HOTARARE Nr. 1840 din 28 octombrie 2004
pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1074 din 18 noiembrie 2004
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile
ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Inaintea titlului II se introduce titlul I "Dispozitii
generale", cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
TITLUL I
Dispozitii generale
[...]
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11
(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul
prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie
care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a
reflecta continutul economic al tranzactiei.
(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane afiliate, autoritatile fiscale
pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum
este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor
furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al
tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre
urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe
baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii
comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza
costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja
de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe
baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane
independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale
contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de
transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Norme metodologice:
1. Autoritatile fiscale din Romania pot, in scopul calcularii obligatiilor
fiscale ale persoanelor afiliate, sa reconsidere evidentele persoanei afiliate
din Romania, in scopul examinarii fiscale, daca in urma relatiilor speciale
dintre persoana afiliata romana si cea straina aceste evidente nu reflecta
profiturile reale impozabile ce provin din Romania. Nu se efectueaza
reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci cand tranzactiile dintre
asemenea persoane au loc in termeni comerciali de piata libera, precum si in
cazul tranzactiilor intre persoane juridice romane afiliate. Reconsiderarea
evidentelor se refera la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, in scopul
calcularii obligatiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea
evidentelor persoanelor afiliate nu se efectueaza atunci cand tranzactiile
dintre asemenea persoane au loc in termenii comerciali de piata libera,
respectiv ca tranzactii intre persoane independente.
In cazul in care Romania a incheiat o conventie de evitare a dublei
impuneri cu statul al carui rezident este persoana afiliata straina, aceasta
reconsiderare a evidentelor in scopul examinarii fiscale se efectueaza de catre
autoritatile romane prin coroborare cu <<Procedura amiabila>>
prevazuta in respectiva conventie. In acest sens, atunci cand Romania include
in profiturile unei persoane inregistrate in Romania si impune in consecinta
profiturile asupra carora o persoana rezidenta in alt stat a fost supusa
impunerii in statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt
profituri care ar fi revenit persoanei din Romania daca conditiile stabilite
intre cele doua persoane ar fi fost cele convenite intre persoanele
independente, statul de rezidenta al persoanei afiliate straine poate proceda
la modificarea corespunzatoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor
profituri.
La ajustarea profiturilor intre persoanele afiliate se au in vedere
termenele de prescriptie prevazute de legislatia interna a statelor in care
persoanele afiliate in cauza sunt rezidente, in cazul in care prin conventia de
evitare a dublei impuneri nu s-a prevazut altfel.
Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea
situatiilor financiare ale persoanelor afiliate.
La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor, autoritatile fiscale nu
vor tine cont de imprejurarile efective ce nu puteau fi cunoscute de catre
partile la tranzactie la data perfectarii acesteia si care, daca ar fi fost
cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de catre parti a valorii
tranzactiei.
Autoritatile stabilesc pretul de piata al acestor tranzactii aplicand metoda
utilizata de catre contribuabil, cu exceptia cazurilor in care prin metoda
utilizata nu se reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate
in cazul tranzactiei. In acest caz, autoritatile fiscale vor aplica cea mai
adecvata dintre metodele prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.
2. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una
dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de
transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
3. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la
tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se
desfasoara intre persoane independente.
4. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei
analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta,
atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de
bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel
pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe
piete, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri
sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi
punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de
livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate
recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile
convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile
(compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru
tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al
tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor
si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu
pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in
care cantitatile nu sunt comparabile se utilizeaza pretul de vanzare pentru
marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite.
Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in
minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
5. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea
costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de
activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in
cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este
reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii.
Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care
persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor
fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va
avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de
activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei
controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus.
In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de
persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru
fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale
fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie
controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus
profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In
completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost
castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
6. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de
revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu
cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de
profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat
de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret
(pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja
pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din
cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte
cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in
considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit
corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre
entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa
ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de
revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata
prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator
o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor
necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului
ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii
necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in
vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si
revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce
priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac
obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic
dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau
drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de
pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel
care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi
utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate
si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
7. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode
recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer emise de
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica se intelege metoda marjei
nete si metoda impartirii profitului.
8. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de
o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si
estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in
tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii
comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti
indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai
persoanelor independente, care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de
activitate.
In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele
dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti
in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata
si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe
piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
9. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile
efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente astfel incat nu este
posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea
profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau mai multor
tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate,
proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane
independente. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare
adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a
mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite
astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele
folosite de catre fiecare dintre parti.
10. In cazul compararii tranzactiilor intre persoane afiliate si cele
independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale,
nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in
masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al
obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi
avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare
participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce
participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si
echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
11. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane
afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea
stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt
stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de
vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea
efectiva a persoanelor afiliate, implicate in tranzactii supuse liberei
concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii
comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si
ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
12. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in
considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor,
marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt
folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane
independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si
distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer, privind: obligatiile,
termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea
riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si
riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
13. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal
se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a
fost incheiat contractul.
In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca
terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele
corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor
sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau
facilitati de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita),
in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii
auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si
acesti factori.
14. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal
nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii
competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt
stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de
produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
15. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul
tranzactiilor intre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in
primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi
incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite
pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite
domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile
se foloseste metoda <<cost-plus>>.
16. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele
persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute
sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in
care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele
grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile
efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile
castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza
cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se
presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii
comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie
de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare
persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane
afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea
si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si
servicii carora li s-a facut reclama.
17. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate
sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de
scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit
din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de
servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare
a creditului, respectiv imprumutului.
In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea
veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii
beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi
presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o
rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile
pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si
durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta
implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de
schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate
in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana
independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele
independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu:
clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui
contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
18. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este
necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala
obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in
tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc.
Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau
costuri asimilate dobanzilor.
19. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate
intelectuala in cadrul tranzactiilor intre persoane afiliate, autoritatile
fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un
comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile
stabilite de persoane afiliate.
In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt:
drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi
natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile
sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca
sunt incluse in pretul acestora.
20. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul
grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management,
control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau
regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar.
Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care
baza lor legala este relatia juridica care guverneaza forma de organizare a
afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati.
Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati
furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor
si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si
serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea
natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare
relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca
nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a
serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala,
persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor
lua in considerare si liniile directoare privind preturile de transfer, emise
de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica."
2. Titlul II "Impozitul pe profit":
1. Punctul 6 va avea urmatorul cuprins:
"6. Veniturile obtinute din activitati economice de catre
contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. e), f), g) si h) din Codul
fiscal si care sunt utilizate in alte scopuri decat cele expres mentionate la
literele respective se supun impozitarii cu cota prevazuta la art. 17 alin. (1)
din Codul fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile
obtinute se scad cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor
venituri."
2. Punctul 23 va avea urmatorul cuprins:
"23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli
efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate
ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza
documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de
distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si
cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii
proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI <<Taxa pe valoarea
adaugata>> din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe
valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe
valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in
scopul realizarii de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate,
potrivit legii."
3. Punctul 26 va avea urmatorul cuprins:
"26. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din
Codul fiscal cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de
accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu
modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare
pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt
deductibile la calculul profitului impozabil."
4. Punctul 28 va avea urmatorul cuprins:
"28. Analiza in vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de
transport si cazare in tara si strainatate, efectuate de catre salariati si
administratori, se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv
reportat. Rezultatul contabil curent reprezinta soldul contului <<Profit
si pierdere>> la nivel de luna, respectiv trimestru, dupa caz, urmand a
se efectua regularizari periodice. In cazul in care, prin cumularea
rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul inregistreaza profit
contabil, cheltuielile prevazute la art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal
sunt deductibile. Profitul din anii precedenti reprezinta soldul contului
<<Rezultatul reportat>> la data de 31 decembrie a anului anterior
anului curent, indiferent de natura conturilor analitice."
5. Punctul 50 va avea urmatorul cuprins:
"50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1)
lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul
veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile si veniturile din
impozitul pe profit amanat, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile
cu impozitul pe profit curent si amanat si cheltuielile aferente veniturilor
neimpozabile, inregistrate in contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de
la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil lunar
sau trimestrial, dupa caz. In veniturile neimpozabile care se scad la
determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute
la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. d) din acelasi
articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in
functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea,
majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in
functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului."
6. Punctul 53 va avea urmatorul cuprins:
"53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de
clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri
etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi,
inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste
270 de zile de la data scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora
pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau
inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul
valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar
cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra
clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in
trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul
fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in
anul fiscal curent sau in anii anteriori. Procentele prevazute la art. 22 alin.
(1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creantelor inregistrate incepand
cu anii fiscali 2004, 2005 si, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu
neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt
deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22
din Codul fiscal."
7. Punctul 63 va avea urmatorul cuprins:
"63. Gradul de indatorare al capitalului se determina ca raport intre
capitalul imprumutat si capitalul propriu. Prin capital imprumutat se intelege
totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare de peste un an
incepand de la data semnarii contractului, respectiv credite bancare,
imprumuturi de la institutii financiare, imprumuturi de la actionari, asociati
sau alte persoane, credite furnizori, cu exceptia celor prevazute la alin. (4)
al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de perioada in care acestea au fost
contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un
termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri
ale acestora, iar perioada de rambursare curenta insumata cu perioadele de
rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc
depaseste un an."
8. Dupa punctul 71 se introduc trei puncte noi, punctele 71^1, 71^2 si
71^3, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
(12) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe amortizabile sau in
brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia
sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce
cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora,
la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie.
Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa
scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20% . Pentru
achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acorda astfel:
a) pentru animale, la data achizitiei;
b) pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.
Intra sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate in
baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al
dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing
financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la
prezentul alineat au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe
amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de
utilizare.
Norme metodologice:
71^1. Intra sub incidenta art. 24 alin. (12) din Codul fiscal si mijloacele
fixe amortizabile de natura constructiilor. Pentru investitiile considerate
mijloace fixe amortizabile in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din
Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12)
din acelasi act normativ.
71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul
fiscal:
Un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul depozitarii
materialelor si marfurilor achizitioneaza in data de 15 septembrie 2004 o
cladire-depozit pe care o pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni.
Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata
normala de functionare a cladirii, conform Catalogului privind clasificarea si
duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani.
Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseste amortizarea liniara.
Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplica facilitatea prevazuta la art.
24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 24
alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va inregistra urmatoarea situatie:
- deduce din punct de vedere fiscal, in luna septembrie 2004, o cota de 20%
din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei
= 6.000.000 mii lei;
- valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmatoarele 600 de
luni, incepand cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei =
24.000.000 mii lei;
- amortizarea fiscala lunara din octombrie 2004 pana in septembrie 2054,
40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).
- mii lei -
__________________________________________________
Luna Amortizarea Cheltuielile
fiscala de amortizare
inregistrate
contabil
__________________________________________________
Septembrie 2004 6.000.000 0
__________________________________________________
Octombrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Noiembrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Decembrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Ianuarie 2005 40.000 50.000
__________________________________________________
... ... ... ... ... ... ... ... ...
__________________________________________________
August 2054 40.000 50.000
__________________________________________________
Septembrie 2054 40.000 50.000
__________________________________________________
TOTAL: 30.000.000 30.000.000
__________________________________________________
Codul fiscal:
(16) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii
accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si
functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la
calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera
aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor
prezentului articol.
Norme metodologice:
71^3. Intra sub incidenta prevederilor art. 24 alin. (16) din Codul fiscal
mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de
munca si bolilor profesionale si sunt certificate de organisme recunoscute de
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, potrivit prevederilor
Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicata."
9. Punctul 83 va avea urmatorul cuprins:
"83. Impozitul pe dividende se determina dupa calculul profitului
impozabil, se retine si se vireaza pentru urmatoarele elemente:
- capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri
proprii (diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor si a stocurilor,
potrivit legii, sume inregistrate la rezerve din diferente de curs valutar si
altele asemenea);
- capitaluri proprii constituite din profitul brut, potrivit prevederilor
legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru
profitul reinvestit si altele asemenea);
- capitaluri proprii constituite in conformitate cu prevederile legale,
fara ca sumele cuprinse in capitaluri sa fie evidentiate in prealabil la
venituri (diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor, diferente de curs
valutar din evaluarea disponibilitatilor in valuta, diferente din aplicarea cotei
reduse pentru activitatea de export, subventii pentru investitii si altele
asemenea)."
10. Dupa punctul 88 se introduce un nou punct, punctul 88^1, cu urmatorul
cuprins:
"88^1. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui
proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare
legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea
in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele
juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea
activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care
sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la
perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza."
11. Punctul 110 va avea urmatorul cuprins:
"110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau in drepturi sau,
dupa caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit
trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotararii
definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de acordare a
brevetului de inventie; in cazul in care solicitantul scutirii de impozit este
alta persoana decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente,
certificate pentru conformitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si
Marci sau autentificate, din care sa rezulte una dintre urmatoarele situatii:
1. solicitantul este succesorul in drepturi al titularului brevetului;
2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;
3. solicitantul este licentiat al succesorului in drepturi al titularului
brevetului;
b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci,
din care sa rezulte ca brevetul de inventie a fost in vigoare pe perioada
pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
c) sa existe evidenta contabila de gestiune din care sa rezulte ca in
perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul
de inventii brevetate a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevazute la
pct. 108 si nivelul profitului obtinut in aceasta perioada;
d) profitul astfel obtinut sa fi fost realizat in limita perioadei de 5 ani
de la prima aplicare si cuprinsi in perioada de valabilitate a
brevetului."
3. Titlul III "Impozitul pe venit":
1. La punctul 3, dupa liniuta 35 se introduce o noua liniuta cu urmatorul
cuprins:
"- indemnizatia de merit acordata in conditiile legii pentru instituirea
indemnizatiei de merit si a Normelor de aplicare a legii pentru instituirea
indemnizatiei de merit, precum si a Regulamentului de functionare a Comisiei
nationale pentru acordarea indemnizatiei de merit."
2. Punctul 47 va avea urmatorul cuprins:
"47. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute
din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual
sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic,
educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori
judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti
de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali,
arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane
fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile
legii."
3. La punctul 54, liniuta 18 va avea urmatorul cuprins:
"- cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile
titlului II din Codul fiscal, dupa caz;".
4. Punctul 58 va avea urmatorul cuprins:
"58. In sensul art. 50 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice
autorizate care realizeaza venituri din activitati independente si desfasoara
activitati cuprinse in nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului
finantelor publice, individual, fara angajati, venitul net se poate determina
pe baza de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de
catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale vor fi consultate
consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz. De
asemenea se vor avea in vedere si caracterul sezonier al unor activitati,
precum si durata concediului legal de odihna.
Pentru contribuabilii care desfasoara mai multe activitati, printre care si
cea de taximetrie, impunerea se face in sistem real. In acest caz venitul net
din activitatea de taximetrie luat in calcul nu poate fi inferior normei de
venit, stabilita pentru aceasta activitate.
Persoanele care desfasoara activitatea de taximetrie cu autoturismele
proprietate personala in baza unor contracte, altele decat contractele de munca
incheiate cu agenti economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt
supuse impozitarii in aceleasi conditii cu taximetristii care isi desfasoara
activitatea in mod independent, pe baza de norme de venit sau in sistem
real."
5. La punctul 84, litera l) va avea urmatorul cuprins:
"l) sumele platite sportivilor amatori ca urmare a participarii in
competitii sportive, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor si altor specialisti in domeniu pentru rezultatele obtinute la
competitiile sportive, de catre structurile sportive cu care acestia au relatii
contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima
de joc, cu exceptia celor prevazute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal."
6. La punctul 86 se abroga litera e).
7. Punctul 96 va avea urmatorul cuprins:
"96. Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atat in
cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, potrivit clauzelor din
contractele de munca sau prevederilor din legi speciale."
8. Punctul 145 se completeaza cu o liniuta care va avea urmatorul cuprins:
"- venituri sub forma de premii in bani si/sau in natura acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti in
legislatia in materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive
interne si internationale, altele decat:
a) veniturile prevazute la art. 42 din Codul fiscal;
b) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare
de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Codul
fiscal;".
9. Punctul 146 va avea urmatorul cuprins:
"146. Platitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sa
organizeze evidenta astfel incat sa poata determina castigul realizat de
fiecare persoana fizica la sfarsitul zilei."
4. Titlul V "Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de
nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in
Romania":
1. La punctul 2, dupa alineatul (9) se introduc doua alineate noi,
alineatele (10) si (11), cu urmatorul cuprins:
"(10) Este considerata redeventa si suma platita in cadrul contractului
de know-how, in baza caruia vanzatorul accepta sa impartaseasca cunostintele si
experienta sa cumparatorului, astfel incat cumparatorul sa le poata folosi in
interesul sau si sa nu le dezvaluie publicului. In acelasi timp vanzatorul nu
joaca nici un rol in aplicarea cunostintelor puse la dispozitie cumparatorului
si nu garanteaza rezultatele aplicarii acestora.
(11) In cazul contractului de prestari de servicii in care una dintre parti
se angajeaza sa utilizeze cunostintele sale pentru executarea unei lucrari
pentru cealalta parte, suma platita nu constituie redeventa."
2. Dupa punctul 9 se introduc patru puncte noi, punctele (9^1), (9^2),
(9^3) si (9^4), cu urmatorul cuprins:
"(9^1) Cota de 15% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor,
cum ar fi: dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing
financiar, dobanzile la creditele intragrup.
(9^2) Cota de 5% se aplica si la dobanzile aferente depozitelor colaterale,
inclusiv conturilor escrow.
(9^3) Impozitul asupra dobanzilor capitalizate se calculeaza de platitorul
acestor venituri in momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de
depozit al titularului, respectiv in momentul rascumpararii in cazul unor
instrumente de economisire sau in momentul in care dobanda se transforma in
imprumut sau in capital, dupa caz.
(9^4) Veniturile obtinute din Romania de nerezidenti din tranzactionarea
instrumentelor financiare derivate, definite potrivit legii bancare, nu se
incadreaza in categoria veniturilor impozabile prevazute la art. 115 din Codul
fiscal."
3. Dupa punctul 11 se introduce un punct nou, punctul 11^1, in aplicarea
articolului 117 litera f), dupa cum urmeaza:
"Codul fiscal:
f) veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, care presteaza servicii
de consultanta, asistenta tehnica si alte servicii similare in orice domeniu,
in cadrul contractelor finantate prin imprumut, credit sau alt acord financiar
incheiat intre organisme financiare internationale si statul roman ori persoane
juridice romane, inclusiv autoritati publice, avand garantia statului roman,
precum si in cadrul contractelor finantate prin acorduri de imprumut incheiate
de statul roman cu alte organisme financiare, in cazul in care dobanda
perceputa pentru aceste imprumuturi se situeaza sub nivelul de 3% pe an;
Norme metodologice:
11^1. In sensul art. 117 lit. f) din Codul fiscal, prin organisme
financiare internationale cu care statul roman a incheiat acorduri de finantare
se intelege: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca
Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, cu componentele sale,
Corporatia Financiara Internationala si Asociatia pentru Dezvoltare
Internationala, Fondul Monetar International, Banca Europeana pentru
Investitii."
4. La punctul 12, alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins:
"12. (1) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor
<<Dividende>>, <<Dobanzi>>, <<Comisioane>>,
<<Redevente>> din conventiile de evitare a dublei impuneri
incheiate de Romania cu alte state, care reglementeaza impunerea in tara de
sursa a acestor venituri, se aplica cu prioritate. In cazul cand legislatia
interna prevede in mod expres o cota de impozitare mai favorabila sunt
aplicabile prevederile legislatiei interne.
(2) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor <<Dividende>>,
<<Dobanzi>>, <<Comisioane>>, <<Redevente>>
din conventiile de evitare a dublei impuneri deroga de la prevederile
paragrafului 1 al acestor articole din conventiile respective."
5. La punctul 13, alineatul (3) se abroga.
6. Dupa punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 14^1, cu urmatorul
cuprins:
"14^1. Pentru sediile permanente din Romania ale nerezidentilor, la
cererea acestora se poate elibera un document de catre organul fiscal
teritorial in raza caruia este inregistrat sediul permanent ca platitor de
impozite si taxe, prin care se atesta ca sediul permanent a desfasurat
activitate in Romania."
7. La punctul 15, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"15. (1) Nerezidentii care au realizat venituri din Romania pentru a
beneficia de prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri vor depune
in anul realizarii venitului sau in anul urmator realizarii acestuia la
platitorul de venituri originalul certificatului de rezidenta fiscala sau al
documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), tradus si legalizat de organul
autorizat din Romania."
8. La punctul 15, dupa alineatul (1) se introduc trei alineate noi,
alineatele (1^1), (1^2) si (1^3), cu urmatorul cuprins:
"(1^1) Pana la prezentarea certificatului de rezidenta fiscala sau a
documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), veniturile din anul in care au fost
realizate se impoziteaza potrivit titlului V din Codul fiscal.
(1^2) Dupa prezentarea certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului
prevazut la pct. 13 alin. (1) se aplica pentru veniturile realizate in anul
respectiv prevederile din conventiile de evitare a dublei impuneri si se va
proceda si la regularizarea impozitului.
(1^3) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat si ca urmare
a informatiilor primite pe baza schimbului de informatii initiat/procedurii
amiabile declansate de o tara partenera de conventie de evitare a dublei
impuneri."
9. La punctul 15, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) In certificatul de rezidenta fiscala sau in documentul prevazut
la pct. 13 alin. (1), prezentate de nerezidentii care au realizat venituri din
Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti, in anul realizarii
veniturilor, in statele cu care Romania are incheiate conventii de evitare a
dublei impuneri."
10. La punctul 17, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"17. (1) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti
se elibereaza de catre organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de
venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe pana la data de 31
decembrie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-au incasat veniturile
impozitate in Romania, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de
platitorul de venit in numele acestuia."
11. Dupa punctul 20 se introduce un nou punct, punctul 20^1, cu urmatorul
cuprins:
"20^1. Impozitul datorat la data de 20 iunie de reprezentantele care
sunt infiintate in primul semestru al anului este proportional cu numarul de
luni de activitate al reprezentantei din cursul semestrului I. Pentru semestrul
II, impozitul reprezentand echivalentul in lei al sumei de 2.000 de euro se va
plati pana la data de 20 decembrie inclusiv."
5. Titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata":
1. Punctul 2 va avea urmatorul cuprins:
"2. (1) Nu are caracter de continuitate, in sensul art. 127 alin. (2)
din Codul fiscal, obtinerea de venituri de catre persoanele fizice din vanzarea
locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care sunt folosite de
catre acestea pentru scopuri personale.
(2) Livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate in mod
gratuit de organizatiile fara scop patrimonial nu sunt considerate activitati
economice."
2. Punctul 13 va avea urmatorul cuprins:
"13. (1) Pentru serviciile de transport de bunuri si de persoane,
locul prestarii este locul unde se efectueaza transportul in functie de
distantele parcurse. In intelesul prezentelor norme metodologice, locul de
plecare/locul de sosire a unui transport nu coincide intotdeauna cu punctul de
plecare/punctul de sosire. Locul de plecare/locul de sosire sunt notiuni
utilizate pentru a stabili parcursul efectuat in interiorul tarii. Prin punct
de plecare, in cazul transportului de bunuri, se intelege punctul de unde
incepe transportul, iar in cazul transportului de persoane, punctul de
imbarcare a pasagerilor. Prin punct de sosire, in cazul transportului de
bunuri, se intelege primul loc de destinatie a bunurilor, iar in cazul transportului
de persoane, punctul de debarcare a pasagerilor.
(2) Transporturile internationale de bunuri sunt transporturile care au fie
punctul de plecare, fie punctul de sosire in afara Romaniei, fie ambele puncte
sunt situate in afara Romaniei, dar transportul tranziteaza Romania. Locul
prestarii serviciilor internationale de transport este considerat a fi in
Romania pentru partea din parcursul efectuat in interiorul tarii, denumita
parcurs national.
(3) Pentru transportul international de bunuri, partea din parcursul
efectuat in interiorul tarii este parcursul efectuat intre locul de plecare si
locul de sosire al transportului de bunuri. Prin locul de plecare al
transportului de bunuri se intelege punctul de plecare situat in interiorul
tarii sau, dupa caz, punctul de trecere a frontierei si de intrare in Romania,
pentru transporturile care nu au punctul de plecare in Romania. Prin locul de
sosire al transportului de bunuri se intelege primul loc de destinatie a
bunurilor in Romania sau, dupa caz, punctul de trecere a frontierei la iesirea
din Romania, pentru transporturile care nu au locul de destinatie a bunurilor
in Romania.
(4) Pentru transportul international de persoane, partea din parcursul
efectuat in interiorul tarii este parcursul efectuat intre locul de plecare si
locul de sosire al transportului de persoane, determinata dupa cum urmeaza:
a) pentru transporturile care au punctul de plecare in Romania si punctul
de sosire in strainatate, locul de plecare este primul punct de imbarcare a pasagerilor,
iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei
dinspre Romania in strainatate;
b) pentru transporturile care au punctul de plecare in afara Romaniei si
punctul de sosire in Romania, locul de plecare este punctul de trecere a
frontierei din strainatate spre Romania, iar locul de sosire este ultimul punct
de debarcare a pasagerilor care au fost imbarcati in afara Romaniei;
c) pentru transporturile care tranziteaza Romania, fara a avea nici punctul
de plecare, nici punctul de sosire in Romania, locul de plecare este considerat
a fi locul de trecere a frontierei dinspre strainatate in Romania, iar locul de
sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in
strainatate;
d) in cazurile prevazute la lit. a) - c), pentru pasagerii care s-au
imbarcat in interiorul tarii si s-au debarcat in interiorul tarii, calatorind
cu un mijloc de transport in trafic international, partea de transport dintre
locul de imbarcare si locul de debarcare pentru acesti pasageri se considera a
fi transport national.
(5) Facturile sau alte documente legal aprobate de transport international
se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii
traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pe valoarea
adaugata pentru servicii de transport prevazuta de art. 143 si 144 din Codul
fiscal se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce
distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in
Romania si nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata. Persoanele care
efectueaza servicii de transport international beneficiaza de dreptul de
deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor de bunuri si/sau
servicii si pentru partea din transport care nu are locul prestarii in Romania,
in baza art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal."
3. Dupa punctul 16 se introduce un nou punct, punctul 16^1, pentru
aplicarea articolului 135 alineatul (6) din Codul fiscal, dupa cum urmeaza:
"Codul fiscal:
Faptul generator si exigibilitatea - cazuri speciale
Art. 135. [...]
(6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta sumelor constituite
drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea
lucrarilor de constructii-montaj ia nastere la data incheierii
procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii
sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia.
Norme metodologice:
16^1. (1) In cazul lucrarilor de constructii-montaj, prevederile art. 135
alin. (6) din Codul fiscal stabilesc o alta data la care ia nastere
exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru o parte din lucrarile
executate corespunzatoare sumelor constituite drept garantie de buna executie,
respectiv la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa
caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia.
Prevederile art. 135 alin. (6) din Codul fiscal sunt aplicabile numai in
situatia in care garantiile de buna executie sunt retinute din contravaloarea
lucrarilor de constructii-montaj prestate si evidentiate ca atare in facturi
fiscale. Daca garantia de buna executie este constituita prin scrisoare de
garantie bancara sau alte modalitati, dar sumele constituite drept garantie nu
sunt retinute din contravaloarea lucrarilor prestate si nu sunt evidentiate ca
atare in facturile fiscale de catre constructori, nu sunt aplicabile
prevederile art. 135 alin. (6) din Codul fiscal.
(2) Exemplu de evidentiere in contabilitate a acestor operatiuni, in
situatia in care contravaloarea lucrarilor de constructii-montaj executate
conform situatiei de lucrari este de 1.000.000 lei, iar garantia de buna
executie este de 5% conform contractului, fiind retinuta din contravaloarea
lucrarilor pe factura fiscala:
A. La constructor:
a) La emiterea facturii fiscale pentru situatia de lucrari:
411 = % 1.190.000 lei
704 1.000.000 lei
4427 190.000 lei (1.000.000 lei x 19%)
si concomitent:
267 = 411 59.500 lei (1.000.000 x 5% + 9.500)
4427 = 4428 9.500 lei (50.000 x 19%).
b) La incasarea garantiilor sau la data procesului-verbal de receptie
definitiva:
512 = 267 59.500 lei (numai in situatia in care garantia este
efectiv
incasata)
4428 = 4427 9.500 lei (inregistrarea se efectueaza chiar si in
situatia in care garantia nu este incasata la data
procesului-verbal de receptie definitiva).
B. La beneficiar:
a) La primirea facturii fiscale de la constructor, in care s-au consemnat
garantiile constituite:
% = 404 1.190.000 lei
231 1.000.000 lei
4426 190.000 lei
si concomitent:
404 = 167 59.500 lei
4428 = 4426 9.500 lei.
b) La achitarea garantiei sau la data procesului-verbal de receptie
definitiva:
4426 = 4428 9.500 lei (inregistrarea se efectueaza chiar daca garantia
nu este efectiv achitata la data procesului-verbal de
receptie definitiva)
167 = 512 59.500 lei (inregistrarea se efectueaza numai in situatia
in care garantia este efectiv achitata)."
4. Punctul 18 va avea urmatorul cuprins:
"18. (1) Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii
contractate in valuta, a caror decontare se face in lei la cursul de schimb
valutar din ziua platii, baza de impozitare se corecteaza cu diferenta de pret
rezultata ca urmare a modificarii cursului pietei valutare in vigoare la data
incasarii fata de cel utilizat la data livrarii/prestarii.
Furnizorul/prestatorul este obligat sa emita factura fiscala pentru diferente
de pret in plus sau in minus. Pentru facturile de avansuri, regularizarea se
efectueaza astfel: la data livrarii/prestarii facturile de avans se storneaza
integral si se emite factura fiscala pentru contravaloarea integrala a
bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate, in care baza de impozitare se
determina prin insumarea sumelor evidentiate in facturile de avans la cursul de
schimb valutar din data incasarii fiecarui avans, evidentiindu-se si taxa pe
valoarea adaugata aferenta, astfel incat suma facturata beneficiarului sa nu
fie majorata artificial, respectiv redusa, datorita cresterii/descresterii
cursului de schimb de la data livrarii/prestarii fata de cel de la data
incasarii de avansuri. In cazul in care exista diferente in valuta intre
contravaloarea integrala a bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate si
suma avansurilor incasate, aceasta va fi convertita in lei la cursul de schimb
valutar din data emiterii facturii, calculandu-se si taxa pe valoarea adaugata
aferenta.
(2) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii taxabile,
contractate si decontate in valuta, baza de impozitare a taxei pe valoarea
adaugata se determina prin convertirea in lei a valutei la cursul valutar
stabilit de Banca Nationala a Romaniei din data la care intervine
exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunea in cauza. Astfel
de decontari in valuta pot interveni in cazul livrarii de bunuri sau prestarii
de servicii de catre o persoana impozabila din Romania catre o persoana
impozabila stabilita in strainatate, care desfasoara operatiuni in Romania avand
reprezentant fiscal sau sediu permanent, ori in cazul in care o persoana
impozabila stabilita in strainatate nu realizeaza operatiuni taxabile in
Romania, dar cumpara bunuri sau este beneficiar al unor prestari de servicii in
calitate de nerezident, al operatiunilor din zonele libere care sunt decontate
in valuta si al oricaror altor operatiuni pentru care normele Bancii Nationale
a Romaniei permit decontarea in valuta pe teritoriul Romaniei. In cazul
incasarii de avansuri inainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii,
cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a
taxei pe valoarea adaugata la data incasarii avansurilor va ramane neschimbat
la data definitivarii operatiunii.
Exemplu: O societate (A) incaseaza un avans de 1.000 euro drept avans
pentru livrarea unui automobil de la o alta societate (B) care este o persoana
impozabila cu sediul in strainatate si functioneaza in Romania prin
reprezentant fiscal. Societatea A va emite pe langa factura externa si o factura
fiscala in lei catre reprezentantul fiscal al persoanei straine la cursul de
42.000 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.
Baza de impozitare a T.V.A. = 1.000 euro x 42.000 lei/euro = 42.000.000
lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 42.000.000 x 19% = 7.980.000
lei.
Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000
euro. Cursul din data livrarii bunului este de 43.000 lei/euro. Baza de
impozitare T.V.A. se determina astfel:
(1.000 euro x 42.000 lei/euro) + (4.000 euro x 43.000 lei/euro)."
5. La punctul 23, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"23. (1) Ajustarea bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul
fiscal este efectuata de furnizori/prestatori si se realizeaza potrivit
prevederilor art. 160 alin. (2) din Codul fiscal. Pentru operatiunile prevazute
la art. 138 lit. d), ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata
la furnizori/prestatori este permisa numai in situatia in care data declararii
falimentului beneficiarilor intervine dupa data de 1 ianuarie 2004 inclusiv.
Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial,
potrivit prevederilor pct. 50 alin. (6) din prezentele norme metodologice,
numai pentru operatiunile prevazute la art. 138 lit. a), b), c) si e) din Codul
fiscal."
6. Punctul 25 va avea urmatorul cuprins:
"25. Cota redusa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. b) din
Codul fiscal se aplica pentru livrarea de manuale scolare, carti, ziare si
reviste, inclusiv pentru cele inregistrate pe suport electromagnetic sau pe
alte tipuri de suporturi. Cartile si manualele scolare sunt tipariturile care
au cod ISBN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplica cota
redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarea de carti, ziare si reviste
care sunt destinate exclusiv publicitatii."
7. Punctul 26 va avea urmatorul cuprins:
"26. Conform art. 140 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, se aplica
cota de 9% a taxei pe valoarea adaugata pentru protezele medicale si
accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe
valoarea adaugata. Proteza medicala este un dispozitiv medical care amplifica,
restabileste sau inlocuieste zone din tesuturile moi sau dure, precum si
functii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau
atat intern, cat si extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este
prevazut in mod special de catre producator pentru a fi utilizat impreuna cu
proteza medicala."
8. Punctul 27 va avea urmatorul cuprins:
"27. Conform art. 140 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, se aplica
cota de 9% a taxei pe valoarea adaugata pentru produsele ortopedice. Sunt
produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau
inlocuirea tesuturilor moi ori dure, precum si a unor functii ale sistemului
osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor
structurale si functionale ale sistemului neuromuscular si scheletic, precum si
incaltamintea ortopedica realizata la recomandarea medicului de specialitate,
mijloacele si dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante si/sau
alte vehicule similare pentru invalizi, parti si/sau accesorii de fotolii
rulante ori de vehicule similare pentru invalizi."
9. La punctul 28, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"28. (1) Conform art. 140 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, se
aplica cota de 9% a taxei pe valoarea adaugata pentru cazarea in cadrul
sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. In situatia in care costul
micului dejun este inclus in pretul de cazare, cota redusa se aplica asupra
pretului de cazare, fara a se defalca separat micul dejun. Orice unitate care
intermediaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, astfel de
operatiuni aplica cota de 9% a taxei pe valoarea adaugata in baza art. 129
alin. (5) din Codul fiscal, daca aplica un regim normal de taxa pe valoarea
adaugata."
10. Punctul 43 va avea urmatorul cuprins:
"43. Se incadreaza in prevederile art. 141 alin. (2) lit. l) din Codul
fiscal livrarile de bunuri care au fost achizitionate dupa data de 1 iulie
1993, daca acestea au fost destinate realizarii de operatiuni scutite, pentru
care nu s-a exercitat dreptul de deducere, precum si livrarile de bunuri a
caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere conform art.
145 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal. In cazul bunurilor pentru care s-a
dedus taxa pe valoarea adaugata conform pro rata, scutirea se aplica
proportional cu taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila prin aplicarea
pro rata."
11. Punctul 54 va avea urmatorul cuprins:
"54. (1) Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe baza de cerere
depusa de persoana impozabila stabilita in strainatate la organul fiscal la
care reprezentantul propus este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.
Cererea trebuie insotita de:
a) declaratia de incepere a activitatii, care va cuprinde: data, volumul si
natura activitatii pe care o va desfasura in Romania. Ulterior inceperii
activitatii, volumul si natura activitatii pot fi modificate potrivit
prevederilor contractuale, aceste modificari urmand a fi comunicate si
organului fiscal la care reprezentantul fiscal este inregistrat ca platitor de
impozite si taxe;
b) copie de pe actul de constituire in strainatate a persoanei impozabile
respective;
c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care
aceasta se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce ii revin conform legii si
in care aceasta trebuie sa precizeze natura operatiunilor si valoarea estimata
a acestora.
(2) Nu se admite decat un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul
operatiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere, desfasurate in Romania
de persoana impozabila stabilita in strainatate. Nu se admite coexistenta mai
multor reprezentanti fiscali cu angajamente limitate. Pot fi desemnate ca
reprezentanti fiscali orice persoane impozabile inregistrate ca platitori de
taxa pe valoarea adaugata.
(3) Organul fiscal verifica indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1)
si (2) si, in termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii,
comunica decizia luata atat persoanei impozabile stabilite in strainatate, cat
si persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta. In cazul acceptarii
cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica si codul de
identificare fiscala atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie sa fie
diferit de codul de identificare fiscala atribuit pentru activitatea proprie a
acestuia. In cazul respingerii cererii, decizia se comunica ambelor parti, cu
motivarea refuzului.
(4) Reprezentantul fiscal, dupa ce a fost acceptat de organul fiscal
competent, este angajat, din punctul de vedere al drepturilor si obligatiilor
privind taxa pe valoarea adaugata, pentru toate operatiunile efectuate in
Romania de persoana impozabila stabilita in strainatate, cu exceptia celor
prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, atat timp cat dureaza
mandatul sau. In situatia in care mandatul reprezentantului fiscal inceteaza
inainte de sfarsitul perioadei in care, potrivit legii, persoana impozabila
stabilita in strainatate ar avea obligatia platii taxei pe valoarea adaugata in
Romania, aceasta este obligata sa prelungeasca mandatul reprezentantului fiscal
sau sa mandateze alt reprezentant fiscal pe perioada ramasa. Operatiunile
efectuate de reprezentantul fiscal in numele persoanei impozabile stabilite in
strainatate nu trebuie evidentiate in contabilitatea proprie a persoanei
desemnate ca reprezentant fiscal, acestea nefiind operatiunile sale, ci ale
persoanei pe care o reprezinta. Obligatiile si drepturile persoanei stabilite
in strainatate privind aplicarea taxei pe valoarea adaugata aferente
operatiunilor efectuate in Romania sunt cele stabilite la titlul VI din Codul
fiscal pentru orice alta persoana impozabila romana si se exercita prin
reprezentantul fiscal, mai putin evidenta contabila, care nu este obligatorie.
Prevederile art. 152 din Codul fiscal nu sunt aplicabile persoanelor impozabile
stabilite in strainatate.
(5) Reprezentantul fiscal poate sa renunte la angajamentul asumat printr-o
cerere adresata organului fiscal. In cerere trebuie sa precizeze ultimul decont
de taxa pe valoarea adaugata, pe care il va depune in aceasta calitate, si sa
propuna o data ulterioara depunerii cererii, cand va lua sfarsit mandatul sau.
De asemenea, este obligat sa precizeze daca renuntarea la mandat se datoreaza
incetarii activitatii in Romania a persoanei impozabile stabilite in
strainatate. In cazul in care persoana impozabila stabilita in strainatate isi
continua activitatea in Romania, cererea poate fi acceptata numai daca persoana
impozabila stabilita in strainatate a intocmit toate formalitatile necesare
desemnarii unui alt reprezentant fiscal sau, dupa caz, si-a inregistrat un
sediu permanent in Romania pentru aceeasi activitate.
(6) Persoana impozabila stabilita in strainatate transmite reprezentantului
fiscal factura externa destinata beneficiarului sau, fara a indica in aceasta
suma taxei pe valoarea adaugata, precum si doua copii de pe factura respectiva.
Reprezentantul fiscal emite factura fiscala pentru livrarile de bunuri si/sau
prestarile de servicii din factura externa si transmite beneficiarului
exemplarul original al facturii fiscale impreuna cu factura externa. Pentru
determinarea bazei de impozitare se aplica prevederile pct. 18 alin. (1) sau
(2), dupa caz, in functie de moneda in care se fac decontarile. Prezentele
norme metodologice nu instituie obligatii privind moneda in care se fac
decontarile sau privind modalitatea in care se realizeaza decontarile,
respectiv prin reprezentantul fiscal, sau direct intre persoana impozabila
stabilita in strainatate si clientii/furnizorii acesteia.
(7) Completarea facturii fiscale deroga de la normele legale privind
circulatia si modul de completare a facturilor fiscale, fiind suficienta
mentionarea urmatoarelor informatii:
a) numarul, care este acelasi cu numarul facturii externe, si data emiterii
facturii;
b) la rubrica "Furnizor" se completeaza numele si adresa
reprezentantului fiscal, codul de identificare fiscala atribuit pentru o
persoana stabilita in strainatate si numele persoanei stabilite in strainatate
pe care o reprezinta;
c) numele, adresa si codul de identificare fiscala ale beneficiarului, dupa
caz, la rubrica "Cumparator";
d) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor
prestate;
e) pretul unitar fara taxa pe valoarea adaugata si baza de impozitare
pentru fiecare cota sau scutire;
f) cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata sau mentiunile <<scutit
cu drept de deducere>>, <<scutit fara drept de deducere>>,
<<neimpozabil>>, <<supus regulilor speciale>>, dupa
caz;
g) suma taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile taxabile, cu
exceptia cazurilor in care se aplica reguli speciale prevazute prin prezentele
norme metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal;
h) totalul de plata se completeaza in functie de prevederile contractuale,
mentionandu-se numai sumele decontate prin reprezentant fiscal.
(8) Reprezentantul fiscal depune decont de taxa pe valoarea adaugata pentru
operatiunile desfasurate in Romania de persoana impozabila stabilita in
strainatate pe care o reprezinta. In situatia in care reprezentantul fiscal
este mandatat de mai multe persoane impozabile stabilite in strainatate,
trebuie sa depuna cate un decont pentru fiecare persoana impozabila stabilita
in strainatate pe care o reprezinta. Nu este permis reprezentantului fiscal sa
evidentieze in decontul de taxa pe valoarea adaugata depus pentru activitatea
proprie, pentru care este inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata,
operatiunile desfasurate in numele persoanei impozabile stabilite in strainatate,
pentru care depune un decont de taxa pe valoarea adaugata, separat.
(9) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata
aferente achizitiilor de bunuri/servicii efectuate in numele persoanei
impozabile stabilite in strainatate, reprezentantul fiscal trebuie sa detina
documentele originale prevazute de lege. Furnizorii/prestatorii sunt obligati
sa emita, pe langa facturi fiscale care se predau reprezentantului fiscal, si
facturi externe pentru cumpararile efectuate din Romania de persoana impozabila
stabilita in strainatate."
12. Punctul 55 va avea urmatorul cuprins:
"55. (1) Daca o activitate desfasurata in Romania de persoana
impozabila stabilita in strainatate implica obligativitatea inregistrarii unui
sediu permanent, astfel cum este definit la titlul I din Codul fiscal, aceasta
nu mai poate sa isi desemneze un reprezentant fiscal in Romania pentru
respectiva activitate. Sediul permanent se inregistreaza ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata si indeplineste toate obligatiile privind taxa pe valoarea
adaugata care decurg din titlul VI din Codul fiscal si din prezentele norme
metodologice. Daca persoana straina desfasoara in Romania activitati prin unul
sau mai multe sedii permanente si are si alte activitati care nu sunt legate de
activitatea sediului/sediilor permanente, pentru care nu are obligatia sa-si
inregistreze sediu permanent, obligatiile sale privind taxa pe valoarea
adaugata vor fi indeplinite de un reprezentant fiscal desemnat cu respectarea
prevederilor de la pct. 54.
(2) Sediul permanent aplica o procedura asemanatoare celei stabilite pentru
reprezentantul fiscal la pct. 54 alin. (6), (7) si (9), factura fiscala fiind
intocmita numai in scopul taxei pe valoarea adaugata. Se excepteaza lit. b) a
alin. (7) al pct. 54, unde se completeaza la rubrica "Furnizor"
numele si adresa sediului permanent al persoanei impozabile stabilite in
strainatate, precum si codul de identificare fiscala atribuit pentru sediul
permanent.
(3) Daca, ulterior desemnarii unui reprezentant fiscal, persoanei
impozabile stabilite in strainatate ii revine obligatia inregistrarii unuia sau
mai multor sedii permanente pentru aceleasi activitati, drepturile si
obligatiile privind taxa pe valoarea adaugata vor fi preluate de sediul/sediile
permanent/permanente desemnat/desemnate pentru activitatea/activitatile
respective. In situatia in care pe langa activitatile pentru care trebuie
desemnat sediu permanent nu mai exista si alte activitati desfasurate in
Romania de persoana din strainatate, se va renunta la reprezentantul fiscal.
Daca numai pentru o parte din activitatile persoanei din strainatate este
necesara inregistrarea de sediu/sedii permanent/permanente, pentru restul
activitatilor nelegate de activitatea sediului/sediilor permanent/permanente,
drepturile si obligatiile privind taxa pe valoarea adaugata vor fi indeplinite
de reprezentantul fiscal desemnat."
13. Punctul 68 va avea urmatorul cuprins:
"68. (1) Agentiile de turism touroperatoare si detailiste, denumite in
continuare agentii de turism, pot aplica regulile speciale in masura in care
actioneaza in nume propriu in folosul turistului si utilizeaza pentru
realizarea pachetului de servicii turistice sau a unor componente ale acestuia
bunuri si/sau servicii achizitionate de la alte persoane impozabile. Pachetul
de servicii turistice, partile componente ale acestuia si turistul sunt notiuni
reglementate de legislatia in vigoare privind comercializarea pachetelor de
servicii turistice.
(2) Toate operatiunile efectuate de agentiile de turism pentru realizarea
pachetului de servicii turistice sau a unor componente ale acestuia, in
conditiile precizate la alin. (1), sunt considerate ca o prestare de servicii
unica a agentiei de turism. Aceasta prestare de servicii unica se impune in
tara in care agentia de turism isi are stabilit sediul activitatii economice
sau un sediu permanent de la care sunt prestate serviciile.
(3) Baza de impozitare a serviciului unic furnizat de agentia de turism
este constituita din beneficiul realizat de agentie, diminuat cu suma taxei pe
valoarea adaugata, inclusa in beneficiul respectiv. Acest beneficiu este egal
cu diferenta dintre pretul de vanzare solicitat de agentia de turism si costul
real al pachetului de servicii turistice sau al unor componente ale acestuia.
In intelesul prezentului alineat, urmatoarele expresii se definesc astfel:
a) pret de vanzare - tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care
se va obtine de catre agentia de turism de la client ori de la un tert pentru
pachetul de servicii turistice sau, dupa caz, pentru componente ale acestuia,
inclusiv subventiile legate direct de aceasta operatiune, impozitele, taxele,
cheltuielile accesorii cum sunt comisioanele si asigurarea solicitata de
agentie clientului, dar exclusiv sumele prevazute la art. 137 alin. (3) din
Codul fiscal;
b) costul real al pachetului de servicii turistice sau, dupa caz, al unor
componente ale acestuia - pretul, inclusiv taxa pe valoarea adaugata care nu se
deduce, facturat de prestatorii unor servicii, precum servicii de transport,
hoteliere, de alimentatie publica, si alte cheltuieli precum asigurarea auto a
mijlocului de transport, taxe pentru viza, diurna si cazare pentru sofer, taxe
de autostrada, taxe de parcare, combustibil, cu exceptia cheltuielilor generale
care intra in costul pachetului de servicii turistice sau, dupa caz, al unor
componente ale acestuia.
(4) Taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta serviciului unic al
agentiei de turism, se determina prin aplicarea procedeului sutei marite asupra
bazei de impozitare determinate conform alin. (3). Cota de taxa pe valoarea
adaugata este cota standard de 19% . Pentru determinarea sumei taxei pe
valoarea adaugata aferente pachetelor de servicii turistice sau unor componente
ale acestora, comercializate intr-o perioada fiscala, se tin jurnale de vanzari
sau, dupa caz, borderouri de vanzari (incasari), separate de operatiunile
pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adaugata, in care se
evidentiaza numai totalul documentului de vanzare, inclusiv taxa pe valoarea
adaugata, precum si jurnale de cumparari, separate, in care se evidentiaza
cumpararile de bunuri/servicii care se cuprind in costul real al pachetului de
servicii turistice. Baza de impozitare si suma taxei pe valoarea adaugata,
colectate pentru aceste operatiuni intr-o perioada fiscala, se determina pe
baza unor situatii de calcul intocmite pentru ansamblul operatiunilor supuse
regulilor speciale in perioada fiscala respectiva si se evidentiaza corespunzator
in decontul de taxa pe valoarea adaugata.
(5) Agentiile de turism nu au dreptul sa inscrie taxa pe valoarea adaugata,
in mod distinct, in facturile fiscale sau in alte documente legale care se
predau turistului, pentru operatiunile carora le sunt aplicate regulile
speciale de determinare a taxei pe valoarea adaugata, in acest caz
inscriindu-se distinct in documente mentiunea <<T.V.A. inclusa>>.
(6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru serviciul unic
furnizat de agentia de turism intervine la data la care toate elementele
necesare determinarii bazei de impozitare prevazute la alin. (3) sunt certe.
(7) Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor
achizitionate in vederea realizarii de operatiuni supuse regulilor speciale,
prevazute la alin. (3) lit. b), nu este deductibila de catre agentiile de
turism.
(8) Agentiile de turism pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa
pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la alin. (1), cu urmatoarele
exceptii, pentru care aplicarea regulilor speciale este obligatorie:
a) cand turistul este o persoana fizica;
b) cand pachetul de servicii turistice contine si componente pentru care
locul prestarii este considerat a fi in strainatate.
(9) In cazul aplicarii regimului normal de taxa pe valoarea adaugata,
agentiile de turism au dreptul, in baza art. 129 alin. (5) din Codul fiscal, sa
refactureze fiecare componenta a pachetului de servicii turistice cu cota de
taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare fiecarei componente. De asemenea,
fiecare componenta facturata in regim normal de taxa pe valoarea adaugata va
include si marja adaugata de agentia de turism, fara a fi declarata distinct.
(10) Atunci cand agentiile de turism efectueaza atat operatiuni supuse
regimului normal de taxa pe valoarea adaugata, cat si operatiuni supuse
regulilor speciale, acestea trebuie sa conduca evidente contabile separate
pentru fiecare in parte. Nu se aplica reguli speciale pentru transportul de
persoane cu orice mijloc de transport, daca acesta nu face parte dintr-un
pachet de servicii turistice."
14. La punctul 69, alineatele (6) si (7) vor avea urmatorul cuprins:
"(6) Persoanele impozabile revanzatoare care livreaza bunuri
second-hand nu au dreptul sa inscrie taxa pe valoarea adaugata in mod distinct
in facturile fiscale sau in alte documente legale care se predau
cumparatorului, taxa nefiind deductibila de catre cumparator; in acest caz se
inscrie in documente mentiunea <<T.V.A. inclusa>>.
(7) Taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta livrarii de catre
persoanele impozabile revanzatoare de bunuri second-hand, se determina prin
aplicarea procedeului sutei marite asupra bazei de impozitare determinate
conform alin. (5). Cota de taxa pe valoarea adaugata este cota standard sau
cota redusa, dupa caz. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata,
aferenta operatiunilor de livrare de bunuri second-hand intr-o perioada
fiscala, se tin jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de vanzari
(incasari), separate de operatiunile pentru care se aplica regim normal de taxa
pe valoarea adaugata, in care se evidentiaza numai totalul documentului de
vanzare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si jurnale de cumparari,
separate, in care se evidentiaza cumpararile de bunuri destinate a fi vandute
in regim second-hand. Baza de impozitare si suma taxei pe valoarea adaugata,
colectate pentru aceste operatiuni intr-o perioada fiscala, se determina pe
baza unor situatii de calcul intocmite pentru ansamblul operatiunilor supuse
regulilor speciale in perioada fiscala respectiva si se evidentiaza
corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata."
15. La punctul 70 alineatul (3), litera b) va avea urmatorul cuprins:
"b) in cazul prevazut la alin. (2) lit. b), prin aplicarea procedeului
sutei marite asupra marjei reprezentand baza de impozitare. Cota de taxa pe
valoarea adaugata este cota standard sau cota redusa, dupa caz. Exigibilitatea
taxei pe valoarea adaugata intervine in momentul vanzarii bunurilor."
16. La punctul 70, alineatul (4) va avea urmatorul cuprins:
"(4) Taxa pe valoarea adaugata colectata, stabilita conform alin. (3)
lit. b), nu se inscrie in mod distinct in facturile fiscale sau in alte
documente legale care se predau cumparatorului, nefiind deductibila de catre
cumparator, in acest caz inscriindu-se in document mentiunea <<T.V.A.
inclusa>>. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata aferente
acestor operatiuni intr-o perioada fiscala se tin jurnale de vanzari sau, dupa
caz, borderouri de vanzari (incasari), separate de operatiunile pentru care se
aplica regim normal de taxa pe valoarea adaugata, in care se evidentiaza numai
totalul documentului de vanzare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si
jurnale de cumparari, separate, in care se evidentiaza cumpararile de bunuri
second-hand destinate a fi vandute in sistem de consignatie. Baza de impozitare
si suma taxei pe valoarea adaugata, colectate pentru aceste operatiuni intr-o
perioada fiscala, se determina pe baza unor situatii de calcul intocmite pentru
ansamblul operatiunilor supuse regulilor speciale in perioada fiscala
respectiva si se evidentiaza corespunzator in decontul de taxa pe valoarea
adaugata."
6. Titlul VII "Accize":
1. Punctul 11 va avea urmatorul cuprins:
"11. (1) Garantia pentru circulatia produselor accizabile se
constituie numai pentru produsele aflate in regim suspensiv, care se deplaseaza
in cazurile reglementate la art. 187 si 191 din Codul fiscal.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se constituie garantie
pentru circulatia produselor accizabile care circula in regim suspensiv de la
un antrepozit fiscal la alt antrepozit fiscal ale aceluiasi antrepozitar
autorizat."
2. La punctul 13, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) In cazul deplasarii in regim suspensiv a alcoolului etilic intre
doua antrepozite fiscale sau intre un antrepozit fiscal si un birou vamal de
iesire din Romania, containerele in care se deplaseaza produsele respective
trebuie sa poarte si sigiliile aplicate de supraveghetorul fiscal, desemnat
potrivit titlului VIII din Codul fiscal. In situatia in care vamuirea se
efectueaza la un birou vamal de interior, sigiliile aplicate de supraveghetorul
fiscal vor fi inlocuite, dupa caz, cu sigiliile vamale."
3. Dupa punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 14^1, dupa cum
urmeaza:
"Codul fiscal:
Primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv
Art. 188
Pentru un produs in regim suspensiv care este deplasat, acciza continua sa
fie suspendata la primirea produsului in antrepozitul fiscal, daca sunt
satisfacute urmatoarele cerinte:
[...]
c) antrepozitul fiscal primitor trebuie sa obtina de la autoritatea fiscala
competenta certificarea documentului administrativ de insotire a produselor
accizabile primite, cu exceptiile prevazute in norme;
Norme metodologice:
14^1. Obligatia certificarii documentului administrativ de insotire de
catre autoritatea fiscala competenta nu este aplicabila in cazul produselor
accizabile deplasate in regim suspensiv prin conducte fixe."
4. La punctul 19, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
"(3) Facturile fiscale speciale se utilizeaza numai de catre
antrepozitarii autorizati sau importatorii autorizati de alcool etilic,
tigarete si uleiuri minerale, dupa caz. De asemenea, facturile fiscale speciale
se utilizeaza si de catre distribuitorii agreati de uleiuri minerale. Modelul
acestora este cel prevazut in anexele nr. 6, 7, 8, 9, 10 si 11. In facturile
fiscale speciale, la rubrica <<Cumparator>> se va mentiona
antrepozitar autorizat, comerciant sau utilizator."
5. La punctul 22, alineatele (1), (3) si (4) vor avea urmatorul cuprins:
"22. (1) In toate situatiile prevazute la art. 200 alin. (1) din Codul
fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda numai utilizatorului, cu
conditia ca aprovizionarea sa se fi efectuat direct de la un antrepozit fiscal
sau de la un importator. Depozitele farmaceutice beneficiaza de scutire pentru
alcoolul achizitionat si livrat direct catre spitale si farmacii.
[...]
(3) Pentru celelalte situatii prevazute la art. 200 alin. (1) din Codul
fiscal, scutirea se acorda prin compensare si/sau restituire, dupa caz,
potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
(4) In toate situatiile prevazute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal,
scutirea se acorda pe baza decontului de scutire de accize, insotit de:
a) autorizatia de utilizator final. Aceasta se elibereaza si in cazul
antrepozitarilor autorizati, care functioneaza in sistem integrat;
b) copia facturii fiscale de achizitie a alcoolului etilic, in care acciza
sa fie evidentiata separat, cu exceptia cazului prevazut la art. 200 alin. (1)
lit. g) din Codul fiscal, in care pe factura se inscrie <<scutit de
accize>>;
c) dovada platii accizelor catre antrepozitul fiscal expeditor, constand in
documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul
deschis."
6. La punctul 22, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul
(4^1), cu urmatorul cuprins:
"(4^1) Modelul decontului de scutire de accize va fi aprobat prin
ordin al ministrului finantelor publice."
7. La punctul 23, alineatele (3) si (4) vor avea urmatorul cuprins:
"(3) Pentru celelalte situatii prevazute la art. 201 alin. (1) din
Codul fiscal, scutirea se acorda prin compensare si/sau restituire, dupa caz,
potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
(4) In toate situatiile prevazute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal,
cu exceptia celei prevazute la lit. g) a aceluiasi articol, scutirea se acorda
pe baza decontului de scutire de accize, insotit de:
a) autorizatia de utilizator final. Aceasta se elibereaza si in cazul
antrepozitarilor autorizati care utilizeaza uleiuri minerale obtinute din
productia proprie;
b) copia facturii fiscale de achizitie a uleiurilor minerale, in care
acciza sa fie evidentiata separat, cu exceptia cazurilor prevazute la alin.
(2), in care pe factura se inscrie <<scutit de accize>>;
c) dovada platii accizelor catre antrepozitul fiscal expeditor sau catre
importator, dupa caz, constand in documentul de plata confirmat de banca la
care utilizatorul are contul deschis."
8. La punctul 23, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul
(4^1), cu urmatorul cuprins:
"(4^1) Modelul decontului de scutire de accize va fi aprobat prin
ordin al ministrului finantelor publice."
9. La punctul 23, alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:
"(5) In cazul in care aprovizionarea cu uleiuri minerale pentru care se
acorda scutirea de la plata accizelor se efectueaza de la un distribuitor
agreat, acesta are obligatia detinerii autorizatiei de utilizator final."
10. La punctul 23 alineatul (17) se introduce litera d) cu urmatorul
cuprins:
"d) pentru petrol lampant - statiile de distributie care sunt dotate
cu pompe distincte doar pentru distribuirea petrolului lampant."
11. La punctul 23, dupa alineatul (18) se introduc patru alineate noi,
alineatele (19), (20), (21) si (22), cu urmatorul cuprins:
"(19) Pentru gazul petrolier lichefiat livrat utilizatorilor finali
prin distribuitorii agreati se procedeaza astfel:
a) in cazul livrarilor de gaz petrolier lichefiat catre utilizatori finali
- persoane fizice sau persoane juridice - pentru care scutirea de la plata
accizelor se acorda direct, distribuitorul agreat se aprovizioneaza cu gaz
petrolier lichefiat la preturi cu accize, iar livrarea catre acesti utilizatori
finali se face la preturi fara accize. Distribuitorul agreat este cel care va
solicita autoritatii fiscale compensarea sau restituirea accizelor aferente
cantitatilor livrate in regim de scutire;
b) in cazul gazului petrolier lichefiat livrat catre utilizatori finali -
persoane juridice - pentru care scutirea de la plata accizelor se acorda
indirect, distribuitorul agreat se aprovizioneaza cu gaz petrolier lichefiat la
preturi cu accize. Acesta va livra produsul catre utilizatorul final la preturi
cu accize, valoarea accizelor fiind inscrisa distinct in facturile fiscale
speciale. In aceasta situatie, utilizatorul final va fi cel care va solicita
autoritatii fiscale compensarea sau restituirea accizelor aferente cantitatilor
utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea.
(20) In cazul persoanelor juridice organizate in baza unor legi speciale
potrivit carora nu este permisa transmiterea catre alte institutii a unor date
si informatii statistice cu caracter secret, scutirile prevazute la art. 201
alin. (1) din Codul fiscal se acorda prin restituire, cu respectarea intocmai a
conditiilor prevazute la alin. (4).
(21) In intelesul prevederilor art. 201 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal,
sunt scutite de accize uleiurile minerale utilizate atat pentru producerea
agentului termic, cat si cele utilizate pentru producerea apei calde.
(22) In intelesul prevederilor art. 201 alin. (1) lit. k) si l) din Codul
fiscal, prin scop tehnologic si scop industrial se intelege:
- scopul tehnologic reprezinta utilizarea uleiului mineral in activitatea
efectiva de productie, fara ca acesta sa se regaseasca in produsul finit
rezultat;
- scopul industrial reprezinta utilizarea uleiului mineral ca materie prima
pentru obtinerea altor produse, care se regaseste in produsul final rezultat
din procesul de productie."
12. La punctul 24, dupa primul alineat se introduce un nou alineat,
alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
"(2) Produsele din tutun reprezentand tigarete, care se exporta in
regim de export temporar in vederea depersonalizarii acestora, pentru a fi
importate in scopul testarii pietei sau efectuarii unor teste de productie, nu
sunt supuse obligatiei de marcare, cu conditia ca testarea sa nu se realizeze
prin comercializarea acestor produse, ci prin mijloace specifice cercetarii de
piata. Loturile folosite in acest scop nu pot depasi cantitatea de 200.000 de
bucati de tigarete pe semestru."
13. La punctul 28, alineatul (6) va avea urmatorul cuprins:
"(6) Antrepozitarii autorizati si importatorii autorizati de produse
supuse marcarii sunt obligati sa prezinte lunar, pana la data de 15 a fiecarei
luni, autoritatii fiscale competente sa aprobe notele de comanda de marcaje,
situatia privind utilizarea marcajelor potrivit modelului prezentat in anexa
nr. 19. In cazul banderolelor, aceasta situatie se va intocmi pe fiecare tip de
banderola, potrivit dimensiunilor si caracteristicilor inscriptionate pe
acestea. In vederea confirmarii realitatii datelor inscrise in documentele
justificative privind utilizarea marcajelor pentru import, aceste documente vor
fi certificate de catre Autoritatea Nationala a Vamilor."
14. La punctul 29, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat,
alineatul (9^1), cu urmatorul cuprins:
"(9^1) Pentru tigaretele si produsele din tutun provenite din
operatiuni de import, la momentul importului efectiv importatorul autorizat va
vira la bugetul de stat diferenta dintre valoarea accizelor aferente
cantitatilor importate, mai putin contravaloarea timbrelor calculata pe baza
pretului fara taxa pe valoarea adaugata si valoarea accizelor platite anticipat
la momentul aprobarii notelor de comanda. La momentul importului, agentul
economic importator este obligat sa prezinte dovada platii in avans a accizelor
la bugetul de stat, precum si dovada virarii in contul Companiei Nationale
<<Imprimeria Nationala>> - S.A. a contravalorii timbrelor,
stabilita pe baza pretului cu taxa pe valoarea adaugata."
15. Punctul 30 va avea urmatorul cuprins:
"30. (1) Repartizarea fiecarui lot de produse din tutun confiscate
catre antrepozitarii autorizati ca producatori se face proportional cu cota de
piata detinuta. Situatia privind cotele de piata se comunica de autoritatea
fiscala centrala, trimestrial, autoritatilor fiscale teritoriale, directiilor
cu atributii de control din subordinea Ministerului Finantelor Publice, Autoritatii
Nationale a Vamilor si Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) In situatiile prevazute la art. 206 alin. (1) din Codul fiscal,
predarea cantitatilor de produse din tutun confiscate se face pe baza unui
proces-verbal de predare-primire ce va fi semnat atat de reprezentantii
organului care a procedat la confiscarea produselor, cat si de reprezentantii
antrepozitarului autorizat ca producator sau ai importatorului autorizat care
le preia.
(3) Distrugerea produselor din tutun se va efectua prin metode specifice
care sa asigure denaturarea acestora dincolo de orice posibilitate de
reconstituire, sortare, pliere sau orice alta modalitate de recuperare a
materiilor prime ce intra in componenta acestor produse. Distrugerea va avea
loc in baza aprobarii date de autoritatea fiscala centrala la cererea
antrepozitarului sau importatorului autorizat si in prezenta unei comisii de
distrugere constituite special in acest scop. Din aceasta comisie vor face
parte un reprezentant al organelor de politie si un reprezentant al directiei
cu atributii de control din cadrul autoritatii fiscale centrale."
16. Dupa punctul 30 se introduce un nou punct, punctul 30^1, pentru
aplicarea articolului 208 de la Capitolul II "Alte produse
accizabile" din Codul fiscal, dupa cum urmeaza:
"Codul fiscal:
Nivelul si calculul accizelor
Art. 208 [...]
(7) In cazul produselor prevazute la alin. (4) si (5), accizele preced taxa
pe valoarea adaugata si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor
procentuale prevazute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezinta:
[...]
b) pentru produsele din import - valoarea in vama stabilita potrivit legii,
la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz.
Norme metodologice:
30^1. (1) Definirea categoriilor de autoturisme sau autoturisme de teren
din import noi ori rulate se face potrivit prevederilor legislatiei vamale in
vigoare.
(2) In cazul autoturismelor sau a autoturismelor de teren din import noi
ori rulate, care fac obiectul achizitionarii ca urmare a unui contract de
leasing, accizele se calculeaza in functie de starea autoturismului sau
autoturismului de teren din momentul introducerii in tara. Procentul
corespunzator de acciza se aplica asupra bazei de impozitare formate din
valoarea de intrare la care se adauga cuantumul taxelor vamale si alte taxe
speciale, dupa caz, datorate la momentul inchiderii operatiei de import.
(3) Transformarea in lei a valorii de intrare se efectueaza conform
prevederilor legislatiei vamale in vigoare."
17. La punctul 31, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) Restituirea accizelor se efectueaza potrivit prevederilor Codului
de procedura fiscala."
18. La punctul 32, dupa primul alineat se introduce un alineat nou, alineatul
(2), cu urmatorul cuprins:
"(2) Impozitul pentru gazele naturale din productia interna, provenite
din zacaminte de gaze naturale, din zacaminte de gaze cu condensat si din
zacaminte de titei, se plateste la bugetul de stat de catre agentul economic
autorizat potrivit legii in domeniu, prin care se realizeaza livrarea acestor
produse catre consumatorul final."
19. La punctul 35, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"35. (1) Produsele accizabile detinute de agentii economici care inregistreaza
obligatii fiscale restante pot fi valorificate in cadrul procedurii de
executare silita de organele competente, potrivit legii, astfel:
a) produsele accizabile destinate utilizarii ca materii prime se valorifica
in regim suspensiv numai catre un antrepozit fiscal de productie. In cazul
valorificarii produselor accizabile, in cadrul procedurii de executare silita,
prin vanzare directa sau licitatie, livrarea se face pe baza de factura fiscala
specifica si de document administrativ de insotire. Documentul administrativ de
insotire se obtine de la antrepozitul fiscal beneficiar;
b) produsele accizabile marcate se valorifica la preturi cu accize catre
agentii economici comercianti. In cazul valorificarii produselor accizabile
marcate, in cadrul procedurii de executare silita, prin vanzare directa sau
licitatie, livrarea se face pe baza de factura fiscala specifica, in care
acciza va fi evidentiata distinct."
20. La punctul 36, dupa primul alineat se introduce un alineat nou,
alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
"(2) Decontarile intre agentii economici furnizori de produse
accizabile si agentii economici cumparatori ai acestor produse se fac integral
prin unitati bancare in cazul livrarilor efectuate de catre agentii economici
producatori si importatori de astfel de produse, cu exceptiile prevazute la
art. 220 alin. (2) din Codul fiscal."
21. Dupa punctul 36 se introduce un nou punct, punctul 36^1, pentru
aplicarea alineatului (1) al articolului 221 din Codul fiscal, dupa cum
urmeaza:
"Codul fiscal:
CAP. 5
Dispozitii tranzitorii
Derogari
Art. 221
(1) Prin derogare de la prevederile art. 178 alin. (2), pana la data de 1
ianuarie 2007 depozitarea uleiurilor minerale in regim suspensiv de accize este
permisa numai intr-un antrepozit fiscal de productie.
Norme metodologice:
36^1. Pot fi autorizate ca antrepozite fiscale de depozitare spatiile
detinute de terminalul petrolier maritim, precum si depozitele detinute de
antrepozitarul autorizat pentru productie, in afara antrepozitului fiscal de
productie, atat timp cat proprietarul uleiurilor minerale ramane acest
antrepozitar autorizat."
22. La punctul 38, alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:
"(5) Agentii economici care la data de 31 decembrie 2003 au
inregistrat stocuri de produse accizabile, realizate pana la aceasta data, si
care nu indeplinesc conditiile pentru a deveni antrepozitari autorizati
potrivit prevederilor titlului VII din Codul fiscal vor putea valorifica
produsele din stoc pana la data de 31 decembrie 2004 in baza unei aprobari
speciale emise de autoritatea fiscala emitenta a autorizatiei, data in baza
Legii nr. 521/2002, cu plata accizelor, dupa caz. Regimul privind plata
accizelor se stabileste de autoritatea fiscala emitenta a aprobarii speciale.
Agentii economici producatori de alcool etilic si de distilate - ca materii
prime - vor vinde aceste produse numai catre beneficiarii autorizati in
conditiile prevazute la titlul VII din Codul fiscal. Dupa data de 31 decembrie
2004, cantitatile ramase in stoc nu mai pot fi comercializate."
23. La punctul 38, dupa alineatul (7) se introduc sase alineate noi,
alineatele (8), (9), (10), (11), (12) si (13), cu urmatorul cuprins:
"(8) Bauturile slab alcoolizate din grupa alcoolului etilic, a caror
concentratie alcoolica depaseste 1,2% in volum, nemarcate cu banderole,
provenite din stocurile de astfel de produse inregistrate la 31 decembrie 2003,
detinute de catre antrepozitarii autorizati pentru productie sau de catre
importatorii autorizati in conditiile Codului fiscal, vor putea fi
comercializate fara a fi supuse marcarii numai sub supravegherea fiscala
asigurata de autoritatea fiscala unde sunt inregistrati ca platitori de accize.
In acest scop, pana la data de 5 a fiecarei luni, agentii economici vor intocmi
in doua exemplare o situatie a livrarilor produselor provenite din stocurile
inregistrate la 31 decembrie 2003, efectuate in luna anterioara, din care
exemplarul al doilea se va transmite autoritatii fiscale. Modelul situatiei
este prezentat in anexa nr. 22.
(9) Agentii economici comercianti care detin bauturi alcoolice de natura
celor mentionate la alin. (8), nemarcate prin banderole, care provin de la
agenti economici producatori legali sau importatori legali, pot comercializa aceste
bauturi pana la epuizarea cantitatilor de astfel de produse, dar nu mai tarziu
de 31 decembrie 2004. Dupa aceasta data se interzice comercializarea bauturilor
alcoolice respective.
(10) Agentii economici autorizati dupa data de 1 ianuarie 2004 in calitate
de antrepozitari autorizati pentru productia de tuica si rachiuri din fructe,
care obtin astfel de produse din prelucrarea fructelor, marcurilor din fructe
sau a altor semifabricate preluate de la persoane fizice in anii 2003 si 2004,
pot livra produsele respective persoanelor fizice de la care au preluat materia
prima, fara plata accizelor, numai cand produsele sunt destinate consumului
propriu, in baza declaratiei pe propria raspundere a persoanelor fizice in
cauza. Modelul declaratiei este prezentat in anexa nr. 23.
(11) In anul 2004 tuica si rachiurile naturale din fructe pot fi produse in
scopul consumului propriu al persoanelor fizice <<in sistem de prestari
de servicii>> fara plata accizelor si de catre alti agenti economici -
autorizati potrivit prevederilor Legii nr. 300/2004 privind autorizarea
persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati
economice in mod independent. Prestarea de servicii, in acest caz, se poate
realiza numai in baza confirmarii scrise a autoritatii fiscale teritoriale,
potrivit careia persoana fizica a instiintat in scris aceasta autoritate despre
cantitatea de fructe ce urmeaza a fi data pentru prelucrare, cine va efectua
prestarea de servicii si a declarat ca produsele obtinute sunt destinate
consumului propriu.
(12) Agentii economici - antrepozitari autorizati pentru productia de
produse accizabile, altele decat cele din grupa alcoolului etilic - care detin
stocuri de materii prime provenite din achizitii efectuate pana la data de 31
decembrie 2003 la preturi cu accize, la eliberarea pentru consum din
antrepozitul fiscal a produselor accizabile rezultate din prelucrarea acestor
stocuri, pot compensa acciza datorata bugetului de stat cu suma reprezentand
acciza aferenta cantitatii de materie prima ce se regaseste in produsul final
accizabil. Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului
nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 1.050/2004, cererea de compensare va fi insotita de dovada
achitarii sumelor reprezentand accizele aferente materiilor prime in contul
furnizorului de astfel de materii prime. De asemenea, compensarea va fi
conditionata de existenta agentului economic furnizor. Pot face obiectul
compensarii numai accizele aferente materiilor prime achizitionate direct de la
agentii economici producatori interni sau importatori. Accizele aferente
materiilor prime pot face obiectul compensarii numai in limita accizelor
aferente produselor finale livrate.
(13) Agentii economici care detin stocuri de materii prime provenite din
achizitii legale efectuate pana la data de 31 decembrie 2003 la preturi cu
accize si care realizeaza din prelucrarea acestor stocuri produse care nu intra
sub incidenta accizelor sau produse pentru care acciza este <<0>>
pot solicita compensarea ori restituirea, dupa caz, a accizelor aferente
materiei prime incluse in produsele finale rezultate, potrivit Codului de
procedura fiscala, precum si normelor metodologice de aplicare a acestuia.
Compensarea sau restituirea se va realiza pe masura vanzarii produselor finale
rezultate din prelucrare si numai in baza documentelor care justifica
achizitionarea materiei prime la preturi cu accize, plata acestora in contul
furnizorului, prelucrarea materiei prime, precum si vanzarea produselor finale
rezultate."
24. Dupa anexa nr. 21 la normele metodologice de aplicare a prevederilor
titlului VII din Codul fiscal se introduc doua anexe noi, anexele nr. 22 si 23,
al caror cuprins este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta
hotarare.
7. Titlul VIII "Masuri speciale privind supravegherea productiei,
importului si circulatiei unor produse accizabile":
1. La punctul 6, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) Toate reziduurile de uleiuri minerale rezultate din exploatare -
scurgeri, spalari, curatari, decantari, contaminari - in alte locatii decat
antrepozitele fiscale de productie pot fi vandute sau cedate numai in vederea
prelucrarii si numai catre un antrepozit fiscal de productie. Vanzarea sau
cedarea poate avea loc numai pe baza de factura si, respectiv, aviz de
insotire, vizate de reprezentantul organului fiscal teritorial in raza caruia
isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal. Colectarea si prelucrarea
reziduurilor petroliere pot fi efectuate numai de catre un antrepozit fiscal de
productie a uleiurilor minerale."
2. Dupa punctul 7 se introduc doua puncte noi, punctele 7^1 si 7^2, pentru
aplicarea art. 243 si 244, dupa cum urmeaza:
"Codul fiscal:
CAP. 7
Alte masuri speciale
Conditii de cesionare si instrainare
Art. 243
(1) Cesionarea ori instrainarea, sub orice forma, a actiunilor, a partilor
sociale sau activelor fixe ale antrepozitarilor autorizati ori ale unui
antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform titlului
VII va fi adusa la cunostinta autoritatii fiscale competente cu cel putin 60 de
zile inainte de realizarea acestei operatiuni, in vederea efectuarii
controlului financiar-fiscal.
Norme metodologice:
7^1. Activele fixe care intra sub incidenta prevederilor art. 243 alin. (1)
din Codul fiscal sunt: terenurile, spatiile de productie si echipamentele
tehnologice aferente antrepozitului fiscal.
Codul fiscal:
Intarzieri la plata accizelor
Art. 244
Intarzierea la plata a accizelor cu mai mult de 30 de zile de la termenul
legal atrage revocarea autorizatiei antrepozitarului autorizat si inchiderea
activitatii pana la plata sumelor restante.
Norme metodologice:
7^2. Intra sub incidenta art. 244 din Codul fiscal accizele datorate
bugetului de stat de catre antrepozitarul autorizat dupa obtinerea autorizatiei
de antrepozit fiscal."
8. Titlul IX "Impozite si taxe locale":
1. La punctul 26, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"26. (1) Pentru a putea beneficia de scutirile prevazute la pct. 25,
persoanele in cauza vor prezenta o cerere la compartimentele de specialitate
ale autoritatilor administratiei publice locale impreuna cu originalul si copia
actelor care le atesta aceasta calitate, respectiv contractul de construire a
unei locuinte cu credit, contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate a
locuintei sau contractul de dobandire a locuintei, dupa caz, si procesul-verbal
de predare-primire/preluare a locuintei in cauza, numai pentru o cladire."
2. La punctul 57 se abroga alineatul (2).
3. La punctul 149 se abroga alineatul (2).
4. Punctul 210 va avea urmatorul cuprins:
"210. Scutirea de impozit pe cladiri, impozit pe teren si taxa pentru
eliberarea autorizatiilor de functionare pentru desfasurarea unei activitati
economice se acorda pentru:
a) persoanele cu handicap grav;
b) persoanele cu handicap accentuat;
c) persoanele invalide de gradul I;
d) persoanele invalide de gradul II."
5. Punctul 245 va avea urmatorul cuprins:
"245. Persoanele fizice nu depun noi declaratii fiscale pentru
bunurile impozabile sau taxabile existente in evidentele compartimentelor de
specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale."
ANEXA 1
(Anexa nr. 22
la normele metodologice de aplicare a prevederilor
titlului VII din Codul fiscal)
Denumirea antrepozitarului autorizat
sau a importatorului ............................
Codul unic de inregistrare ......................
Sediul ..........................................
SITUATIA
livrarilor de bauturi slab alcoolizate inregistrate in stoc la data de
31 decembrie 2003 in luna .......... anul ....
___________________________________________________________________________
| Denumirea | U.M.*) | Stocul la | Stocul la | Cantitatea | Stocul la |
| produsului| |31 decembrie 2003| inceputul | livrata | sfarsitul |
| | | | lunii de | in litri | lunii de |
| | | | raportare | | raportare |
| | | | | | |
|___________|________|_________________|___________|____________|___________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|___________|________|_________________|___________|____________|___________|
|___________|________|_________________|___________|____________|___________|
|___________|________|_________________|___________|____________|___________|
|___________|________|_________________|___________|____________|___________|
*) Se va inscrie capacitatea recipientului in care este imbuteliat
produsul.
Conducerea antrepozitarului autorizat/importatorului,
.....................................................
(Anexa nr. 23
la normele metodologice de aplicare a prevederilor
titlului VII din Codul fiscal)
DECLARATIE
Subsemnatul ....................., cu domiciliul in localitatea ..........,
(numele si prenumele)
str. ............... nr. ......., judetul/sectorul .............., codul
numeric personal .................., declar pe propria raspundere ca produsele
rezultate din prelucrarea fructelor, marcurilor din fructe sau a altor
semifabricate predate spre prelucrare in anul 2003/2004 antrepozitului fiscal
.............., cu sediul in ............., si preluate de la acesta, in
cantitate de ... litri, cu concentratie alcoolica de ..., sunt destinate in
exclusivitate consumului propriu.
Cunoscand dispozitiile art. 292 privind falsul in declaratii din Codul
penal, declar ca cele mentionate mai sus sunt corecte si complete.
Semnatura declarantului Data
....................... .............
Art. 2
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile
ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta
hotarare, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
dandu-se textelor o noua numerotare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu