Hotărârea Nr.159 din 11.03.2016

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 208 din 21 martie 2016

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul I Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:A. Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor" – La punctul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) În aplicarea prevederilor art. 51 alin. (5) din Codul fiscal, în cazul în care, în cursul unui trimestru, numărul de salariaţi se modifică, cotele de impozitare se aplică în mod corespunzător, având în vedere numărul de salariaţi existent la sfârşitul ultimei luni a trimestrului respectiv.B. Titlul IV „Impozitul pe venit" 1. La punctul 12 alineatul (6), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)pentru vehicule evaluarea se face conform alin. (5) lit. a), iar avantajul se determină proporţional cu numărul de kilometri parcurşi în interes personal din totalul kilometrilor. Fac excepţie de la evaluare avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cotă de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal şi pentru care sunt aplicabile prevederile art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal, acestea fiind venituri neimpozabile la nivelul persoanei fizice beneficiare;2. La punctul 12 alineatul (15), literele d) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: d)contravaloarea alimentaţiei de protecţie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în condiţii de muncă ce impun acest lucru, conform reglementărilor privind securitatea şi sănătatea în muncă; e)contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice, conform reglementărilor privind securitatea şi sănătatea în muncă; 3. La punctul 43, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Profesorii şi cercetătorii nerezidenţi care desfăşoară o activitate în România ce depăşeşte perioada de scutire stabilită prin convenţiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu diverse state se impun pentru veniturile realizate în intervalul de timp ce depăşeşte perioada de scutire, potrivit titlului IV sau art. 223 alin. (1) şi (2) al titlului VI, după caz, din Codul fiscal.C. Titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată" 1. La punctul 8 alineatul (7), exemplele nr. 3 şi 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins: Exemplul nr. 3: În cazul unor contracte prin care o persoană impozabilă pune la dispoziţia altei persoane impozabile bunuri pe care aceasta din urmă le utilizează pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii în beneficiul persoanei care i-a pus bunurile la dispoziţie, în măsura în care furnizorul/prestatorul utilizează bunurile exclusiv pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii în beneficiul persoanei care deţine bunul, se consideră că are loc o prestare de servicii legată de activitatea economică a persoanei care a pus bunul gratuit la dispoziţia altei persoane, care nu este asimilată unei prestări cu plată. Nu are loc transferul dreptului de proprietate a bunurilor către persoana care utilizează bunurile respective. Exemplul nr. 4: În cazul contractelor prin care o persoană impozabilă având calitatea de furnizor de bunuri/prestator de servicii, pentru realizarea unor bunuri în beneficiul altei persoane, utilizează o matriţă sau alte echipamente destinate realizării comenzilor clientului său, în funcţie de natura contractului se pot distinge următoarele situaţii:a)dacă se face transferul de proprietate a matriţei sau a echipamentelor de către furnizor/prestator către persoana cu care aceasta a contractat realizarea unor bunuri, are loc o livrare în sensul art. 270 din Codul fiscal. Achiziţia acestor matriţe/ echipamente este considerată a fi efectuată în scopul desfăşurării activităţii economice a persoanei impozabile care a contractat realizarea unor bunuri cu furnizorul/prestatorul, chiar dacă aceste bunuri sunt utilizate de furnizorul de bunuri/ prestatorul de servicii. Punerea acestora la dispoziţia furnizorului/prestatorului este o prestare de servicii legată de activitatea economică a persoanei care a pus bunul gratuit la dispoziţia altei persoane, care nu este asimilată unei prestări cu plată, în măsura în care furnizorul/prestatorul utilizează bunurile pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii exclusiv în beneficiul persoanei care deţine bunul;b)dacă nu se face transferul de proprietate a matriţei sau a echipamentelor de către furnizor/prestator, dar furnizorul/ prestatorul recuperează contravaloarea acestora de la persoana cu care aceasta a contractat realizarea unor bunuri, se consideră că recuperarea contravalorii matriţelor/ echipamentelor este accesorie operaţiunii principale, respectiv livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, care urmează acelaşi regim fiscal ca şi operaţiunea principală. 2. La punctul 24, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:(7) Avansul perceput pentru transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing este considerat o rată de leasing, respectiv o prestare de servicii, pentru care faptul generator de taxă intervine conform art. 281 alin. (9) din Codul fiscal, cu excepţia situaţiei în care include şi încasarea în avans a unei părţi din contravaloarea livrării de bunuri care are loc la sfârşitul perioadei de leasing, când se transferă dreptul de proprietate asupra bunului care face obiectul contractului de leasing, conform prevederilor pct. 8 alin. (4). Conform prevederilor art. 281 alin. (9) din Codul fiscal, în cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, faptul generator intervine la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii. Dacă factura este emisă înainte de data stipulată în contract pentru efectuarea plăţii, se consideră că factura este emisă înainte de faptul generator de taxă. În situaţia în care contractul pentru serviciile prevăzute la art. 281 alin. (9) nu specifică scadenţe precise pentru efectuarea plăţii serviciilor, faptul generator de taxă intervine, în funcţie de natura contractelor încheiate, astfel: a)la data plăţii facturii, dar nu mai târziu de termenul-limită stipulat în contract pentru plata facturii respective, dacă contractul prevede că periodic se emit facturi şi serviciile se plătesc într-un anumit termen de la data emiterii unei facturi; b)la data plăţii facturii, dar nu mai târziu de termenul-limită stipulat în factură pentru plata facturii respective, dacă contractul prevede că periodic se emit facturi şi termenul de plată este înscris numai în factură; c)la data emiterii unei facturi, în situaţia în care contractul prevede doar data la care se emite factura la anumite intervale de timp, fără să existe nicio specificaţie nici în contract, nici în factură cu privire la termenul de plată al facturii.Exemplu: în cazul unui contract de închiriere a unui bun imobil, pentru care persoana impozabilă a optat pentru taxare, sau a unui bun mobil corporal, pot exista următoarele situaţii: a)dacă în contract se prevede, de exemplu, că plata chiriei se efectuează pe data de 10 a fiecărei luni care urmează unui trimestru calendaristic, pentru trimestrul anterior, pentru serviciile de închiriere din trimestrul anterior, faptul generator de taxă intervine pe data de 10 a lunii ulterioare fiecărui trimestru calendaristic. Astfel, pentru serviciul de închiriere aferent trimestrului IV 2015, faptul generator de taxă are loc pe data de 10 ianuarie 2016, indiferent de data la care este emisă factura sau de data la care se face plata efectivă a acestor servicii. Dacă este emisă o factură înainte de data de 10 ianuarie 2016, de exemplu, în data de 21 decembrie 2015, intervine exigibilitatea de taxă în luna decembrie 2015, se aplică cota de TVA de 24% şi factura se declară în decontul de taxă al lunii decembrie 2015. În contextul modificării cotei standard la 1 ianuarie 2016, persoana impozabilă trebuie să facă o regularizare pentru a aplica cota de 20% de TVA în vigoare la data faptului generator de taxă, respectiv data de 10 ianuarie 2016, care este data stipulată în contract pentru plata serviciilor, indiferent de data la care au fost plătite efectiv aceste servicii; b)dacă contractul nu prevede o anumită dată pentru plata serviciilor, ci prevede că serviciile se plătesc într-un anumit termen de la data emiterii unei facturi, iar factura este emisă, de exemplu, pe data de 21 decembrie 2015, fiind menţionat că plata trebuie efectuată în termen de 20 de zile calendaristice, faptul generator de taxă intervine astfel:1. dacă factura este achitată pe data de 23 decembrie 2015, faptul generator de taxă are loc pe data de 23 decembrie 2015 şi se aplică cota de TVA de 24%; 2. dacă factura este achitată pe data de 8 ianuarie 2016, faptul generator de taxă are loc în această dată şi se regularizează factura iniţială pentru a aplica cota de TVA de 20%; 3. dacă factura nu este achitată în termenul de 20 de zile prevăzut, faptul generator de taxă intervine la expirarea acestui termen, respectiv pe data de 9 ianuarie 2016 şi se regularizează factura iniţială pentru a aplica cota de TVA de 20%; c)aceleaşi reguli precum cele menţionate la lit. b) se aplică şi în situaţia în care contractul nu prevede o anumită dată pentru plata serviciilor, nici un termen de plată de la data emiterii unei facturi, factura fiind emisă la anumite intervale şi termenul de plată fiind înscris numai în factură; d)în alte situaţii decât cele menţionate la lit. a)-c), dacă contractul prevede doar data la care se emite factura, iar factura este emisă, de exemplu, pe data de 21 decembrie 2015, fără să fie menţionat un termen de plată, faptul generator de taxă intervine pe data de 21 decembrie 2015, aplicându-se cota de TVA de 24%. Indiferent de data la care se face plata facturii nu se mai fac regularizări de cotă de TVA. 3. La punctul 25, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:(7) Voucher cu scop multiplu înseamnă un voucher, altul decât cel cu scop unic, respectiv un voucher pentru care la momentul vânzării nu sunt cunoscute toate informaţiile relevante privind regimul TVA aplicabil operaţiunii la care acesta se referă şi/sau bunurile şi serviciile nu sunt identificate. În cazul în care persoana care vinde voucherul cu scop multiplu este cea care realizează şi livrarea de bunuri/prestarea de servicii în schimbul acestuia, sumele încasate din vânzarea voucherului nu sunt considerate avansuri pentru livrările de bunuri/prestările de servicii care pot fi obţinute în schimbul acestora, exigibilitatea TVA intervenind la livrarea bunurilor/prestarea serviciilor. În cazul în care persoana care vinde voucherul cu scop multiplu nu realizează şi livrarea de bunuri/prestarea de servicii în schimbul acestuia, se consideră că sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a taxei. În acest sens a fost pronunţată Hotărârea Curţii Europene de Justiţie în Cauza C419/02 BUPA Hospitals Ltd. De exemplu, tichetele de masă şi cartelele telefonice preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri, respectiv pentru servicii de telefonie şi pentru alte diverse operaţiuni, cum ar fi achiziţionarea unor jocuri, melodii, donaţii, sunt considerate vouchere cu scop multiplu. Prin excepţie, se aplică prevederile alin. (6) pentru cartelele telefonice preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri, dacă persoana impozabilă care comercializează cartela telefonică/reîncarcă cu credit cartela şi distribuitorii care intervin pe lanţul de comercializare nu au posibilitatea de a asigura colectarea corectă a taxei, de a determina momentul utilizării creditului şi destinaţia acestuia, respectiv operaţiunile pentru care a fost utilizat. 4. La punctul 28, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Faptul generator în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri şi faptul generator în cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri intervin în acelaşi moment, respectiv în momentul livrării de bunuri. În situaţia medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat, transportate din alt stat membru în România, persoana impozabilă care primeşte medicamentele nu realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri taxabilă în România, beneficiarul realizând o achiziţie intracomunitară taxabilă numai la data transferului dreptului de proprietate asupra medicamentelor conform prevederilor pct. 24 alin. (2). Prin excepţie, beneficiarul achiziţiei intracomunitare poate opta pentru aplicarea prevederilor art. 282 din Codul fiscal în ce priveşte faptul generator şi exigibilitatea taxei pentru achiziţia intracomunitară a medicamentelor în România, chiar dacă pentru livrările ulterioare în România aplică prevederile pct. 24 alin. (2). 5. La punctul 31 alineatul (6), după exemplul nr. 4 se introduce un nou exemplu, exemplul nr. 5, cu următorul cuprins: Exemplul nr. 5: O societate X înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal închiriază către alte societăţi spaţii dintr-un imobil pe care-l deţine în proprietate. Societatea X are încheiate contracte cu furnizorii de utilităţi, respectiv cu furnizorii de energie electrică, energie termică şi apă. Conform contractelor încheiate, societatea X refacturează către chiriaşi aceste utilităţi, care sunt considerate distincte de închiriere. În luna decembrie 2015 furnizorii de utilităţi emit facturi către societatea X cu TVA 24%. Faptul generator pentru aceste livrări intervine conform prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul fiscal la data emiterii facturilor, respectiv în luna decembrie 2015. În luna ianuarie 2016, societatea X refacturează utilităţile către chiriaşi. Exigibilitatea taxei pentru operaţiunile refacturate intervine la data emiterii facturii de către societatea X către chiriaşi. Întrucât faptul generator pentru operaţiunile refacturate rămâne neschimbat şi a intervenit în luna decembrie 2015, cota aplicabilă la refacturare este cota în vigoare la data faptului generator de taxă, respectiv 24%.6. La punctul 36 litera b), punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: 3. în orice situaţie în care contrapartida nu este stabilită de părţi, ci este stabilită prin lege, prin licitaţie, printr-o hotărâre a instanţei, sau alte situaţii similare, şi include taxa sau nu există nicio menţiune cu privire la taxa pe valoarea adăugată; 7. La punctul 52, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:(5) Se cuprind în sfera operaţiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal servicii precum depozitarea, transferul şi retragerea banilor către sau din conturile bancare, inclusiv prin mijloace electronice.8. La punctul 57, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) În sensul art. 292 alin. (3) din Codul fiscal şi fără să contravină prevederilor art. 332 din Codul fiscal, orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea oricăreia dintre operaţiunile scutite de taxă prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, în ceea ce priveşte un bun imobil sau o parte a acestuia."9. La punctul 58, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) În sensul art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor scutite prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal în ceea ce priveşte un bun imobil sau o parte a acestuia."10. La punctul 67, alineatul (14) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(14) În sensul art. 297 alin. (6) din Codul fiscal, orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa pentru achiziţiile efectuate de aceasta înainte de înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, din momentul în care această persoană intenţionează să desfăşoare o activitate economică, cu condiţia să nu se depăşească perioada prevăzută la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal. Deducerea se exercită prin înscrierea taxei deductibile în decontul de taxă prevăzut la art. 323 din Codul fiscal, depus după înregistrarea persoanei impozabile în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, cu excepţia situaţiei în care s-a aplicat regimul special de scutire pentru întreprinderile mici prevăzut la art. 310 din Codul fiscal. În cazul micilor întreprinderi care au aplicat regimul special de scutire în conformitate cu prevederile art. 310 din Codul fiscal şi care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, taxa pentru achiziţii efectuate înainte de înregistrare se deduce potrivit prevederilor pct. 83 şi 84."11. La punctul 78, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(9) În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată de organele fiscale competente, conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) şi h) din Codul fiscal, nu se fac ajustări ale taxei aferente serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor, activelor corporale fixe în curs de execuţie, prevăzute la alin. (1), fiind supuse obligaţiei de plată a TVA colectate conform art. 11 alin. (6) şi (8) din Codul fiscal."12. La punctul 79, alineatul (14) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(14) În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată de organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) şi h) din Codul fiscal, se consideră că bunurile de capital nu sunt alocate unei activităţi economice pe perioada în care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea se reflectă în ultimul decont de taxă depus pentru perioada fiscală în care a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile. În situaţia în care persoana impozabilă nu a efectuat ajustările de taxă în ultimul decont sau a efectuat ajustări incorecte, ajustarea se reflectă în declaraţia utilizată pentru aplicarea prevederilor art. 324 alin. (9) din Codul fiscal, al cărei model este aprobat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. După înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă bunurilor de capital proporţional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, în conformitate cu prevederile art. 305 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. În situaţia bunurilor de capital livrate în cadrul procedurii de executare silită sau a celor achiziţionate de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, în regim de taxare, în perioada în care persoanele impozabile nu au avut un cod valabil de TVA, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă acestora proporţional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, determinată în funcţie de anul în care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea se reflectă în primul decont de taxă depus după înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, după caz, într-un decont ulterior."13. La punctul 79 alineatul (16), exemplul se modifică şi va avea următorul cuprins: „Exemplu: O persoană impozabilă cu regim mixt cumpără un utilaj la data de 1 februarie 2016, în valoare de 200.000 lei, plus 20% TVA, adică 40.000 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2016 este 40%, iar taxa dedusă este de 16.000 lei (40.000 lei x 40%). Pro rata definitivă calculată la sfârşitul anului 2016 este de 30%. La sfârşitul anului 2016 se realizează ajustarea taxei pe baza pro rata definitivă, respectiv 40.000 lei x 30% = 12.000 lei taxă de dedus, care se compară cu taxa dedusă pe baza pro rata provizorie (16.000 lei), iar diferenţa de 4.000 lei se înscrie în decontul din luna decembrie ca taxă nedeductibilă. Această ajustare a deducerii se referă la întreaga sumă dedusă iniţial provizoriu şi prin urmare acoperă şi ajustarea aferentă primei cincimi pentru bunurile de capital. Ajustările pentru anii 2017, 2018, 2019 şi 2020 se realizează astfel: TVA deductibilă se împarte la 5: 40.000 lei: 5 = 8.000 lei. TVA efectiv dedusă în baza pro rata definitivă pentru prima perioadă se împarte la rândul său la 5: 12.000 lei: 5 = 2.400 lei. Rezultatul înmulţirii taxei pe valoarea adăugată deductibile de 8.000 lei cu pro rata definitivă pentru fiecare dintre perioadele următoare se va compara apoi cu 2.400 lei. Diferenţa rezultată va constitui ajustarea deducerii în favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile. Ajustarea pentru anul 2017: – pro rata definitivă pentru anul 2017 este de 50%;

– deducere autorizată: 8.000 lei x 50% = 4.000 lei;

– deja dedusă: 2.400 lei;

– ajustare pozitivă: 4.000 lei – 2.400 lei = 1.600 lei.Ajustarea pentru anul 2018: – pro rata definitivă pentru anul 2018 este de 20%;

– deducere autorizată: 8.000 lei x 20% = 1.600 lei;

– deja dedusă: 2.400 lei;

– ajustare negativă: 2.400 lei – 1.600 lei = 800 lei - nu se efectuează, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevăzut la alin. (4).Ajustarea pentru anul 2019: – pro rata definitivă pentru anul 2019 este de 25%;

– deducere autorizată: 8.000 lei x 25% = 2.000 lei;

– deja dedusă: 2.400 lei;

– ajustare negativă: 2.400 lei – 2.000 lei = 400 lei - nu se efectuează, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevăzut la alin. (4).Ajustarea pentru anul 2020: – pro rata definitivă pentru anul 2020 este de 70%;

– deducere autorizată: 8.000 lei x 70% = 5.600 lei;

– deja dedusă: 2.400 lei;

– deducere pozitivă: 5.600 lei – 2.400 lei = 3.200 lei.Orice modificare a pro rata în anii următori, respectiv după scurgerea ultimului an de ajustare (2020), nu va mai influenţa deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrări către sine nu există limită de timp. Dacă presupunem că acelaşi utilaj ar fi alocat în cursul anului 2018 unui sector de activitate care nu dă drept de deducere, persoana impozabilă ar avea obligaţia să efectueze următoarele ajustări: – perioada rămasă din perioada de ajustare: 3 ani;

– taxa dedusă iniţial: 12.000 lei;

– ajustare în favoarea bugetului de stat: 2.400 lei x 3/5 = 1.440 lei. 14. La punctul 97 alineatul (3), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)în cazul persoanelor impozabile care au sediul activităţii economice în România: judeţul/sectorul, localitatea, strada şi numărul. Dacă aceste persoane au sedii secundare fără personalitate juridică pe teritoriul României, pe facturile emise se înscrie adresa sediului activităţii economice a persoanei juridice şi, opţional, se poate înscrie şi adresa sediului secundar prin care au fost livrate bunurile şi/sau au fost prestate serviciile; 15. La punctul 97 alineatul (4), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)în cazul persoanelor impozabile care au sediul activităţii economice în România: judeţul/sectorul, localitatea, strada şi numărul. Dacă aceste persoane au sedii secundare fără personalitate juridică pe teritoriul României, pe facturile emise se înscrie adresa sediului activităţii economice a persoanei juridice şi, opţional, se poate înscrie şi adresa sediului secundar către care au fost livrate bunurile şi/sau au fost prestate serviciile; 16. La punctul 102, alineatul (17) se modifică şi va avea următorul cuprins:(17) În cazul operaţiunilor realizate de o asociere pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), nu se aplică regulile asocierii prevăzute la alin. (3)-(16). 17. La punctul 102 alineatul (18), după exemplul nr. 6 se introduce un nou exemplu, exemplul nr. 7, cu următorul cuprins: Exemplul nr. 7: O persoană fizică se asociază cu o societate înregistrată în scopuri de TVA în vederea construirii unei clădiri. Persoana fizică aduce drept aport la asociere terenul, construcţia urmând a fi executată de persoana juridică care este asociatul administrator. Prin contractul de asociere se prevede că o parte din apartamentele din clădire vor fi livrate către terţi şi o altă parte va reveni persoanei fizice care a adus terenul în asociere. La finalizarea clădirii, când se va transfera proprietatea unei părţi din apartamente asociatului persoană fizică, asociatul administrator va colecta TVA pentru livrarea de părţi ale unei construcţii noi. Livrarea unei părţi din construcţie către unul din asociaţi nu exclude aplicarea regulilor referitoare la asocierea în participaţiune pentru apartamentele care sunt livrate către terţi de asociatul administrator. Contravaloarea terenului adus ca aport de persoana fizică nu este considerat avans pentru livrarea apartamentelor care îi sunt transferate de către asociatul administrator. 18. La punctul 109, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins:(12) În sensul art. 331 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal, prin dispozitive cu circuite integrate se înţelege bunurile care se încadrează la codul NC 8542.19. La punctul 109, alineatele (13) şi (14) se abrogă. 20. La punctul 109 alineatul (15), exemplul se modifică şi va avea următorul cuprins: Exemplu: O societate A cu sediul în Bucureşti, producătoare de dispozitive cu circuite integrate, vinde microprocesoare în valoare de 55.000 lei unei societăţi B, cu sediul în Braşov. Bunurile se transportă din Bucureşti la sediul lui B din Braşov şi sunt vândute fără a fi încorporate de A în produsele lui B. O parte din microprocesoarele achiziţionate de la A sunt încorporate de B în computere, iar o altă parte a acestora sunt revândute de B către utilizatori finali. B revinde o parte din microprocesoarele neîncorporate în calculatoare către societatea C, la un preţ total de 35.000 lei şi le transportă la sediul beneficiarului din Sibiu. De asemenea, B livrează computerele în care a încorporat microprocesoarele achiziţionate de la A către societatea D la un preţ total de 48.000 lei şi le expediază la sediul acesteia din Craiova. Toate societăţile sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.Pentru livrarea microprocesoarelor de la A la B se aplică taxarea inversă, obligaţia plăţii TVA revenind societăţii B, nefiind relevantă destinaţia ulterioară a procesoarelor. Pentru livrarea ulterioară a microprocesoarelor de la B la C, la preţul de 35.000 lei, se aplică de asemenea taxarea inversă, nefiind nici în acest caz relevantă utilizarea viitoare a procesoarelor de către C. Pentru livrarea de la B la D a calculatoarelor cu microprocesoare încorporate se aplică regimul normal de taxare, persoana obligată la plata taxei fiind B, întrucât livrarea are ca obiect calculatoare şi nu microprocesoare. 21. La punctul 109, după alienatul (18) se introduce un nou alineat, alineatul (19), cu următorul cuprins:(19) În sensul art. 331 alin. (7) din Codul fiscal, în situaţia în care pe aceeaşi factură sunt înscrise atât bunuri prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i)-k) din Codul fiscal, cât şi alte bunuri, taxarea inversă se aplică numai dacă valoarea bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i)-k) din Codul fiscal, exclusiv TVA, este mai mare sau egală cu 22.500 lei.Exemplu: Societatea A, persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, livrează în cursul lunii februarie 2016 telefoane mobile, console de jocuri, dispozitive cu circuite integrate, imprimante şi camere video către societatea B, persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Societatea A emite o factură centralizatoare către B, conform prevederilor art. 319 alin. (17) din Codul fiscal, pentru toate livrările efectuate în cursul lunii februarie 2016.Valoarea livrărilor efectuate în luna februarie 2016 se prezintă astfel: – telefoane mobile - 7.900 lei

– console de jocuri - 9.000 lei

– dispozitive cu circuite integrate - 5.800 lei

– imprimante - 5.000 lei

– camere video - 8.200 lei.Având în vedere că valoarea telefoanelor mobile, consolelor de jocuri şi dispozitivelor cu circuite integrate înscrise în factură este de 22.700 lei (7.900 lei + 9.000 lei + 5.800 lei), deci mai mult de 22.500 lei, pentru livrarea acestor bunuri se aplică taxarea inversă. Pentru imprimantele şi camerele video înscrise în factură se aplică regimul normal de taxare. D. Titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale" 1. La punctul 2, alineatul (8) se abrogă. 2. La punctul 8, alineatele (30), (31), ( 34 ) şi ( 35 ) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(30) În vederea actualizării nivelului garanţiei, antrepozitarul autorizat/destinatarul înregistrat/expeditorul înregistrat/importatorul autorizat trebuie să depună anual, până la data de 15 ianuarie inclusiv a anului următor, la autoritatea vamală teritorială, o declaraţie privind informaţiile necesare analizei potrivit prevederilor alin. (23)-(29). (31) Cuantumul garanţiei stabilite prin actualizare se comunică antrepozitarului autorizat/destinatarului înregistrat/ expeditorului înregistrat/importatorului autorizat prin decizie emisă de autoritatea vamală teritorială, care va face parte integrantă din autorizaţia de antrepozit fiscal/destinatar înregistrat/expeditor înregistrat/importator autorizat. O copie a deciziei se transmite şi comisiei sau comisiei teritoriale, după caz. Termenul de constituire a garanţiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei. ........ ................ ................ ................ ................ ..........(34) În situaţia în care se constată că antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat, importatorul autorizat sau reprezentantul fiscal:a)înregistrează întârzieri de la plata accizelor peste termenul prevăzut la rt. 433 din Codul fiscal, autoritatea fiscală teritorială dispune executarea garanţiei şi comunică acest fapt autorităţii vamale teritoriale, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data executării garanţiei;b)înregistrează întârzieri de la plata altor obligaţii fiscale de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în sensul art. 157 din Codul de procedură fiscală, cu mai mult de 30 de zile faţă de termenul legal de plată, autoritatea fiscală teritorială dispune executarea garanţiei şi comunică acest fapt autorităţii vamale teritoriale în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data executării garanţiei. (35) Garanţiile constituite de antrepozitarii autorizaţi se depun la autoritatea fiscală teritorială în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data când devine valabilă autorizaţia. Diferenţele rezultate din actualizarea sau executarea garanţiei constituite de antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi, expeditorii înregistraţi, importatorii autorizaţi şi reprezentanţii fiscali se regularizează prin depunerea la autoritatea fiscală teritorială, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data actualizării sau executării garanţiei, după caz, a unui depozit în numerar sau a unei garanţii personale. În termen de 5 zile lucrătoare de la data constituirii/reîntregirii garanţiei, autoritatea fiscală teritorială transmite la autoritatea vamală teritorială o copie a documentului care atestă constituirea/ reîntregirea garanţiei. Autoritatea vamală teritorială înştiinţează comisia sau comisia teritorială, după caz. 3. La punctul 19, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(2) În toate situaţiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competenţa comisiei, certificatul de atestare fiscală se obţine de către autoritatea fiscală centrală - direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei, direct de la organul fiscal competent din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (3) În toate situaţiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competenţa comisiei, datele cu privire la cazierul fiscal se obţin de către autoritatea fiscală centrală - direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei, prin accesul direct la baza de date privind cazierul fiscal naţional, gestionat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. 4. La punctul 20, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Datele cu privire la cazierul fiscal se obţin de către direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei teritoriale, prin accesul direct la baza de date privind cazierul fiscal naţional, gestionat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. 5. La punctul 35, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(1) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia produselor accizabile, care după expirarea perioadei de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, depun la autoritatea vamală teritorială, cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei, o cerere de reautorizare, după modelul prevăzut în anexa nr. 10, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, la care trebuie să anexeze documentele prevăzute la pct. I nr. 11 şi pct. III din această anexă, declaraţia privind producţia realizată în anul anterior solicitării reautorizării, o situaţie privind ieşirile totale de produse accizabile, cantităţile totale de produse accizabile deplasate în regim suspensiv de accize la nivel naţional, intracomunitar şi la export în anul anterior reautorizării, precum şi orice alte documente în cazul în care intervin modificări asupra datelor prezentate anterior la autorizare.(2) Antrepozitarii autorizaţi pentru depozitarea produselor accizabile, care doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, depun la autoritatea vamală teritorială, cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei, o cerere de reautorizare, după modelul prevăzut în anexa nr. 10 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, la care anexează documentele prevăzute la pct. I nr. 11 şi pct. III din această anexă, o situaţie privind ieşirile totale de produse accizabile din anul anterior, cantităţile totale de produse accizabile deplasate în regim suspensiv de accize la nivel naţional, intracomunitar şi la export în anul anterior reautorizării, precum şi orice alte documente în cazul în care intervin modificări asupra datelor prezentate anterior la autorizare. 6. La punctul 43, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:(7) Destinatarii înregistraţi care primesc produse energetice în vrac potrivit pct. 14 alin. (1) trebuie să facă dovada deţinerii, sub orice formă, de rezervoare fixe, standardizate, calibrate de Biroul Român de Metrologie Legală, în locul în care urmează a fi recepţionate produsele energetice. 7. La punctul 44 alineatul (8), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)dacă modificările care intervin se referă la tipul produselor accizabile, cererea se depune cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de recepţia produselor şi este însoţită de lista produselor accizabile, indicându-se codul NC, codul de încadrare în nomenclatorul codurilor de produse accizabile, precum şi cantitatea de produse accizabile primite în regim suspensiv de accize, estimată la nivelul unui an. 8. La punctul 46, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) În aplicarea prevederilor art. 375 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, destinatarul înregistrat depune la autoritatea vamală teritorială în raza căreia de competenţă îşi are sediul social o situaţie lunară centralizatoare a achiziţiilor de produse accizabile. Situaţia se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, şi se depune on-line până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă. Instrucţiunile pentru utilizarea aplicaţiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autorităţii vamale centrale.9. La punctul 48 alineatul (3) litera c) se abrogă. 10. La punctul 52, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) În aplicarea art. 383 alin. (3) din Codul fiscal, expeditorul înregistrat depune la autoritatea vamală teritorială în raza căreia de competenţă îşi are sediul social o situaţie lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile. Situaţia se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, şi se depune on-line până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă. Instrucţiunile pentru utilizarea aplicaţiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autorităţii vamale centrale.11. La punctul 57, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) După analizarea documentelor depuse de solicitant şi a referatului întocmit de autoritatea vamală teritorială prevăzut la alin. (1), dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 388 din Codul fiscal şi la pct. 55, comisia respinge cererea de autorizare ca importator autorizat.12. La punctul 58, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) În aplicarea prevederilor art. 391 alin. (3) din Codul fiscal, importatorul autorizat depune la autoritatea vamală teritorială în raza căreia de competenţă îşi are sediul social o situaţie lunară centralizatoare a importurilor de produse accizabile. Situaţia se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, şi se depune în format letric până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă.13. La punctul 61, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal transportate în vrac conform pct. 14 alin. (1) se livrează către un singur utilizator final direct, utilizând opţiunea de livrare directă prevăzută la art. 401 alin. (3) din Codul fiscal.14. La punctul 61, după alineatul (16) se introduce un nou alineat, alineatul (17), cu următorul cuprins: (17) În cazul produselor energetice de la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, care nu se regăsesc la art. 355 alin. (3) din Codul fiscal şi sunt utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire, dar pentru care operatorul economic nu deţine autorizaţia de utilizator final prevăzută la pct. 60, se datorează accize la nivelul prevăzut pentru motorină. În acest caz, înainte de fiecare livrare a produselor energetice, cumpărătorul are obligaţia să transmită furnizorului de produse energetice din România o declaraţie pe propria răspundere, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22¹ care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.15. La punctul 74, alineatele (1) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Scutirile de la plata accizelor prevăzute la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal se acordă direct pe baza certificatului de scutire al cărui model este prevăzut în anexa nr. 28, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, dacă beneficiarul achiziţionează produsele accizabile de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor înregistrat, denumiţi în continuare furnizori, cu excepţia situaţiilor prevăzute la pct. 75-77......... ................ ................ ................ ................ ........ ...........(9) Modelul certificatului de scutire prevăzut în anexa nr. 28 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice se utilizează şi în cazul achiziţiilor de produse accizabile în regim de scutire de la plata accizelor de pe teritoriul României. 16. La punctul 75, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) În vederea restituirii sumelor reprezentând accize, beneficiarii scutirilor depun la autoritatea fiscală teritorială, până la finele lunii următoare celei pentru care se solicită restituirea, inclusiv pentru personalul angajat, următoarele documente:a)cererea de restituire, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 27 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice; b)un centralizator în care vor fi enumerate bonurile fiscale şi cantităţile de carburanţi achiziţionate în luna pentru care se face solicitarea, la care ataşează bonurile fiscale certificate în mod corespunzător de vânzător. Nedepunerea în termen a documentelor prevăzute la lit. a) şi b) nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiţia ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripţie prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală.17. La punctul 76, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins: (8) În vederea restituirii sumelor reprezentând accizele, importatorul depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se solicită restituirea, la autoritatea fiscală teritorială la care este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, următoarele documente:a)cererea de restituire de accize; b)copia facturilor de livrare către beneficiarul scutirii, în care este înscrisă menţiunea «scutit de accize»; c)dovada plăţii accizelor în vamă; d)copia certificatului de scutire, aferent fiecărei operaţiuni.Nedepunerea în termen a documentelor prevăzute la lit. a)-d) nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiţia ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripţie prevăzut la art. 219 dinCodul de procedură fiscală.18. La punctul 79, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins: (8) Antrepozitele fiscale de producţie alcool etilic - materie primă pot elibera pentru consum alcool etilic denaturat în vrac numai către operatorii economici care îl utilizează într-un scop scutit potrivit art. 397 din Codul fiscal, respectiv:a)în baza autorizaţiei de utilizator final, în cazul operatorilor economici care achiziţionează produsul în regim de scutire directă, sau b)în baza declaraţiei pe propria răspundere întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, în cazul operatorilor economici care achiziţionează produsul în regim de scutire indirectă de la plata accizelor potrivit pct. 90 alin. (1).Prin livrare în vrac a alcoolului etilic denaturat se înţelege transportul produsului în stare vărsată, potrivit pct. 12 alin. (1). 19. La punctul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) În cazul scutirii indirecte de accize, livrarea alcoolului etilic şi a produselor alcoolice se face la preţuri cu accize, iar operatorii economici au dreptul să solicite restituirea accizelor. 20. La punctul 90, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins: (6) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii depun lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se solicită restituirea, la autoritatea fiscală teritorială, cererea de restituire de accize, însoţită de:a)copia facturii de achiziţie a alcoolului etilic şi/sau a produsului alcoolic ori copia avizului de însoţire pentru alcoolul etilic parţial denaturat în cazul antrepozitarilor autorizaţi care funcţionează în sistem integrat. În cazul operatorului economic prevăzut la pct. 81 alin. (3), utilizatorul autorizat ca destinatar înregistrat va prezenta dovada achiziţiei în regim suspensiv, reprezentată de documentul administrativ electronic şi raportul de recepţie aferent, iar în cazul utilizatorului prevăzut la pct. 81 alin. (4), declaraţia vamală de import; b)dovada plăţii accizelor către furnizor, constând în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis, sau dovada plăţii accizelor la bugetul de stat, în cazul antrepozitarilor autorizaţi care funcţionează în sistem integrat, a destinatarilor înregistraţi şi a operatorilor economici care au realizat operaţiuni proprii de import; c)dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente. (7) Nedepunerea în termen a documentelor prevăzute la alin. (6) nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiţia ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripţie prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală. Modelul cererii de restituire de accize este cel prevăzut prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.21. La punctul 94, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Scutirea de la plata accizelor prevăzută la art. 399 alin. (1) lit. c), d) şi h) din Codul fiscal se acordă direct dacă:a)energia electrică provine de la operatori economici autorizaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE); b)produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal sunt aprovizionate direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar înregistrat, de la un importator, sau provin din achiziţii intracomunitare proprii ori din operaţiuni proprii de import;c)cărbunele şi cocsul de la art. 355 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal provin de la operatorii economici prevăzuţi la pct. 16 alin. (1);d)gazul natural prevăzut la art. 355 alin. (3) lit. f) din Codul fiscal provine de la un distribuitor autorizat sau redistribuitor autorizat, în sensul prevăzut la pct. 15 alin. (1)......... ................ ................ ................ ................ ........ ...........(3) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (2):a)energia electrică prevăzută la art. 358 din Codul fiscal;b)gazul natural prevăzut la art. 355 alin. (3) lit. f) din Codul fiscal, şic)produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (1) altele decât cele de la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cărbunelui şi cocsului de la art. 355 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal.În acest caz beneficiarii scutirilor de la plata accizelor prevăzute la art. 399 alin. (1) lit. c), d) şi h) din Codul fiscal notifică autoritatea vamală teritorială. Modelul notificării este cel prevăzut în anexa nr. 23 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.22. La punctul 103, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: (4) În vederea restituirii accizelor, beneficiarii scutirii indirecte transmit trimestrial autorităţii fiscale teritoriale, până la data de 25 inclusiv a lunii imediat următoare trimestrului, documentele justificative cu privire la utilizarea combustibilului pentru motor potrivit scopului prevăzut la art. 399 alin. (1) lit. f) şi g) din Codul fiscal, după cum urmează:a)memoriul în care sunt descrise operaţiunile pentru care a fost utilizat combustibilul pentru motor şi în care se menţionează: perioada de desfăşurare a operaţiunii, numărul orelor de funcţionare a motoarelor şi a instalaţiilor, precum şi consumul normat de combustibil pentru motor al respectivelor motoare şi instalaţii, înscris în specificaţiile tehnice ale acestora; b)copii ale documentelor care atestă efectuarea operaţiunilor de dragare, certificate de autoritatea competentă; c)copia facturii de achiziţie a combustibilului pentru motor, în care acciza să fie evidenţiată distinct; d)dovada plăţii accizelor către furnizor sau la bugetul de stat, după caz, constând în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis.Nedepunerea în termen a documentelor prevăzute la lit. a)-d) nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiţia ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripţie prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală.23. La punctul 113, alineatele (14)-(16) se modifică şi vor avea următorul cuprins : (14) Prevederile alin. (6) nu se aplică operatorilor economici autorizaţi potrivit art. 435 alin. (4) din Codul fiscal care achiziţionează biocarburanţi. (15) Operatorii economici autorizaţi potrivit art. 435 alin. (4) din Codul fiscal achiziţionează biocarburanţii în scutire directă de la plata accizelor în baza declaraţiei pe propria răspundere referitoare la obligaţiile de a asigura:a)comercializarea biocarburanţilor în stare pură, şi b)afişarea de avertismente în atenţia clienţilor referitoare la obligaţia acestora de a utiliza biocarburanţii achiziţionaţi în stare pură, fără a fi amestecaţi cu carburanţi tradiţionali.(16) Operatorii economici autorizaţi potrivit art. 435 alin. (4) din Codul fiscal care comercializează biocarburanţi trebuie să se asigure că sunt respectate condiţiile prevăzute la art. 394 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal. În acest sens, aceştia au obligaţia de a afişa avertismente în atenţia clienţilor.24. La punctul 139, alineatele (16) şi (21) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (16) Vânzătorii sau reprezentanţii fiscali, după caz, depun în format letric, la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi au sediul social, o situaţie centralizatoare, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă situaţia. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ...........(21) Cererea se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii trimestrului în care au fost plătite accizele în statele membre de destinaţie şi cuprinde informaţii referitoare la cantităţile de produse accizabile şi numerele de ordine corespunzătoare livrărilor pentru care se solicită restituirea, precum şi suma totală de restituit. Nedepunerea în termen a cererii nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiţia ca aceasta să fie depusă în cadrul termenului de prescripţie prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală.

25. La punctul 141, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) În cazul pierderilor intervenite pe parcursul transportului intracomunitar al produselor accizabile, la sosirea produselor în România, pe baza documentelor justificative prezentate de primitor, autoritatea vamală teritorială stabileşte natura pierderilor şi regimul de admitere al acestora. 26. La punctul 143, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) La sosirea produselor accizabile prevăzute la alin. (1), operatorul economic utilizator înştiinţează autoritatea vamală teritorială şi păstrează produsele în locul de recepţie maximum 24 de ore pentru o posibilă verificare din partea acestei autorităţi, în condiţiile prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 27. La punctul 159, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) În aplicarea prevederilor art. 433 din Codul fiscal, autoritatea fiscală teritorială are obligaţia de a comunica autorităţii vamale teritoriale, până pe data de 15 inclusiv a lunii, situaţia privind operatorii economici plătitori de accize care înregistrează întârzieri la plata accizelor cu mai mult de 15 zile de la termenul legal de plată......... ................ ................ ................ ................ ........ ...........(3) Măsura suspendării autorizaţiei deţinute de operatorul economic plătitor de accize încetează:a)dacă operatorul economic prezintă un certificat de atestare fiscală prevăzut la art. 158 din Codul de procedura fiscală, din care să rezulte că nu mai înregistrează obligaţii fiscale restante reprezentând accize, în sensul art. 157 din Codul de procedură fiscală, sau

b)dacă autoritatea vamală teritorială primeşte de la autoritatea fiscală teritorială o copie a documentului care atestă reîntregirea garanţiei. 28. La punctul 160, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Benzina, motorina, petrolul lampant, gazul petrolier lichefiat prevăzute la art. 435 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal reprezintă produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) din Codul fiscal. Biocombustibilii prevăzuţi la art. 435 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal reprezintă produsele energetice utilizate drept combustibili pentru motor care sunt obţinute în totalitate din biomasă, denumiţi biocarburanţi.2 9 . La punctul 170, alineatele (1), (4), ( 5 ), ( 8 ), (9) şi ( 13 ) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) În aplicarea art. 444 alin. (3) din Codul fiscal, operatorul economic care produce, achiziţionează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) din Codul fiscal trebuie să se autorizeze la autoritatea vamală teritorială......... ................ ................ ................ ................ ........ ...........(4) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a depune o garanţie corespunzătoare unei cote de 3% din suma totală a accizelor aferente produselor achiziţionate/importate/ produse în anul anterior. În cazul unui nou operator economic, garanţia reprezintă 3% din accizele estimate, aferente produselor ce urmează a se achiziţiona/importa/produce la nivelul unui an. Garanţia poate fi sub formă de depozit în numerar şi/sau de garanţii personale, modul de constituire fiind cel prevăzut la pct. 8.(5) Autorizaţia prevăzută la art. 444 alin. (3) din Codul fiscal are valabilitate 3 ani, cu începere de la data de 1 a lunii următoare celei în care operatorul economic face dovada constituirii garanţiei în cuantumul şi în forma aprobate de autoritatea vamală teritorială......... ................ ................ ................ ................ ........ ...........(8) Produsele supuse accizelor recepţionate de către operatorul economic sunt însoţite de documentul comercial care atestă achiziţia intracomunitară sau de declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie. (9) Autorizaţia poate fi revocată de autoritatea emitentă în situaţia în care operatorul economic nu respectă prevederile de la alin. (4) şi (6) sau atunci când înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală mai vechi de 30 de zile, faţă de termenul legal de plată. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ...........(13) Contestarea deciziei de revocare a autorizaţiei nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei în procedură administrativă. 30. La punctul 171, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:a)neînscrierea distinctă în facturi şi/sau în avize de însoţire a valorii accizelor, a menţiunii accize percepute ori a menţiunii exceptat/scutit de accize, după caz, potrivit pct. 6 alin. (13), pct. 7 alin. (2), alin. (4)-(6), pct. 12 alin. (14), pct. 81 alin. (2), pct. 164 alin. (3); b)nerespectarea de către gospodăriile individuale a obligaţiilor prevăzute la pct. 12 alin. (5)-(7); c)depunerea cu date incomplete sau incorecte a situaţiilor lunare centralizatoare prevăzute la pct. 39 alin. (2), pct. 46 alin. (2), pct. 52 alin. (3), pct. 58 alin. (3); d)nedepunerea la autoritatea vamală teritorială ori depunerea cu date incomplete sau incorecte a situaţiilor lunare centralizatoare prevăzute la pct. 63, pct. 85, pct. 92 alin. (14), (16) şi (18), pct. 93 alin. (9) şi (11), pct. 97 alin. (1), pct. 102, pct. 110 alin. (1), pct. 139 alin. (16); ........ ................ ................ ................ ................ ........ ...........(4) La propunerea organului de control, pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. b), d), e) şi f), autorizaţiile de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz, pot fi suspendate de către autoritatea care le-a emis. 31. După punctul 178 se introduce un nou punct, punctul 179, cu următorul cuprins: 179. În cazul operatorului economic care produce produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) din Codul fiscal, conformarea la prevederile pct. 170 se efectuează începând cu data de 1 iulie 2016. Până la data de 30 iunie 2016 inclusiv, operatorul economic care produce produsele de la art. 439 alin. (2) din Codul fiscal anunţă la autoritatea vamală teritorială intenţia sa de a produce, în scopul efectuării de controale cu privire la respectarea prevederilor art. 440 şi 441 din Codul fiscal. 32. Destinatarii înregistraţi care deţin autorizaţii valabile, emise anterior datei intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care primesc produse energetice în vrac, au obligaţia de a se conforma condiţiei prevăzute la pct. 43 alin. (7) până la data de 31 iulie 2016. 33. Operatorii economici care, până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, au depus cereri privind acordarea autorizaţiei de importator autorizat/expeditor înregistrat potrivit prevederilor titlului VIII „Accize şi alte taxe speciale" din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările ulterioare, şi a căror autorizaţie nu a fost emisă până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri au obligaţia completării cererilor cu documentele prevăzute în anexa nr. 5 la prezenta hotărâre.E. Titlul IX „Impozite şi taxe locale" 1. La punctul 17 alineatul (2), literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins: c)persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, după caz, are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a contractului; d)persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă are obligaţia să colecteze taxa pe clădiri de la concesionar, locatar, administrator sau utilizator, după caz, şi să o verse la bugetul local, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului. 2. La punctul 19, exemplele de la literele C şi D se modifică şi vor avea următorul cuprins: C. În cazul unui contract care prevede închirierea unei clădiri aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale pentru două ore în ziua de 27 august 2016, locatorul trebuie să depună la organul fiscal local o declaraţie în vederea stabilirii taxei pe clădiri, însoţită de o copie a contractului de închiriere în care este menţionată valoarea clădirii, până la data de 26 septembrie 2016, care este prima zi lucrătoare următoare termenului de 25 septembrie 2016. În cazul în care clădirea nu este folosită pentru activităţi economice sau de agrement, nu se datorează taxa pe clădiri, în conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.În cazul în care clădirea este folosită pentru activităţi economice sau de agrement, taxa se calculează proporţional cu numărul de ore, astfel: Taxa = (valoarea clădirii/365 zile) x (2 h/24 h) x cota taxei. În cazul în care contractul de închiriere priveşte doar o anumită suprafaţă dintr-o clădire, valoarea corespunzătoare acestei suprafeţe se determină proporţional cu cota-parte pe care aceasta o reprezintă în suprafaţa totală a clădirii. Locatarul plăteşte locatorului taxa pe clădiri, iar acesta din urmă o varsă la bugetul local până la data de 26 septembrie 2016, care este prima zi lucrătoare următoare termenului de 25 septembrie 2016. D. În cazul unui contract care prevede închirierea unei clădiri aflată în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, pe o perioadă de câte două ore în 3 zile pe săptămână, pe durata a 5 săptămâni, începând cu data de 1 octombrie 2016, locatorul trebuie să depună la organul fiscal local, până la data de 25 noiembrie 2016, o declaraţie în vederea stabilirii taxei pe clădiri, însoţită de o copie a contractului de închiriere în care este menţionată valoarea clădirii. În cazul în care clădirea nu este folosită pentru activităţi economice sau de agrement, nu se datorează taxa pe clădiri, în conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.În cazul în care clădirea este folosită pentru activităţi economice sau de agrement, taxa se calculează astfel: Taxa = (valoarea clădirii/365 zile) x (3 zile x 5) x (2 h/24 h) x cota taxei. În cazul în care contractul de închiriere priveşte doar o anumită suprafaţă dintr-o clădire, valoarea corespunzătoare acestei suprafeţe se determină proporţional cu cota-parte pe care aceasta o reprezintă în suprafaţa totală a clădirii. Locatarul plăteşte, lunar, locatorului taxa pe clădiri, iar acesta din urmă o varsă la bugetul local până la data de 25 noiembrie 2016, respectiv până la data de 27 decembrie 2016, care este prima zi lucrătoare următoare termenului de 25 decembrie 2016. 3. La punctul 23, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins: (4¹) În aplicarea prevederilor art. 456 alin. (1) lit. p), r), s), t) din Codul fiscal, în cazul clădirilor aflate în coproprietate, scutirea de impozit pe clădiri se acordă corespunzător cotei-părţi din dreptul de proprietate asupra clădirii.4. Punctul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins: 38. Pentru stabilirea impozitului pe clădiri conform art. 458 şi art. 460 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul depune la organul fiscal local o declaraţie la care anexează un raport de evaluare, valoarea impozabilă a clădirii este considerată a fi cea care rezultă din raportul de evaluare, chiar şi în situaţia în care clădirea a fost finalizată sau dobândită în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, în cazul persoanelor fizice, respectiv în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, în cazul persoanelor juridice.5. La punctul 39, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Începând cu luna iunie a anului 2016, organele fiscale locale comunică Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 15 a fiecărei luni, informaţiile din rapoartele de evaluare depuse de contribuabili, în vederea introducerii acestora într-un registru electronic. Registrul electronic se publică pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice şi poate fi consultat de orice persoană. Instrucţiunile de completare, organizare şi exploatare a registrului electronic se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice. 6. Punctul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins: 44. În cazul unei clădiri cu destinaţie mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, unde se desfăşoară o activitate economică, atunci când suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial rezultă din documentaţia cadastrală, impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeţei folosite în scop rezidenţial, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafeţei folosite în scop nerezidenţial, calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal. 7. După punctul 46 se introduce un nou punct, punctul 46¹, cu următorul cuprins: 46¹. (1) În aplicarea prevederilor art. 459 alin. (3) din Codul fiscal, pentru calcularea impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, unde este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi nerezidenţial nu sunt evidenţiate distinct, impozitul se calculează conform art. 458 din Codul fiscal dacă există cheltuieli cu utilităţile înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică. În cazul în care nu există cheltuieli cu utilităţile înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul se calculează conform prevederilor art. 457 din Codul fiscal. (2) Prin sintagma «cheltuieli cu utilităţile» se înţelege: cheltuieli comune aferente imobilului, cheltuieli cu energia electrică, gazele naturale, cheltuieli de termoficare, apă şi canalizare. 8. La punctul 66, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: 66. (1) Taxa pe teren se datorează de persoanele fizice sau persoanele juridice, altele decât cele de drept public, care deţin dreptul de închiriere, administrare, folosinţă sau concesiune, stabilit în condiţiile legii. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ...........(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (1) transmit ulterior dreptul de închiriere, administrare, folosinţă sau concesiune asupra terenului, taxa pe teren se datorează de prima persoană de drept privat care are relaţia contractuală cu persoana de drept public şi se calculează în mod similar impozitului pe teren, în conformitate cu prevederile art. 465 din Codul fiscal.9. La punctul 67 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, după caz, are obligaţia să plătească taxa pe teren la bugetul local, lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului. 10. La punctul 67 alineatul (3), literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins: c)persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, după caz, depune o declaraţie la organul fiscal până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a contractului; d)persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă colectează taxa pe teren de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare ori folosinţă şi o varsă lunar până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului. 11. Punctul 71 se modifică şi va avea următorul cuprins: 71. (1) În aplicarea art. 464 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului/taxei pe teren se acordă pe baza documentelor doveditoare, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, care atestă situaţia respectivă, cu excepţia contribuabililor care sunt deja cuprinşi în baza de date a unităţii administrativ-teritoriale. (2) Diferenţele de impozit/taxă pe teren se compensează cu obligaţii datorate aceluiaşi buget sau se restituie în anul fiscal în care contribuabilul depune documentele justificative sau organul fiscal local constată încadrarea în situaţiile menţionate la art. 464 alin. (1) din Codul fiscal. 12. După punctul 73 se introduce un nou punct, punctul 73¹, cu următorul cuprins: 73¹. În aplicarea prevederilor art. 464 alin. (1) lit. r), s), t), u) din Codul fiscal, în cazul terenurilor aflate în coproprietate, scutirea de impozit pe teren se acordă corespunzător cotei-părţi din dreptul de proprietate asupra terenului.13. Punctul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins: 83. (1) În aplicarea prevederilor art. 465 alin. (2)-(5) din Codul fiscal, în cazul terenurilor, identificate distinct, situate în intravilan, la calculul impozitului/taxei pe teren se au în vedere următoarele:a)suprafaţa înregistrată în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, exprimată în hectare, se înmulţeşte cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal;b)în cazul în care un contribuabil deţine mai multe terenuri situate în intravilanul aceleiaşi unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, la alte categorii de folosinţă decât terenuri cu construcţii, suprafaţa de cel mult 400 m² se determină o singură dată din suprafeţele acestor terenuri, evidenţiate în ordine descrescătoare, strict determinată potrivit alin. (2) al prezentului punct, exprimată în hectare, care se înmulţeşte cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal;c)suprafeţele de teren care depăşesc 400 m², rezultate după aplicarea lit. b) a prezentului alineat, pe fiecare dintre categoriile de folosinţă respective, exprimate în hectare, se înmulţesc cu sumele corespunzătoare din tabelul prevăzut la art. 465 alin. (4) din Codul fiscal, iar aceste rezultate se înmulţesc cu coeficienţii de corecţie corespunzători prevăzuţi la art. 465 alin. (5) din Codul fiscal;d)prin sintagma «teren identificat distinct» se înţelege imobilul, astfel cum este definit la art. 1 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit nomenclaturii stradale, la aceeaşi adresă. (2) Ordinea descrescătoare, prevăzută la art. 465 alin. (2¹) din Codul fiscal, respectă strict următoarele reguli:a)rangul localităţii, începând cu rangul I, II, III şi IV, precum şi V, acolo unde este cazul; b)zona în cadrul localităţii, începând cu zona A, continuând cu zonele B, C şi D, acolo unde s-au stabilit mai multe zone; c)mărimea suprafeţelor; d)categoriile de folosinţă, în ordinea prevăzută în tabelul de la art. 465 alin. (4) din Codul fiscal, numai în cazul în care sunt egale primele suprafeţe evidenţiate în ordinea descrescătoare stabilită potrivit regulilor de la lit. a) şi b). (3) În cazul în care un contribuabil deţine un singur imobil situat în intravilanul aceleiaşi unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, înregistrat în registrul agricol ca având mai multe categorii de folosinţă, impozitul/taxa pe teren se calculează după cum urmează:a)suprafaţa înregistrată în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, exprimată în ha, se înmulţeşte cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal; b)pentru celelalte categorii de folosinţă decât cea prevăzută la lit. a), suprafaţa de 400 m² se determină o singură dată din suprafeţele acestor categorii de folosinţă, evidenţiate în ordine descrescătoare, strict determinată potrivit alin. (2), exprimată în ha, care se înmulţeşte cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal;c)suprafeţele rezultate după aplicarea lit. b), pe fiecare din categoriile de folosinţă respective, exprimate în hectare, se înmulţesc cu sumele corespunzătoare din tabelul prevăzut la art. 465 alin. (4) din Codul fiscal, iar aceste rezultate se înmulţesc cu coeficienţii de corecţie corespunzători prevăzuţi la art. 465 alin. (5) din Codul fiscal.Pentru aplicarea prezentului alineat se are în vedere exemplul de calcul III, prevăzut la pct. 84 alin. (11).(4) În cazul în care un contribuabil are obligaţia de a plăti impozit/taxa pe teren, suprafaţa de 400 de m² prevăzută la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal se calculează pentru terenurile care intră sub incidenţa impozitului/taxei pe teren. (5) În aplicarea prevederilor art. 465 alin. (6) din Codul fiscal, veniturile/cheltuielile din arendă, precum şi cele rezultate din orice transfer al dreptului de administrare/folosinţă, din punct de vedere fiscal, nu se consideră venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate, agricultură.14. Punctul 84 se modifică şi va avea următorul cuprins: 84. (1) Exemplul de calcul I privind stabilirea impozitului pe teren amplasat în intravilan: Un contribuabil deţine într-o unitate administrativ-teritorială: a)în localitatea de rangul III, în intravilan, în zona B, potrivit nomenclaturii stradale, la aceeaşi adresă, un teren în suprafaţă de 0,8732 ha, având următoarele categorii de folosinţă:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -
0	1	2
1.	Teren cu construcţii	0,0678
2.	Teren arabil	0,0490
3.	Păşune	0,0386
4.	Fâneaţă	0,0769
5.	Livadă	0,0562
6.	Teren cu vegetaţie forestieră	0,1312
7.	Teren cu ape	0,0614
8.	Drumuri	0,1319
9.	Teren neproductiv	0,2602

b)în localitatea de rangul III, în intravilan, în zona A, potrivit nomenclaturii stradale, la aceeaşi adresă, un teren în suprafaţă de 0,0202 ha, având categoria de folosinţă: teren neproductiv; c)în localitatea de rangul V, în intravilan, în zona A, potrivit nomenclaturii stradale, la aceeaşi adresă, un teren în suprafaţă de 0,2578 ha, având următoarele categorii de folosinţă:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -
0	1	2
1.	Teren cu construcţii	0,0483
2.	Păşune	0,0576
3.	Drumuri	0,1519

d)în localitatea de rangul V, în intravilan, în zona D, potrivit nomenclaturii stradale, la aceeaşi adresă, un teren în suprafaţă de 1,24762 ha, având următoarele categorii de folosinţă:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -
0	1	2
1.	Teren cu construcţii	0,0778
2.	Teren arabil	0,0514
3.	Păşune	0,0311
4.	Fâneaţă	0,0943
5.	Livadă	0,4321
6.	Teren cu vegetaţie forestieră	0,2300
7.	Teren cu ape	0,0690
8.	Drumuri	0,1304
9.	Teren neproductiv	0,1315

(2) Prin hotărârea consiliului local:a)pentru localitatea de rangul III, zona A, în limitele prevăzute la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv între 5.236 lei/ha şi 13.090 lei/ha, nivelul impozitului pe teren se stabileşte la 10.009 lei/ha, asupra căruia se aplică, potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) din Codul fiscal, o cotă adiţională de 48%, rezultând un nivel de 14.813 lei/ha;b)pentru localitatea de rangul III, zona B, în limitele prevăzute la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv între 3.558 lei/ha şi 8.894 lei/ha, nivelul impozitului pe teren se stabileşte la 7.773 lei/ha asupra căruia se aplică, potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) din Codul fiscal, o cotă adiţională de 48%, rezultând un nivel de 11.504 lei/ha;c)pentru localitatea de rangul V, zona A, în limitele prevăzute la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv între 569 lei/ha şi 1.442 lei/ha, nivelul impozitului pe teren se stabileşte la 1.319 lei/ha, asupra căruia se aplică, potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) din Codul fiscal, o cotă adiţională de 26%, rezultând un nivel de 1.662 lei/ha;d)pentru localitatea de rangul V, zona D, în limitele prevăzute la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv între 142 lei/ha şi 356 lei/ha, nivelul impozitului pe teren se stabileşte la 300 lei/ha asupra căruia se aplică, potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) din Codul fiscal, o cotă adiţională de 30%, rezultând un nivel de 390 lei/ha.
(3) Prin hotărârea consiliului local:a)pentru localitatea de rangul III, zona A, potrivit prevederilor art. 465 alin. (3)-(5) din Codul fiscal coroborate cu cele ale prevederilor art. 489 alin. (2) din Codul fiscal, nivelurile impozitului pe teren se stabilesc după cum urmează:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă	Suma potrivit zonei A	Coeficientul de corecţie corespunzător rangului III	Impozitul pe teren (col. 2 x col. 3)	Impozitul pe teren asupra căruia se aplică o cotă adiţională de 48% (col. 4 x 48%) - lei/ha -
0	1	2	3	4	5
1	Teren arabil	28	3	84	124
2	Păşune	21		63	93
3	Fâneaţă	21		63	93
4	Vie	46		138	204
5	Livadă	53		159	235
6	Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră	28		84	124
7	Teren cu ape	15		45	67
8	Drumuri şi căi ferate	0		0	0
9	Teren neproductiv	0		0	0

b)pentru localitatea de rangul III, zona B, potrivit prevederilor art. 465 alin. (3)-(5) din Codul fiscal coroborate cu cele ale prevederilor art. 489 alin. (2) din Codul fiscal, nivelurile impozitului pe teren se stabilesc după cum urmează:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă	Suma potrivit zonei B	Coeficientul de corecţie corespunzător rangului III	Impozitul pe teren (col. 2 x col. 3)	Impozitul pe teren asupra căruia se aplică o cotă adiţională de 48% (col. 4 x 48%) - lei/ha -
0	1	2	3	4	5
1	Teren arabil	21	3	63	93
2	Păşune	19		57	84
3	Fâneaţă	19		57	84
4	Vie	35		105	155
5	Livadă	46		138	204
6	Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră	21		63	93
7	Teren cu ape	13		39	57
8	Drumuri şi căi ferate	0		0	0
9	Teren neproductiv	0		0	0

c)pentru localitatea de rangul V, zona A, potrivit prevederilor art. 465 alin. (3)-(5) coroborate cu cele ale prevederilor art. 489 alin. (2), nivelurile impozitului pe teren se stabilesc după cum urmează:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă	Suma potrivit zonei A	Coeficientul de corecţie corespunzător rangului V	Impozitul pe teren (col. 2 x col. 3)	Impozitul pe teren asupra căruia se aplică o cotă adiţională de 26% (col. 4 x 26%) - lei/ha -
0	1	2	3	4	5
1	Teren arabil	28	1	28	35
2	Păşune	21		21	27
3	Fâneaţă	21		21	27
4	Vie	46		46	60
5	Livadă	53		53	67
6	Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră	28		28	35
7	Teren cu ape	15		15	19
8	Drumuri şi căi ferate	0		0	0
9	Teren neproductiv	0		0	0

d)pentru localitatea de rangul V, zona D, potrivit prevederilor art. 465 alin. (3)-(5) din Codul fiscal coroborate cu cele ale prevederilor art. 489 alin. (2) din Codul fiscal, nivelurile impozitului pe teren se stabilesc după cum urmează:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă	Suma potrivit zonei D	Coeficientul de corecţie corespunzător rangului V	Impozitul pe teren (col. 2 x col. 3)	Impozitul pe teren asupra căruia se aplică o cotă adiţională de 30% (col. 4 x 30%) - lei/ha -
0	1	2	3	4	5
1	Teren arabil	15	1	15	20
2	Păşune	13		13	17
3	Fâneaţă	13		13	17
4	Vie	19		19	27
5	Livadă	28		28	36
6	Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră	15		15	20
7	Teren cu ape	0		0	0
8	Drumuri şi căi ferate	0		0	0
9	Teren neproductiv	0		0	0

(4) Potrivit prevederilor art. 465 alin. (2) şi (2¹) din Codul fiscal şi pct. 83 alin. (1) lit. a) şi b) din prezentul titlu, determinăm:a)impozitul pe terenurile amplasate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, astfel:

	(i)	pentru suprafaţa de 0,0678 ha, prevăzută la nr. crt. 1 din tabelul de la alin. (1) lit. a) al prezentului punct, din localitatea de rangul III, zona B, respectiv: 0,0678 ha x 11.504 lei/ha = 779,9712 lei;
	(ii)	pentru suprafaţa de 0,0483 ha, prevăzută la nr. crt. 1 din tabelul de la alin. (1) lit. c) al prezentului punct, din localitatea de rangul V, zona A, respectiv: 0,0483 ha x 1.662 lei/ha = 80,2746 lei;
	(iii)	pentru suprafaţa de 0,0778 ha, prevăzută la nr. crt. 1 din tabelul de la alin. (1) lit. d) al prezentului punct, din localitatea de rangul V, zona D, respectiv: 0,0778 ha x 390 lei/ha = 30,42 lei;

b)impozitul pe terenurile amplasate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, în limita a 400 de m², calculaţi o singură dată, se determină de la categoria de folosinţă teren neproductiv, deoarece, aplicând regulile de la alin. (2), avem o suprafaţă de teren în zona A şi, cum nu ajungem la suprafaţa de 400 m², continuând aplicarea regulilor, completăm diferenţa de la suprafaţa cea mai mare a categoriei de teren, alta decât cea de teren cu construcţii din zona B, respectiv tot teren neproductiv, astfel:

	(i)	pentru suprafaţa de 0,0202 ha, prevăzută la alin. (1) lit. b) al prezentului punct, din localitatea de rangul III, zona A, respectiv: 0,0202 ha x 14.813 lei/ha = 299,2226 lei;
	(ii)	suprafaţa de 0,0198 ha, ca diferenţă până la concurenţa a 0,0400 ha, din cea de 0,2602 ha din localitatea de rangul III, zona B, prevăzută la nr. crt. 9 din tabelul de la alin. (1) lit. a) al prezentului punct, fiind suprafaţa cea mai mare, alta decât cea de terenuri cu construcţii, după aplicarea regulilor prevăzute la pct. 83 alin. (2), respectiv: 0,0198 ha x 11.504 lei/ha = 227,7792 lei.

(5) Potrivit prevederilor art. 465 alin. (3) – (5) din Codul fiscal, determinăm impozitul pe teren, pentru celelalte suprafeţe, altele decât cele de la alin. (4), astfel:

a) pentru cele amplasate în localitatea de rangul III, în intravilan, în zona B
Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol la alte categorii de folosinţă decât curţi- construcţii	Suprafaţa - ha -	Impozitul pe teren, conform alin. (3) lit. b) - lei/ha -	Impozitul pe teren datorat (lei)
0	1	2	3	4
1.	Teren cu construcţii	0,0678	Vezi alin. (4) lit. a) subpct. (i)
2.	Teren arabil	0,0490	93	4,5570
3.	Păşune	0,0386	84	3,2424
4.	Fâneaţă	0,0769	84	6,4596
5.	Livadă	0,0562	204	11,4648
6.	Teren cu vegetaţie forestieră	0,1312	93	12,2016
7.	Teren cu ape	0,0614	57	3,4998
8.	Drumuri	0,1319	0	0
9.	Teren neproductiv	0,2602 – 0,0198 = 0,2404	0	0
TOTAL rând 2 + ... + 9 din coloana 4				41,4252

b) pentru cele amplasate în localitatea de rangul V, în intravilan, în zona A
Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol la alte categorii de folosinţă decât curţi- construcţii	Suprafaţa - ha -	Impozitul pe teren, conform alin. (3) lit. c) - lei/ha -	Impozitul pe teren datorat
0	1	2	3	4
1.	Teren cu construcţii	0,0483	Vezi alin. (4) lit. a) subpct. (ii)
2.	Păşune	0,0576	27	1,5552
3.	Drumuri	0,1519	0	0
TOTAL rând 2 + 4 din coloana 4				1,5552

c) pentru cele amplasate în localitatea de rangul V, în intravilan, în zona D
Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol la alte categorii de folosinţă decât curţi- construcţii	Suprafaţa - ha -	Impozitul pe teren, conform alin. (3) lit. d) - lei/ha -	Impozitul pe teren datorat (lei)
0	1	2	3	4
1.	Teren cu construcţii	0,0778	Vezi alin. (4) lit. a) subpct. (iii)
2.	Teren arabil	0,0514	20	1,0280
3.	Păşune	0,0311	17	0,5287
4.	Fâneaţă	0,0943	17	1,6031
5.	Livadă	0,4321	36	15,5556
6.	Teren cu vegetaţie forestieră	0,2300	20	4,6000
7.	Teren cu ape	0,0690	0	0
8.	Drumuri	0,1304	0	0
9.	Teren neproductiv	0,1315	0	0
TOTAL rând 2 + ... + 9 din coloana 4				23,3154

(6) Contribuabilul prevăzut la alin. (1) datorează următorul impozit pe teren:

Nr. crt.	Impozitul pe teren datorat, potrivit prevederilor alin. (4) şi (5)	Impozitul pe teren datorat - TOTAL (lei)
0	1	2
1.	alin. (4) lit. a) subpct. (i)	779,0712
2.	alin. (4) lit. a) subpct. (ii)	80,2746
3.	alin. (4) lit. a) subpct. (iii)	30,42
4.	alin. (4) lit. b) subpct. (i)	299,2226
5.	alin. (4) lit. b) subpct. (ii)	227,7792
6.	alin. (5) lit. a)	41,4252
7.	alin. (5) lit. b)	1,5552
8.	alin. (5) lit. c)	23,3154
IMPOZITUL PE TEREN DATORAT - TOTAL		1413,9634=1414 lei

(7) Exemplu de calcul II privind stabilirea impozitului pe teren amplasat în intravilan:Un contribuabil deţine în unitatea administrativ-teritorială de rangul III, în intravilan, la nivelul căreia s-au stabilit nivelurile impozitului pe teren potrivit prevederilor alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3) lit. a) şi b) ale prezentului punct: a)în zona A, potrivit nomenclaturii stradale, la aceeaşi adresă, un teren în suprafaţă de 0,0650 ha, având următoarele categorii de folosinţă:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -
0	1	2
1.	Teren cu construcţii	0,0350
2.	Teren arabil	0,0300

b)în zona B, potrivit nomenclaturii stradale, la o anumită adresă, un teren în suprafaţă de 0,2400 ha, având următoarele categorii de folosinţă:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -
0	1	2
1.	Teren arabil	0,0200
2.	Păşune	0,0300
3.	Fâneaţă	0,1900

c)în zona B, potrivit nomenclaturii stradale, la o altă adresă decât cea de la lit. b), un teren în suprafaţă de 0,0550 ha, având următoarele categorii de folosinţă:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -
0	1	2
1.	Teren arabil	0,0350
2.	Păşune	0,0200

(8) Potrivit prevederilor art. 465 alin. (2) şi (2¹) din Codul fiscal şi pct. 83 alin. (1) lit. a) şi b) din prezentul titlu, determinăm:a)impozitul pe terenurile amplasate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, astfel:

(i)

pentru suprafaţa de 0,0350 ha, prevăzută la nr. crt. 1 din tabelul de la alin. (7) lit. a) al prezentului punct, din zona A, respectiv: 0,0350 ha x 14.813 lei/ha = 518,4550 lei;

b)impozitul pe terenurile amplasate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, în limita a 400 de m², calculaţi o singură dată, astfel:

	(i)	pentru suprafaţa de 0,0300 ha, prevăzută la nr. crt. 2 din tabelul de la alin. (7) lit. a) al prezentului punct, din zona A, respectiv: 0,0300 ha x 14.813 lei/ha = 444,3900 lei;
	(ii)	suprafaţa de 0,0100 ha, ca diferenţă până la concurenţa a 0,0400 ha, din cea de 0,1900 ha, din zona B, prevăzută la nr. crt. 3 din tabelul de la alin. (7) lit. b) al prezentului punct, fiind suprafaţa cea mai mare, alta decât cea de terenuri cu construcţii, după aplicarea regulilor prevăzute la pct. 83 alin. (2), respectiv: 0,0100 ha x 11.504 lei/ha = 115,0400 lei.

(9) Potrivit prevederilor art. 465 alin. (3)-(5) din Codul fiscal, determinăm impozitul pe teren, pentru celelalte suprafeţe, altele decât cele de la alin. (8), astfel:

a) imobilul prevăzut la alin. (7) lit. a)
Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -	Impozitul pe teren, conform alin. (3) lit. a) - lei/ha -	Impozitul pe teren datorat (lei)
0	1	2	3	4
1.	Teren cu construcţii	0,0350	Vezi alin. (8) lit. a) subpct. (i)
2.	Teren arabil	0,0300	Vezi alin. (8) lit. b) subpct. (i)
b) imobilul prevăzut la alin. (7) lit. b)
Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -	Impozitul pe teren, conform alin. (3) lit. b) - lei/ha -	Impozitul pe teren datorat (lei)
0	1	2	3	4
1.	Teren arabil	0,0200	93	1,8600
2.	Păşune	0,0300	84	2,5200
3.	Fâneaţă	0,1900 – 0,0100 = 0,1800	84	15,1200
TOTAL rând 1 + ... + 3 din coloana 4				19,5000

c) imobilul prevăzut la alin. (7) lit. c)
Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -	Impozitul pe teren, conform alin. (3) lit. b) - lei/ha -	Impozitul pe teren datorat (lei)
0	1	2	3	4
1.	Teren arabil	0,0350	93	3,2550
2.	Păşune	0,0200	84	1,6800
TOTAL rând 1 + 2 din coloana 4				4,935

(10) Contribuabilul prevăzut la alin. (7) datorează următorul impozit pe teren:

Nr. crt.	Impozitul pe teren datorat, potrivit prevederilor alin. (4) şi (5)	Impozitul pe teren datorat - TOTAL (lei)
0	1	2
1.	alin. (8) lit. a) subpct. (i)	518,4550
2.	alin. (8) lit. b) subpct. (i)	444,3900
3.	alin. (8) lit. b) subpct. (ii)	115,0400
4.	alin. (9) lit. a)	0
5.	alin. (9) lit. b)	19,5000
6.	alin. (9) lit. c)	4,9350
IMPOZITUL PE TEREN DATORAT - TOTAL		1.102,32 = 1.102

(11) Exemplu de calcul III a)Un contribuabil deţine într-o unitate administrativ-teritorială, potrivit nomenclaturii stradale, la aceeaşi adresă, un teren în suprafaţă de 0,1110 ha, având următoarele categorii de folosinţă:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -
0	1	2
1.	Teren cu construcţii	0,0600
2.	Teren arabil	0,0230
3.	Păşune	0,0280

b)suprafaţa de 0,0600 ha a terenului prevăzut în tabelul de la lit. a) la nr. crt. 1 se înmulţeşte cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal;c)cei 400 m², calculaţi o singură dată, ţinând seama de prevederile art. 465 alin. (2) şi (2¹) din Codul fiscal, precum şi de cele ale pct. 83 alin. (3), se constituie din suprafeţele având categoriile de folosinţă evidenţiate, în tabelul următor:

Nr. crt.	Categoria de folosinţă, potrivit înregistrărilor efectuate în registrul agricol	Suprafaţa - ha -
0	1	2
1.	Teren arabil	0,0230 – 0,0120 = 0,0110
2.	Păşune	0,0280

d)diferenţa de 0,0110 ha, prevăzută la nr. crt. 1 în tabelul de la lit. c), de la categoria de folosinţă «Teren arabil» se impozitează/taxează potrivit prevederilor art. 465 alin. (3)-(5) din Codul fiscal. (12) În cazul coproprietarilor, pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 465 alin. (2)-(5) din Codul fiscal, se au în vedere întocmai precizările punctului 83, precum şi ale prezentului punct, în sensul că, pentru determinarea impozituluipe teren, se iau în calcul suprafeţele de teren potrivit cotelor-părţi deţinute de fiecare coproprietar în parte, astfel: a)dacă prin actul de proprietate sau prin registrul agricol sunt menţionate cotele-părţi, în funcţie de acestea, aplicându-se în mod corespunzător prevederile art. 465 alin. (2)-(5), din Codul fiscal;b)dacă prin actul de proprietate sau prin registrul agricol nu sunt menţionate cotele-părţi, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 465 alin. (2)-(5), din Codul fiscal.15. La punctul 85, litera A se modifică şi va avea următorul cuprins: A. O unitate administrativ-teritorială (UAT) deţine în proprietate un teren pe care îl dă în administrare unei persoane de drept public (A), care îl închiriază ulterior unei persoane de drept privat (B), care la rândul ei îl închiriază unei/unor terţe persoane (C). 16. La punctul 85, după litera D se introduce o nouă literă, litera E, cu următorul cuprins: O unitate administrativ-teritorială închiriază un teren în suprafaţă de 100 mp, situat în intravilan zona A, rangul 0 şi înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, unei terţe persoane pentru o perioadă de 2 ore/zi timp de 3 săptămâni. Prin hotărârea consiliului local, în baza prevederilor art. 465 alin. (2) din Codul fiscal, nivelul impozitului pe teren se stabileşte la 9.500 lei/ha.Conform pct. 67 alin. (3) taxa pe teren se calculează astfel: Taxa = (0,0100 ha x 9.500 lei/ha/365 zile) x (7 zile x 3 săptămâni) x (2h/24 h) = 0,2603 x 21 x 0,0833 = 0,4553 = 1 leu 17. La punctul 92, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, dare în administrare sau în folosinţă ce se referă la perioade mai mici de o lună, la declaraţia privind taxa pe teren se anexează o situaţie centralizatoare şi copiile contractelor de concesiune, închiriere, dare în administrare sau în folosinţă din care reies suprafaţa şi categoria de folosinţă a terenului. 18. La punctul 101, alineatele (2)-( 4 ) şi ( 7 )-(10) se modifică şi vor avea următorul cuprins :(2) În cazul unui proprietar, persoană fizică sau persoană juridică, de mijloc de transport care face obiectul înmatriculării/ înregistrării în România şi care înstrăinează/dobândeşte mijlocul de transport prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, organul fiscal are obligaţia înregistrării actului de înstrăinare-dobândire în registrul prevăzut la alin. (1).Documentele translative ale dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport încheiate anterior datei de 1 ianuarie 2016 se utilizează şi după această dată în relaţia cu autorităţile/ instituţiile/serviciile publice centrale sau locale, după caz. (3) Actul de înstrăinare-dobândire a mijlocului de transport, în cazul în care ambele părţi au domiciliul fiscal în România, se prezintă de persoana care înstrăinează, în original, precum şi 4 fotocopii ale acestuia, cu menţiunea «Conform cu originalul». Cele 5 exemplare sunt utilizate după cum urmează:a)exemplarul original rămâne la persoana care dobândeşte; b)un exemplar rămâne în arhiva organului fiscal local la care este luată în evidenţa fiscală persoana care înstrăinează; c)un exemplar rămâne la persoana care înstrăinează proprietatea; d)un exemplar, pe care se înscrie şi de către organul fiscal de la domiciliul dobânditorului numărul de înregistrare din registrul prevăzut la alin. (1), se depune la organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport; e)un exemplar se depune la organul fiscal local unde îşi are domiciliul fiscal persoana care dobândeşte proprietatea. (4) În cazul unui mijloc de transport înstrăinat de către o persoană fizică cu domiciliul fiscal în România unei persoane fizice sau unei persoane juridice, după caz, care nu are domiciliul fiscal în România, persoana care înstrăinează prezintă actul de înstrăinare-dobândire a mijlocului de transport, în original, precum şi 3 fotocopii ale acestuia, cu menţiunea «Conform cu originalul», sub semnătura ambelor părţi, menţionând, lizibil şi olograf, identitatea fiecărei persoane semnatare, pe fiecare din acestea înscriindu-se numărul de înregistrare din registrul prevăzut la alin. (1) de către organul fiscal de la domiciliul fiscal al persoanei care înstrăinează. Cele 4 exemplare sunt utilizate după cum urmează:a)exemplarul original rămâne la persoana care dobândeşte; b)un exemplar rămâne în arhiva organului fiscal local la care este luată în evidenţa fiscală persoana care înstrăinează; c)un exemplar rămâne la persoana care înstrăinează proprietatea; d)un exemplar se depune la organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ...........(7) Pe baza actului de înstrăinare-dobândire, organul fiscal local unde se afla înregistrat mijlocul de transport înstrăinat scoate din evidenţele fiscale mijlocul de transport respectiv.În cazul dobândirii unui mijloc de transport pe bază de factură emisă de un operator economic din România sau din alt stat, precum şi în cazul dobândirii unui mijloc de transport din alt stat decât România pe baza altor documente emise din statul de provenienţă, proprietarii dobânditori declară la organul fiscal local de domiciliu mijloacele de transport, anexând copii ale documentelor certificate «Conform cu originalul», precum şi cu menţiunea «Documentele anexate sunt corecte şi complete, conforme cu realitatea», sub semnătura contribuabilului, iar în cazul documentelor completate în altă limbă decât româna, şi copii ale documentelor traduse în limba română de către un traducător autorizat. Factura este actul de înstrăinare-dobândire, iar prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (8) Organul competent cu înmatricularea/înregistrarea/ radierea mijloacelor de transport transmite, anual, în format electronic, organului fiscal local o situaţie centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială.Periodicitatea comunicării informaţiilor poate fi lunară, conform înţelegerii părţilor. Organele fiscale locale transmit, în condiţii de reciprocitate, informaţiile înregistrate în evidenţa proprie în luna precedentă: a)conform înţelegerii părţilor, către organele competente cu înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport; b)către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul contribuabilii dobânditori de mijloace de transport sau în care şi-au schimbat domiciliul sau reşedinţa contribuabilii proprietari de mijloace de transport. (9) Pentru realizarea schimbului de informaţii dintre organele fiscale locale şi organele competente cu înmatricularea/radierea mijloacelor de transport se pot încheia protocoale pentru a optimiza şi eficientiza schimbul de informaţii. Schimbul de informaţii este reciproc. Schimbul de informaţii se face utilizând orice canale de comunicare, inclusiv accesul online în bazele de date, în funcţie de capacitatea tehnică a părţilor, cu asigurarea securităţii accesului şi informaţiilor, precum şi cu asigurarea integrităţii informaţiilor.(10) Registrul, formularul tipizat privind înstrăinarea-dobândirea mijloacelor de transport şi protocolul-cadru pentru realizarea schimbului de informaţii dintre organele fiscale locale şi organele competente privind înmatricularea/înregistrarea/ radierea mijloacelor de transport, respectiv instrucţiunile de aplicare, se aprobă prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului afacerilor interne. 19. După punctul 102 se introduce un nou punct, punctul 102¹, cu următorul cuprins: (102¹) În aplicarea prevederilor art. 469 alin. (1) lit. a)-d) din Codul fiscal, în cazul mijloacelor de transport aflate în coproprietate, scutirea de impozit pe mijloacele de transport se acordă corespunzător cotei-părţi din dreptul de proprietate asupra respectivului mijloc de transport.20. Punctul 123 se modifică şi va avea următorul cuprins: 123. La înstrăinarea unui mijloc de transport în cursul anului, proprietarul acestuia, potrivit art. 10 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere, în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare, transmite dobânditorului cartea de identitate a vehiculului, urmând ca apoi cumpărătorul să declare mijlocul de transport la organul fiscal local pe raza căruia are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, în termen de 30 de zile de la data actului de dobândire şi să înmatriculeze/înregistreze pe numele său mijlocul de transport la autorităţile competente. Actul de înstrăinare-dobândire se înregistrează în registrul prevăzut la pct. 101.21. La punctul 124, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2) Pentru mijloacele de transport dobândite de către contribuabili până la 31 decembrie a anului curent, care au fost înmatriculate/înregistrate în România anterior dobândirii, contribuabilii dobânditori datorează impozitul pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor anului curent, chiar dacă nu l-au înmatriculat/înregistrat pe numele lor, după data de 31 decembrie. 22. La punctul 135, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) La încetarea contractului de leasing financiar la termenul scadent în contract, locatarul care optează pentru achiziţionarea vehiculului are obligaţia depunerii la organul fiscal competent a documentelor aferente transferului proprietăţii, respectiv dovada plăţii facturii valorii reziduale şi o dovadă a achitării tuturor eventualelor debite restante emisă de locator. Anualitatea impozitării ia în considerare data facturii reziduale şi a documentelor care dovedesc transferul proprietăţii. 23. La punctul 139, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) În sensul aplicării art. 474 alin. (1)-(4) din Codul fiscal, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, unde este amplasat terenul, cu excepţia certificatului de urbanism emis de către consiliul judeţean, caz în care un procent de 50% se constituie venit la bugetul local al judeţului. La nivelul municipiului Bucureşti, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.24. La punctul 144, alineatul (1) se abrogă. 25. Punctul 150 se modifică şi va avea următorul cuprins: 150. (1) Prestatorul de servicii de reclamă şi publicitate evidenţiază în conturi analitice, în mod distinct, taxa de servicii de reclamă şi publicitate datorată pe fiecare municipiu, oraş, comună, sector în parte, pe raza căruia se realizează serviciul de publicitate, situaţie pe care o transmite persoanei care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate.
(2) Pe baza situaţiei primite de la prestatorul de servicii de reclamă şi publicitate, beneficiarul serviciilor de reclamă şi publicitate depune declaraţia de impunere şi varsă taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă şi publicitate. 26. La punctul 161, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)în vederea asigurării resurselor financiare pentru promovarea turistică, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot institui taxe speciale, ca de exemplu: pentru cazarea în structuri de cazare, de agrement sau pentru alte activităţi turistice, stabilite prin hotărâre a consiliului local, în limitele şi în condiţiile legii; 27. La punctul 171, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) În aplicarea art. 495 din Codul fiscal, pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc următoarele reguli:a)persoanele fizice care au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la 31 martie 2016. Depun declaraţii şi persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă la adresa cărora nu se desfăşoară nicio activitate economică; b)declaraţiile depuse de persoanele menţionate la lit. a) vor fi însoţite de unul dintre următoarele documente: (i) raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, care reflectă valoarea clădirii ulterioară datei de 1 ianuarie 2011;

	(ii)	procesul-verbal de recepţie finală, din care reiese valoarea clădirii, în cazul unei clădiri finalizate în ultimii 5 ani;
	(iii)	actul de dobândire a dreptului de proprietate asupra unei clădiri, în ultimii 5 ani, din care reiese valoarea clădirii; în cazul în care valoarea clădirii nu se
evidenţiază distinct, impozitul pe clădiri se va stabili la valoarea totală din actul respectiv;

c)nu se depun documentele prevăzute la lit. b) în cazul clădirilor cu destinaţie mixtă:

	(i)	dacă la adresa clădirii nu se desfăşoară nicio activitate economică;
	(ii)	dacă la adresa clădirii se desfăşoară activitate economică, suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct şi cheltuielile cu utilităţile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică;

d)persoanele juridice care deţin în proprietate clădiri au obligaţia să depună declaraţii, până la 31 martie 2016, în care se menţionează destinaţia clădirii, la care pot anexa unul din următoarele documente:

	(i)	raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, care reflectă valoarea clădirii la data de 31 decembrie 2015;
	(ii)	procesul-verbal de recepţie finală, din care reiese valoarea clădirii, în cazul unei clădiri finalizate în ultimii 3 ani;
	(iii)	actul de dobândire a dreptului de proprietate asupra unei clădiri, în ultimii 3 ani, din care reiese valoarea clădirii; în cazul în care valoarea clădirii nu se evidenţiază distinct, impozitul pe clădiri se va stabili la valoarea totală din actul respectiv;

e)în cazul în care persoanele juridice nu depun declaraţia menţionată la lit. d), se aplică prevederile art. 493 din Codul fiscal, iar clădirile vor fi considerate că au destinaţie nerezidenţială, valoarea impozabilă a acestora fiind ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal. Articolul IIContravenţia prevăzută la pct. 171 alin. (1) lit. b), precum şi limitele contravenţiilor prevăzute la pct. 171 alin. (1), din titlul VIII al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta hotărâre, se aplică în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul IIIAnexele nr. 10, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 23, 26 şi 45 din titlul VIII al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-7, 9-11 la prezenta hotărâre. Articolul IVDupă anexa nr. 22 din titlul VIII al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce o nouă anexă, anexa nr. 22¹, având conţinutul prevăzut în anexa nr. 8 la prezenta hotărâre. Articolul VLa data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie 1992. Articolul VIHotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 22 din 13 ianuarie 2016, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ Contrasemnează: Ministrul finanţelor publice, Anca Dana Dragu Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile Dîncu Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă p. Ministrul sănătăţii, Corina Silvia Pop, secretar de stat Ministrul energiei, Victor Vlad Grigorescu ANEXA Nr. 1( Anexa nr. 10 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)

Nr. de înregistrare .......

Data ........ .........

CERERE pentru acordarea autorizaţiei de antrepozit fiscal (ataşaţi numărul suplimentar de pagini necesar pentru a asigura informaţiile complete)

I. INFORMAŢII PRIVIND ANTREPOZITARUL AUTORIZAT PROPUS
1. Numele
2. Adresa	Judeţul ........ ........, sectorul ........ ..........., localitatea ........ ................ ........ .............., str. ........ ................ .......... nr. ........., bl. ......., sc. ...., et. ...., ap. ....., cod poştal ............... .
3. Telefon
4. Fax
5. Adresa de e-mail
6. Codul de identificare fiscală
7. Numele şi numărul de telefon ale reprezentantului legal sau ale altei persoane de contact
8. Activităţile economice desfăşurate în România
9. Numele, adresa şi codul de identificare fiscală ale persoanei afiliate cu antrepozitarul
10. Dacă antrepozitarul autorizat este persoană juridică: numele, adresa şi codul numeric personal ale fiecărui administrator
11. Cazierele judiciare ale administratorilor şi cazierul judiciar al persoanei juridice
12. Anexaţi un certificat constatator, eliberat de oficiul registrului comerţului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, precum şi copia certificatului de înregistrare eliberat potrivit reglementărilor legale în vigoare
II. INFORMAŢII PRIVIND ANTREPOZITUL FISCAL (pentru fiecare antrepozit fiscal se depun separat câte o parte a II-a, precum şi alte informaţii necesare)
1. Adresa antrepozitului fiscal	Judeţul ........ ........, sectorul ........ ..........., localitatea ........ ................ ........ .............., str. ........ ................ .......... nr. ........., bl. ......., sc. ...., et. ...., ap. ....., cod poştal ................
2. Descrierea activităţilor ce urmează a se desfăşura în antrepozitul fiscal (inclusiv natura activităţilor şi tipurile de produse accizabile)
3. Arătaţi dacă anterior a fost respinsă, revocată sau anulată vreo autorizaţie de antrepozit fiscal pentru locul respectiv.
4. Enumeraţi tipurile de produse accizabile produse şi/sau depozitate în locul respectiv în fiecare din ultimele 12 luni (dacă este cazul), precum şi tipurile şi cantităţile estimate pentru fiecare dintre următoarele 12 luni. Tipurile de produse accizabile urmează a fi detaliate în funcţie de acciza unitară pe produs. Codificarea tipurilor de produse	Tip produs (denumire produs).....- (cod şi subcod) ..... Tip produs (denumire produs) .....- (cod şi subcod) ..... ........ ................ ................ Tip produs (denumire produs) .....- (cod şi subcod).....

5. În cazul unui loc care urmează a fi folosit exclusiv pentru depozitarea produselor accizabile, specificaţi capacitatea maximă de depozitare (cantitatea de produse accizabile care poate fi depozitată la un moment dat în locul respectiv).
6. Anexaţi un plan de amplasare a antrepozitului fiscal.
7. Anexaţi copiile licenţelor, autorizaţiilor sau avizelor privind desfăşurarea activităţilor din antrepozitul fiscal.
8. Dacă locul se află în proprietatea antrepozitarului autorizat, anexaţi copia actelor de proprietate.
9. Dacă locul se află în proprietatea altei persoane, anexaţi următoarele: - copia contractului de leasing sau deţinerii sub orice formă legală; - o declaraţie semnată de proprietar care confirmă permisiunea de acces pentru personalul cu atribuţii de control.
III. INFORMAŢII PRIVIND GARANŢIA
1. Tipul de garanţie propusă
2. Suma propusă pentru garanţia pentru fiecare antrepozit fiscal (şi descrierea metodei de calcul)
3. În cazul unui depozit în bani, anexaţi scrisoarea de bonitate bancară.
4. În cazul unei garanţii bancare, anexaţi următoarele: - numele, adresa şi telefonul garantului propus; - declaraţia garantului propus cu privire la intenţia de a asigura garanţia bancară pentru o sumă şi perioadă de timp specificate (scrisoare de garanţie bancară).

Cunoscând dispoziţiile art. 326 privind falsul în declaraţii din Codul penal, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.Numele şi prenumele ........ ................ ........ ........ ................ ........ Semnătura solicitantului Data ........ ............... ........ ................ ............ ANEXA Nr. 2( Anexa nr. 16 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)Denumirea antrepozitului fiscal ........ ................ ................ ........ Cod accize ........ ................ ................ ................ ......... Localitatea ........ ................ ........ ........., judeţul/sectorul ............... Str. ........ ................ ................ .......... nr. ........ ........... Cod poştal ........ ................ ................ ............... Domiciliul fiscal ........ ................ ................ ............... SITUAŢIA privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de produse energetice în luna ........ ...........anul ........ .........

Cod produs accizabil

Cod NC

U.M.

Stoc iniţial (A)

Cantităţi produse (B)

Intrări (C)

Ieşiri

Autoconsum (F)

Stoc final (G)

Diferenţa (H)

Achiziţii interne (RO)

Alte achiziţii (UE)

Import

Cu accize (D)

Fără accize (E)

Cu accize

Fără accize

Regim suspensiv

Scutiri

Teritoriul naţional

U.E.

Export

Cantităţile de produse se exprimă în tone. Prin excepţie, în cazul materiilor prime având codul de produs S300, cantităţile se exprimă în hectolitri alcool pur. A - cantităţile de produse existente în antrepozit la începutul perioadei şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatea de produse fabricate în antrepozit pe parcursul perioadei care se consideră finite; C - cantităţile de produse intrate în regim suspensiv de accize în antrepozit. Se va avea în vedere data din raportul de primire; D - ieşiri cu accize - cantităţile de produse eliberate în consum; E - cantităţile fiecărui produs ieşit în regim suspensiv de accize sau în regim de scutire de la plata accizelor pentru consum; E - ieşiri fără accize - cantităţile fiecărui produs ieşit în regim suspensiv sau în regim de scutire de la plata accizelor; F - autoconsum - cantităţile de produse consumate sau utilizate în cadrul antrepozitului fiscal; G - stocul final - cantităţile pe fiecare tip de produs existente în antrepozit la sfârşitul lunii; diferenţa (H) = stoc iniţial (A) + cantităţi produse (B) + intrări (C) – ieşiri (D + E) – autoconsum (F) – stoc final (G) Data ........ ................ ........ ......... Conducătorul antrepozitului fiscal ........ ................ ......... Semnătura ........ ............... ANEXA Nr. 3( Anexa nr. 17 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)Denumirea antrepozitului fiscal ........ ................ ................ ........ Cod accize ........ ................ ................ ................ ................ ........ Localitatea ........ ................ ........ ........., judeţul/sectorul ............... Str. ........ ................ ................ ........ .............. nr. ........ ........... Cod poştal ........ ................ ................ ............. Domiciliul fiscal ........ ................ ........ .............. SITUAŢIA privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de depozitare în luna .............. anul .....

Cod produs accizabil

Cod NC

Concentraţie grad alcoolic

Grade Plato mediu

U.M.

Stoc iniţial (A)

Intrări

Ieşiri

Utilizate în activitatea proprie (G)

Stoc final (H)

Diferenţa (I)

Regim suspensiv (B)

Produs din activitatea proprie (C)

Cantităţi pentru amestec (D)

Cu accize (E)

Fără accize (F)

Achiziţii interne (RO)

Alte achiziţii (UE)

Import

Regim suspensiv

Scutire/ Exceptare

Teritoriul naţional

U.E.

Export

Cantităţile de produse vor fi exprimate în hl pentru grupele de produse accizabile S, W, I, B, mii bucăţi sau kg pentru T, tone pentru E. A - cantităţile de produse existente în antrepozit la începutul perioadei şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantităţile de produse intrate în regim suspensiv în antrepozit. Se va avea în vedere data din raportul de primire; C - cantităţi de produs din activitatea proprie, utilizate pentru amestec; D - cantităţi de aditivi, biocombustibili pentru încălzire şi biocarburanţi prevăzuţi la pct. 21 alin. (3), precum şi marcatori şi coloranţi prevăzuţi la pct. 156; E - ieşiri cu accize - cantităţile de produse eliberate în consum; E - ieşiri fără accize - cantităţile fiecărui produs ieşit în regim suspensiv de accize sau în regim de scutire/exceptare de la plata accizelor; G - cantităţile de produse consumate sau utilizate în cadrul antrepozitului fiscal. Rubricile C, D, G se completează doar în cazul antrepozitelor de depozitare produse energetice l; H - stoc final - cantităţile pe fiecare tip de produs existente în antrepozit la sfârşitul lunii; diferenţa (I) = stoc iniţial (A) + intrări (B + C + D) – ieşiri (E+ F) – (G) – stoc final (H) Coloana „Grade Plato mediu" se va completa numai în cazul berii - dacă berea prezintă diverse grade Plato, se înscrie grade Plato mediu; De exemplu: 1.000 hl bere de 12 grade Plato; 2.000 hl bere de 13 grade Plato; 3.000 hl de bere de 14 grade Plato (1.000 x 12) + (2.000 x 13) + (3000 x 14) Grade Plato mediu = 1.000 + 2.000 + 3.000 = 13,33 Data ........ ................ ........ ......... Conducătorul antrepozitului fiscal ........ ................ ................ Semnătura ........ ............... ANEXA Nr. 4*)( Anexa nr. 18 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal) *) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 5( Anexa nr. 19 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)Denumirea destinatarului înregistrat/reprezentantului fiscal/importator autorizat ........ ................ ................ ................ ................ ............... Cod accize/Cod identificare fiscală ........ ................ .......... Localitatea ........ ........ ............., judeţul/sectorul ........ .......... Str. ........ ................ ................ ........ ............... nr. ....... bl. ......, sc. ....., et. ......, ap. ......, cod poştal ............... SITUAŢIE CENTRALIZATOARE privind achiziţiile/importurile de produse accizabile în luna ........ ............. anul ............

Document

Provenienţa (2)

Cod accize expeditor

Cod produs accizabil

Codul NC al produsului

Starea produsului (vrac/ îmbuteliat) (V/Î)

Densitate la 15°C kg/l (3)

Concentraţie grad alcoolic (4)

Grad Plato (5)

Recipienţi

Cantitate

Acciza datorată - mii lei -

Tip (1)

Număr

Data achiziţiei

Capacitate nominală

nr.

kg

litri

mii bucăţi

(1) e-DA; declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie.
(2) Se va înscrie indicativul SM de expediere/ statul din care este efectuat importul.
(3) Se va completa numai în cazul produselor energetice.
(4) Se va completa numai în cazul alcoolului şi băuturilor alcoolice.
(5) Se va completa numai în cazul berii.

RECAPITULAREA PERIOADEI
Cod produs accizabil	Codul NC al produsului	U.M.	Vrac/Îmbuteliat (V/Î)	Stoc la începutul lunii	Cantitatea intrată	Surplus pe parcursul lunii	Pierderi	Stoc efectiv	Diferenţa (+) sau (–)

Numele şi prenumele ........ ................ ........ ............ Semnătura ........ ................ ................ ........ ........... Data ........ .............. ANEXA Nr. 6( Anexa nr. 20 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)Nr. ........ ............. din ........ ........ CERERE privind acordarea autorizaţiei de importator autorizat/expeditor înregistrat Societatea ........ ................ ........ ............, cu sediul social în ........ ........ ........., str. ........ ................ ........ .......... nr. ........., înregistrată în registrul comerţului la nr. ............. din data de ..............., codul de identificare fiscală ........ ................ ........ .........., telefon ........ ........, fax ........ .........., e-mail ........ ........ ........., reprezentată prin ........ ........ .........., domiciliat în ........ ........ ............, str. ........ ................ nr. ......., bl. ......., sc. ......, et. ....., ap. ...., sectorul ......., judeţul ........ ................ ................ ........, posesorul buletinului/cărţii de identitate seria ........... nr. .........., eliberat/ă de ........ ................ ..............., având funcţia de........ ........ ..............., solicit eliberarea autorizaţiei de importator autorizat/expeditor înregistrat pentru următoarele produse: 1. ........ ................ ................ ........ 2. ........ ................ ................ ........ 3. ........ ................ ........ .............. . Documente de anexat: a)certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din care să rezulte capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, precum şi o copie de pe certificatul de înmatriculare sau certificatul de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, după caz, atât pentru expeditorul înregistrat, cât şi pentru importatorul autorizat; b)cazierele judiciare ale administratorilor şi cazierul judiciar al persoanei juridice, eliberate de instituţiile abilitate din România atât pentru expeditorul înregistrat, cât şi pentru importatorul autorizat; c)declaraţie privind forma de constituire a garanţiei, atât pentru expeditorul înregistrat, cât şi pentru importatorul autorizat; d)declaraţie pe propria răspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Uniunii Europene, atât pentru expeditorul înregistrat, cât şi pentru importatorul autorizat; e)lista produselor accizabile şi cantităţile estimate a fi importate la nivelul unui an şi codul NC al produselor, în cazul importatorului autorizat; f)lista produselor accizabile şi cantităţile estimate a fi expediate în regim suspensiv de accize la nivelul unui an, codul NC al produselor şi codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, în cazul expeditorului înregistrat; g)contractele încheiate direct între importator şi furnizorul extern sau reprezentantul acestuia. În cazul în care contractul este încheiat cu un reprezentant al furnizorului extern, se prezintă o declaraţie a producătorului extern care să ateste relaţia contractuală dintre acesta şi furnizorul extern al deţinătorului de autorizaţie de importator, în cazul importatorului autorizat; h)contractele încheiate direct cu beneficiarul produselor accizabile deplasate în regim suspensiv de accize care poate fi un antrepozitar autorizat în România sau în alt stat membru ori un destinatar înregistrat din alt stat membru, în cazul expeditorului înregistrat; i)contractele încheiate direct cu beneficiarul dintr-o ţară terţă sau dintr-un teritoriu terţ, precum şi declaraţia pe propria răspundere cu privire la locul de unde produsele accizabile părăsesc teritoriul Uniunii Europene, în cazul expeditorului înregistrat; j)declaraţie pe propria răspundere care să cuprindă o prezentare a operaţiunilor cu produse accizabile ce urmează a se desfăşura, în cazul expeditorului înregistrat.Data ........ ................ ........ Numele şi prenumele ........ ................ .......... Semnătura........ ................ ........... ANEXA Nr. 7( Anexa nr. 22 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE privind utilizarea produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (1) din Codul fiscal care nu se regăsesc la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, în unul dintre scopurile exceptate de la regimul de accizare prevăzute la art. 394 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) şi e) din Codul fiscal şi/sau utilizarea alcoolului etilic denaturat în unul dintre scopurile pentru care se acordă scutire indirectă de la plata accizelor prevăzute la art. 397 alin. (1) din Codul fiscalDenumire operator economic ........ .............. Sediul: ........ ................ ................ ................ Localitatea ........ ........ ..............., str. ........ ........ ............. nr. ......, bl. ......, sc. ......, et. ......, ap. ......, judeţul/sectorul .........., codul poştal ........ ........ ........., telefon/fax ........ ............ Numărul de înmatriculare în registrul comerţului/anul ........ ........... Codul de identificare fiscală ........ ................ ........ ......... Obiect principal de activitate ........ ........... cod CAEN ............... Subsemnatul, ........ ................ ........., legitimat prin CI/BI seria ...... nr. ............., eliberat(ă) de .............. la data de ..........., cod numeric personal nr. ..........., în calitate de reprezentant al ............., cunoscând dispoziţiile art. 326 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că*): produsele energetice aprovizionate potrivit avizului de însoţire nr. .........şi/sau facturii nr. .............., după caz, vor fi utilizate în regim de exceptare de la regimul de accizare potrivit art. 394 din Codul fiscal şi pct. 59 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal;*) Se bifează căsuţa corespunzătoare în funcţie de situaţia pentru care se depune declaraţia pe propria răspundere.  alcoolul etilic denaturat aprovizionat potrivit Avizului de însoţire nr. ...........şi/sau Facturii nr. ..........., după caz, va fi utilizat în regim de scutire indirectă de la plata accizelor potrivit art. 397 din Codul fiscal şi pct. 90 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal.Anexez la prezenta următoarele documente: 1. copia documentului de identitate; 2. dovada calităţii de reprezentant al ............. . Numele şi prenumele ........ ........ ............... Semnătura ........ ........ ............. Data ............... ANEXA Nr. 8( Anexa nr. 22¹ la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE privind utilizarea produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal care nu se regăsesc la art. 355 alin. (3) din Codul fiscal, în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzireDenumire operator economic ........ .......... Sediul: ................ Localitatea ........ ................ ........., str. ........ ........ .............. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .........., codul poştal ........ ........ ........., telefon/fax ........ ............ Numărul de înmatriculare în registrul comerţului/anul ........ ........... Codul de identificare fiscală ........ ................ ........ ......... Obiect principal de activitate ........cod CAEN ....... Subsemnatul, ........ ........ .............., legitimat prin CI/BI seria......nr. ........, eliberat(ă) de ......... la data de ......., cod numeric personal nr. ..........., în calitate de reprezentant al ........ .........., cunoscând dispoziţiile art. 326 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că produsele energetice aprovizionate potrivit avizului de însoţire nr. ........şi/sau facturii nr. .........., după caz, vor fi utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire, respectiv pentru ......... .Anexez la prezenta următoarele documente: a)copia documentului de identitate; b)dovada calităţii de reprezentant al ............. .Numele şi prenumele ........ ........ ............... Semnătura ........ ........ ............. Data ............... ANEXA Nr. 9( Anexa nr. 23 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)

	Nr. de înregistrare......	Data ........ ........ ...........
	Nr. de înregistrare în registrul special constituit la nivelul autorităţii vamale teritoriale ..............	Data ........ ........ ...........

NOTIFICARE privind utilizarea produselor energetice şi energiei electrice în exceptare de la regimul de accizare potrivit art. 394 din Codul fiscal/în regim de scutire de la plata accizelor potrivit art. 399 din Codul fiscal

1.	Numele operatorului economic
2.	Adresa	Localitatea ........ ........ .........., str. ........ ........ ........ nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .........., codul poştal ........., telefon/fax .........
3.	Telefon
4.	Fax
5.	Adresa de e-mail

6.	Codul de identificare fiscală
7.	Numele şi numărul de telefon ale reprezentantului legal sau ale altei persoane de contact
8.	Descrierea activităţii desfăşurate	Utilizare potrivit art. 394 din Codul fiscal    gaz natural cărbune şi cocs energie electrică Utilizare potrivit art. 399 din Codul fiscal     gaz natural cărbune/cocs energie electrică biocombustibili/ biocarburanţi  produse energetice prevăzute la pct. 94 alin. (3) lit. c) de la titlul VIII din normele metodologice
9.	Cantitatea de produse accizabile estimată a fi utilizată
10.	Copiile licenţelor, autorizaţiilor sau avizelor privind activitatea desfăşurată - anexa nr. 1 la prezenta declaraţie
11.	Documentele prevăzute la pct. 113 alin. (7) de la titlul VIII din normele metodologice - anexa nr. 2 la prezenta declaraţie*)

*) Se depun numai pentru utilizarea biocombustibililor şi biocarburanţilor în stare pură. Numele şi prenumele ........ ........ ............... Semnătura ........ ........ ............. ANEXA Nr. 10( Anexa nr. 26 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)Denumirea utilizatorului final/cod utilizator ........ ................ ................ ................ ................ ........ ........... Cod utilizator punct de lucru ........ ................ ........ .............. Localitatea ........ ................ ........, judeţul/sectorul ........ ........ Str. ........ ................ ................ ........ ......... nr. ........ ........, bloc ....., sc. ......, et. ...., ap. ..., cod poştal ........ ........ ............. Domiciliul fiscal ........ ................ ................ ................ ........ SITUAŢIE CENTRALIZATOARE privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna ........ ............ anul ........ ............. Temei legal aferent facilităţii fiscale solicitate:

1. conform art. ... alin. ...... lit. ..... Cod fiscal - Autorizaţie nr. ........ ................ ................ 2. conform art. ... alin. ......lit. ..... Cod fiscal - Autorizaţie nr. ........ ................ ................ 3. conform art. ... alin. ...... lit. ..... Cod fiscal - Autorizaţie nr. ........ ................ ................ ........ ................ ................

1. ACHIZIŢII/LIVRĂRI PRODUSE ACCIZABILE
Document		Achiziţie/Livrare		Furnizor/ Beneficiar	Cod accize expeditor/ Cod identificare fiscală destinatar	Cod produs accizabil	Cod NC	Starea produsului	Densitate la 15șC kg/l	Concentraţie	Recipienţi		Cantitate
Tip	Nr./Serie/ ARC	Tip	Data								Capacitate nominală	Nr.	kg	litri
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15

(1) Factura/e-DA/DI/AIM (aviz de însoţire a mărfii)/NP (notă de predare); (3) pentru achiziţii se va înscrie „A", pentru livrări se va înscrie „L"; (6) în cazul utilizatorului final care comercializează produsele accizabile către alt utilizator final, se va înscrie codul de acciză al utilizatorului final; (9) se va menţiona V - produse în vrac sau I - îmbuteliat; (10) se completează numai în cazul produselor energetice; (12) se va completa numai în cazul alcoolului şi băuturilor alcoolice.

2. RECAPITULAREA ACHIZIŢIILOR/LIVRĂRILOR DE PRODUSE ACCIZABILE

Cod produs accizabil

Codul NC al produsului

Starea produsului

Stoc la începutul lunii

Cantitate intrată

Surplus pe parcursul lunii

Cantitate ieşită

Pierderi

Stoc la sfârşitul lunii

Diferenţe (+) sau (–)

Consum propriu

Producţie

Comercializare

kg

litri

kg

litri

kg

litri

kg

litri

kg

litri

kg

litri

kgl

litri

kg

litri

kg

litri

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

(18) Se va menţiona V - produse în vrac sau I - îmbuteliat; (25), (26) - cantitatea consumată în scopul pentru care a obţinut autorizaţia; (27),(28) – cantitatea comercializată în cazul utilizatorului final autorizat să comercializeze produsele către un utilizator final; (29), (30) - cantitatea utilizată în alte scopuri pentru care datorează accize.

3. RECAPITULAREA PRODUSE FINITE REALIZATE/LIVRATE*)
Codul NC al produsului	Stoc la începutul lunii		Cantitate realizată în luna de raportare		Cantitate expediată		Stoc la sfârşitul lunii		Diferenţe (+) sau (–)
	cant.	UM	cant.	UM	cant.	UM	cant.	UM	cant.	UM
37	38	39	40	41	42	43	44	45	46	47

*) Nu se completează de către operatorii economici beneficiari ai autorizaţiilor de utilizator final conform art. 397 din Codul fiscal.Diferenţa - cantităţile de produse finite stabilite după formula: stoc la începutul lunii + cantitate realizată în luna de raportare - cantitate expediată - stoc la sfârşitul lunii.

4. LIVRĂRI PRODUSE FINITE*)
Codul NC al produsului	Cantitate expediată		Destinatar
	cant	UM
48	49	50	51

*) Nu se completează de către operatorii economici beneficiari ai autorizaţiilor de utilizator final conform art. 397 din Codul fiscal. (51) - Se va înscrie codul ţării în cazul destinaţiei UE, EX în cazul exporturilor şi codul de identificare fiscală al destinatarului în cazul livrărilor naţionale.Numele şi prenumele ........ ................ ........ ............ Semnătura ........ ................ ........ ............ Data ........ ........ ......... ANEXA Nr. 11( Anexa nr. 45 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal)

Nr. de înregistrare ........ ........ .............

Data ........ ........ .............

CERERE privind acordarea autorizaţiei de operator economic cu produse supuse accizelor nearmonizate (ataşaţi numărul suplimentar de pagini necesar pentru a asigura informaţiile complete)

I. INFORMAŢII GENERALE
1. Numele
2. Adresa	Judeţul ............, sectorul .............., localitatea ..............., str. ........ ................ .......... nr. ........., bl. ......., sc. ...., et. ...., ap. ..... , cod poştal ............... .

3. Telefon
4. Fax
5. Adresa de e-mail
6. Codul de identificare fiscală
7. Numele şi numărul de telefon ale reprezentantului legal sau ale altei persoane de contact
8. Descrierea activităţilor economice desfăşurate în România
9. Numele, adresa şi codul fiscal ale persoanelor afiliate cu operatorul economic
10. Dacă operatorul economic este persoană juridică, numele, adresa şi codul numeric personal ale fiecărui administrator; se vor anexa şi cazierele judiciare ale administratorilor.
11. Arătaţi dacă operatorul economic (sau în cazul în care operatorul economic este persoană juridică, oricare dintre administratorii săi) a fost condamnat definitiv în ultimii 5 ani pentru infracţiunile prevăzute în legislaţia fiscală.		Da Nu  
12. Anexaţi confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de plătitor de accize, după caz.
13. Anexaţi copiile contractelor de achiziţie încheiate între operatorul economic şi partenerul extern sau ale contractelor de prestări servicii, după caz.
14. Anexaţi un certificat constatator, eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, precum şi copia certificatului de înregistrare eliberat potrivit reglementărilor în vigoare.
II. INFORMAŢII PRIVIND LOCUL UNDE URMEAZĂ SĂ FIE PRODUSE/RECEPŢIONATE PRODUSELE (pentru fiecare locaţie se depune separat câte o parte a II-a)
1. Adresa locului unde se produc/recepţionează produsele	Judeţul ............, sectorul .............., localitatea ..............., str. ........ ........ ............... nr. ........., bl. ......., sc. ...., et. ...., ap. ..... , cod poştal ............... .
2. Enumeraţi tipurile de produse accizabile ce urmează a fi produse/achiziţionate/importate, cantitatea de produse estimată a fi produsă/achiziţionată intracomunitar/importată la nivelul unui an.	 Lichid care conţine nicotină, cod NC 3824 90 96__ ml  Tutun cod NC 2403 99 90 conţinut în produse din tutun încălzit ..... kg
III. INFORMAŢII PRIVIND GARANŢIA
1. Tipul de garanţie propusă
2. Suma propusă pentru garanţie
3. În cazul unui depozit în numerar, anexaţi scrisoarea de bonitate bancară.
4. În cazul unei garanţii bancare, anexaţi următoarele: - numele, adresa şi telefonul garantului propus; - declaraţia garantului propus cu privire la intenţia de a asigura garanţia bancară pentru o sumă şi perioadă de timp specificate (scrisoare de garanţie bancară).

Cunoscând dispoziţiile art. 326 privind falsul în declaraţii din Codul penal, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete......... ................ ........ ............ Numele şi prenumele ........ ................ ........ ............ ........ ................ ........ ............ Data