HOTARARE Nr. 1614 din 23 decembrie 2003
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind
producerea si valorificarea legumelor de camp
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 58 din 23 ianuarie 2004
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 29
din Legea nr. 312/2003 privind producerea si valorificarea legumelor de camp,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind
producerea si valorificarea legumelor de camp, prevazute in anexa care face
parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
p. Ministrul agriculturii,
padurilor, apelor si mediului,
Petre Daea,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea si valorificarea legumelor
de camp
CAP. 1
Criteriile de clasificare a legumelor de camp
Art. 1
(1) Clasificarea speciilor legumicole are la baza:
a) criterii botanice;
b) durata vietii plantelor;
c) particularitatile partii comestibile;
d) cerintele fata de factorii de mediu si tehnologiile aplicate;
e) capacitatea de mentinere a calitatii legumelor.
(2) Clasificarea botanica se bazeaza pe caracterele si pe insusirile
speciilor legumicole si zona lor de origine. In functie de aceste criterii,
speciile de legume sunt grupate in genuri, familii, ordine si altele asemenea,
caracterizate prin caractere si insusiri asemanatoare.
(3) Clasificarea dupa durata vietii plantelor se realizeaza dupa intervalul
de timp de la semanatul plantelor pana la obtinerea de noi seminte. In functie
de acest criteriu speciile legumicole se grupeaza in:
a) anuale;
b) bienale;
c) multianuale sau perene.
(4) Clasificarea in functie de partea comestibila a plantelor grupeaza
plantele legumicole in: legume radacinoase, legume frunzoase, legume de la care
se consuma petiolul frunzelor, legume pentru tulpini ingrosate, legume pentru
fructe, legume bulboase, legume de la care se consuma mugurii, legume de la
care se consuma inflorescentele, legume de la care se consuma lastarii etiolati
si altele asemenea.
(5) Clasificarea legumelor in functie de cerintele plantelor fata de
factorii de mediu si tehnologia aplicata cuprinde: legume radacinoase, legume
bulboase, legume verdeturi sau legume frunzoase, legume din grupa verzei,
legume solano-fructoase, legume pastaioase, legume bostanoase, plante aromatice
si condimentare, legume perene. Speciile de legume cuprinse in aceste grupe au
cerinte asemanatoare fata de factorii de vegetatie, iar tehnologia lor de
cultura este relativ asemanatoare.
(6) Clasificarea speciilor de legume in functie de capacitatea de mentinere
a insusirilor de calitate a recoltei este data de gradul de perisabilitate a
partii comestibile. In functie de acest criteriu distingem:
a) legume excesiv de perisabile;
b) legume foarte perisabile;
c) legume perisabile;
d) legume putin perisabile.
CAP. 2
Zonarea speciilor legumicole
Art. 2
(1) Prin zonarea speciilor legumicole se intelege repartizarea teritoriala
a culturilor de legume pe baza interdependentei unor factori care favorizeaza
sau limiteaza posibilitatile de valorificare a potentialului biologic,
imprimand legumiculturii un pronuntat caracter zonal.
(2) In Romania sunt delimitate 3 zone de producere a legumelor.
a) Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafata totala ocupata cu
legume - si asigura cele mai bune corelatii dintre cerintele speciilor - soiuri
si hibrizi de legume cu factorii naturali si cuprinde doua subzone:
- subzona I, cu un climat de stepa, cu 400 - 500 mm precipitatii anuale, cu
temperatura medie anuala de 10 - 11 grade C, cu soiuri in cea mai mare parte de
tip cernoziom si soluri aluvionare cu fertilitate ridicata sau soluri brun
deschise de stepa. Aceasta subzona acopera partea de sud-est a tarii - Campia
Bailestiului, Boianului, Burnasului si Baraganului, Lunca Dunarii si Dobrogea
si cuprinde judetele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, partea
de sud a judetului Buzau, Braila, Galati, Tulcea, Constanta si partea de sud a
judetului Mehedinti. Subzona I asigura conditii climatice si de irigare pentru
toate speciile legumicole si indeosebi pentru cele pretentioase la caldura:
ardei, patlagele vinete, tomate, castraveti, pepeni, fasole si altele asemenea;
- subzona a II-a, caracterizata prin precipitatii medii anuale cuprinse
intre 550 si 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5 - 11 grade C, umiditate
relativa de 65 - 75% si soluri de tip cernoziom, brune de padure, de lunca,
lacovisti si nisipuri solificate. Ocupa Campia de Vest a Banatului si Crisanei,
incluzand judetele Timis, Arad si Bihor. In aceasta subzona se pot cultiva
majoritatea speciilor legumicole.
b) Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei -
partea de nord a judetului Mehedinti, judetele Gorj si Valcea, Muntenia -
judetele Arges, Dambovita, Prahova si nordul judetului Buzau, Campia Moldovei
cu spatiul cuprins intre Siret si Prut si luncile aflate la confluenta cu unii
afluenti ai Siretului - judetele Vrancea, Bacau, Vaslui, Neamt, Iasi, Botosani
si Suceava, lunca Muresului, Ariesului, Somesului, cursul inferior al
Tarnavelor, valea Crisurilor, judetele Caras-Severin, Satu Mare si partial
Salaj, Bistrita-Nasaud, Cluj, Alba, Mures si Hunedoara. Din punct de vedere
climatic se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 9 - 10 grade C,
precipitatii medii anuale de 450 - 550 mm, umiditatea relativa de 65 - 80% .
Solurile predominante sunt cele brune. Zona a II-a ocupa circa 30% din
suprafata totala cultivata de legume, principalele culturi fiind cele din grupa
verzei, radacinoasele, bulboasele si tomatele.
c) Zona a III-a ocupa circa 20% din suprafata de legume a Romaniei si se
caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 8 - 8,7 grade C, precipitatii
medii anuale de 600 - 650 mm si o umiditate relativa medie a aerului cuprinsa
intre 57% si 65% . Zona a III-a acopera regiuni de dealuri din Transilvania - o
parte a judetelor Alba, Cluj, Salaj, Bistrita-Nasaud, Mures, Hunedoara si
judetele Brasov, Maramures, Sibiu si Covasna. Principalele tipuri de sol sunt
cele brune de padure slab sau mediu podzolite si aluvionare. In aceasta zona se
cultiva in special legumele radacinoase, varzoase si bulboase, iar in anumite
microzone se cultiva si castraveti, fasole de gradina si mazare de gradina.
(3) Microzonarea este un subsistem al zonarii care contureaza arealul unor
culturi legumicole la scara redusa. Microzonarea este impusa de amplitudinea
variatiei factorilor pedoclimatici si social-economici specifici unei zone.
In cadrul oricarei zone exista suprafete de teren care sunt avantajoase
pentru cultura legumelor dintr-o anumita categorie ca urmare a expozitiei sau
protejarii naturale.
La stabilirea microzonelor se tine cont, pe langa conditiile de mediu, si
de elementele social-economice, deoarece acestea se manifesta pregnant atat
prin gradul de specializare a fortei de munca, cat si prin puterea economica a
fiecarei proprietati agricole.
Lucrarile de zonare stau la baza concentrarii, profilarii si specializarii
productiei de legume.
(4) Delimitarea zonelor si actualizarea lucrarilor de zonare si microzonare
a speciilor de legume se efectueaza de Ministerul Agriculturii, Padurilor,
Apelor si Mediului impreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice
"Gheorghe Ionescu-Sisesti" si institutul de specialitate din domeniu,
prin colective de specialisti stabilite prin ordin al ministrului agriculturii,
padurilor, apelor si mediului.
CAP. 3
Definirea si caracteristicile produselor prelucrate
Art. 3
Organizarea comuna a pietelor de legume prelucrate se va realiza pentru
urmatoarele produse:
a) legumele congelate, neprelucrate sau preparate prin fierbere ori la
abur;
b) legumele provizoriu conservate cu ajutorul gazului de dioxid de sulf, in
apa sarata, in apa sulfurata sau cu ajutorul altor solutii de conservare, care
nu pot fi destinate in aceasta stare consumului imediat;
c) legumele uscate, intregi, taiate in bucati sau felii, macinate ori
pudra, fara a fi in alt fel prelucrate, cu exceptia cartofilor deshidratati in
mod artificial si care nu sunt destinati consumului uman;
d) ardeii dulci uscati, nemacinati si nezdrobiti;
e) legumele si alte parti de plante care urmeaza a fi conservate cu
ajutorul otetului sau acidului acetic;
f) tomatele preparate sau conservate altfel decat cu ajutorul otetului ori
acidului acetic;
g) ciupercile sau trufele preparate ori conservate altfel decat cu ajutorul
otetului sau acidului acetic;
h) alte legume preparate sau conservate altfel decat cu ajutorul otetului
sau acidului acetic, congelate;
i) alte legume preparate sau conservate altfel decat cu ajutorul otetului
sau acidului acetic, necongelate.
Art. 4
(1) Conservele de legume trebuie sa aiba gustul si mirosul placut, caracteristica
legumelor predominante, fara gusturi si mirosuri straine.
(2) Materiile prime si materialele auxiliare folosite la fabricarea
conservelor de legume trebuie sa corespunda standardelor de produs si
reglementarilor sanitare in vigoare.
(3) Din punct de vedere microbiologic, conservele de legume trebuie sa
corespunda normelor sanitare in vigoare.
(4) Continutul in metale grele si pesticide existente in produs trebuie sa
se incadreze in normele sanitare in vigoare.
Art. 5
Produsele destinate prelucrarii industriale a legumelor trebuie sa
corespunda Normelor privind calitatea legumelor proaspete si procesate in
Romania si standardelor de comercializare din Uniunea Europeana, care dobandesc
caracter de obligativitate.
CAP. 4
Conditiile de producere si valorificare a legumelor, pepenilor si
ciupercilor cultivate, in stare proaspata sau industrializata si normele de
comercializare
Art. 6
Directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a
municipiului Bucuresti transmit Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si
Mediului, la cererea acestuia, urmatoarele informatii despre legumele de camp:
a) notificare privind intentiile de cultivare, pe produs si, daca este
cazul, pe varietate - soi;
b) notificare privind insamantarile si rasadurile;
c) notificare privind suprafetele totale cultivate, pe produs si, daca este
posibil, pe varietate - soi;
d) notificare privind cantitatile anticipate si datele probabile de
recoltare, pe produs si, daca este posibil, pe varietate - soi;
e) notificari periodice privind cantitatile recoltate si stocurile
disponibile, pe varietate - soi;
f) informatii despre capacitatile de depozitare;
g) informatii privind alegerea semintelor ce urmeaza a fi folosite conform
destinatiei preconizate - piata de produse proaspete sau prelucrate industrial;
h) informatii privind comercializarea;
i) date specificate pentru inceputul recoltarii, amplasare si
comercializare;
j) calitatea minima si cerintele privind dimensiunile;
k) prepararea, prezentarea, ambalarea si marcarea in prima etapa de
comercializare;
l) indicarea originii produselor;
m) informatii privind protectia mediului;
n) folosirea de ingrasaminte artificiale si naturale;
o) folosirea de produse fitofarmaceutice si alte metode de protectie a
culturilor;
p) un continut rezidual maxim de produse fitofarmaceutice si ingrasaminte
in legume;
r) reguli de indepartare a produselor secundare si a materialelor uzate;
s) reguli de distrugere a produselor retrase de pe piata.
Art. 7
Organizarea comuna a pietei legumelor acopera urmatoarele produse:
a) tomate proaspete sau refrigerate;
b) ceapa, ceapa esalota, usturoi, praz si alte aliacee proaspete sau
refrigerate;
c) varza, conopida, gulii si alte legume comestibile din familia
brassicaceae, proaspete sau refrigerate;
d) salata si cicoare proaspete sau refrigerate;
e) morcovi, napi, sfecla de salata, barba caprei, telina, ridichi si alte
radacinoase comestibile similare, proaspete sau refrigerate;
f) castraveti si cornison, proaspeti sau refrigerati;
g) leguminoase in pastai sau boabe proaspete ori refrigerate;
h) alte legume, proaspete sau refrigerate;
i) pepeni galbeni, pepeni verzi, papaia proaspeti.
Art. 8
Comercializarea legumelor la export si a celor provenite din import se
realizeaza in baza legislatiei in vigoare si a acordurilor internationale sau
negocierilor comerciale multinationale.
Art. 9
(1) Produsele care nu corespund standardelor de calitate adoptate nu pot fi
expuse spre vanzare, livrate sau comercializate.
(2) In urmatoarele situatii unele produse nu sunt supuse obligatiei de
conformitate cu standardele de calitate sau cu unele dintre dispozitiile acestora:
a) produsele expuse sau oferite spre vanzare, livrate sau comercializate in
orice alt mod de catre cultivator in pietele angro, in special in pietele de
producatori situate in zona de productie;
b) produsele transportate din pietele angro catre unitatile de sortare,
pregatire si ambalare sau catre ariile de depozitare situate in aceeasi zona de
productie;
c) produsele vandute sau livrate de cultivator catre unitatile de sortare,
pregatire, ambalare sau catre ariile de depozitare ori transportate de la
exploatatia sa catre aceste unitati;
d) produsele transportate de la ariile de depozitare catre unitatile de
sortare, pregatire, ambalare.
(3) Urmatoarele produse se excepteaza de la respectarea standardelor de
calitate:
a) produsele transportate la unitatile de prelucrare;
b) produsele de pe exploatatia producatorului destinate uzului personal;
c) produsele dintr-o regiune data care sunt vandute prin comert cu
amanuntul in regiunea respectiva, pentru consumul local traditional, in urma
deciziei luate de Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic in Producerea si
Valorificarea Legumelor si Fructelor - ISCTPVLF.
Art. 10
In cazul in care, in urma unei crize puternice de legume pe piata ca urmare
a unor calamitati, si daca produsele furnizate cu respectarea standardelor de
calitate sunt insuficiente pentru a satisface cererea consumatorilor, pot fi
adoptate, in conditiile legii, masuri de derogare de la standardele aplicabile
pe o perioada limitata, cu aprobarea autoritatii competente.
Art. 11
(1) Informatiile solicitate prin standardele de calitate trebuie sa fie
prezentate in mod lizibil, intr-o pozitie vizibila pe una dintre partile
ambalajului, fie imprimate direct pe pachet, astfel incat sa nu poata fi sterse,
ori pe o eticheta ce este parte integranta din ambalaj si bine atasata
acestuia.
(2) Pentru produsele de legume si pepeni transportate in vrac si incarcate
direct in mijloacele de transport, informatiile solicitate prin standardele de
calitate sunt prezentate in documentele ce insotesc marfa sau sunt expuse
intr-un loc vizibil in interiorul mijloacelor de transport.
Art. 12
(1) In stadiul de comert cu amanuntul, in cazul in care produsele sunt
ambalate, informatiile specifice necesare trebuie sa fie lizibile si vizibile.
(2) Pentru produsele preambalate se indica greutatea neta, in plus fata de
informatiile prevazute de standardele comune de calitate. Pentru produsele
vandute in mod normal la bucata, cerinta de a indica greutatea neta nu se
aplica daca numarul articolelor poate fi observat clar si usor, putand fi
numarate din exterior, sau in cazul in care acest lucru nu poate fi realizat,
daca numarul este indicat pe eticheta.
(3) Legumele, pepenii si ciupercile comestibile pot fi prezentate spre
vanzare si neambalate, cu conditia ca vanzatorul cu amanuntul sa expuna, pe
langa produsele de vanzare, un anunt vizibil si lizibil care sa indice
informatiile caracteristice specificate in standardele de calitate cu privire
la:
a) varietate - soi;
b) originea produsului;
c) clasa din care face parte.
Art. 13
Legumele, pepenii si ciupercile comestibile care se supun standardelor de
calitate sunt acceptate pentru importul din tari din afara Uniunii Europene,
daca acestea respecta standardele de calitate sau cel putin standardele
echivalente ale acestora.
Art. 14
(1) Legumele, pepenii si ciupercile comestibile care se supun standardelor
de calitate sunt acceptate pentru export, daca acestea respecta standardele de
comercializare. Se pot face derogari de la standardele stabilite in conditiile
in care se respecta cerintele pietelor din tara de destinatie.
(2) Inainte de a parasi punctul vamal al tarii, produsele pentru export
sunt supuse unei verificari care sa ateste respectarea standardelor de
calitate.