HOTARARE Nr.
115 din 30 ianuarie 2008
privind instituirea
sistemului national de coordonare a afacerilor europene in vederea participarii
Romaniei la procesul decizional al institutiilor Uniunii Europene
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 112 din 12 februarie 2008
In temeiul art. 108 din
Constituţia României, republicată, al art. 2 alin. (3) şi al art. 4 lit. a) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2006 privind înfiinţarea, organizarea
şi funcţionarea Departamentului pentru Afaceri Europene în subordinea
primului-ministru, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
102/2007, precum şi al art. 12 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi
completările ulterioare,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Se instituie sistemul naţional de
coordonare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul
decizional al instituţiilor Uniunii Europene.
(2) Pregătirea, formularea, adoptarea şi susţinerea
poziţiei promovate de România în cadrul Consiliului Uniunii Europene şi al
structurilor de lucru ale acestuia se realizează în condiţiile prezentei
hotărâri.
Art. 2. - Coordonarea procesului de luare a deciziilor
şi adoptare a poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor
europene se realizează la următoarele nivele decizionale:
a) Guvernul României;
b) Consiliul pentru afaceri europene;
c) Comitetul de coordonare a afacerilor europene;
d) grupurile de lucru ale sistemului naţional de coordonare.
Art. 3. - Instituţiile guvernamentale cu atribuţii în
procesul de luare a
deciziilor şi adoptare a poziţiilor României pe problematica afacerilor
europene sunt:
a) Departamentul pentru Afaceri Europene;
b) Ministerul Afacerilor Externe;
c) Ministerul Economiei şi Finanţelor;
d) celelalte ministere şi instituţii de specialitate
ale administraţiei publice centrale, pentru contribuţii pe domenii specifice
sectoarelor lor de activitate.
CAPITOLUL II
Constituirea şi funcţionarea Consiliului pentru afaceri europene
Art. 4. - (1) Pentru a asigura convergenţa direcţiilor
politice, la nivelul Guvernului, în procesul de gestionare a afacerilor
europene se constituie Consiliul pentru afaceri europene, structură distinctă,
fără personalitate juridică, în subordinea directă a primului-ministru.
(2) Consiliul pentru afaceri europene este condus şi
prezidat de către primul-ministru sau, în absenţa sa, de o persoană desemnată
în acest sens de acesta.
(3) La reuniunile Consiliului pentru afaceri europene participă, în mod obligatoriu, ministrul afacerilor externe,
ministrul economiei şi finanţelor, secretarul de stat care coordonează
Departamentul pentru Afaceri Europene, precum şi miniştrii responsabili pentru
domeniile aflate pe agenda de lucru a acestuia.
(4) La reuniunile Consiliului pentru afaceri europene
pot participa, în calitate de invitaţi, şi alţi demnitari, conducători ai
autorităţilor şi ai agenţiilor guvernamentale aflate în subordinea Guvernului
şi a primului-ministru, precum şi conducătorii altor autorităţi relevante
pentru subiectele înscrise pe agenda de lucru. Reprezentantul permanent al
României pe lângă Uniunea Europeană participă la reuniunile Consiliului pentru
afaceri europene pe baza deciziei comune a Departamentului pentru Afaceri
Europene şi a Ministerului Afacerilor Externe.
(5) In situaţia în care pe agenda de lucru a
Consiliului pentru afaceri europene se află probleme de interes pentru
comunităţile locale, la aceste reuniuni pot fi invitaţi să participe şi
reprezentanţi ai structurilor asociative ale acestora.
Art. 5. - Consiliul pentru afaceri europene are
următoarele atribuţii:
a) analizează problematica generală aflată pe agenda
europeană;
b) stabileşte priorităţile României în calitate de stat
membru al Uniunii Europene;
c) identifică obiectivele şi priorităţile politice ale
României în raport cu evoluţiile şi orientările decise la nivelul Consiliului
European;
d) analizează documentul privind priorităţile
preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi relevanţa acestora pentru România;
e) examinează şi dispune, atunci când este cazul,
măsurile necesare pentru aplicarea pe plan intern a regulamentelor,
directivelor, deciziilor, recomandărilor şi avizelor adoptate de către
instituţiile Uniunii Europene;
f) propune politici şi măsuri pentru derularea
procesului de integrare europeană a României;
g) asigură coerenţa poziţiilor naţionale privind
politicile europene, având un rol de mediere în cazul divergenţelor
interinstituţionale apărute în şedinţele Comitetului de coordonare a afacerilor europene;
h) aprobă lista mandatelor generale care vor fi
elaborate cu privire la poziţia de negociere a României faţă de propunerile
legislative ale Comisiei Europene sau alte iniţiative comunitare;
i) stabileşte poziţiile şi armonizează demersurile
politico-diplomatice efectuate la nivelul membrilor Guvernului şi structurilor
din subordinea acestuia în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene;
j) analizează disfuncţionalităţile care apar în
coordonarea afacerilor europene şi dispune măsurile necesare pentru eliminarea
acestora.
Art. 6. - (1) Consiliul pentru afaceri europene se
întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar.
(2) Concluziile scrise ale reuniunilor Consiliului
pentru afaceri europene se redactează în termen de două zile lucrătoare de la
data desfăşurării acestora şi sunt transmise tuturor ministerelor şi
instituţiilor administraţiei publice centrale participante, urmând ca acestea
să îşi exprime în scris, în termen de două zile, punctul de vedere asupra
conţinutului lor.
(3) Concluziile scrise ale reuniunilor Consiliului
pentru afaceri europene se prezintă, spre informare, Parlamentului României,
după ce au fost agreate de toate instituţiile administraţiei publice centrale
participante.
(4) Departamentul pentru Afaceri
Europene stabileşte împreună cu Ministerul Afacerilor Externe agenda de lucru a
reuniunilor.
(5) Departamentul pentru Afaceri Europene realizează
activitatea executivă a Consiliului pentru afaceri europene, monitorizând
ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce incumbă din
calitatea de stat membru al Uniunii Europene, aflate pe agenda de lucru a
acestuia.
CAPITOLUL III
Constituirea şi funcţionarea Comitetului de
coordonare a afacerilor europene
Art. 7. - (1) In scopul asigurării coordonării
interministeriale a procesului de formulare a politicilor şi strategiilor din
domeniul afacerilor europene se constituie Comitetul de coordonare a afacerilor
europene, denumit în continuare Comitetul de
coordonare, organism de lucru cu caracter
decizional, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Departamentului
pentru Afaceri Europene.
(2) Comitetul de coordonare este format din
reprezentanţi ai ministerelor sau ai altor instituţii ale administraţiei
publice centrale, la nivel de secretar de stat sau asimilaţi ai acestora, cu atribuţii în domeniul
afacerilor europene. In situaţii excepţionale, secretarii de stat sau, după
caz, asimilaţii acestora pot fi înlocuiţi la reuniunile Comitetului de
coordonare de către directorii generali sau de către directorii pentru afaceri
europene din subordine, pe baza unei delegări de reprezentare şi competenţe.
(3) Comitetul de coordonare este prezidat de secretarul
de stat care conduce Departamentul pentru Afaceri Europene. Pentru dezbaterea
temelor care se înscriu în sfera relaţiilor externe
Uniunii Europene şi în special a extinderii ori a Politicii externe şi de
securitate comune, inclusiv a Politicii europene de securitate şi apărare,
secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor
Externe coprezidează Comitetul de coordonare.
(4) Reprezentantul permanent al României pe lângă
Uniunea Europeană este membru al Comitetului de coordonare. Reprezentantul
permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană participă la
reuniunile Comitetului de coordonare pe baza deciziei comune a conducerii
Departamentului pentru Afaceri Europene şi a Ministerului Afacerilor Externe.
(5) Comitetul de coordonare are următoarele atribuţii:
a) pregătirea poziţiei României pentru reuniunile
Consiliului European, ale Consiliului Uniunii Europene şi ale Comitetului
Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER);
b) asigurarea coordonării interministeriale în scopul
elaborării poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor
europene;
c) soluţionarea aspectelor aflate în divergenţă
dintre ministere şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei
publice centrale, care nu au fost rezolvate la nivelul grupurilor de lucru ale
sistemului naţional de coordonare a afacerilor europene;
d) supune atenţiei Consiliului pentru afaceri
europene aspectele în divergenţă dintre ministere şi celelalte instituţii de
specialitate ale administraţiei publice centrale, care nu au putut fi
soluţionate.
(6) Comitetul de coordonare se reuneşte săptămânal.
(7) Concluziile scrise ale
reuniunilor Comitetului de coordonare se redactează în termen de două zile
lucrătoare de la data desfăşurării acestora şi sunt transmise tuturor
ministerelor şi instituţiilor administraţiei publice centrale participante,
urmând ca acestea să îşi exprime în scris, în termen de două zile, punctul de
vedere asupra conţinutului lor. Acestea se prezintă spre informare
primului-ministru şi Guvernului României, după ce au fost agreate de toate
instituţiile administraţiei publice centrale participante.
(8) Departamentul pentru Afaceri Europene colaborează
cu Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii agendei de lucru a
Comitetului de coordonare.
(9) Departamentul pentru Afaceri Europene realizează
activitatea executivă a Comitetului de coordonare şi monitorizează ducerea la
îndeplinire a obligaţiilor ce incumbă din calitatea de
stat membru al Uniunii Europene, aflate pe agenda de lucru a acestuia.
CAPITOLUL IV
Constituirea şi funcţionarea grupurilor de lucru în cadrul sistemului naţional de coordonare
Art. 8. - (1) Se constituie grupurile de experţi ale
sistemului naţional de coordonare, denumite în continuare grupurile de lucru.
(2) Grupurile de lucru au următoarele atribuţii:
a) analiza proiectelor de poziţie elaborate de către
ministere şi de către celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei
publice centrale pentru problematica din responsabilitate;
b) propunerea de poziţii cu privire la problematica
analizată, care urmează a fi susţinute de către reprezentanţii români la nivel comunitar;
c) pregătirea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor
provenind din statutul României de membru al Uniunii Europene;
d) monitorizarea şi analiza evoluţiei politicilor
comunitare.
(3) Constituirea grupurilor de lucru se realizează la
iniţiativa ministerului, respectiv a instituţiei de specialitate a
administraţiei publice centrale cu principale responsabilităţi în domeniu sau
la iniţiativa Departamentului pentru Afaceri Europene.
(4) Grupurile de lucru sunt alcătuite din
reprezentanţii ministerelor şi ai celorlalte instituţii de specialitate ale administraţiei
publice centrale cu responsabilităţi în domeniu.
(5) Din acestea fac parte, în mod obligatoriu,
reprezentanţii Departamentului pentru Afaceri Europene, ai Ministerului
Afacerilor Externe şi, după caz, ai Ministerului Economiei şi Finanţelor.
(6) Coordonatorul grupului de lucru este
reprezentantul ministerului respectiv al instituţiei de specialitate a
administraţiei publice centrale cu principale responsabilităţi în domeniu sau
al Departamentului pentru Afaceri Europene, în funcţie de obiectivul şi
tematica acestuia.
(7) Grupurile de lucru se reunesc ori de câte ori este
nevoie, la iniţiativa coordonatorilor acestora sau la iniţiativa
Departamentului pentru Afaceri Europene.
(8) In caz de nevoie se pot
constitui subgrupuri de lucru în vederea clarificării unor aspecte punctuale.
(9) La activitatea grupurilor şi subgrupurilor de
lucru pot fi invitaţi să participe şi specialişti din cadrul Academiei Române,
al Institutului European din România, al institutelor de cercetare ştiinţifică,
din învăţământul superior, din cadrul organizaţiilor neguvernamentale
profesionale, precum şi experţi independenţi.
(10) Poziţiile divergente exprimate de către membrii
grupurilor de lucru sunt supuse arbitrajului în cadrul Comitetului de
coordonare, fiind aplicabile prevederile art. 12 alin. (2) şi (3).
CAPITOLUL V
Adoptarea poziţiei de negociere
Art. 9. - (1) Poziţia de negociere a României, pentru
temele aflate pe agenda Consiliului Uniunii Europene, inclusiv pentru
propunerile legislative ale Comisiei Europene sau pentru cele ale unui alt stat
membru al Uniunii Europene formulate în cadrul Pilonului III, Cooperare
poliţienească şi judiciară în materie penală, se adoptă sub formă de mandat.
(2) In cazul în care
implicaţiile economice, sociale sau de mediu ale propunerilor legislative ale
Comisiei Europene ori ale altor iniţiative comunitare au o importanţă majoră
sau privesc mai multe domenii sectoriale, poziţia de negociere a României se
adoptă sub formă de „mandat general".
(3) Comitetul de coordonare stabileşte pentru care
dintre propunerile legislative ale Comisiei Europene este necesară adoptarea de
mandate generale şi întocmeşte lista acestora.
(4) Lista mandatelor generale este transmisă şi
Parlamentului României, în vederea formulării de propuneri şi observaţii. La
solicitarea acestuia, Comitetul de coordonare va completa lista mandatelor
generale.
(5) Mandatul general este adoptat de Guvernul
României. Odată adoptat, acesta este promovat la toate nivelurile de negociere
din cadrul Consiliului Uniunii Europene.
(6) Mandatul general adoptat de Guvernul României este
transmis, spre informare, Parlamentului României şi
membrilor Parlamentului European aleşi în România.
Art. 10. - (1) Pentru propunerile legislative ale
Comisiei Europene care nu necesită adoptarea unui mandat general sau pentru
propunerile legislative ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene
formulate în cadrul Pilonului III, Cooperare poliţienească şi judiciară în
materie penală, poziţia de negociere a României este adoptată de Comitetul de
coordonare, cu avizul Departamentului pentru Afaceri Europene, cu excepţia
cazurilor prevăzute la art. 11 alin. (6) şi (7).
(2) Deciziile Comitetului de coordonare pentru poziţii
ale României, altele decât mandatele generale, sunt incluse în mandatul
reprezentanţilor României la reuniunile structurilor de lucru ale Uniunii
Europene.
(3) Elaborarea mandatelor şi a
mandatelor generale asupra problematicii relaţiilor externe Uniunii Europene şi
în special a extinderii ori a Politicii externe şi de securitate comune,
inclusiv a Politicii europene de securitate şi apărare, este de competenţa
Ministerului Afacerilor Externe, care lucrează în colaborare cu celelalte
ministere, respectiv cu alte instituţii de specialitate ale administraţiei
publice centrale relevante în domeniu. Ministerul Afacerilor Externe informează
Departamentul pentru Afaceri Europene asupra conţinutului acestora.
Art. 11. - (1) Proiectele de mandat, inclusiv de mandat
general, sunt elaborate de către ministerul, respectiv instituţia de
specialitate a administraţiei publice centrale participantă la reuniunile
Comisiei Europene sau ale Consiliului Uniunii Europene în care este dezbătută
propunerea legislativă a Comisiei Europene. Proiectele de mandat, inclusiv de
mandat general, sunt analizate, după caz, de către grupul de lucru constituit
în acest scop.
(2) In elaborarea proiectului de
mandat, inclusiv de mandat general, ministerul, respectiv instituţia de
specialitate a administraţiei publice centrale responsabilă are obligaţia de a
informa şi consulta, după caz, autorităţile locale, organizaţiile patronale,
sindicale, civice sau alte organizaţii active în domeniile acoperite de
propunerea legislativă a Comisiei Europene sau de cea a altui stat membru al
Uniunii Europene formulată în cadrul Pilonului III, Cooperare poliţienească şi
judiciară în materie penală.
(3) Proiectele de mandat,
inclusiv de mandat general, conţin următoarele elemente:
a) descrierea pe scurt a propunerii de act comunitar;
b) impactul economic, social sau de mediu asupra
României;
c) obiectivele României în raport cu propunerea de act
comunitar;
d) limitele ce pot fi acceptate de România în
negocierea propunerii respective;
e) eventuale poziţii de negociere ale altor state
membre ale Uniunii Europene, ale Comisiei Europene şi ale Parlamentului
European sau ale comisiilor acestuia;
f) lista actelor normative din legislaţia română care reglementează materia la care face referire
propunerea de act comunitar, precum şi o analiză a modificărilor pe care le-ar
determina adoptarea acelui act.
(4) Proiectul de mandat, inclusiv de mandat general, se
transmite concomitent ministerelor şi celorlalte
instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale cu responsabilităţi
în domeniu, în funcţie de obiectul mandatului, în vederea formulării unui punct
de vedere, care trebuie transmis cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data
susţinerii acestuia. Proiectul de mandat, inclusiv de mandat general, va fi
transmis în mod obligatoriu şi Ministerului Afacerilor Externe.
(5) După obţinerea punctelor de vedere prevăzute la
alin. (4) iniţiatorul transmite proiectul de mandat,
inclusiv de mandat general, Departamentului pentru Afaceri Europene, în vederea
avizării. După acordarea avizului, acesta îl va supune
aprobării Guvernului sau Comitetului de coordonare, după caz.
(6) In cazul în care poziţia României trebuie
stabilită şi adoptată în intervalul dintre două reuniuni ale Comitetului de
coordonare şi nu este necesară adoptarea unui mandat general, prin derogare de
la prevederile alin. (5), mandatul se consideră adoptat prin avizarea acestuia
de către Departamentul pentru Afaceri Europene, care informează despre aceasta
Comitetul de coordonare.
(7) In situaţia prevăzută la alin. (6), dacă temele
dezbătute se înscriu în sfera relaţiilor externe ale Uniunii Europene şi în
special a extinderii ori a Politicii externe şi de securitate comune, inclusiv
a Politicii europene de securitate şi apărare, mandatul se consideră adoptat prin
avizarea acestuia de către Ministerul Afacerilor Externe, care informează
despre aceasta Comitetul de coordonare.
Art. 12. - (1) Comitetul de coordonare urmăreşte soluţionarea divergenţelor de abordare dintre
instituţiile participante privind prevederile mandatului general sau poziţia de
negociere.
(2) In cazul în care divergenţele nu sunt soluţionate,
Comitetul de coordonare formulează opţiunile de poziţie posibile.
(3) Departamentul pentru Afaceri Europene prezintă
primului-ministru şi Consiliului pentru afaceri europene, pentru decizie,
opţiunile menţionate la alin. (2). In situaţia în care divergenţele privesc
aspecte care intră în competenţa Ministerului Afacerilor Externe, acesta le va
prezenta primului-ministru şi Consiliului pentru afaceri europene.
CAPITOLUL VI
Prezentarea poziţiei de negociere şi fluxul de
informaţii
Art. 13. - (1) Prezentarea poziţiilor de negociere în
cadrul reuniunilor Consiliului Uniunii Europene este susţinută de ministrul
responsabil pentru domeniul respectiv sau, în situaţii excepţionale, de
secretarul de stat delegat de către acesta, pe baza mandatului reglementat la
cap. V.
(2) Prezentarea poziţiilor de negociere în cadrul
comitetelor şi grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene sau ale
Comisiei Europene revine ministerelor şi celorlalte instituţii de specialitate
ale administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniu şi
Reprezentanţei permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, prin
reprezentanţii care participă la reuniuni.
(3) La reuniunile Consiliului Uniunii Europene, ale
comitetelor şi ale grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene sau ale
Comisiei Europene participă reprezentanţi desemnaţi de ministere, respectiv
alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale cu
responsabilităţi în domeniu şi/sau din cadrul Reprezentanţei permanente a
României pe lângă Uniunea Europeană. Din delegaţia română face parte şi un
reprezentant al Departamentului pentru Afaceri Europene, dacă există o
solicitare expresă în acest sens a secretarului de stat care îl coordonează.
(4) Mandatele generale adoptate de Guvern, respectiv
mandatele adoptate de Comitetul de coordonare sunt
transmise imediat Reprezentanţei permanente a României pe lângă Uniunea
Europeană de către Ministerul Afacerilor Externe.
(5) Ministerele sau celelalte instituţii ale
administraţiei publice centrale responsabile pot trimite Reprezentanţei
permanente a României pe lângă Uniunea Europeană instrucţiuni de detaliere a
mandatelor, respectiv a mandatelor generale.
(6) Reprezentantul permanent al României pe lângă
Uniunea Europeană sau reprezentantul permanent adjunct poate suspenda
susţinerea poziţiilor comunicate reprezentanţilor desemnaţi de către ministere,
respectiv alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale
cu responsabilităţi în domeniu şi din cadrul Reprezentanţei permanente a
României pe lângă Uniunea Europeană. Suspendarea poate fi făcută doar în urma
prezentării motivelor care stau la baza acesteia către
conducerea ministerului de linie responsabil şi a
Departamentului pentru Afaceri Europene. Noua poziţie trebuie avizată de către
Departamentul pentru Afaceri Europene, precum şi de către Ministerul Afacerilor
Externe, în conformitate cu prevederile cap. V.
(7) Instrucţiunile elaborate de către Comitetul de
coordonare pentru participarea delegaţiilor României la reuniunile COREPER sunt
transmise de către centrala Ministerului Afacerilor Externe Reprezentanţei
permanente a României pe lângă Uniunea Europeană şi Departamentului pentru
Afaceri Europene.
(8) Instrucţiunile privind poziţiile României asupra
problemelor care se înscriu în sfera relaţiilor externe ale Uniunii Europene şi
în special a extinderii, a Politicii externe şi de securitate comună şi a
Politicii europene de securitate şi apărare sunt transmise Reprezentanţei
permanente a României pe lângă Uniunea Europeană şi Departamentului pentru
Afaceri Europene de către Ministerul Afacerilor
Externe.
(9) Rapoartele participării la reuniunile comitetelor
şi ale grupurilor de lucru din cadrul Consiliului Uniunii Europene şi al
Comisiei Europene se redactează în termen de cel mult două zile lucrătoare de
la desfăşurarea acestora şi se transmit Departamentului pentru Afaceri Europene
şi Ministerului Afacerilor Externe.
(10) Rapoartele participării la reuniunile COREPER sunt
redactate şi transmise de către Reprezentanţa permanentă a României pe lângă
Uniunea Europeană tuturor ministerelor şi celorlalte instituţii de specialitate
ale administraţiei publice centrale interesate.
(11) Rapoartele participării la reuniunile Consiliului
Uniunii Europene se redactează de către ministerele participante şi se prezintă
spre aprobare primului-ministru, în termen de 3 zile lucrătoare de la data
desfăşurării acestora. După aprobare, acestea se transmit Departamentului
pentru Afaceri Europene şi Ministerului Afacerilor Externe. Departamentul
pentru Afaceri Europene va transmite aceste rapoarte şi Parlamentului României.
In situaţiile în care tematica reuniunilor se circumscrie competenţelor
Ministerului Afacerilor Externe, acesta va transmite rapoartele aprobate, spre
informare, Departamentului pentru Afaceri Europene şi Parlamentului României.
(12) Raportul participării la
Consiliul European se redactează de către Reprezentanţa permanentă a României
pe lângă Uniunea Europeană şi se prezintă Preşedintelui României şi
primului-ministru. Departamentul pentru Afaceri Europene va transmite acest
document, spre informare, şi Parlamentului României.
CAPITOLUL VII
Participarea la Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi
Art. 14. - (1) Reprezentatul permanent al României pe
lângă Uniunea Europeană reprezintă Guvernul în cadrul reuniunilor COREPER, partea a 2-a, şi
participă la reuniunile Consiliului Uniunii Europene a căror pregătire este
realizată de COREPER, partea a 2-a.
(2) Reprezentantul permanent adjunct pe lângă Uniunea
Europeană reprezintă Guvernul în cadrul reuniunilor COREPER, partea 1, şi
participă la reuniunile Consiliului Uniunii Europene a căror pregătire este
realizată de COREPER, partea 1.
(3) Reprezentantul responsabil pentru Politica externă
şi de securitate comună reprezintă Guvernul la reuniunile Comitetului pentru
Politica Externă şi de Securitate Comună (COPS).
(4) In cazul neparticipării
ministrului sau a secretarului de stat responsabil la reuniunile Consiliului
Uniunii Europene, reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea
Europeană, reprezentantul permanent adjunct sau reprezentantul în COPS
reprezintă Guvernul la acele reuniuni.
CAPITOLUL VIII
Mecanismele de comunicare
Art. 15. - (1) Se instituie sistemul naţional de
comunicare, format din punctele de contact desemnate de către ministere,
instituţiile de specialitate ale administraţiei publice centrale şi de către
structurile cu atribuţii în domeniul afacerilor europene.
(2) Punctele de contact din cadrul sistemului naţional
de comunicare sunt reprezentate, după caz, de secretarul de stat responsabil cu
afacerile europene, de directorul general sau de
directorul responsabil cu problematica afacerilor europene.
(3) Fluxurile informaţionale între punctele de contact
se asigură, de regulă, prin sistemul informatic si de comunicaţii EXTRANET RO.
Art. 16. - Se autorizează Ministerul Afacerilor Externe
să înfiinţeze Autoritatea Operaţională a Sistemului Informatic si de
Comunicaţii EXTRANET RO (AOSIC EXTRANET RO), formată din reprezentanţi ai
instituţiilor conectate la sistem şi destinată implementării cerinţelor tehnice
şi de securitate conform cadrului normativ naţional şi standardelor de
securitate ale Uniunii Europene.
CAPITOLUL IX
Dispoziţii tranzitorii
Art. 17. - De la data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri, celelalte mecanisme de coordonare interinstituţională create pentru
urmărirea pregătirii interne în vederea aderării României la Uniunea Europeană
îşi încetează activitatea.
Art. 18. - La data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.508/2002 privind constituirea
Comitetului Executiv pentru Integrare Europeană, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 4
din 8 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
p. Ministrul afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
Ministrul internelor şi reformei administrative,
Cristian David
Secretarul general al Guvernului,
Ilie Gavril Bolojan
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian