt clorinati

14. 1,2-dicloretan (EDC) (Directiva 90/415/CEE)

14.1. Productia de 1,2-dicloretan (fara prelucrarea sau utilizarea la locul fabricarii)

14.2. Productia de 1,2-dicloretan si prelucrarea sau utilizarea la locul fabricarii, cu exceptia utilizarii definite la 14.5

14.3. Prelucrarea 1,2-dicloretanului în alte substante decât clorura de vinii, cum ar fi etilen -diamina, etilen - poliamina, 1,1,1-tricloretan, tricloretilena si percloretilena

14.4. Utilizarea EDC pentru degresarea metalelor (în afara domeniului acoperit de 14.2)

14.5. Utilizarea EDC în producerea de schimbatori de ioni

15. Tricloretilena (TRI) (Directiva 90/415/CEE)

15.1. Productia de tricloretilena (TRI) si percloretilena (PER)

15.2. Utilizarea tricloretilenei pentru degresarea metalelor

16. Percloretilena (PER) (Directiva 90/415/CEE)

16.1. Productia de tricloretilena (TRI) si percloretilena (PER) (procese TRI-PER)

16.2. Productia de tetraclorura de carbon si de percloretilena (procese TETRA-PER)

16.3. Utilizarea percloretilenei pentru degresarea de metale

16.4. Productia de clorofluorocarbon

17. Triclorbenzen (TCB) (Directiva 90/415/CEE)

17.1. Productia de TCB prin dehidroclorinarea hexaclorciclohexanului si/sau prelucrarea triclorbenzenului

17.2. Productia si/sau prelucrarea clorbenzenilor prin clorinarea benzenului

ANEXA Nr. 6

LINII DIRECTOARE

de elaborare a inventarului de emisii, descarcari si pierderi de substante prioritare si poluanti specifici

Inventarul de emisii, descarcari si pierderi de substante prioritare si poluanti specifici este considerat o baza de date care organizeaza, dupa surse, cantitatea de substante emisa. Aceste substante urmeaza diverse cai si în final sunt evacuate sau pierdute în mediul acvatic. Transferul substantelor poate avea loc, de asemenea, catre alte compartimente de mediu - sol, aer. Pentru a permite comparatia, respectivele cantitati trebuie sa fie raportate la o perioada de timp data, preferabil o perioada de un an. Acest tip de inventar trebuie realizat pe bazin hidrografic sau parte nationala de bazin hidrografic.

Elementele principale ale acestui inventar sunt:

1. Continutul inventarului; acest inventar trebuie sa cuprinda:

• Sursele: toate sursele semnificative;

• Cai: toate caile semnificative de emisie, descarcare si pierdere;

• Substante: cele 33 de substante prioritare si alti 8 poluanti;

• Perioada de timp: anual; pentru pesticidele (10 substante) care se regasesc si în Hotarârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor în vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul României, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera media anuala a 3 ani consecutivi;

• Scara geografica: fiecare bazin hidrografic sau parte nationala sau internationala de bazin hidrografic.

2. Scopul inventarului; stabilirea unui inventar al emisiilor complete este o etapa importanta în procesul de gestionare a starii chimice a apelor si este un instrument structural care este utilizat pentru:

• stabilirea partii semnificative de sursa de poluare a apei;

• identificarea datelor lipsa;

• stabilirea tendintelor de emisie în timp si pe fiecare substanta;

• definirea distantei pâna la tinta si puncte posibile de intrare în actiune;

• actiuni de reglementare la tinta;

• diseminarea informatiilor despre poluare catre public.

3. Reprezentarea surselor punctiforme. Sursele punctiforme sunt surse care pot fi localizate geografic si care pot fi reprezentate pe o harta ca puncte de emisie, ierarhizate în functie de cantitatea de emisii (harta în GIS).

4. Reprezentarea surselor difuze - o sursa de una sau mai multe substante care nu au o emisie cuantificabila de substante si nu pot fi localizate geografic pe o harta ca punct, dar pot fi localizate ca arie. Prin extindere, se pot include într-o astfel de arie toate sursele difuze de mici dimensiuni împrastiate pe o suprafata definita, în caz ca aceste surse mici nu sunt considerate semnificative pentru a fi localizate distinct.

5. Tipuri de surse de poluare care trebuie luate în considerare la elaborarea inventarului

A. Surse difuze

A.1. Depuneri din atmosfera - se considera numai depunerile directe pe suprafata apei.

A.2. Drenare indirecta a apelor subterane - filtrata, degradata; apa subterana colecteaza o parte din emisii prin intermediul solului din surse agricole, trafic/infrastructura si depuneri si va evacua un amestec din aceste surse cu o întârziere de câtiva ani; în caz de poluare accidentala din trafic sau poluare istorica, traseul lichidelor scurse catre apa subterana poate fi deosebit de relevant pe scara locala/zonala.

A.3. Agricultura - polueaza apa de suprafata prin eroziunea solului, scurgeri, evacuari directe de drenaj.

A.4. Trafic si infrastructura extraurbana; aceste emisii se refera la vapoare, trenuri, automobile, avioane si structura lor aferenta din zonele externe zonelor urbane, fara conexiune la sisteme de colectare sau canalizare.

A.5. Scurgeri accidentale - aceste emisii pot ajunge direct în apele de suprafata, prin spalare sau prin sol.

A.6. Pierderi din materiale diverse - materiale care nu sunt înca incluse ca infrastructura urbana - sedimente, sedimente dragate, aluviuni acumulate, deseuri de petrol, maluri erodate ale soselelor. Aceste materiale ajung în ape de suprafata direct sau indirect prin sol.

B. Surse punctiforme - conexiunile apelor uzate la orice sistem de colectare si/sau tratare/epurare

B.1. Acoperisuri si zone pavate

B.2. Ape menajere

B.3. Industrie

B.3.1. Intreprinderi mici si mijlocii

B.3.2. Industria mare (care raporteaza în PRTR)

B.4. Depozite de deseuri/depozite ecologice

B.5. Terenuri contaminate istoric

B.6. Surse naturale

6. Cai de poluare a apelor de suprafata - aceste cai de poluare trebuie mentionate sau descrise în inventarul surselor de poluare.

A. Din surse difuze

A.1. Depuneri atmosferice

A.2. Drenajul indirect al resurselor de ape subterane

A.3. Agricultura

• evacuari directe în timpul sau dupa aplicarea (în ore) din surse agricole prin drift si scurgeri (dar nu prin terenuri sau soluri);

• de pe terenuri, prin eroziune; pierderi ocazionale de dupa ploi puternice dupa aplicarea de produse fitosanitare (ore- zile-saptamâni);

• din agricultura prin percolare si drenaj superficial prin sol dupa aplicare (zile-saptamâni);

A.4. Infrastructura de trafic si extraurbana

• pierderi directe prin scurgeri, prelingeri si drift;

• pierderi indirecte prin spalare de pe suprafete pavate, coroziune, scurgeri de mici dimensiuni; aceste emisii ajung în principal în sol si doar o mica parte intra în apa de suprafata fara a trece prin sol;

• scurgeri indirecte si drenajul solului pe laturile drumurilor; substantele sunt filtrate, retinute si degradate de materialele din componenta soselei; emisiile indirecte din trafic sunt în principal asociate cu particule si nu ajung în apa subterana.

A.5. Scurgeri accidentale

A.6. Pierderi din materiale

B. Cai de poluare a apelor de suprafata din surse punctiforme

B.1. Acoperisuri si zone pavate

• direct sau prin canalizarea separata de apa pluviala, neepurata;

• prin sisteme separate cu epurare simpla;

• prin rezervoare de retinere si decantare si eliberare de sediment în canalizarea conectata cu statia de epurare;

• prin canalizarea municipala combinata cu ape menajere. B.2. Ape menajere

• evacuari directe neconectate la canalizarea municipala sau partial conectata printr-un anumit tip de epurare;

• canalizate, dar neepurate în statia de epurare;

• canalizate, dar cu emisii ocazionale prin by-pass al excedentului de apa pluviala;

• canalizate si epurate în statia de epurare. B.3. Industria

• evacuari directe în apa de suprafata fara epurare;

• evacuari cu epurare industriala în apa de suprafata;

• evacuari de apa industriala tratata în canalizarea municipala;

• evacuari fara epurare catre canalizarea localitatilor, în mod asemanator cu apele menajere.

B.4. Depozite de deseuri/depozite ecologice •fara epurare;

• cu epurare în statia de tratare.

B.5. Terenuri contaminate istoric

• fara epurare;

• cu epurare în statia de epurare;

• eliminare directa prin sol. B.6. Surse naturale

ANEXA Nr. 7

CONTINUTUL

fisei de date pentru substante prioritare si poluanti specifici

Fisa de date necesare pentru stabilirea de SCM pentru toate compartimentele de mediu contine urmatoarele:

1. Introducere

• denumirea IUPAC

• formula structurala

• numar CAS

• numar EINECS

• formula chimica

2. Proprietati fizice si chimice - trebuie sa fie stabilite pentru fiecare substanta pentru care se aplica SCM si se furnizeaza date despre comportarea substantei în mediu:

• greutate moleculara: M_w (g-mol-1);

• punct de topire: T_m (°C);

• punct de fierbere: T_b (°C);

• presiune de vapori: P_v (Pa); se poate estima din T_m si T_b;

• constanta legii lui Law: H(Pa.m3 .mol-1);

• solubilitatea în apa: S_w (mg.L-1), se poate estima din T_m cu ajutorul log K_ow;

• constanta de disociere: pK_a (-);

• coeficient de partitie n-octanol/apa: log K_ow (-);

• coeficient de sorbtie sediment/apa: log K_oc;

• coeficient de partitie sediment/apa: log K_p (L.kg-1);

- pentru substantele organice se recomanda coeficientul de partitie ponderat cu continutul de carbon organic din sediment: K_oc (L.kg1);

- pentru metale se recomanda coeficientul de partitie (K_p) ponderat cu continutul de materii în suspensie.

3. Scenarii de expunere posibila

4. Comportare în apa

4.1. comportare abiotica;

4.2. biodegradare;

4.3. coeficienti de partitie (Log Kow, Log Koc);

4.4. disociere;

4.5. bioconcentrare, bioacumulare

5. Efecte

5.1. toxicitate pentru organisme de apa dulce

5.1.1. în laborator

5.1.2. pe teren

5.2. toxicitate pentru organisme de apa marina

5.2.1. în laborator

5.2.2. pe teren

5.3. toxicitate pentru organisme din sediment

5.4. studii de hrana a vietii salbatice

5.5. toxicitate pentru mamifere 5.5.1. standarde de apa potabila

5.6. mod de actiune

6. Calcularea de SCM

6.1. apa dulce

6.1.1. pe termen lung

6.1.2. pe termen scurt

6.2. apa marina

6.2.1. pe termen lung

6.2.2. pe termen scurt

6.3. sediment

6.4. intoxicare secundara

6.5. sanatate umana

6.5.1. apa potabila

6.5.2. hrana

7. SCM propus

8. Supozitii de baza si incertitudini în SCM propus

9. Recomandari pentru reducerea incertitudinilor

10. Aspecte de implementare ale SCM

NOTA:

Toate punctele numerotate de la 1 la 10, precizate mai sus, trebuie sa contina date; chiar daca o parte din date nu sunt disponibile si nu se pot calcula SCM pentru toate compartimentele de mediu, trebuie sa se specifice acest lucru, dar sectiunea nu trebuie sa dispara din fisa de date.

ANEXA Nr. 8

EFECTE TOXICE

pe termen lung ale substantelor prioritare

Efectele toxice pe termen lung sunt considerate efecte asupra reproducerii, fertilitatii si dezvoltarii, care pot avea impact asupra populatiei de organisme, dupa cum urmeaza:

• efect cunoscut sau posibil cancerigen - categoriile I-III, fraza de risc - R45 sau R40;

• efect cunoscut sau posibil de modificari genetice ereditare - categoriile I-III, fraza de risc - R46 sau R40;

• efect cunoscut sau posibil de a afecta fertilitatea - categoriile I-III, fraza de risc - R60, R61, R62, R63, R64;

• risc posibil de efecte ireversibile - R68;

• potential de bioacumulare la nivelul pradatorilor de vârf si pericol de afectare puternica a sanatatii prin expunere prelungita sau în caz de înghitire - R22/R25/R28.

R22 = nociv în caz de înghitire;

R25 = toxic în caz de înghitire;

R28 = foarte toxic în caz de înghitire;

R40 = posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente;

R45 = poate cauza cancer;

R46 = poate provoca modificari genetice ereditare;

R48 = pericol de efecte grave asupra sanatatii în caz de expunere prelungita;

R60 = poate afecta fertilitatea;

R61 = poate provoca efecte adverse asupra copilului în timpul sarcinii;

R62 = risc posibil de afectare a fertilitatii;

R63 = risc posibil de a dauna copilului în timpul sarcinii;

R64 = risc posibil pentru sugarii hraniti cu lapte matern;

R68 = risc posibil de efecte reversibile.

ANEXA Nr. 9

(Anexa F la Hotarârea Guvernului nr. 351/2005)

LINII DIRECTOARE

pentru stabilirea relevantei poluantilor specifici pentru care se stabilesc programe de reducere a poluarii apelor

1. Stabilirea listelor de substante:

- poluanti specifici la nivel de bazin hidrografic sau la nivel national.

Selectarea acestor poluanti specifici: este o problema dificila, mai ales în lipsa unor date de monitorizare. Cele mai accesibile metode de selectare a poluantilor specifici relevanti sunt abordarea „de sus în jos" si abordarea „de jos în sus". Etape necesare pentru selectarea poluantilor specifici sunt cuprinse în doua tipuri de abordari:

1.1. Abordarea „de sus în jos"

Aceasta abordare se adreseaza presiunilor si impacturilor, stabileste poluantii specifici care pot fi potential evacuati în bazinul hidrografic sau în mediul acvatic, prin analizarea emisiilor punctiforme si difuze, stabileste relevanta acestor poluanti prin estimarea semnificatiei emisiilor, prin corelarea concentratiilor monitorizate cu SCM si prin evaluarea posibilitatii de crestere a concentratiei în timp.

Abordarea „de sus în jos" contine:

- identificarea listei de substante de interes „universul chimicalelor" (anexa nr. 6 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare);

- corelarea listei de mai sus cu inventarul la nivel de bazin hidrografic pe baza datelor disponibile despre productia si utilizarea respectivelor substante - aceste date trebuie sa ofere posibilitatea de a elimina acele substante care nu sunt utilizate sau produse la nivel national sau în bazinul hidrografic respectiv ori a caror evacuare este nesemnificativa (etapa de screening a datelor colectate);

- datele care trebuie sa fie colectate pentru a evalua expunerea la poluanti (concentratia de expunere prognozata - PEC) si efectele (concentratia care nu produce efecte în mediu - PNEC) care trebuie sa fie comparate pentru a identifica acele substante care prezinta relevanta în bazinul hidrografic sau la nivel national. Apoi selectarea substantelor poate fi confirmata de un exercitiu de monitorizare de investigatie tintit pentru acele substante pentru care nu exista date de monitorizare de supraveghere sau exista date insuficiente; pentru aceste substante se aplica o analiza de tendinta (pentru evidentierea concentratiilor crescatoare) sau pentru a evidentia posibile efecte aditive. Rezultatul este o lista de poluanti specifici pentru care se stabilesc apoi programe de reducere a poluarii.

Schematic, etapele sunt:

1. punct de pornire - stabilirea „universului poluantilor";

2. screening de date:

a) colectarea datelor despre poluanti si compararea cu date despre productie si utilizare;

b) identificarea poluantilor care pot fi evacuati în corpurile de apa;

3. test de relevanta:

a) estimarea concentratiilor posibile în corpurile de apa;

b) compararea concentratiilor de expunere estimate cu efectele identificate;

4. calculul gradului de siguranta: se evalueaza daca încrederea în evaluare este corecta;

5. rezultat final - lista de poluanti specifici relevanti la nivel national pentru care sunt necesare masuri adecvate de reducere a poluarii în vederea conformarii cu SCM prevazute în anexa nr. 2 la program, tabelul 2

1.2. Abordarea „de jos în sus"

Aceasta abordare se adreseaza impacturilor si începe prin a identifica motivele pentru care starea ecologica buna a mediului acvatic nu este atinsa sau se deterioreaza, chiar si atunci când toate substantele identificate în abordarea „de sus în jos" se înscriu în SCM stabilite.

Identificarea cauzei pentru care starea ecologica buna nu este atinsa trebuie sa se bazeze pe etapele:

- evaluarea impacturilor (morfologice, hidrologice, de continuitate a râului);

- considerarea conditiilor de referinta adecvate;

- poluarea chimica.

Daca poluarea chimica este cauza neatingerii starii bune, este necesara o evaluare pentru a stabili daca aceasta poluare este cauzata de poluanti cunoscuti, prin compararea datelor de monitorizare de supraveghere disponibile cu SCM.

Daca poluarea chimica este cauzata de poluanti neidentificati, acestia trebuie identificati prin evaluarea activitatilor din bazinul hidrografic si prin monitorizare de investigatie adecvata. Relevanta substantei se stabileste prin abordarea „de sus în jos", prin compararea datelor de monitorizare (PEC) cu SCM sau cu PNEC. Aceasta abordare este mai eficienta din punctul de vedere al costurilor pentru râurile mici decât monitorizarea de supraveghere.

Cele doua abordari sunt complementare si se unesc în „abordarea combinata".

Schematic, etapele sunt:

1. punct de start - identificarea „corpului de apa" care nu atinge sau este la risc sa nu atinga obiectivul de stare buna;

2. screening:

a) eliminarea poluantilor specifici care pot fi cauza neatingerii starii bune a apei, prin compararea datelor din monitorizarea de supraveghere cu SCM;

b) eliminarea cauzelor hidro-morfologice de neatingere a starii bune.

Daca problema persista, se aplica etapa 3;

3. evaluarea expunerii;

a) revizuirea substantelor chimice potential a fi evacuate în bazinul hidrografic;

b) derularea monitorizarii de investigatie pentru poluantii de interes potential;

4. test de relevanta - compararea datelor obtinute la pct. 3 cu SCM sau cu „concentratiile care nu produc efecte în mediu (PNEC)" obtinute din proprietatile intrinseci ale substantelor;

5. rezultat final - lista poluantilor specifici relevanti care necesita masuri de reducere;

6. calculul gradului de siguranta - se evalueaza daca încrederea în evaluarea globala este corecta.

ANEXA Nr. 10*)

SCHEMA LOGICA

de identificare a altor poluanti relevanti la nivel bazinal

*) Anexa nr. 10 este reprodusa în facsimil.

 ANEXA Nr. 11

METODE DE ANALIZA STANDARDIZATE

• SR EN 1484:2001 „Analiza apei. Linii directoare pentru determinarea carbonului organic total (TOC) si a carbonului organic dizolvat (DOC)"

• SR EN ISO 18856:2006 „Calitatea apei: Determinarea anumitor ftalati prin cromatografie în faza gazoasa/spectrometrie de masa"

• SR EN ISO 17353:2006 „Calitatea apei: Determinarea unor compusi organostanici. Metoda prin cromatografie în faza gazoasa"

• SR EN ISO 10304-1:2003 „Calitatea apei. Determinarea ionilor dizolvati defluorura, clorura, azotit, ortofosfat, bromura, azotat si sulfat, prin cromatografia ionilor în faza lichida. Partea 2: Determinarea ionilor de bromura, clorura, azotat, azotit, ortofosfat si sulfat din ape uzate"

•SREN ISO 10304-1:2009 „Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvati prin cromatografia ionilor în faza lichida. Partea 1: Determinarea ionilor bromura, clorura, azotat, azotit, fosfat si sulfat"

• SR EN ISO 10304-4:2003 „Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvati prin cromatografia ionilor în faza lichida. Partea 4: Determinarea ionilor clorat, clorura si dorit din ape cu contaminare redusa"

• SR EN ISO 15680:2004 „Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie în faza gazoasa a unui numar de hidrocarburi aromatice monociclice, naftalina si diversi compusi clorurati prin purjare si captare si desorbtie termica"

• SR EN ISO 17495:2003 „Calitatea apei. Determinarea nitrofenolilor selectionati. Metoda prin extractie în faza solida si detectie prin cromatografie în faza gazoasa si spectrometrie de masa"

• SR EN ISO 17993:2004 „Calitatea apei. Determinarea a 15 hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) în apa prin HPLC cu detectie prin fluorescenta dupa extractie lichid-lichid"

• SR EN ISO 10301:2003 „Calitatea apei: Determinarea continutului de hidrocarburi halogenate foarte volatile. Metode prin cromatografie în faza gazoasa"

• SR EN ISO 11369:2004 „Calitatea apei: Determinarea unor agenti de tratare a plantelor. Metoda prin cromatografie în faza lichida de înalta performanta cu detectie UV, dupa extractie solid-lichid"

• SR EN ISO 11969:2003 „Calitatea apei: Determinarea continutului de arsen. Metoda prin spectrometrie de absorbtie atomica (tehnica hidrurii)"

• SR EN ISO 18412:2007 „Calitatea apei: Determinarea cromului (VI) - Metoda fotometrica pentru ape slab contaminate"

• SR EN ISO 18857-1:2007 „Calitatea apei: Determinarea alchilfenolilor selectionati - Partea 1: Metoda pentru probe nefiltrate, cu utilizarea extractiei lichid-lichid si a cromatografiei în faza gazoasa cu detectie selectiva de masa"

• SR EN ISO 16712:2007 „Calitatea apei. Determinarea toxicitatii acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor"

• SR EN ISO 5667-3:2004 „Calitatea apei: Prelevare Partea 3: Ghid pentru conservarea si manevrarea probelor de apa"

• SR EN ISO 10304-1-2009 „Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvati prin cromatografia ionilor în faza lichida. Partea 1. Determinarea ionilor bromura, clorura, fluorura, azotat, azotit, fosfat si sulfat"

• SR EN ISO 10304-3:2003 „Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvati prin cromatografia ionilor în faza lichida. Partea 3: Determinarea ionilor cromat, iodura, sulfit, tiocianat si tiosulfat"

• SR EN ISO 22478:2006 Calitatea apei: Determinarea anumitor explozivi si compusi asemanatori. Metoda care utilizeaza cromatografia în faza lichida de înalta performanta (HPLC) cu detectie UV"

• SR EN ISO 11885:2009 „Calitatea apei. Determinarea elementelor selectate prin spectroscopie de emisie optica cu plasma cuplata inductiv (ICP-OES)"

ANEXA Nr. 12*)

(Anexa D la Hotarârea Guvernului nr. 351/2005)

SCHEMA LOGICA

pentru stabilirea poluarii apelor cu poluanti specifici foarte toxici (Lista I)

*) Anexa nr. 12 este reprodusa în facsimil.