HOTARARE   Nr. 461 din 30 iunie 1991

privind organizarea si functionarea invatamintului in Romania in anul scolar (universitar) 1991/1992

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 157 din 25 iulie 1991

    Guvernul Romaniei hotaraste:

    Cetatenii Romaniei au dreptul la invatatura, indiferent de origine sociala, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa si fara orice alta ingradire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului.
    In Romania, invatamintul este organizat de stat, are un caracter deschis, fiecarui cetatean asigurindu-i-se accesul la toate gradele si formele de invatamint, cit si posibilitatea trecerii de la un tip de scoala la altul.
    Statul asigura conditii de protectie si ocrotire a minorilor pina la virsta de 16 ani, prin cuprinderea in diferite forme de invatamint sau de ocrotire.
    Invatamintul de toate gradele se desfasoara in limba romana.
    Cetatenilor apartinind minoritatilor nationale li se asigura, in cadrul programei scolare, predarea limbii materne si a altor discipline de formare si educare, de cunoastere a traditiilor istorice si culturale, in vederea pastrarii si dezvoltarii patrimoniului cultural-national.
    Intregul invatamint este coordonat de Ministerul Invatamintului si Stiintei, care raspunde de organizarea, continutul si controlul procesului instructiv-educativ.

    CAP. A
    Sistemul de invatamint

    Art. 1
    In anul scolar 1991/1992, sistemul de invatamint din Romania cuprinde:
    - invatamintul prescolar;
    - invatamintul primar cu clasele I - IV;
    - invatamintul gimnazial cu clasele V - VIII;
    - invatamintul liceal cu clasele IX - XII sau IX - XIII;
    - invatamintul profesional cu anii I - III sau I - IV;
    - invatamintul complementar sau de ucenici cu anii I - II;
    - invatamintul tehnic de maistri cu anii I - II sau I - III;
    - invatamintul postliceal de specialitate cu anii I - II sau I - III;
    - invatamintul superior de scurta durata (colegii) cu anii I - III;
    - invatamintul superior de lunga durata cu anii I - VII;
    - invatamintul postuniversitar;
    - doctoratul;
    - alte forme de perfectionare.

    SECTIUNEA I
    Invatamintul prescolar

    Art. 2
    Invatamintul prescolar se organizeaza pentru copii in virsta de 3 - 6 (7) ani si se realizeaza prin gradinite cu program normal, cu program prelungit, cu program saptaminal sau prin gradinite speciale pentru copii cu handicap senzorial si mintal. Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare si de societati comerciale cu capital majoritar de stat sau regii autonome.
    Gradinita se organizeaza cu cel putin o grupa de copii din aceeasi localitate sau din doua localitati rurale apropiate.
    Activitatile in gradinite se desfasoara pe grupe de copii.
    Grupa se constituie, in medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii si nu mai putin de 20 copii. La gradinitele speciale pentru copii cu handicap senzorial si mintal organizate de Ministerul Invatamintului si Stiintei si Secretariatul de Stat pentru Handicapati grupa se constituie, in medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii si nu mai putin de 8 copii.
    Pentru fiecare grupa de prescolari se incadreaza cite o educatoare, iar la gradinitele cu program prelungit, saptaminal si la cele speciale pentru copii handicapati se incadreaza inca o educatoare la fiecare grupa pentru tura de dupa-amiaza.
    La gradinitele cu program saptaminal se incadreaza inca o educatoare la fiecare doua posturi. La gradinitele speciale pentru copii handicapati se incadreaza cite o educatoare la fiecare grupa, pentru desfasurarea activitatii cu copiii in zilele libere.
    Art. 3
    Pentru copiii orfani, fara sustinatori legali sau proveniti din familii dezorganizate, se organizeaza case de copii prescolari, de catre inspectoratele scolare.
    Activitatea in casele de copii prescolari se desfasoara pe grupe constituite, in medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii si nu mai putin de 8 copii.
    Incadrarea cu educatoare la aceste unitati se face conform reglementarilor prevazute la art. 2.

    SECTIUNEA II
    Invatamintul primar si gimnazial

    Art. 4
    Invatamintul primar se organizeaza ca invatamint de zi si functioneaza cu clasele I - IV, de regula, cu program de dimineata.
    In clasa I a invatamintului primar sint cuprinsi, de regula, copiii care au implinit virsta de 6 - 7 ani pina la data inceperii anului scolar.
    Art. 5
    In functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a localitatilor si de baza materiala existenta, invatamintul primar functioneaza in scoli cu clasele I - IV, I - VIII sau in licee.
    In invatamintul primar, clasa I se constituie, in medie, din 30 elevi, fara a depasi 40 elevi, dar nu mai putin de 10 elevi.
    Clasele II - IV pot functiona in continuare cu efectivele din anul scolar precedent, dar nu mai mult de 40 elevi.
    Activitatea de invatamint pentru fiecare clasa se asigura de catre un invatator, iar la limbile moderne, de catre profesori de specialitate.
    In localitatile izolate sau cu efective mici de elevi se organizeaza scoli cu clasele I - IV, cu predare simultana, daca exista cel putin 4 elevi de virsta acestor clase si daca au fost cuprinsi in scoala toti copiii de virsta claselor I - IV din localitatea respectiva. Desfasurarea procesului de invatamint se asigura de catre:
    - un invatator pentru 4 - 20 elevi;
    - doi invatatori pentru 21 - 40 elevi, de regula unul la clasele I si III si al doilea la clasele II si IV;
    - trei invatatori pentru 41 - 60 elevi;
    - patru invatatori pentru peste 60 elevi.
    Art. 6
    Invatamintul gimnazial se organizeaza ca invatamint de zi, cu clasele V - VIII.
    In invatamintul gimnazial, clasele se constituie, in medie, din 30 elevi, fara a depasi 36 elevi, dar nu mai putin de 10 elevi, in functie de baza materiala existenta.
    Art. 7
    In comunele si satele in care functioneaza numai scoli cu predare in limbi ale minoritatilor nationale este obligatoriu sa se organizeze clase cu predare in limba romana, chiar daca numarul elevilor este mai mic de 10.
    Art. 8
    In cadrul invatamintului primar si gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza scoli cu clasele I - VIII cu program de muzica, arte plastice si coregrafie sau scoli cu program de educatie fizica si sport.
    Scolile cu program de educatie fizica si sport se organizeaza pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza si in cadrul altor scoli cu clasele I - VIII.
    Clasele de inceput din scolile cu program de muzica, arte plastice si coregrafie, precum si din scolile cu program de educatie fizica si sport, se constituie din 25 - 30 elevi. Activitatea de invatamint din aceste scoli se desfasoara pe clase, pe grupe sau individual. Numarul de elevi din care se constituie o grupa se stabileste prin norme, la inceputul fiecarui an scolar, de catre Ministerul Invatamintului si Stiintei, in functie de specificul activitatii.
    Art. 9
    Pentru promovarea activitatii elevilor din invatamintul primar, gimnazial si liceal, cu aptitudini pentru sport, functioneaza cluburi sportive, ca institutii de invatamint cu profil special. Elevii acestor cluburi sint selectionati din toate clasele diferitelor scoli unde se realizeaza pregatirea de baza.
    Cluburile sportive scolare pot functiona ca unitati independente sau in cadrul unor scoli si licee.
    In cadrul cluburilor sportive scolare activitatea se organizeaza pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Art. 10
    Pentru copiii cu handicap senzorial si mintal se organizeaza, de catre Ministerul Invatamintului si Stiintei si Secretariatul de Stat pentru Handicapati, scoli cu clasele I - VIII.
    Pentru copiii orfani, fara sustinatori legali sau proveniti din familii dezorganizate se organizeaza case de copii scolari, in cadrul carora pot functiona si unitati de invatamint.
    In scolile pentru copii cu handicap senzorial si mintal, clasele se constituie, in medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi si nu mai putin de 8 elevi. Pentru copiii cu handicapuri asociate, clasele se constituie din 4 - 8 elevi.
    La clasele de copii scolari care functioneaza impreuna cu scoli speciale pentru copii handicapati, clasele se constituie, in medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi si nu mai putin de 8 elevi. La clasele de copii scolari, grupele se constituie din 15 elevi.
    Art. 11
    Pentru a oferi copiilor si elevilor posibilitatea de a desfasura activitati extrascolare, functioneaza, ca institutii specializate subordonate inspectoratelor scolare, cluburi ale copiilor si elevilor, administratii permanente ale taberelor scolare.
    In municipiul Bucuresti functioneaza Palatul copiilor, subordonat Inspectoratului Scolar al municipiului Bucuresti.
    Activitatea in aceste institutii se desfasoara pe baza normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Art. 12
    Invatamintul prescolar, primar si gimnazial se desfasoara pe baza unor planuri de invatamint si programe unitare elaborate de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Art. 13
    Scolile primare si gimnaziale se infiinteaza de catre inspectoratele scolare, cu respectarea prevederilor legale.

    SECTIUNEA III
    Invatamintul liceal

    Art. 14
    Invatamintul liceal se organizeaza prin licee, scoli normale si seminarii teologice, cu clasele IX - XII sau IX - XIII invatamint de zi sau seral.
    Art. 15
    Invatamintul liceal se organizeaza prin:
    - licee teoretice;
    - licee industriale;
    - licee agricole;
    - licee silvice;
    - licee sanitare (in lichidare cu clasele X - XII);
    - licee economice, administrative si de servicii;
    - licee de informatica;
    - licee de metrologie;
    - scoli normale;
    - licee de arta;
    - licee cu program de educatie fizica si sport;
    - licee militare;
    - seminarii teologice.
    Art. 16
    a) Liceele teoretice se organizeaza cu clasele IX - XII invatamint de zi si IX - XIII invatamint seral in profilurile: real si umanist.
    b) Scolile normale se organizeaza cu clasele IX - XIII invatamint de zi.
    c) Liceele industriale, agricole, silvice, economice, administrative si de servicii, de arta, cu program de educatie fizica si sport, de informatica si de metrologie se organizeaza cu clasele IX - XII invatamint de zi.
    Liceele industriale, agricole, silvice, economice, de arta, administrative si de servicii pot fi organizate si cu clasele IX - XIII invatamint seral.
    d) Liceele militare se organizeaza de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de invatamint si a programelor scolare avizate de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    e) Seminariile teologice se organizeaza de Secretariatul de Stat pentru Culte, potrivit normelor stabilite de acest secretariat, cu respectarea planurilor de invatamint si a programelor scolare avizate de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Art. 17
    In invatamintul liceal, clasele se constituie din 30 elevi, fara a depasi 36 elevi, dar nu mai putin de 18 elevi.
    In liceele de arta si in cele cu program de educatie fizica si sport, clasele de inceput se constituie din 25 - 30 elevi.
    Art. 18
    Admiterea in clasa a IX-a in invatamintul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei. La concursul de admitere pot participa absolventi ai invatamintului gimnazial. Elevii admisi in clasa a IX-a de liceu, in anul scolar 1991/1992, pot continua studiile pina la absolvirea invatamintului liceal.
    Art. 19
    Promovatii clasei a XII-a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot sustine examenul de bacalaureat. La scolile normale examenul de bacalaureat se sustine dupa promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat, eliberata de Ministerul Invatamintului si Stiintei pentru toate tipurile de licee si scoli normale (inclusiv liceele militare si seminariile teologice), confera titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere in invatamintul superior, in invatamintul postliceal de specialitate sau sa ocupe functii pentru care se cer studii medii.

    SECTIUNEA IV
    Invatamintul profesional, complementar sau de ucenici

    Art. 20
    Invatamintul profesional se realizeaza prin scoli profesionale cu durata de 3 - 4 ani invatamint de zi. Scolile profesionale se organizeaza de Ministerul Invatamintului si Stiintei, prin inspectoratele scolare, ministere, departamente, alte organe centrale si locale, precum si de prefecturi si Primaria municipiului Bucuresti. Aceste scoli pot functiona de sine statator sau impreuna cu licee, scoli tehnice de maistri si scoli postliceale de specialitate, constituind grupuri scolare cu conducere unica.
    Prin procesul de invatamint ce se organizeaza in aceste scoli se asigura atit pregatirea profesionala si instruirea practica, cit si o pregatire generala, asemanatoare celei din clasele IX - X de liceu.
    Clasele de elevi din scolile profesionale se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
    Art. 21
    Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei. La concursul de admitere pot participa absolventi ai invatamintului gimnazial.
    Art. 22
    La scolile profesionale, studiile se incheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire in meseria in care s-au pregatit, care le confera dreptul sa exercite meseria respectiva, in concordanta cu nomenclatorul stabilit de Ministerul Invatamintului si Stiintei si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
    Art. 23
    In anul scolar 1991/1992 se organizeaza, in continuare, invatamint profesional pentru absolventii clasei a X-a. In aceste scoli, inscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Art. 24
    Invatamintul complementar sau de ucenici se organizeaza de catre organele administratiei locale, respectiv de catre agentii economici, cu avizul Ministerului Invatamintului si Stiintei, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinsi in invatamintul liceal sau profesional.
    Invatamintul complementar sau de ucenici se organizeaza ca invatamint de zi cu durata de 2 ani. Clasele se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Acestea pot functiona in cadrul grupurilor scolare, scolilor profesionale sau scolilor cu clasele I - VIII.
    In cadrul invatamintului complementar sau de ucenici se asigura pregatirea generala, precum si pregatirea profesionala si de instruire practica intr-o meserie corespunzatoare nevoilor locale din cooperatie, prestari servicii, initiativa particulara, asociatii cu caracter industrial si alte sectoare.
    Art. 25
    Meseriile in care se pregatesc elevii prin invatamintul complementar sau de ucenici se aleg din cele prevazute in indicatoarele tarifare de calificare care nu se regasesc in nomenclatorul de pregatire prin licee sau scoli profesionale.
    Art. 26
    Incheierea studiilor invatamintului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire.
    Absolventii primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa exercite meseria in care au fost pregatiti, in concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
    Art. 27
    Absolventii invatamintului complementar sau de ucenici, precum si cei de la invatamintul profesional, care doresc sa continue studiile in invatamintul liceal, pot sustine examene de diferenta, organizate sub forma de concurs, pentru inscrierea in clasa a X-a si respectiv a XI-a pentru cei de la invatamintul profesional.

    SECTIUNEA V
    Invatamintul tehnic de maistri

    Art. 28
    Invatamintul tehnic de maistri se realizeaza, la solicitarea agentilor economici, prin scoli tehnice de maistri cu o durata de 1 1/2 - 2 ani cursuri de zi sau 2 - 3 ani cursuri serale, organizate de ministere si alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregatire.
    Art. 29
    Clasele la scolile tehnice de maistri se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Acestea se organizeaza in cadrul grupurilor scolare.
    Art. 30
    Concursul si conditiile de admitere, precum si examenul de absolvire in scolile tehnice de maistri se organizeaza potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Absolventii scolilor tehnice de maistri primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa profeseze in specialitatea respectiva, in concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

    SECTIUNEA VI
    Invatamintul postliceal de specialitate

    Art. 31
    Invatamintul postliceal de specialitate are o durata de 2 sau 3 ani si se realizeaza in scoli postliceale de specialitate organizate de Ministerul Invatamintului si Stiintei, la propunerea ministerelor, departamentelor economice sau altor organe centrale. In aceste scoli pot fi scolarizati absolventi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc sa se pregateasca in vederea exercitarii unor profesii de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural si sanitar.
    Scolile postliceale de specialitate se organizeaza ca invatamint de zi si seral in cadrul grupurilor scolare sau impreuna cu unitatile de invatamint liceal, avind conducere unica.
    Art. 32
    Clasele scolilor postliceale de specialitate se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
    Art. 33
    Admiterea in scolile postliceale de specialitate si examenul de absolvire se organizeaza pe baza normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Absolventii primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa profeseze in specialitatea absolvita, in concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

    SECTIUNEA VII
    Alte categorii de scoli

    Art. 34
    Ministerul Invatamintului si Stiintei si Secretariatul de Stat pentru Handicapati organizeaza camine-scoala pentru copii cu handicap mintal, motor si mintal-motor, scoli profesionale speciale pentru elevi cu handicap auditiv, vizual, mintal, motor si mintal-motor, licee si scoli postliceale speciale pentru elevi cu handicap vizual si motor, scoli speciale de reeducare si cursuri de calificare si recalificare pentru invalizi. Procesul de invatamint din aceste scoli se desfasoara, pe baza planurilor de invatamint si programelor scolare specifice, avizate de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Art. 35
    Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii si elevii din gradinite, din invatamintul primar si gimnazial, se organizeaza centre logopedice interscolare, ca structuri de educatie speciala.
    Centrul logopedic interscolar functioneaza pe linga o gradinita sau scoala gimnaziala, fiind coordonat si indrumat de inspectoratul scolar.
    Aceasta activitate se desfasoara atit in clasele constituite, cit si in cabinetele special amenajate. In functie de gravitatea tulburarilor, norma anuala a unui logoped este de 35 - 40 minori cu tulburari de limbaj din gradinite si din invatamintul primar si gimnazial.
    Centrul logopedic interscolar se organizeaza cu cel putin 2 posturi de profesori logopezi (cu specialitatea psiho-pedagogie speciala sau defectologie, pedagogie, psihologie).
    Fiecare profesor logoped lucreaza 18 ore saptaminal activitate directa cu un numar de 12 - 15 copii. Activitatea se desfasoara individual sau cu 2 - 4 copii in decursul a cite 2 - 5 sedinte saptaminal.
    Art. 36
    Pentru a veni in sprijinul cadrelor didactice, elevilor si parintilor si pentru cresterea eficientei sistemului de invatamint, sint organizate laboratoare judetene de orientare scolare si profesionala. Aceste institutii desfasoara o activitate complexa de asistenta psiho-pedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, organizata la sediu sau in scoli in vederea cunoasterii psiho-pedagogice a elevilor pentru individualizarea procesului instructiv-educativ si definitivarea optiunilor scolare si profesionale.
    Laboratoarele de orientare sint institutii cu caracter interscolar si se infiinteaza de Ministerul Invatamintului si Stiintei, cel mult unu pe judet sau in municipiul Bucuresti, fiind subordonate direct inspectoratelor scolare.
    Personalul didactic al laboratoarelor se normeaza astfel:
    - 2 - 3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), in functie de numarul elevilor si complexitatea activitatii.
    Personalul auxiliar se normeaza astfel:
    - 1 post de asistenta sociala sau de laborant la fiecare laborator.
    Personalul medical se normeaza potrivit normativelor Ministerului Sanatatii.
    In unitatile scolare mari se pot organiza cabinete de orientare scolara si profesionala, afiliate laboratoarelor si incadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizeaza pentru un numar de cel putin 800 elevi din scoala respectiva. Nu se pot infiinta mai mult de 6 cabinete intr-un judet, respectiv 12 la municipiul Bucuresti.
    La cabinetul de orientare lucreaza un profesor pentru orientare, cu specialitatea psihologie sau pedagogie.
    Profesorii pentru orientare lucreaza, in medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasa 25% din norma didactica.

    SECTIUNEA VIII
    Invatamintul superior si postuniversitar

    Art. 37
    Invatamintul superior este organizat pe doua forme:
    - invatamint superior de lunga durata;
    - invatamint superior de scurta durata (colegii).
    Invatamintul superior de lunga durata pregateste specialisti cu inalta calificare pentru toate domeniile de activitate si se realizeaza prin: universitati, politehnici, institute si academii, organizate pe facultati si sectii de specializare.
    Invatamintul superior de scurta durata (colegii) asigura pregatirea viitorilor specialisti pentru executie, exploatare si/sau conducere, intermediari intre muncitori si functionari, absolventi de scoala profesionala, liceu sau scoala de calificare postliceala, pe de o parte, si ingineri, economisti, medici etc., absolventi ai invatamintului superior de lunga durata, pe de alta parte.
    Colegiile sint organizate in institutiile de invatamint superior existente sau in alte unitati scolare, dar facind parte din structura institutiilor de invatamint superior.
    Institutiile de invatamint superior se infiinteaza prin hotariri ale Guvernului, iar facultatile, sectiile de specializare si colegiile, prin ordin al ministrului invatamintului si stiintei.
    Studiile in institutiile de invatamint superior de lunga durata se realizeaza prin cursuri de zi, serale si fara frecventa, cu durata intre 4 si 7 ani, iar la colegii, prin cursuri de zi cu durata de 2 sau 3 ani.
    Art. 38
    Invatamintul postuniversitar se realizeaza prin cursuri de zi si fara frecventa. In structura institutiilor de invatamint superior functioneaza scoli postuniversitare cu durata de 1 - 2 ani.
    Art. 39
    Doctoratul constituie forma superioara de perfectionare a pregatirii profesionale a specialistilor in diferite ramuri ale stiintei, tehnicii si culturii, prin aprofundarea specializarii atestate prin diploma de licenta.
    Art. 40
    Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfasurarea activitatilor in perioada stagiului de pregatire a doctoranzilor si sustinerea tezelor in vederea obtinerii titlului stiintific de doctor se stabilesc de catre Ministerul Invatamintului si Stiintei.

    SECTIUNEA IX
    Invatamintul in limbile minoritatilor nationale

    Art. 41
    Copiilor si elevilor din rindul minoritatilor nationale li se asigura conditii egale de pregatire generala in limba materna, ca si celor de nationalitate romana.
    Art. 42
    In localitatile cu populatie din rindul minoritatilor nationale pot functiona gradinite, scoli primare si gimnaziale, licee, scoli normale, clase, grupe sau sectii cu predare in limba materna.
    Stabilirea acestor institutii scolare, grupe, clase sau sectii se face de catre inspectoratele scolare in functie de solicitari si de ponderea populatiei scolare minoritare din zona.
    Istoria si geografia Romaniei se vor preda in limba romana.
    In invatamintul superior si postuniversitar functioneaza, in continuare, sectii, ani de studii si grupe cu predare in limbile minoritatilor nationale.
    Art. 43
    Pentru a putea participa activ la intreaga viata economica, sociala, politica si culturala a Romaniei, trebuie ca tinerii din rindul minoritatilor nationale sa cunoasca limba romana, asigurindu-se conditiile necesare in acest scop.
    Limba si literatura romana este proba obligatorie la examenul de bacalaureat.
    Art. 44
    Tinerilor proveniti din rindul minoritatilor nationale care au optat pentru clasa cu predare in limba romana li se asigura, la cerere, insusirea limbii materne.
    Art. 45
    La concursurile si examenele de admitere in invatamintul de toate gradele, candidatii din rindul minoritatilor nationale pot sustine probele in limba materna, la disciplinele pe care le-au studiat in aceasta limba.
    Art. 46
    In situatii deosebite, functionarea unor grupe de prescolari sau clase din celelalte tipuri de invatamint cu efective mai mici de 10 copii sau elevi va fi aprobata de Ministerul Invatamintului si Stiintei, la cererea solicitantilor.

    CAP. B
    Dispozitii finale

    Art. 47
    Finantarea cheltuielilor unitatilor de invatamint se asigura:
    1. de la buget prin:
    - Ministerul Invatamintului si Stiintei pentru unitatile de invatamint din subordinea sa exclusiva;
    - celelalte organe centrale sau locale de stat pentru unitatile pe care le organizeaza;
    2. din fondurile proprii ale agentilor economici sau din alte surse pentru:
    - invatamintul complementar, profesional, tehnic de maistri, la elevii cu care s-au incheiat contracte de scolarizare, luindu-se in calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic si bursele elevilor. De asemenea, agentii economici vor asigura cheltuielile de intretinere si functionare a gradinitelor cu program prelungit si saptaminal organizate de acestia;
    3. din fondul de somaj, pentru cheltuielile efectuate de directiile de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti, prin unitatile de invatamint, ocazionate de organizarea, potrivit legii, a cursurilor de calificare si recalificare a somerilor;
    4. din taxe de scolarizare incasate pentru elevii care doresc sa se pregateasca intr-o meserie sau profesie solicitata si care nu s-au incadrat in numarul de locuri repartizate prin planul de scolarizare al scolilor complementare, profesionale si tehnice de maistri si nu au contracte cu agenti economici. La stabilirea taxelor de scolarizare se va lua in calcul totalitatea cheltuielilor de instruire.
    La stabilirea fondurilor necesare pentru functionarea invatamintului se vor avea in vedere veniturile proprii care se realizeaza din activitatea practica a elevilor si studentilor din aceste unitati, taxele de scolarizare care se vor incasa, alte venituri, finantarea de la buget facindu-se in completare.
    Art. 48
    Anul scolar, pentru toate gradele de invatamint preuniversitar, incepe la data de 15 septembrie 1991 si se incheie la data de 15 iunie 1992.
    Art. 49
    Numarul locurilor, pentru anul de invatamint 1991/1992, la toate gradele de invatamint, este cel prevazut in anexa nr. 1 care face parte integranta din aceasta hotarire.
    Art. 50
    Cursurile de perfectionare se stabilesc de Ministerul Invatamintului si Stiintei, la propunerea organelor interesate.
    Art. 51
    Reteaua scolara si extrascolara, denumirea institutiilor de invatamint si organizarea activitatilor extrascolare se aproba de Ministerul Invatamintului si Stiintei, la propunerea organelor centrale si locale ale administratiei de stat si a inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti.
    Planul de scolarizare pentru invatamintul prescolar, primar, gimnazial, institutiile de educatie, de ocrotire si invatamintul complementar sau de ucenici se repartizeaza, pe inspectorate scolare, de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Planul de scolarizare pentru invatamintul liceal, superior si postuniversitar se repartizeaza pe institutii de invatamint de Ministerul Invatamintului si Stiintei, cu consultarea celor interesati.
    Planul de scolarizare pentru invatamintul profesional, complementar, tehnic de maistri si postliceal de specialitate se repartizeaza pe institutii de invatamint de Ministerul Invatamintului si Stiintei, in colaborare cu ministerele si departamentele economice, cu celelalte organe centrale, la propunerea inspectoratelor scolare.
    Art. 52
    Ministerul Invatamintului si Stiintei, la propunerea inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti, poate organiza forme de invatamint fara frecventa la toate gradele de invatamint pentru copiii familiilor care isi desfasoara activitatea temporar in strainatate, pentru sportivi de mare performanta aflati in cantonamente si turnee indelungate, pentru elevii cu alte situatii deosebite sau pentru cei care doresc sa-si continue studiile pe cont propriu, cu plata in valuta.
    Art. 53
    Norma medie saptaminala de predare in invatamintul de toate gradele se stabileste de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Art. 54
    Ministerul Invatamintului si Stiintei elaboreaza planurile de invatamint si programele scolare pentru invatamintul preuniversitar, cu sprijinul Institutului de stiinte ale educatiei, al comisiilor de specialitate pe discipline si in colaborare cu ministerele, departamentele economice si celelalte organe centrale, pentru pregatirea de specialitate, tehnologica si instruire practica din unitatile de invatamint organizate de acestea. Manualele scolare pentru toate gradele de invatamint se elaboreaza numai pe baza de concurs si se aproba de catre Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Art. 55
    Ministerul Invatamintului si Stiintei raspunde de continutul, indrumarea si controlul procesului instructiv-educativ privind pregatirea generala, de specialitate si profesionala din toate institutiile de invatamint.
    Ministerul Invatamintului si Stiintei, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale, raspunde de organizarea, continutul si controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregatirea de specialitate si profesionala din institutiile de invatamint din subordinea acestora.
    Inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti raspund de organizarea si controlul procesului instructiv-educativ privind pregatirea generala, de specialitate si profesionala din toate institutiile de invatamint preuniversitar de pe raza judetului sau a municipiului Bucuresti.
    Art. 56
    Situatiile deosebite privind functionarea unor grupe de prescolari sau clase de elevi cu efective mai mici sau mai mari vor fi analizate si aprobate de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
    Art. 57
    Realizarea planului de scolarizare propus pe anul 1991/1992 nu necesita fonduri suplimentare de la buget pe anul 1991, cu exceptia celor pentru aplicarea masurilor de protectie sociala.
    Art. 58
    In gospodarirea bazei materiale a unitatilor de invatamint, prefecturile au atributii de a exercita control si a aloca fonduri. Inspectoratele scolare vor prezenta, la nivelul consiliilor prefecturilor, analize periodice privind starea invatamintului din judete.
    Art. 59
    Se restituie unitatilor de invatamint prin ministere si departamente, fara plata, de catre unitatile economice de stat care nu s-au reorganizat in baza Legii nr. 15/1990, baza materiala a unitatilor de invatamint (inclusiv internatele si cantinele scolare, precum si atelierele pentru pregatirea practica a elevilor) care a fost preluata, fara plata, de unitatile economice o data cu activitatea de invatamint si instruirea practica a elevilor.
    Situatia bazei materiale a unitatilor de invatamint (inclusiv internatele si cantinele scolare, precum si atelierele pentru pregatirea practica a elevilor) care au fost preluate de agenti economici reorganizati in temeiul Legii nr. 15/1990 va fi inventariata de Ministerul Invatamintului si Stiintei si reglementata printr-o hotarire a Guvernului pina la 31 decembrie 1991.
    Art. 60
    Aplicarea prevederilor prezentei hotariri pentru invatamintul militar se va face conform reglementarilor specifice.
    Art. 61
    Prezenta hotarire intra in vigoare incepind cu anul de invatamint 1991/1992.
    Pe aceeasi data se abroga Hotarirea Guvernului nr. 521/1990, cu exceptia nomenclatoarelor de meserii si specialitati aprobate prin anexele nr. 1, 2, 3 si 4, care se aplica si pentru anul de invatamint 1991/1992.

                              PRIM-MINISTRU
                               PETRE ROMAN

    ANEXA 1

                          PLAN DE SCOLARIZARE
   pentru anul scolar (universitar) 1991/1992 la toate gradele de invatamint

    I. Invatamint prescolar
    Numar de copii cuprinsi in gradinite                   775.000
    din care in:
    - gradinite cu program normal                          565.000
    - gradinite cu program prelungit,
      saptaminal, pentru copii cu deficiente si
      case de copii prescolari                             210.000

    II. Invatamint primar si gimnazial
    1. Numar de elevi in:
    a) clasele I - IV                                    1.210.000
    b) clasele V - VIII
       - invatamint de zi                                1.425.000
       - invatamint seral                                    1.000
       - invatamint fara frecventa                          10.000
    2. Numar de elevi in clasele si grupele cu
       program de muzica, arte plastice si
       coregrafie                                           22.000
    3. Numar de elevi in scolile cu program de
       educatie fizica si sport                             20.000

    III. Numar de elevi care se pregatesc pe linie
         sportiva in cluburi sportive scolare               85.000

    IV. Numar de elevi cu deficiente grave senzoriale
        si intelectuale care se pregatesc in scolile
        pentru deficienti                                   30.200

    V. Numar de copii in clasele de copii scolari           30.000

    VI. Numar de cadre didactice care indruma
        activitatea extrascolara in clasele elevilor
        si copiilor                                          3.000

    VII. Numar de logopezi in centrele de corectare a
         vorbirii                                              440

    VIII. Invatamint liceal
          (numar de elevi)                               clasa a    clasa a
                                                           IX-a       XI-a
                                                         -------    -------
           - invatamint de zi                            177.000    158.000
           - invatamint seral                              5.000     55.000

    IX. Invatamint profesional
        1. Numar de elevi in anul I in clasele
           cu promovati de 8 clase
           - invatamint de zi                               70.000
        2. Numar de elevi in anul I in clasele
           cu absolventi de 10 clase
           - invatamint de zi                               30.000
           - invatamint seral                                2.000

    X. Invatamint complementar sau de ucenici
       (numar de elevi in anul I)
           - invatamint de zi                               75.000

    XI. Invatamint de maistri
        (numar de elevi in anul I)
           - invatamint de zi                                3.000
           - invatamint seral                               10.000

    XII. Invatamint postliceal de specialitate
         (numar de elevi in anul I)
           - invatamint de zi                               22.000
           - invatamint seral                                5.000

    XIII. Invatamint pentru copii cu deficiente din
          subordinea Ministerului Muncii si Protectiei
          Sociale
    1. Camine-scoala pentru deficienti mintali, motori
       si mintali-motori incapabili de insertie sociala
           - total copii si elevi                            5.000
    2. Scoli profesionale speciale pentru deficienti de
       auz, de vedere, mintali, motori si mintali-motori
       recuperabili
           - total elevi                                    15.000
    3. Licee speciale pentru deficienti de vedere si
       motori recuperabili
           - total elevi                                       800
    4. Scoli postliceale speciale pentru deficienti de
       vedere si motori recuperabili
           - total elevi                                       150
    5. Scoli speciale de reeducare
           - total elevi la invatamintul primar,
             gimnazial, liceal (industrial) si profesional   1.400
    6. Cursuri de calificare-recalificare pentru invalizi,
       cu durata de 6 - 12 luni
           - total cursanti                                    200
    XIV. Invatamint superior
         (numar studenti in anul I)
           - invatamint de zi                                41.000
           - invatamint seral                                 4.000
           - invatamint fara frecventa                        3.000
           - invatamint de zi de scurta durata (colegii)      5.000
    XV. Invatamint postuniversitar
        (numar de cursanti)
             invatamint de zi (specializare)                  3.000
             invatamint fara frecventa                       10.000