HOTARARE Nr. 1090 din 9 noiembrie 2000
pentru aprobarea Criteriilor de masurare, clasificare si marcare a lemnului in
stare bruta
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 622 din 30 noiembrie 2000
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale Acordului
european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile
Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la
1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
(1) Se aproba Criteriile de masurare, clasificare si marcare a lemnului in
stare bruta, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta
hotarare.
(2) Criteriile prevazute la alin. (1) sunt stabilite in vederea realizarii
operatiunilor de import-export al lemnului in stare bruta, efectuate de Romania
cu statele membre al Uniunii Europene, in cadrul carora acesta se comercializeaza
cu mentiunea "clasificat CEE".
Art. 2
(1) Lemnul in stare bruta se poate comercializa, cu mentiunea
"clasificat CEE", in cadrul Uniunii Europene numai daca este masurat,
clasificat si marcat potrivit criteriilor prevazute la art. 1 alin. (1).
(2) In sensul prezentei hotarari, prin lemn in stare bruta se intelege
lemnul provenit din fusul arborelui doborat, sectionat, fara varf si curatat de
craci, cu sau fara coaja.
Art. 3
Prezenta hotarare intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza:
Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu
Ministrul apelor,
padurilor si protectiei mediului,
Romica Tomescu
ANEXA 1
CRITERIILE
de masurare, clasificare si marcare a lemnului in stare bruta
("clasificat CEE")
I. MASURARE
1.1. Generalitati
1.1.1. Masurarea lemnului in stare bruta (denumit in continuare lemn brut)
se face fie dupa volum (real sau stivuit), in metri cubi, fie dupa greutate, in
tone.
1.1.2. Se utilizeaza numai sistemul metric.
1.1.3. Dispozitivele de masurare vor fi autorizate oficial si vor fi
mentinute intr-o stare buna.
1.2. Lemn lung
1.2.1. Lemnul brut al carui volum este de obicei exprimat in metri cubi
reali se numeste lemn lung.
1.2.2. Lemnul lung, considerat conventional cu sectiune circulara, se
masoara volumic piesa cu piesa. Lemnul lung cu forma neregulata se masoara
volumic pe portiuni, prin excluderea formei neregulate.
1.2.3. Volumul unei piese (bustean) se determina in functie de lungime si
de diametru, masurat cu coaja sau fara coaja. Volumul se calculeaza cu trei
zecimale, utilizandu-se tabelele de cubaj.
1.2.4. Rezultatele masurarii diametrelor pieselor se exprima in centimetri,
fara rotunjire. Valorile diametrelor rezultate in urma masurarii bustenilor cu
coaja se reduc in mod corespunzator in conformitate cu normele specifice in
vigoare.
1.2.5. In situatia masurarii bustenilor cu diametre la mijlocul lungimii
acestora, pana la si inclusiv 19 cm, fara coaja, se foloseste in calculul
volumului valoarea diametrului orizontal.
In situatia masurarii bustenilor cu diametre la mijlocul lungimii acestora,
peste si inclusiv 20 cm, fara coaja, se foloseste in calculul volumului media
aritmetica a doua diametre, orizontal si vertical, pe cat posibil cu valori
extreme.
In situatia in care mijlocul lungimii bustenilor se afla intr-o zona
neregulata sau de insertie a cracilor, valoarea diametrului ce se utilizeaza in
calculul volumului se obtine ca medie a rezultatelor masurarilor facute de o
parte si de alta, la distanta egala de mijlocul busteanului.
1.2.6. Rezultatul masurarii lungimii pieselor se exprima in decimetri, fara
rotunjire. Pentru lemnul lung cu un diametru mediu de pana la 20 cm inclusiv,
fara coaja, lungimea pieselor se exprima in metri, fara rotunjire.
Daca taieturile sunt in unghi, lungimea se masoara, din centrul taieturii
acestora (sectiunilor).
1.3. Lemnul stivuit in metri cubi
1.3.1. Lemnul brut al carui volum este exprimat in mod obisnuit in metri
cubi stivuiti se numeste lemn stivuit in metri cubi.
1.3.2. Lemnul stivuit in metri cubi va avea o supramasura in inaltime de
cel putin 3% .
II. CLASIFICARE
2.1. Generalitati
2.1.1. Lemnul brut se clasifica:
(i) dupa specie sau grupe de specii si dupa denumirea comuna;
(ii) dupa dimensiuni;
(iii) dupa calitate.
2.2. Clasificarea dupa dimensiuni
2.2.1. Pentru masurarea diametrelor si a lungimilor bustenilor, in scopul
clasificarii acestora, se aplica prevederile pct. 1.2.4, 1.2.5 si 1.2.6.
2.2.2. Clasificarea dimensionala a bustenilor se face, indiferent de
lungimea acestora, in functie de diametrul mediu, fara coaja, utilizandu-se
urmatoarele clase de diametre:
Clase de diametre
L 0 pana la 10 cm
L 1a) 10 - 14 cm
L 1b) 15 - 19 cm
L 2a) 20 - 24 cm
L 2b) 25 - 29 cm
L 3a) 30 - 34 cm
L 3b) 35 - 39 cm
L 4 40 - 49 cm
L 5 50 - 59 cm
L 6 peste 60 cm
2.2.3. Se pot forma alte clase dupa L 6, mentinandu-se totusi aceeasi
gradare. Subdiviziunile a) si b) pot fi restranse sau extinse la toate clasele.
2.2.4. Lemnul lung se clasifica dupa lungimea minima si diametrul minim la
capatul subtire al bustenilor, fara coaja, utilizandu-se urmatoarele clase:
Clase de lungimi minime cu diametre minime la capatul subtire:
H 1 8 m 10 cm
H 2 10 m 12 cm
H 3 14 m 14 cm
H 4 16 m 17 cm
H 5 18 m 22 cm
H 6 18 m 30 cm
2.2.5. Sortimentele de lemn lung (stalpi, prajini, bile, manele si altele)
se clasifica in functie de diametrul masurat cu coaja la distanta de 1,00 m de
la capatul subtire al piesei, astfel:
Clasa:
P 1 pana la 6 cm inclusiv
P 2 7 - 13 cm
P 3 peste 14 cm inclusiv
2.2.6. Lemnul stivuit in metri cubi se clasifica in functie de diametrul
masurat, cu coaja, la capatul subtire, astfel:
Clasa:
S 1 - lemn rotund cu diametre intre 3 si 6 cm inclusiv
S 2 - lemn rotund cu diametre intre 7 si 13 cm inclusiv
S 3 - lemn rotund cu diametre peste 14 cm inclusiv
In situatia in care lemnul stivuit este fara coaja, valorile diametrelor de
mai sus se reduc cu 1 cm.
2.3. Clasificarea dupa calitate
2.3.1. Clasificarea dupa calitate are in vedere urmatoarele criterii:
a) curbura: se exprima in cm/m, rotunjindu-se in sus sau in jos (de
exemplu: 2,2 => 2; 2,6 => 3), si reprezinta raportul abaterii (devierii)
de la axa longitudinala a lemnului in raport cu linia dreapta si lungimea
portiunii curbate;
b) fibra rasucita: se masoara prin determinarea distantei dintre directia
fibrelor (rasucite) si paralela la axa lemnului. Se exprima in cm/m;
c) conicitatea anormala: reprezinta raportul dintre diferenta valorilor
diametrelor masurate la cele doua extremitati ale piesei de lemn si distanta
dintre extremitati. Se exprima in cm/m;
d) nodurile: sunt parti de crengi, inglobate in masa lemnului, cu structura
diferita de aceasta, si pot fi la vedere sau ascunse. Acestea pot fi sanatoase,
vicioase sau putrede. Marimea nodurilor se determina prin distanta dintre cele
doua tangente la conturul nodului, paralela cu axa longitudinala a piesei de
lemn, si se exprima in mm;
e) nodurile concrescute, galme;
f) inima excentrica:
g) lemnul de reactiune: poate fi lemnul tensionat in cazul foioaselor si
lemnul de compresiune in cazul rasinoaselor;
h) neregularitatile conturului;
i) crapaturile (ruluri, cvadranuri, gelivuri etc.);
j) lemnul derivat din arbori uscati si defectele datorate uscarii naturale;
k) decolorarea;
l) alte defecte (cauzate de microorganisme si insecte daunatoare etc.)
III. MARCARE
Clasele de identificare care corespund clasificarii dupa calitate sunt:
Clasa A/CEE - lemnul sanatos, cu calitati specifice superioare, fara
defecte sau avand defecte de asa natura incat nu se limiteaza utilizarea sa;
Clasa B/CEE - lemnul de calitate standard, incluzand lemnul intr-un stadiu
incipient de uscare pe picior, avand intr-un cuantum nesemnificativ urmatoarele
categorii de defecte: curbura, fibra rasucita, conicitate, noduri,
excentricitate, neregularitati ale conturului sau alte defecte izolate;
Clasa C/CEE lemnul care din cauza defectelor nu poate fi clasificat nici
in clasa A/CEE, nici in clasa B/CEE, dar care totusi are o astfel de calitate
incat poate fi utilizat in industrializare.
Lemnul lung din clasele A/CEE si C/CEE trebuie sa aiba marcata clasa de
identificare cu vopsea care nu se sterge. Marcarea nu este necesara pentru
lemnul lung din clasa B/CEE.