Hotărârea Nr.43 din 06.05.2015

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. Articolul I Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 7, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaţilor ale căror dosare sunt complete şi constată că alegerea respectivilor deputaţi a fost făcută în conformitate cu prevederile legale. 2. La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. 3. După articolul 11 se introduce un nou articol , articolul 11¹, cu următorul cuprins: Articolul 11¹ (1) După întrunirea legală a Camerei Deputaţilor şi validarea mandatului, fiecare deputat este obligat să depună declaraţia de avere şi declaraţia de interese, potrivit legii.(2) Deputaţii aleşi ca urmare a organizării unor alegeri parţiale au obligaţia să depună declaraţia de avere şi declaraţia de interese la începutul mandatului şi după validare, potrivit legii.(3) Deputaţii au obligaţia de a depune declaraţia de avere şi declaraţia de interese la începutul şi la încetarea mandatului, inclusiv dacă aceasta are loc înainte de termen.(4) Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se completează personal, se datează, se semnează olograf şi se depun la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaţilor, care eliberează dovada de primire.(5) Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor, potrivit legii.(6) Deputaţii au obligaţia de a actualiza anual declaraţia de avere şi declaraţia de interese, în condiţiile legii. 4. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 12 (1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor formate din cel puţin 10 deputaţi. Ele se pot constitui din deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar. 5. La articolul 12, după alineatul (3) se introduce un nou alineat , alineatul (3¹), cu următorul cuprins: (3¹) Grupurile parlamentare ale unor partide politice care au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar sub denumirea partidului nou-înfiinţat prin fuziune, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti privind constituirea noului partid. 6. La articolul 12, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau ai alianţelor electorale, precum şi deputaţii independenţi care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1). 7. La articolul 12, după alineatul (4) se introduce un nou alineat , alineatul (4¹), cu următorul cuprins: (4¹) Deputaţii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputaţi neafiliaţi, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputaţii rămaşi neafiliaţi nu îşi pot constitui un grup parlamentar. 8. La articolul 12, alineatele (5) şi (6) se abrogă. 9. La articolul 13 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 13 (1) Deputaţii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaţilor, precum şi deputaţii care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 12 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desfiinţat, după ce şi-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluşi ori au demisionat din partid devin deputaţi neafiliaţi şi au următoarele drepturi: 10. La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 14(1) În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari. 11. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat , alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Procedura prevăzută la alin. (1) se reia la începutul fiecărei sesiuni ordinare. 12. La articolul 14 alineatul (2), literele f) , i) , k) şi o) se modifică şi vor avea următorul cuprins: f)face propuneri şi prezintă candidaţii grupului său parlamentar pentru funcţiile de conducere şi pentru reprezentanţii acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaţilor, funcţii care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configuraţia politică a Camerei Deputaţilor şi negocierilor între liderii de grup; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ i)poate cere plenului Camerei Deputaţilor: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ţinerea unor şedinţe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaţilor şi modificarea programului de lucru; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ k)nominalizează reprezentantul/reprezentanţii grupului său parlamentar care participă la dezbateri; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ o)poate prezenta, în plenul Camerei Deputaţilor, punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la cererea de reţinere, arestare sau percheziţie ori încuviinţarea începerii urmăririi penale, după caz, a unuia dintre membrii propriului grup; 13. La articolul 16, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) , cu următorul cuprins:(3) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaţilor, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti referitoare la fuziune, personalul angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, precum şi logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturismele alocate grupurilor parlamentare ce s-au reunit vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 12 alin. (3¹), cu respectarea normelor aprobate de către Biroul permanent, precum şi a ponderii grupului parlamentar. 14. La articolul 18 se introduce un nou alineat, alineatul (2) , cu următorul cuprins:(2) Partidele care au obţinut mandate în urma alegerilor şi au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar. 15. La articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în prima şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare. 16. La articolul 20, alineatul (3 ) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Repartizarea funcţiilor din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. Repartizarea acestor funcţii se aprobă de către plenul Camerei Deputaţilor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. 17. La articolul 21, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(2) Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal.(3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei 2 candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi. 18. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 23 (1) Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 alin. (3).(2) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit art. 20 alin. (3). Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. 19. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 24 Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23. În situaţia modificării configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor, liderii grupurilor parlamentare vor renegocia funcţiile din Biroul permanent. 20. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 25 Preşedintele Camerei Deputaţilor poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparţine preşedintele. 21. La articolul 26, alineatele (1) , (2) şi (3) se abrogă. 22. La articolul 26, alineatele (4) şi (6 ) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(4) Propunerea de revocare a preşedintelui Camerei Deputaţilor se depune la Biroul permanent, care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 25 şi introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe a Camerei Deputaţilor propunerea de revocare. În cadrul dezbaterii asupra propunerii de revocare vor lua cuvântul liderul de grup care a cerut revocarea şi, la cerere, câte un reprezentant al celorlalte grupuri parlamentare şi preşedintele Camerei Deputaţilor. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(6) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaţilor, se organizează alegerea unui nou preşedinte, în conformitate cu prevederile art. 21. 23. La articolul 26, alineatul (7) se abrogă. 24. La articolul 27, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 27 (1) Revocarea din funcţie a oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaţilor poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparţine membrul biroului a cărui revocare se solicită. 25. La articolul 27, alineatul (2) se abrogă. 26. La articolul 27, alineatele (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(3) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (4). ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(5) În cazul în care propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaţilor, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent, la propunerea grupului căruia îi aparţinea funcţia respectivă, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile art. 23. 27. La articolul 27, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7) , cu următorul cuprins:(7) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii, rămasă definitivă prin hotărâre judecătorească, a partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaţilor, atunci funcţiile deţinute de fiecare grup parlamentar anterior fuziunii vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 12 alin. (3¹). La începutul fiecărei sesiuni parlamentare funcţiile alocate grupurilor parlamentare se renegociază în conformitate cu configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. 28. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 28 (1) Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă în conformitate cu prevederile art. 21.(2) Celelalte funcţii din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor devenite vacante în timpul sesiunii se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-au fost repartizate funcţiile respective, în condiţiile prevăzute la art. 23. 29. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 29 Odată cu alegerea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, la începutul legislaturii, activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 alin. (1) încetează. 30. La articolul 31 alineatul (1), literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: d)prezintă Camerei Deputaţilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie atât în format electronic, cât şi tipărit împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, la casetele deputaţilor, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ f)primeşte sub formă electronică şi asigură difuzarea pe siteul Camerei Deputaţilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor; 31. La articolul 31 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă , litera j¹), cu următorul cuprins: j¹) îndeplineşte atribuţiile care îi revin în privinţa examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament; 32. La articolul 31 alineatul (1), literele l) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins: l)supune spre aprobare Camerei Deputaţilor componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuraţiei politice a Camerei; m)avizează şi supune aprobării plenului Camerei Deputaţilor structura organizatorică şi statul de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor; 33. La articolul 31 alineatul (1), după litera m) se introduc două noi litere , literele m¹) şi m²), cu următorul cuprins: m¹) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei Deputaţilor; m²) adoptă, cu respectarea prevederilor legale şi regulamentare, decizii privind activitatea sa, activitatea deputaţilor şi a personalului Camerei; deciziile Biroului permanent se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor, cu excepţia celor care cuprind informaţii clasificate; 34. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou alineat , alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Nominalizarea pe funcţii sau schimbarea din funcţii a personalului angajat la Cancelaria Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi la cabinetele membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor se face la cererea sau cu acordul respectivului membru al Biroului permanent, după caz, în condiţiile legii. Fiecare membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor stabileşte atribuţiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari încadraţi la cabinetul său, verifică îndeplinirea acestor atribuţii şi încadrarea acestora în programul de lucru, acordă calificativele anuale, propune promovarea, acordarea salariului de merit şi a altor drepturi în conformitate cu prevederile legale. 35. La articolul 31, după alineatul (3) se introduce un nou alineat , alineatul (3¹), cu următorul cuprins: (3¹) Lucrările Biroului permanent al Camerei Deputaţilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor săi. 36. La articolul 31, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme şi se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor, cu excepţia celor declarate confidenţiale. Pe site se publică, de asemenea, ordinea de zi a şedinţelor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi materiale aprobate sau respinse de către acesta, cu excepţia celor care conţin informaţii clasificate. Publicarea pe site-ul Camerei Deputaţilor se face în cel mult 10 zile de la data şedinţei. 37. La articolul 33, după litera f) se introduce o nouă literă , litera f¹), cu următorul cuprins: f¹) îndeplineşte atribuţiile care îi revin în privinţa examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament; 38. La articolul 33, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins: g)efectuează deplasări în ţară ca reprezentant al Camerei Deputaţilor în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice române şi cu cetăţenii; 39. La articolul 33, după litera g) se introduce o nouă literă , litera g¹), cu următorul cuprins: g¹) reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile externe pe toată durata mandatului său; 40. La articolul 33, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins: h)prezintă rapoarte justificative, anual, în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor asupra utilizării fondului preşedintelui; 41. La articolul 33, după litera h) se introduce o nouă literă , litera h¹), cu următorul cuprins: h¹) poate dispune secretarului general efectuarea de controale ale activităţii serviciilor Camerei Deputaţilor; 42. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 35 Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaţilor, efectuează apelul nominal, numără voturile exprimate prin ridicarea mâinii, consemnează rezultatul votului, ţin evidenţa hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor şedinţelor plenului Camerei Deputaţilor, îl asistă pe preşedintele Camerei Deputaţilor în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. 43. La articolul 38, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. (4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întruneşte şi lucrează în mod regulamentar în prezenţa a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezintă majoritatea deputaţilor. La şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare poate participa preşedintele Camerei Deputaţilor, care, în acest caz, prezidează şedinţa. În absenţa preşedintelui Camerei, şedinţa va fi prezidată de liderul celui mai mare grup parlamentar. 44. La articolul 40, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 40 (1) Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate constitui comisii speciale sau comisii de anchetă. Comisiile speciale şi comisiile de anchetă se constituie în conformitate cu prevederile art. 72 şi 73. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi ai Comisiei pentru afaceri europene, care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pot opta pentru una dintre comisiile permanente şi pentru una dintre comisiile stabilite ca excepţii în prezentul alineat. Deputaţii pot face parte şi din comisii comune cu Senatul. 45. La articolul 45, alineatele (1) , (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 45 (1) În prima lor şedinţă convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, 2-3 vicepreşedinţi şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Funcţiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.(2) Componenţa biroului comisiei se stabileşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare la începutul fiecărei sesiuni ordinare, în funcţie de ponderea grupurilor parlamentare. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(5) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi la lucrările comisiei, la solicitarea grupului parlamentar căruia îi aparţine. 46. La articolul 45, după alineatul (5) se introduc şase noi alineate , alineatele (6) –( 11 ), cu următorul cuprins:(6) Înlocuirea unui membru al comisiei se face în caz de pierdere a calităţii de deputat, de schimbare a apartenenţei politice şi de transferare la altă comisie, la solicitarea deputatului sau a grupului parlamentar din care acesta face parte.(7) În situaţia în care o funcţie din biroul comisiei devine vacantă în timpul sesiunii parlamentare, propunerea nominală pentru ocuparea acesteia se face de către grupul parlamentar căruia i-a revenit funcţia, alegerea candidatului urmând procedura prevăzută la alin. (4).(8) În toate situaţiile prevăzute la alin. (6) şi (7), grupul parlamentar căruia îi aparţine sau i-a aparţinut respectivul deputat are dreptul să nominalizeze un alt reprezentant al său pentru ocuparea respectivului loc.(9) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaţilor, deputaţii care sunt membri ai noului grup parlamentar înfiinţat conform art. 12 alin. (3¹) îşi păstrează calitatea de membru în comisiile permanente.(10) În cazul în care un grup parlamentar îşi reduce numărul de membri sau îşi încetează existenţa, plenul Camerei Deputaţilor poate hotărî asupra rămânerii în comisii a deputaţilor care au fost membri în respectivele grupuri, în limita locurilor disponibile rămase, dacă se respectă configuraţia politică a comisiilor.(11) Modificările privind componenţa nominală a comisiilor permanente sunt supuse votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. 47. La articolul 46, partea introductivă şi literele b) , d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 46 Biroul fiecărei comisii a Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii: ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ b)întocmeşte proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare al comisiei şi îl supune dezbaterii membrilor acesteia pentru a fi transmis spre avizare Comisiei pentru regulament şi pentru aprobare Biroului permanent al Camerei Deputaţilor; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ d)adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activităţii comisiei; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ......... f)invită să ia parte la lucrările comisiei reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administraţiei publice centrale ori locale şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, care pot furniza expertize şi informaţii necesare activităţii; 48. La articolul 46, după litera f) se introduce o nouă literă , litera f¹), cu următorul cuprins: f¹) organizează activităţile necesare pentru examinarea parlamentară a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, potrivit prezentului regulament; 49. La articolul 46, litera g ) se modifică şi va avea următorul cuprins: g)organizează, la propunerea membrilor comisiei, şedinţe de consultări ori dezbateri publice cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai administraţiei publice centrale sau/şi locale; 50. La articolul 47, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 47 Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii: 51. La articolul 47, după litera d) se introduce o nouă literă , litera d¹), cu următorul cuprins: d¹) stabileşte atribuţiile funcţionarilor publici parlamentari ai comisiei împreună cu compartimentul de specialitate din cadrul serviciilor Camerei Deputaţilor, verifică împreună cu secretarul comisiei calitatea lucrărilor executate de către aceştia, stabileşte programul de lucru al personalului şi verifică încadrarea în acest program, propune secretarului general al Camerei Deputaţilor sancţionarea personalului comisiei, acordă calificative anuale privind activitatea acestora, propune promovarea lor, acordarea salariului de merit şi acordarea altor drepturi în conformitate cu prevederile legale; 52. La articolul 47, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)îndeplineşte alte atribuţii cerute de desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi în Regulamentul comisiei; 53. La articolul 51, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:(5) În caz de absenţă nejustificată de la lucrările comisiei, sunt aplicabile prevederile art. 214 alin. (4¹). 54. La articolul 54, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) , cu următorul cuprins:(3) Proiectele de acte normative iniţiate de Guvern care se află pe ordinea de zi a comisiilor sesizate în fond nu vor fi dezbătute decât în prezenţa secretarului de stat desemnat. 55. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 56 (1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia poate desemna, la propunerea preşedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulţi raportori dintre membrii săi.(2) Raportorul sau preşedintele comisiei va susţine în plenul Camerei Deputaţilor raportul aprobat de comisie. 56. La articolul 59, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 59 Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desfiinţarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele: 57. Articolul 60 se abrogă. 58. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 61 Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, avizele şi amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; examinează proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, în vederea elaborării proiectelor de opinii; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor; pot efectua anchete parlamentare, precum şi alte activităţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. 59. La articolul 67, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 67 (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la modul cum s-au soluţionat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, la punctul de vedere al Guvernului, dacă există implicaţii financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar în situaţia proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei......... ................ ................ ................ ................ ........ ............ (3) Raportul Comisiei sesizate în fond va cuprinde toate amendamentele admise şi respinse într-o redactare care să permită urmărirea acestuia, fie în format electronic, fie pe suport hârtie. 60. La articolul 68, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) În situaţia în care pentru o iniţiativă legislativă se face propunere de aprobare, pentru celelalte iniţiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conţin să poată fi preluate ca amendamente la iniţiativa propusă spre aprobare. 61. La articolul 71, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Pentru a obţine încuviinţarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Proiectul de hotărâre întocmit de comisie va enunţa materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaţilor. 62. La articolul 72, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Prin aceeaşi hotărâre se vor indica: denumirea şi obiectivele comisiei, precum şi componenţa acesteia. Componenţa comisiei şi biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, în funcţie de ponderea grupurilor parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni ordinare. 63. La articolul 76, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 76 (1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. ........ ................ ................ ................ ................ ................ ........(3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care cunoaşte fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deţine un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştinţă sau să le înfăţişeze la termenele stabilite. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta. 64. Articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 82 Hotărârile comisiei se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi ai acesteia. 65. La articolul 83, după alineatul (1) se introduc două noi alineate , alineatele (1¹) şi (1²), cu următorul cuprins: (1¹) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră. (1²) Se supun la vot numai soluţiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate iniţial de Cameră. În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în formă finală. Rapoartele comisiei de mediere se aprobă în şedinţele consacrate votului final asupra proiectelor de lege. 66. La articolul 83, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, precum şi în cazul în care, în cadrul comisiei, s-a înregistrat paritate de voturi, textele rămase în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe. 67. La articolul 84, după alineatul (1) se introduc şase noi alineate , alineatele (1¹)-(1⁶), cu următorul cuprins : (1¹) La deschiderea sesiunii ordinare se intonează imnul naţional al României. (1²) La începutul şedinţei de deschidere a sesiunii ordinare, fiecare lider de grup parlamentar prezintă componenţa grupului său, structura de conducere şi numele deputaţilor aleşi în funcţiile de conducere ale grupului. (1³) După anunţul liderilor de grupuri parlamentare, preşedintele Camerei Deputaţilor convoacă Comitetul liderilor grupurilor parlamentare pentru negocierea funcţiilor în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi în birourile comisiilor permanente, conform ponderii grupurilor parlamentare anunţată în conformitate cu prevederile alin. (1²). (1⁴) Rezultatul negocierii realizate în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este prezentat plenului de preşedintele Camerei Deputaţilor. (1⁵) Liderii grupurilor parlamentare prezintă propunerile nominale ale grupurilor parlamentare pentru fiecare funcţie din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi din conducerea comisiilor permanente, alocată conform configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor existente la începutul sesiunii. (1⁶) Votul privind componenţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor se realizează conform dispoziţiilor prezentului regulament. 68. La articolul 86, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) La solicitarea motivată a iniţiatorului sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit. 69. La articolul 87, alineatele (4) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(4) La întocmirea şi adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se asigură includerea cu prioritate a cererilor adresate de comisiile permanente, a dezbaterii iniţiativelor aflate în procedură de urgenţă, a proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ (7) Proiectul de lege sau propunerea legislativă transmisă spre reexaminare în baza prevederilor art. 104 alin. (3) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi. 70. La articolul 92 alineatul (8) punctul 2, literele c) , k) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins: c)art. 55 alin. (2) - Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetăţenii români; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ k)art. 120 alin. (2) - Raporturile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale cu autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale, unde respectivele minorităţi au o pondere semnificativă, în ceea ce priveşte utilizarea limbii materne; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ m)art. 142 alin. (5) - Curtea Constituţională. 71. La articolul 92 alineatul (9) punctul 2, literele g) şi h) se abrogă. 72. Articolul 93 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 93 Proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor se distribuie la casetele electronice ale deputaţilor imediat după prezentarea lor la Biroul permanent. 73. La articolul 94, alineatele (2) - (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(2) La casetele electronice ale deputaţilor se va distribui informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. Informarea va cuprinde titlul, comisiile sesizate în fond şi comisiile ce vor întocmi aviz, precum şi termenele de depunere a raportului şi a amendamentelor. Programul de lucru şi ordinea de zi se vor distribui pe suport hârtie.(3) La casetele electronice ale deputaţilor se vor distribui lista rapoartelor ce au fost întocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologică a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi şi a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere şi pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, conform legii, sumarul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I, şi textele integrale ale moţiunilor simple şi de cenzură.(4) Conţinutul documentelor prevăzute la alin. (2) şi (3) este transmis în format electronic prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputaţilor. Accesarea acestor documente se va putea face şi de la cabinetele deputaţilor din circumscripţii, care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputaţilor. 74. La articolul 96, după alineatul (2) se introduce un nou alineat , alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) Dacă unul dintre iniţiatori doreşte să îşi retragă semnătura de pe o propunere legislativă, acesta adresează o solicitare Biroului permanent până la începerea dezbaterilor generale în prima Cameră sesizată. 75. La articolul 97, alineatul (2) se abrogă. 76. La articolul 100, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 100 (1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea iniţiativei, precum şi a raportului comisiei permanente de către raportorul care a participat la întocmirea acestuia în cadrul comisiei sau de către preşedintele Comisiei. 77. Articolul 101 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 101 Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanţi. Preşedintele Camerei Deputaţilor dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii şi în limita timpului alocat fiecărei intervenţii de 3 minute. 78. La articolul 107, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaţilor are, de regulă, durata de 3 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative, la propunerea raportorului sau a preşedintelui comisiei se poate stabili şi altă durată a intervenţiei. După luările de cuvânt ale deputaţilor asupra unui anumit text pot lua cuvântul iniţiatorul proiectului şi raportorul sau preşedintele comisiei sesizate în fond. 79. La articolul 108, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) În plenul Camerei Deputaţilor se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de şedinţă şi la raportorul comisiei sesizate în fond şi vor fi susţinute verbal în plenul Camerei Deputaţilor. 80. La articolul 120, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 120 (1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgenţă nu poate depăşi durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea raportorului sau a preşedintelui comisiei, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond. 81. La articolul 134, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Termenul fixat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pentru întocmirea raportului comun de către comisiile prevăzute la alin. (1) nu va putea fi mai mare de 15 zile. Raportul comisiilor se înscrie cu prioritate în ordinea de zi şi se dezbate conform prevederilor art. 100-112. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaţilor va efectua corelările tehnico-legislative necesare. După adoptarea raportului şi a legii în ansamblul ei, legea se trimite Senatului, dacă acesta este Cameră decizională. 82. La articolul 134, alineatul (3) se abrogă. 83. La articolul 137, alineatele (4) -( 6 ) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(4) Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor după regulile procedurii legislative, iar după adoptarea raportului se votează legea în ansamblul ei.(5) În situaţia în care Camera Deputaţilor este sesizată cu cererea de reexaminare prevăzută la alin. (1) în calitate de Cameră decizională şi în cazul în care nu se întruneşte numărul necesar de voturi adoptării raportului cu privire la acceptarea în totalitate sau în parte a cererii de reexaminare, legea, după votarea sa în ansamblu, se retrimite Preşedintelui pentru promulgare în forma adoptată iniţial de către Parlamentul României.(6) În cazul în care comisia a înaintat un raport de respingere a cererii de reexaminare, iar această propunere nu întruneşte numărul de voturi necesar adoptării în şedinţa de vot final, raportul se restituie comisiei în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport. 84. La articolul 145, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Preşedintele de şedinţă este obligat să anunţe numărul deputaţilor care şi-au înregistrat prezenţa, ordinea de zi şi programul de lucru. 85. La articolul 146, alineatul (5) se abrogă. 86. La articolul 150, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4) , cu următorul cuprins:(3) Liderii grupurilor parlamentare pot lua cuvântul în cadrul şedinţei de vot final pentru a explica votul grupului lor cu privire la adoptarea unei iniţiative legislative. Deputaţii neafiliaţi pot lua cuvântul pentru explicarea votului la finalul şedinţei de vot.(4) Luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin. (3) nu vor depăşi două minute. 87. La articolul 155, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Sintezele şedinţelor comisiilor se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor în cel mult 10 zile, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete. 88. La capitolul II, titlul secţiunii a 8-a se modifică şi va avea următorul cuprins: Secţiunea a 8-a Procedura privind punerea sub urmărire penală a deputaţilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului 89. Articolul 156 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 156 Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a oricărui membru al Guvernului. 90. Articolul 157 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 157 (1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 156 se poate face pe baza raportului întocmit de o comisie de anchetă sau pe baza unui raport întocmit de o comisie permanentă în condiţiile art. 71.(2) În cazul în care preşedintele Camerei Deputaţilor primeşte o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a aproba o cerere de urmărire penală a unui deputat care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor de îndată. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are obligaţia să ceară Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să prezinte în cel mult 5 zile o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea deputatului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.(3) Audierea deputatului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în faţa comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În situaţia în care deputatul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere se va fixa un nou termen.(4) Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.(5) Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmăririi penale se dezbat în plenul Camerei Deputaţilor în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent.(6) La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul preşedintele comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea respectivă şi, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.(7) Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(8) În condiţiile în care Camera Deputaţilor nu este în sesiune, preşedintele Camerei Deputaţilor convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol. 91. Articolul 158 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 158 (1) În cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Respectiva hotărâre a Camerei Deputaţilor va fi transmisă şi Preşedintelui României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.(2) Prevederile art. 156-158 sunt aplicabile, după caz, şi deputaţilor care au fost membri ai Guvernului. 92. După articolul 159 se introduce un nou capitol , capitolul II¹, cuprinzând articolele 159¹-159²⁶, cu următorul cuprins: Capitolul II^1 Controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene Secţiunea 1 Dispoziţii comune Articolul 159¹ Camera Deputaţilor îşi exercită atribuţiile constituţionale privind controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene, conform art. 111, 112 şi art. 148 alin. (4) şi (5) din Constituţia României, republicată, art. 10 şi 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Protocolului nr. 1 şi Protocolului nr. 2 anexate TUE şi Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi a Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, în următoarele forme: a)participarea la formarea poziţiei României faţă de propunerile Uniunii Europene, care se adoptă în Consiliul Uniunii Europene, selectate de Camera Deputaţilor pentru examinare parlamentară, prin analiza fondului propunerilor şi emiterea unor observaţii şi recomandări privind opţiunile de politici şi a unor recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi; b)exercitarea prerogativelor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat TUE şi TFUE privind mecanismul de alertă timpurie destinat controlului ex ante al subsidiarităţii de către parlamentele naţionale; c)participarea la dialogul politic informal propus de către Comisia Europeană în Comunicarea «Furnizând rezultate pentru Europa»; d)participarea la formarea poziţiei României în Consiliul European, prin adoptarea unor propuneri privind mandatul pe care delegaţia Românei intenţionează să îl prezinte; e)asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligaţiilor sale faţă de Parlament; f)exercitarea prerogativelor cu privire la acţiunile adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, referitoare la încălcarea principiului subsidiarităţii; g)exercitarea altor prerogative prevăzute de tratate şi destinate acţiunii parlamentelor naţionale. Secţiunea a 2-a Procedura de examinare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene A. Dispoziţii generale Articolul 159² În sensul prezentei proceduri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a)aviz motivat - documentul adoptat de către Camera Deputaţilor, prin hotărâre, în care se expun motivele pentru care se consideră că un proiect de act legislativ european încalcă principiul subsidiarităţii, în conformitate cu prevederile Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat TUE şi TFUE; b)opinie - documentul adoptat de către Camera Deputaţilor, prin hotărâre, ca urmare a finalizării examinării parlamentare a unui proiect de act legislativ sau a unui proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene; c)examinare parlamentară - procedura prin care Camera Deputaţilor examinează şi evaluează proiectele de acte legislative sau acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene din punctul de vedere al fondului reglementării şi implicaţiilor acestora sau procedura prin care Camera Deputaţilor evaluează modul în care proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, în temeiul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat TUE şi TFUE; d)mandat - poziţia de negociere a României în Consiliul Uniunii Europene ori poziţia delegaţiei României la reuniunile Consiliului European; e)proiecte de acte legislative ale instituţiilor Uniunii Europene - propunerile Comisiei Europene, iniţiativele unui grup de state membre, iniţiativele Parlamentului European, cererile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, recomandările Băncii Centrale Europene şi cererile Băncii Europene de Investiţii privind adoptarea unui act legislativ, sub forma regulamentelor, directivelor sau deciziilor Uniunii Europene; f)proiecte de acte fără caracter legislativ - proiectele de acte emise de instituţiile Uniunii Europene care nu sunt adoptate prin procedură legislativă, conform TUE şi TFUE; g)rezerva de examinare parlamentară - procedura prin care Guvernul României informează Consiliul Uniunii Europene cu privire la declanşarea procedurii de examinare parlamentară de către Parlament sau de către una dintre cele două Camere, potrivit Legii nr. 373/2013. Articolul 159³ (1) Sunt supuse examinării parlamentare proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate în funcţie de relevanţa lor.(2) Proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al respectării principiului subsidiarităţii, dacă este cazul, şi din punctul de vedere al fondului propunerii respective.(3) Proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al fondului propunerii respective. Articolul 159⁴ (1) Examinarea parlamentară se finalizează prin elaborarea următoarelor acte:a)aviz motivat, în cazul identificării de către Camera Deputaţilor a nerespectării principiului subsidiarităţii de către un proiect de act legislativ al Uniunii Europene, selectat pentru examinare de Camera Deputaţilor; b)opinie în cazul analizei fondului proiectelor de acte legislative şi al proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate pentru examinare de către Camera Deputaţilor. (2) Avizul motivat şi opinia se adoptă prin hotărâre a Camerei Deputaţilor.(3) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat se votează în plenul Camerei Deputaţilor în prima şedinţă de la includerea acestuia pe ordinea de zi, fără a depăşi cadrul celor 56 de zile calendaristice de la primirea scrisorii de sesizare de la instituţiile Uniunii Europene.(4) Proiectul de hotărâre care are ca obiect adoptarea unei opinii se votează în plenul Camerei Deputaţilor în prima şedinţă de la includerea acestuia pe ordinea de zi.(5) Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3) şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(6) Hotărârea se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor care dispune transmiterea acesteia către Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, precum şi către alte instituţii ale Uniunii Europene implicate în procesul decizional. Articolul 159⁵ (1) Comisia pentru afaceri europene şi comisiile permanente de specialitate stabilesc oportunitatea desemnării, în conformitate cu art. 56, a unui raportor pentru fiecare proiect de act legislativ sau proiect de act fără caracter legislativ supus examinării parlamentare, în temeiul prezentei secţiuni.(2) Raportorul sau deputatul membru al Comisiei pentru afaceri europene, desemnat de către aceasta din urmă, prezintă proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor, în şedinţa de plen.B. Selecţia proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene Articolul 159⁶ (1) Camera Deputaţilor selectează proiecte de acte legislative şi proiecte de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene în vederea examinării lor.(2) Selecţia se face anual, imediat după adoptarea Programului de lucru anual al Comisiei Europene, sau ori de câte ori Uniunea Europeană propune un act legislativ sau un act fără caracter legislativ pe care Camera Deputaţilor îl consideră relevant pentru a fi supus examinării. Articolul 159⁷ (1) Comisia pentru afaceri europene face o selecţie a propunerilor din Programul de lucru anual al Comisiei Europene, în vederea întocmirii listei de propuneri prioritare, în urma estimării relevanţei lor.(2) Selecţia prevăzută la alin. (1) se realizează pe baza consultării prealabile cu comisiile permanente de specialitate şi dezbaterii în cadrul Comisiei pentru afaceri europene. Articolul 159⁸ Comisia pentru afaceri europene centralizează propunerile comisiilor permanente de specialitate, adăugând, dacă este cazul, proiectele de acte normative ale Uniunii Europene pentru care Guvernul României elaborează mandate generale, şi transmite Biroului permanent, în vederea aprobării, lista cu propuneri prioritare. Articolul 159⁹ Comisia pentru afaceri europene poate propune Biroului permanent suplimentarea listei de propuneri prioritare, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa unei alte comisii permanente de specialitate. C. Examinarea proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene Articolul 159¹⁰ Comisia pentru afaceri europene înaintează, periodic, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ primite de la Uniunea Europeană, menţionându-le pe cele din lista de propuneri prioritare, selectate pentru examinare. Articolul 159¹¹ (1) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor transmite lista cu toate proiectele de acte legislative şi proiecte de acte fără caracter legislativ adoptate de Uniunea Europeană tuturor comisiilor permanente de specialitate, precum şi Comisiei pentru afaceri europene, menţionându-le pe cele selectate şi aprobate pentru examinare din punctul de vedere al controlului respectării principiului subsidiarităţii, respectiv din punctul de vedere al fondului, comisiile sesizate şi termenele pentru finalizarea examinării.(2) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru examinarea unor proiecte de acte legislative sau fără caracter legislativ selectate pentru examinare, atunci când comisia respectivă nu a fost sesizată.(3) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor neînceperea examinării pentru proiecte de acte legislative şi proiecte de acte fără caracter legislativ pentru care a fost sesizată, prezentând motivarea. Articolul 159¹² În cazul în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor nu se întruneşte în termen de 7 zile de la primirea listei prevăzute la art. 159¹⁰ sau nu ia o decizie în privinţa acesteia, transmiterea se face de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu informarea ulterioară a Biroului permanent. Articolul 159¹³ (1) Comisiile examinează proiectele de acte ale Uniunii Europene pentru care au fost sesizate prin organizarea de dezbateri, audieri şi schimb de informaţii, ţinând cont de termenele stabilite de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. (2) Comisiile sesizate pot solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor schimbarea termenelor iniţiale pentru finalizarea proiectului de opinie.(3) Comisia pentru afaceri europene verifică posibilităţile de modificare a termenului, în funcţie de calendarul de adoptare al Uniunii Europene şi informează Biroul permanent.(4) În cazul aprobării solicitării prevăzute la alin. (2) sunt informate comisiile sesizate cu propunerea respectivă. Articolul 159¹⁴ (1) În urma examinării, comisiile permanente de specialitate sesizate, altele decât Comisia pentru afaceri europene, redactează un proiect de opinie care cuprinde observaţii şi recomandări asupra fondului propunerii şi, dacă este cazul, asupra respectării principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii de către un act legislativ al Uniunii Europene, pe care îl transmite Comisiei pentru afaceri europene, nu mai târziu de 5 zile lucrătoare înainte de termenul fixat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pentru finalizarea examinării de către Comisia pentru afaceri europene.(2) În cazul în care se constată nerespectarea principiului subsidiarităţii de către un act legislativ, proiectul de opinie, cuprinzând observaţiile şi recomandările privind acest fapt, se transmite de către comisia permanentă la Comisia pentru afaceri europene, dar nu mai târziu de 35 de zile de la primirea scrisorii de sesizare din partea instituţiilor Uniunii Europene. Articolul 159¹⁵ În cazul constatării nerespectării principiului subsidiarităţii de către un proiect legislativ al Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene asigură transmiterea acestei informaţii parlamentelor naţionale, prin intermediul platformei IPEX, menţionându-se că avizul motivat se află în faza de proiect şi nu reprezintă un punct de vedere oficial al Camerei Deputaţilor. Articolul 159¹⁶ (1) Comisia pentru afaceri europene, în urma examinării proiectelor de opinii transmise de comisiile permanente de specialitate şi a concluziilor rezultate în cadrul propriilor dezbateri, adoptă, după caz, următoarele documente:a)aviz motivat pentru nerespectarea principiului subsidiarităţii de către un act legislativ al Uniunii Europene, în care sunt expuse motivele; b)opinie, care cuprinde observaţii şi recomandări privind opţiunile de politici şi recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi, în urma analizei fondului propunerii Uniunii Europene. (2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre al Camerei Deputaţilor de adoptare a avizului motivat şi îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaţilor cel mai târziu în a 42-a zi de la primirea scrisorii de sesizare de la instituţiile Uniunii Europene, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.(3) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre al Camerei Deputaţilor de adoptare a opiniei şi îl transmite Biroului permanent, fără întârziere, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. Articolul 159¹⁷ (1) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat prin care se constată încălcarea principiului subsidiarităţii de către un proiect legislativ al Uniunii Europene ori aprobarea unei opinii se înscrie de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, în vederea adoptării în condiţiile prevăzute la art. 159⁴ alin. (3)-(6).(2) Hotărârea Camerei Deputaţilor având ca obiect avizul motivat privind încălcarea principiului subsidiarităţii sau opinia cu observaţii pe fond se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor şi pe platforma IPEX. Articolul 159¹⁸ Comisia pentru afaceri europene şi comisiile permanente de specialitate sesizate urmăresc întreaga evoluţie a procesului de negociere în cadrul instituţiilor Uniunii Europene şi documentele succesive care pot fi adoptate în cursul acestui proces. Articolul 159¹⁹ (1) În cazul unor evoluţii sau modificări semnificative privind un proiect de act legislativ sau un proiect de act fără caracter legislativ, Comisia pentru afaceri europene sau orice comisie permanentă de specialitate sesizată poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaţilor redeschiderea examinării.(2) Comisia care solicită redeschiderea examinării înştiinţează imediat celelalte comisii sesizate iniţial. Articolul 159²⁰ Redeschiderea examinării este aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care iniţiază procedura de examinare a fondului conform prevederilor art. 159¹⁰-159¹⁷. Secţiunea a 3-a Concilierea prevederilor cu conţinut divergent din hotărârile celor două Camere Articolul 159²¹ (1) În situaţia în care Guvernul României solicită Parlamentului, conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 373/2013, o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conţinut divergent din hotărâri separate ale Camerelor asupra aceleiaşi propuneri a Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene colaborează cu comisia corespondentă de la Senat pentru concilierea punctelor în divergenţă şi transmite Biroului permanent al Camerei Deputaţilor o opinie pentru modificarea hotărârii în cauză, în sensul celor convenite cu Comisia pentru afaceri europene a Senatului.
(2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaţilor şi îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.(3) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor propune înscrierea pe ordinea de zi a plenului a proiectului de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaţilor. (4) Camera Deputaţilor poate adopta proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii sale anterioare, iar în acest caz procedura se încheie.(5) Camera Deputaţilor poate respinge total sau parţial propunerile de conciliere, situaţie în care sunt sesizate Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.(6) Procedura de la alin. (1) poate fi finalizată şi prin modificarea hotărârii iniţiale a Senatului, în funcţie de cele convenite de comisii.(7) În cazul în care Comisia pentru afaceri europene şi comisia corespondentă de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor punctelor în divergenţă, comisiile sesizează Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.(8) Parlamentul adoptă o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conţinut divergent din hotărâri separate ale celor două Camere asupra aceleiaşi propuneri a Uniunii Europene.(9) Hotărârea adoptată se transmite în cel mai scurt timp Guvernului României. Secţiunea a 4-a Schimbul de informaţii şi documente între Camera Deputaţilor şi Guvernul României Articolul 159²² (1) Camera Deputaţilor transmite Guvernului, la iniţiativa Comisiei pentru afaceri europene, următoarele documente:a)lista cu documente prioritare selectate din Programul de lucru anual al Comisiei Europene; b)notificări în legătură cu declanşarea examinării parlamentare, conform procedurii din prezenta secţiune; c)notificări în legătură cu redeschiderea examinării parlamentare; d)hotărâri ale Camerei Deputaţilor privind avize motivate sau opinii; e)hotărâri ale Parlamentului asupra prevederilor din hotărâri ale celor două Camere având conţinut divergent; f)documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligaţiilor sale faţă de Parlament; g)documente privind acţiunea în anulare, formulată în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarităţii; h)alte informaţii sau documente privind poziţii adoptate de Camera Deputaţilor faţă de acţiuni ale Uniunii Europene sau solicitate de către Guvern, în aplicarea Legii nr. 373/2013.
(2) Camera Deputaţilor primeşte de la Guvern, din oficiu, sau la cererea iniţiată de către Comisia pentru afaceri europene, conform Legii nr. 373/2013, următoarele documente:a)fişe explicative sau fişe explicative extinse pentru fiecare proiect de act legislativ al Uniunii Europene şi informări generale pentru fiecare proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene, pentru care s-a declanşat procedura de examinare parlamentară conform procedurii din prezenta secţiune; b)proiectele de acte legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi documentele însoţitoare ale acestora care nu au fost deja transmise de către Comisia Europeană; c)motivări ale susţinerii de către Guvern a altei poziţii decât cea exprimată în hotărârea Camerei Deputaţilor; d)documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligaţiilor sale faţă de Parlament; e)propuneri de mandat pe care delegaţia României intenţionează să le prezinte în cadrul Consiliului European, precum şi informări privind rezultatele participării la Consiliul European; f)rapoarte periodice cu privire la rezultatele participării României la procesul decizional de la nivelul Consiliului Uniunii Europene; g)rapoarte semestriale privind îndeplinirea obligaţiilor de transpunere a dreptului Uniunii Europene în legislaţia internă; h)informări privind modificările semnificative ale mandatelor generale sau ale mandatelor pentru proiectele de acte legislative care au făcut obiectul examinării parlamentare; i)documente privind persoanele nominalizate sau numite de către Guvern pentru funcţiile din cadrul instituţiilor Uniunii Europene; j)documente privind rezerva de examinare parlamentară; k)alte informaţii sau documente solicitate de către Camera Deputaţilor, în aplicarea Legii nr. 373/2013.
(3) Comisiilor permanente sesizate li se distribuie fişele explicative, informările generale şi toate celelalte documente destinate examinării propunerilor Uniunii Europene, transmise de Guvern, alte instituţii publice sau organizaţii ale societăţii civile. Secţiunea a 5-a Verificarea realizării obligaţiilor Guvernului Articolul 159²³ Realizarea obligaţiilor Guvernului privind informarea Camerei Deputaţilor şi preluarea punctelor de vedere ale Camerei Deputaţilor sau Parlamentului, în mandatul de negociere pentru Consiliul Uniunii Europene, se asigură astfel: a)Comisia pentru afaceri europene întocmeşte, ori de câte ori este cazul, note de evaluare a gradului de conformare a Guvernului la obligaţiile stabilite de lege; b)notele de evaluare prevăzute la lit. a) vor identifica documentele şi informaţiile care lipsesc, calitatea documentelor şi a informaţiilor, gradul în care au fost preluate în mandatul Guvernului pentru Consiliul Uniunii Europene, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor, în general, şi, punctual, referitor la fiecare prevedere din hotărârea Camerei Deputaţilor sau a Parlamentului; c)în cazul în care consideră că obligaţiile Guvernului nu au fost îndeplinite, Comisia pentru afaceri europene solicită structurii guvernamentale cu atribuţii în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relaţia cu Parlamentul, să completeze sau să modifice datele, documentele sau poziţia naţională de negociere în Consiliu, propusă de Guvern; d)Comisia pentru afaceri europene sesizează Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în cazul în care consideră că structura guvernamentală cu atribuţii în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relaţia cu Parlamentul, nu a răspuns solicitării prevăzute la lit. c). Secţiunea a 6-a Depunerea unei acţiuni în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Articolul 159²⁴ (1) Comisia pentru afaceri europene sau cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor poate depune la Biroul permanent un proiect de hotărâre a Camerei Deputaţilor având ca obiect formularea unei acţiuni în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarităţii de către un act legislativ al Uniunii Europene aflat în vigoare, în temeiul art. 8 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat TUE şi TFUE, şi al art. 263 din TFUE.(2) Hotărârea Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi şi se comunică imediat Guvernului României, în vederea declanşării procedurii de reprezentare în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Articolul 159²⁵ În faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Camera Deputaţilor este reprezentată de un agent special desemnat de plenul Camerei Deputaţilor la propunerea preşedintelui Camerei. Articolul 159²⁶ (1) Guvernul nu poate retrage acţiunea în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în numele Camerei Deputaţilor.(2) Retragerea acţiunii în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene are loc prin hotărâre a Camerei Deputaţilor adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. 93. La capitolul III, titlul se modifică şi va avea următorul cuprins: Capitolul III Moţiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaţilor, petiţii şi declaraţii politice 94. La articolul 168, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1¹) şi (1²), cu următorul cuprins: (1¹) Întrebările se depun, în scris, la grupul parlamentar din care face parte deputatul, în vederea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Deputaţii neafiliaţi vor depune întrebările direct la secretarul desemnat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. (1²) Răspunsurile la întrebări se dau în termen de 15 zile de la transmiterea lor de către secretarul Camerei Deputaţilor, dar nu mai târziu de 30 de zile, în cazul în care există o motivaţie justificată înaintată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. 95. La articolul 169, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 169 (1) Deputaţii pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului, de regulă, între orele 18,00-20,00, în ziua de luni, cu excepţia zilei în care se desfăşoară ora primministrului. Întrebările orale se adresează de către deputat acelui membru al Guvernului care răspunde de domeniul la care se referă întrebarea. În acelaşi interval de timp, în săptămâna următoare, tot în ziua de luni, sunt adresate şi interpelările la care urmează să răspundă membrii Guvernului. 96. La articolul 170, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Dacă un ministru nu poate să răspundă la 3 întrebări în termenele prevăzute, acesta este obligat să participe, în următoarea săptămână, la ora Guvernului, pentru a răspunde acestor întrebări. Dacă un deputat a adresat întrebări membrilor Guvernului şi absentează de 3 ori de la şedinţele destinate primirii răspunsurilor, acesta nu mai poate depune alte întrebări pe parcursul acelei sesiuni. 97. La articolul 171, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 171 (1) Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor conducători ai organelor administraţiei publice întrebări scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor de către grupul parlamentar din care face parte deputatul; deputaţii neafiliaţi depun întrebările scrise direct la secretarul desemnat. 98. Articolul 174 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 174 Niciun deputat nu poate adresa mai mult de o întrebare în aceeaşi şedinţă. 99. Articolul 175 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 175 (1) Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nicio dezvoltare. Interpelările formulate de deputaţi sunt depuse la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor de către grupul parlamentar din care fac parte aceştia, precum şi de către deputaţii neafiliaţi. (2) Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor poate acorda un singur termen de 15 zile. 100. La articolul 176, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Dezvoltarea interpelărilor are loc în şedinţa din ziua de luni, alternativ cu şedinţele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face, de regulă, între orele 18,00-20,00. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăşi 3 minute. 101. La articolul 176, după alineatul (2) se introduce un nou alineat , alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) În şedinţa consacrată răspunsurilor, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti tema. Ministrul vizat trebuie să răspundă în cel mult 3 minute, după care autorul mai are la dispoziţie un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziţie un minut pentru răspuns. 102. Articolul 177 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 177 (1) Miniştrii interpelaţi sau secretarii de stat desemnaţi de aceştia au obligaţia să participe la şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări.(2) Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului care va trebui să răspundă la respectivele interpelări în următoarea şedinţă consacrată orei prim-ministrului. 103. Articolele 179 , 180 şi 181 se abrogă. 104. După articolul 181 se introduce un nou punct , punctul 3¹, cu următorul cuprins: 3¹. Ora Guvernului Articolul 181¹ (1) În timpul sesiunilor ordinare, în fiecare zi de luni, cu excepţia zilei destinate orei prim-ministrului, de regulă, între orele 16,00-18,00, se desfăşoară dezbateri politice, cu participarea a 2 miniştri, pe teme politice de interes major bine definite. Dezbaterile politice se organizează la solicitarea grupurilor parlamentare din opoziţie şi majoritatea parlamentară, alternativ. La şedinţă participă şi miniştrii care nu au răspuns, la termen, la 3 întrebări.(2) Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea are la dispoziţie 5 minute pentru a prezenta tema dezbaterii.(3) Ministrul vizat are la dispoziţie 5 minute pentru a răspunde. Reprezentantul grupului are 3 minute pentru lămuriri suplimentare. Celelalte grupuri au la dispoziţie câte 3 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie care are la dispoziţie 5 minute. Reprezentantul deputaţilor neafiliaţi are la dispoziţie un minut. La finalul dezbaterii, ministrul trebuie să răspundă în cel mult 5 minute. 105. Înaintea articolului 182 se introduce un nou punct , punctul 3², cu următorul titlu: 3². Ora prim-ministrului 106. La articolul 182, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 182 (1) O dată pe lună, de regulă în prima zi de luni a fiecărei luni calendaristice, se desfăşoară dezbateri politice cu participarea prim-ministrului, pe probleme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială. Dezbaterile politice se organizează atât la solicitarea grupurilor parlamentare, cât şi la solicitarea prim-ministrului, alternativ.(2) Solicitarea se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în scris, de către unul sau mai multe grupuri parlamentare, cu precizarea temei de dezbatere propuse, iar Biroul permanent îl informează de îndată pe prim-ministru. 107. La articolul 182, alineatele (3) şi (5) se abrogă. 108. La articolul 182, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alineatele (6) -( 9 ), cu următorul cuprins:(6) În cazul în care dezbaterea este solicitată de deputaţii opoziţiei, aceştia au la dispoziţie 5 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Prim-ministrul are 5 minute pentru a prezenta punctul de vedere. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenţie, cu excepţia majorităţii parlamentare care va avea la dispoziţie 15 minute pentru intervenţie. Reprezentantul deputaţilor neafiliaţi are la dispoziţie două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziţie 5 minute pentru a răspunde intervenţiilor.(7) În cazul în care dezbaterea este solicitată de majoritatea parlamentară, prim-ministrul are la dispoziţie 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenţie, iar reprezentantul deputaţilor neafiliaţi are la dispoziţie două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziţie 10 minute pentru a răspunde intervenţiilor.(8) În cazul în care dezbaterea este solicitată de prim-ministru, acesta are la dispoziţie 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenţie, iar reprezentantul deputaţilor neafiliaţi are două minute la dispoziţie. La finalul dezbaterii, primministrul are la dispoziţie 5 minute pentru a răspunde intervenţiilor.(9) La finalul dezbaterii, prim-ministrul trebuie să răspundă interpelărilor la care ministrul de resort nu a răspuns. 109. La capitolul III, titlul punctului 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: 6. Declaraţii politice şi intervenţii 110. Articolul 190 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 190(1) În fiecare săptămână, la propunerea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare se va organiza, de regulă joia, o şedinţă de plen dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor deputaţilor. (2) Declaraţiile şi intervenţiile se prezintă exclusiv verbal şi nu vor depăşi 3 minute. În cazul în care deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă este obligat să îi ceară să finalizeze expunerea şi are dreptul să îi retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.(3) Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. 111. Articolul 191 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 191 Înscrierile pentru declaraţiile politice şi intervenţii se fac până la ora 20,00 din ziua anterioară şedinţei consacrate prezentării declaraţiilor politice şi intervenţiilor, la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. 112. Articolul 192 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 192 În cazul în care tematica şi conţinutul declaraţiei politice sau anumite elemente ale intervenţiei vizează activitatea şi politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul. 113. Articolul 193 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 193 Deputaţii au imunitate parlamentară, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituţia României, republicată, de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validării şi a depunerii jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor. 114. La articolul 195, după alineatul (1) se introduc şase noi alineate , alineatele (1¹) - (1⁶), cu următorul cuprins : (1¹) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să fie motivată în fapt şi în drept. (1²) Preşedintele Camerei Deputaţilor aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaţilor prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult două zile. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (1³) Proiectul de hotărâre privind aprobarea cererii ministrului justiţiei se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art. 67 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. (1⁴) La dezbaterea în plen vor lua cuvântul preşedintele Comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea de reţinere, arestare sau percheziţie şi, la cerere, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. (1⁵) Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiţiei, întocmită de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, se adoptă cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Aceasta se comunică de îndată ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care plenul Camerei Deputaţilor nu aprobă cererea formulată de ministrul justiţiei, în Monitorul Oficial al României, Partea I, se publică hotărârea privind respingerea respectivei cereri. (1⁶) În condiţiile în care Camera Deputaţilor nu este în sesiune, preşedintele Camerei convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol. 115. La articolul 195, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale necesită introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie. 116. La articolul 195 , alineatele ( 3 )-( 8 ) se abrogă . 117. Articolul 196 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 196(1) În caz de infracţiune flagrantă, deputatul poate fi reţinut şi supus percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi percheziţiei. În cazul în care Camera Deputaţilor constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârea de revocare a reţinerii se execută de îndată de către ministrul justiţiei.(2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera Deputaţilor va fi convocată de urgenţă de către preşedintele Camerei la cererea Biroului permanent. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător. 118. După articolul 197 se introduce un nou articol , articolul 197¹, cu următorul cuprins: Articolul 197¹ Deputaţii pot fi chemaţi în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. 119. La capitolul IV, titlul secţiunii a 2-a se modifică şi va avea următorul cuprins: Secţiunea a 2-a Incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii 120. La capitolul IV secţiunea a 2-a, după titlu se introduce un nou punct , punctul A, cu următorul titlu: A. Incompatibilităţi 121. La articolul 198, alineatul (2) se abrogă. 122. Articolul 199 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 199 Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de Preşedinte al României, cu cea de senator şi cu cea de membru în Parlamentul European. 123. Articolul 200 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 200(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţiile şi activităţile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică reprezentanţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru care este prevăzută interdicţia de a face parte din partide politice în statutul propriu. 124. După articolul 200 se introduce un nou articol , articolul 200¹, cu următorul cuprins: Articolul 200¹ Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţiile prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare. 125. Articolul 201 se abrogă. 126. Articolul 202 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 202(1) Deputatul care, la data intrării în exerciţiul mandatului, se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute în Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările ulterioare, sau în alte legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei Deputaţilor cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale. Demisia deputatului se aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
(2) Deputatul care nu şi-a exprimat opţiunea potrivit prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sesizează Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia solicită punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, care va informa pe deputatul în cauză şi va supune în prima şedinţă a plenului Camerei un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate şi de încetare a mandatului.(3) Deputatul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor această situaţie, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(4) Deputatul se poate adresa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor înaintează solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existenţa unei stări de incompatibilitate, deputatul are obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat şi funcţia sau funcţiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute la alin. (1)-(4) se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare.
(6) În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existenţa unei incompatibilităţi a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei Deputaţilor, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor o înştiinţează de urgenţă pe persoana în cauză, punându-i la dispoziţie o copie a raportului. 127. Articolele 204 , 205 şi 206 se abrogă. 128. După articolul 206 se introduc două noi puncte, punctul B şi punctul C , cu următorul cuprins: B. Conflictul de interese Articolul 206¹ (1) În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existenţa unui conflict de interese a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei Deputaţilor, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor înştiinţează de urgenţă persoana în cauză, punându-i la dispoziţie o copie a raportului.
(2) Deputatul poate contesta raportul la instanţa de contencios administrativ în termen de 15 de zile de la data luării la cunoştinţă a raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate. Luarea la cunoştinţă se face prin comunicarea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul în cauză sau, în cazul în care refuză primirea, prin anunţul făcut de către preşedintele de şedinţă în plenul Camerei Deputaţilor.(3) Deputatul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările ulterioare. C. Interdicţii Articolul 206² Este interzisă folosirea numelui însoţit de calitatea de deputat în orice acţiune publicitară privitoare la orice societate comercială, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ. Articolul 206³ Deputaţii membri ai Guvernului nu pot deţine funcţii în Biroul permanent, în birourile comisiilor, nu pot fi membri în delegaţiile Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter internaţional şi nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare. 129. Articolul 208 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 208 Deputaţii intră în exerciţiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data întrunirii legale a Camerei Deputaţilor, sub condiţia validării şi a depunerii jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor. 130. La articolul 209, după alineatul (2) se introduce un nou alineat , alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) În cazul deteriorării sau pierderii legitimaţiei, deputatul va solicita, în scris, preşedintelui Camerei Deputaţilor eliberarea unei noi legitimaţii. Legitimaţia deteriorată se anexează cererii, iar în cazul pierderii sau furtului legitimaţiei se va anexa cererii o declaraţie pe propria răspundere. În cazul deteriorării sau pierderii însemnului distinctiv al calităţii de deputat se va elibera, contra cost, un nou însemn. 131. Articolul 211 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 211(1) În cazul în care deputatul şi-a depus demisia, preşedintele, în prima şedinţă publică a plenului Camerei Deputaţilor, îl întreabă pe deputat dacă stăruie în demisie şi, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în şedinţa de plen pentru a răspunde, preşedintele ia act de demisie şi supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat.(2) Deputaţii pot să îşi retragă demisia prin cerere scrisă, adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor până la data la care acesta trebuia să informeze plenul despre demisie. Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni şi nu mai sunt organizate şedinţe ale plenului sau în timpul vacanţei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conţină legalizarea de semnătură dată în faţa notarului sau atestarea identităţii părţilor realizată de avocat. 132. După articolul 211 se introduc două noi articole , articolele 211¹ şi 211², cu următorul cuprins: Articolul 211¹ Proiectele de hotărâri privind vacantarea locului de deputat se întocmesc de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 211² Mandatul de deputat se prelungeşte de drept în cazul în care mandatul Camerei Deputaţilor se prelungeşte de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) şi (4) din Constituţia României, republicată. 133. La articolul 214, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 214 (1) Niciun deputat nu poate lipsi de la şedinţele Camerei sau ale comisiei din care face parte. În zilele în care deputaţii îşi desfăşoară activitatea în cadrul grupurilor parlamentare, listele de prezenţă se semnează la grupurile parlamentare. Prezenţa membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi a liderilor de grup se consemnează în stenogramele şedinţelor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. 134. La articolul 214, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1¹) şi (1²), cu următorul cuprins: (1¹) Deputatul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările Camerei pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale. (1²) În situaţia în care deputatul absentează de la lucrările Camerei datorită apariţiei unor situaţii neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru a solicita motivarea respectivelor absenţe. 135. La articolul 214, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Deputaţii, cu aprobarea Camerei, cu aprobarea birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor ori la invitaţia Guvernului sau a Preşedintelui României, pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare. 136. La articolul 214, alineatul (3) se abrogă. 137. La articolul 214, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (3¹) şi (3²), cu următorul cuprins: (3¹) Sunt consideraţi absenţi motivaţi deputaţii:a)care sunt membri ai Guvernului; b)care au primit din partea Camerei Deputaţilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor o însărcinare care îi reţine în afara lucrărilor acesteia; c)care au primit aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor să participe la diverse activităţi la care au fost invitaţi să participe; d)care sunt în concediu medical; e)care au obţinut un concediu plătit de cel mult 8 zile pe sesiune; f)care au obţinut motivarea absenţelor în condiţiile alin. (1¹) şi (1²). (3²) Motivarea absenţelor trebuie făcută în cel mult 30 de zile de la comunicarea acestora la grupul parlamentar din care face parte deputatul. 138. La articolul 214, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Deputaţii pot obţine concedii plătite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu aprobarea preşedintelui Camerei pentru cel mult 4 zile şi cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru cele de peste 4 zile. Peste această durată se pot solicita Biroului permanent al Camerei Deputaţilor concedii fără plată. 139. La articolul 214, după alineatul (4) se introduce un nou alineat , alineatul (4¹), cu următorul cuprins: (4¹) Deputaţii care nu au participat la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate pentru ziua respectivă, şi nu au obţinut o motivare a absenţei sunt consideraţi absenţi nemotivaţi şi li se reţine 1% din indemnizaţia brută. 140. După articolul 214 se introduce un nou articol , articolul 214¹, cu următorul cuprins: Articolul 214¹ Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârşite de deputaţi dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni: a)încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle deputaţilor prevăzute de Constituţie şi de legile în vigoare; b)nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor şi ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; c)exercitarea abuzivă a mandatului de deputat; d)comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar; e)nerezolvarea conflictului de interese. 141. Articolul 215 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 215 (1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni:a)atenţionare verbală; b)chemarea la ordine; c)retragerea cuvântului; d)îndepărtarea din sală pe durata şedinţei; e)avertismentul scris; f)diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni pentru încălcarea legislaţiei privind conflictul de interese. (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică de către preşedintele de şedinţă, iar cea prevăzută la alin. (1) lit. d) de către Cameră, la propunerea preşedintelui de şedinţă.(3) Abaterile care implică aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) se constată de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, la sesizarea preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat. Sesizarea se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârşirii faptei.(4) În cazul conflictului de interese, la sesizarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi întocmeşte un raport prin care constată faptul că raportul Agenţiei Naţionale de Integritate cu privire la existenţa conflictului de interese este definitiv.(5) Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi soluţionează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Raportul comisiei se aprobă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în şedinţă secretă, şi se înaintează, de îndată, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, care, în termen de 3 zile lucrătoare, îl prezintă plenului Camerei Deputaţilor. 142. Articolul 216 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 216 La prima abatere de la regulament, preşedintele de şedinţă al Camerei îl atenţionează verbal pe deputatul în culpă şi îl invită să respecte regulamentul. 143. La articolul 217, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 217(1) Deputaţii care vor continua să se abată de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine. 144. Articolul 220 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 220(1) În cazul unor abateri grave, săvârşite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sancţiunea prevăzută la art. 215 alin. (1) lit. e) pe baza raportului întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. (2) În cazul constatării conflictului de interese se aplică sancţiunea prevăzută la art. 215 alin. (1) lit. f).(3) Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 145. Articolele 221 şi 222 se abrogă. 146. La articolul 223, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 223(1) Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii de şedinţă ale acestora pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 215 alin. (1) lit. a)-d). 147. Articolul 228 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 228 Prevederile privind medierea, respectiv art. 80-83 şi art. 138-140, se aplică în cazul legilor constituţionale, în cazul iniţiativelor legislative prevăzute la art. 155 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi în cazul examinării parlamentare a documentelor transmise de Uniunea Europeană. 148. După articolul 231 se introduce un nou articol , articolul 231¹, cu următorul cuprins: Articolul 231¹ (1) Termenele din prezentul regulament sunt calculate pe zile lucrătoare, cu excepţia situaţiilor în care, conform legii sau dispoziţiilor regulamentare, se prevede altfel.(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se suspendă de la încheierea sesiunii ordinare până la începerea următoarei sesiuni ordinare. 149. Articolul 232 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 232 Dispoziţiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare şi adoptare a hotărârilor Camerei Deputaţilor, prevăzută în prezentul Regulament, cu votul majorităţii deputaţilor, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Articolul II Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. Această hotărâre a fost adoptată în şedinţa Camerei Deputaţilor din 6 mai 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA