HOTARARE Nr. 6 din 15 aprilie 1998
pentru acordarea increderii Guvernului
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 152 din 16 aprilie 1998

Avand in vedere dezbaterile care au avut loc in sedinta comuna a Camerei
Deputatilor si Senatului, din data de 15 aprilie 1998, asupra Programului de
guvernare si intregii liste a Guvernului, prezentate de catre domnul Radu
Vasile, candidatul pentru functia de prim-ministru,
in conformitate cu rezultatul votului consemnat in procesul-verbal din data
de 15 aprilie 1998,
in temeiul art. 102 alin. (3) din Constitutia Romaniei,
Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se acorda incredere Guvernului, in componenta prevazuta in anexa nr. 1,
pentru realizarea Programului sau de guvernare prevazut in anexa nr. 2.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ION DIACONESCU
PRESEDINTELE SENATUI
PETRE ROMAN
ANEXA 1
COMPONENTA GUVERNULUI ROMANIEI
1. Radu Vasile - prim-ministru
2. Victor Babiuc - ministru de stat, ministrul apararii
nationale
3. Valeriu Stoica - ministru de stat, ministrul justitiei
4. Gavril Dejeu - ministru de interne
5. Andrei Plesu - ministrul afacerilor externe
6. Daniel Daianu - ministrul finantelor
7. Alexandru Athanasiu - ministrul muncii si protectiei sociale
8. Sorin Dimitriu - ministrul privatizarii
9. Radu Berceanu - ministrul industriei si comertului
10. Dinu Gavrilescu - ministrul agriculturii si alimentatiei
11. Traian Basescu - ministrul transporturilor
12. Nicolae Noica - ministrul lucrarilor publice si amenajarii
teritoriului
13. Sorin Pantis - ministrul comunicatiilor
14. Romica Tomescu - ministrul apelor, padurilor si protectiei
mediului
15. Andrei Marga - ministrul educatiei nationale
16. Francisc Baranyi - ministrul sanatatii
17. Ioan Muresan - ministrul reformei, presedintele
Consiliului
pentru Reforma
18. Sorin Frunzaverde - ministrul turismului
19. Horia Ene - ministrul cercetarii si tehnologiei
20. Ion Caramitru - ministrul culturii
21. Crin Antonescu - ministrul tineretului si sportului
22. Alexandru Sassu - ministru pentru relatiile cu Parlamentul
23. Alexandru Herlea - ministrul delegat pe langa primul-ministru
pentru integrare europeana
24. Gyorgy Tokay - ministru delegat pe langa primul-ministru
pentru minoritati nationale
25. Constantin Dudu-Ionescu - secretar de stat la Ministerul Apararii
Nationale, membru al Guvernului.
ANEXA 2
PROGRAM DE GUVERNARE
1998 - 2000
OBIECTIVELE GUVERNULUI
1. Definirea mecanismelor care instituie rolul statului in alocarea
resurselor in cazuri de esec al pietei; crearea sistemului integrat de piete.
2. Accelerarea ajustarii structurale a economiei.
3. Atingerea si consolidarea stabilitatii macroeconomice in vederea crearii
conditiilor pentru dezvoltarea economica durabila.
4. Recuperarea intarzierilor in domeniul transformarilor economico-sociale
necesare pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana.
5. Dezvoltarea regionala si locala si cresterea coeziunii sociale.
6. Atenuarea consecintelor defavorabile in plan social ale reformelor
economice.
7. Relansarea dialogului social, a celui interetnic si interconfesional, la
nivel central si local, precum si sprijinirea structurarii societatii civile si
a participarii cetateanului si a comunitatilor la conducerea si controlul
treburilor publice.
8. Imbunatatirea imaginii externe a Romaniei, cresterea atractivitatii
economiei pentru capitalul international si reluarea dialogului eficient cu
institutiile financiare internationale, prin cresterea capacitatii
administratiei publice de a elabora si implementa politici coerente in toate
domeniile.
PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE COALITIEI POLITICE DE GUVERNAMANT
1. Reforma societatii romanesti pentru recunoasterea si afirmarea valorilor
morale, democratice si general umane.
2. Asezarea dreptului de proprietate la temelia societatii romanesti.
3. Actul de guvernare va urmari atingerea unui nivel decent al calitatii
vietii.
4. Accelerarea reformei institutionale, incepand cu Guvernul Romaniei,
pentru crearea unui stat modern.
5. Restructurarea si modernizarea industriei romanesti, in sensul
redimensionarii si privatizarii acesteia, in vederea asigurarii unei cresteri
economice durabile.
6. Reorientarea si dezvoltarea agriculturii in directia cerintelor
economiei de piata prin sprijinirea sistemelor de productie si valorificare.
7. Reforma sistemului finantelor publice, potrivit principiului finantarii
obiectivelor orientate spre rezultate.
8. Distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei in spiritul
solidaritatii sociale.
9. Asigurarea conditiilor reale pentru recastigarea increderii tinerilor in
viitorul lor in cadrul societatii romanesti.
10. Asezarea Romaniei cu demnitate in lumea democratica si dezvoltata a
Europei.
CAP. 1
Politica macroeconomica
1. Politici monetar-valutare
In perioada 1998-2000 redresarea cererii interne trebuie sa se realizeze
concomitent cu consolidarea stabilitatii macroeconomice. Guvernul trebuie sa
intareasca controlul inflatiei si al deficitului bugetar prin aplicarea unor
politici fiscale si monetare prudente. Caracterul ezitant al aplicarii
politicilor de reforma pana in prezent impune prelungirea perioadei de
austeritate.
Sunt necesare:
- reducerea inflatiei, infaptuirea stabilitatii interne si externe a
monedei nationale, respectiv introducerea unor masuri de politica economica
menite sa asigure previzibilitatea evolutiei cursului monedei;
- recastigarea increderii in moneda nationala, reducerea vitezei de rotatie
a masei monetare si cresterea, in consecinta, a gradului de monetizare a
economiei nationale;
- limitarea deficitului bugetar in vederea diminuarii ponderii statului in
utilizarea resurselor financiare ale economiei;
- mentinerea ratelor dobanzii la niveluri pozitive, in termeni reali,
pentru a asigura cresterea si utilizarea eficienta a resurselor de capital
financiar;
- asigurarea unui nivel competitiv si realist al cursului de schimb
valutar;
- asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent si pregatirea
conditiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital;
- administrarea cu prudenta sporita si intr-o maniera mai transparenta si
mai responsabila a datoriei publice interne si externe;
- practicarea unor dobanzi pentru depozitele bancare ale bancilor
comerciale la Banca Nationala a Romaniei sub nivelul dobanzii de pe piata
interbancara;
- diversificarea emiterii de obligatiuni de stat pe termen mediu, ca
instrument al Bancii Nationale a Romaniei de reglare a masei monetare si pentru
finantarea deficitului bugetar.
2. Politica fiscala si bugetara
2.1. Reforma fiscala
Politica fiscala in anul 1998 ramane prudenta. O schimbare majora in
politica fiscala se va face prin acordarea unor stimulente investitorilor, in
raport cu consumul. Se va analiza posibilitatea anularii impozitului pe
profitul reinvestit. Legislatia a fost deja amendata pentru a permite:
- amortizarea accelerata, deductibila din profitul impozabil;
- deductibilitatea totala a cheltuielilor realizate pentru publicitate si
reclama;
- colectarea trimestriala a impozitului pe profit;
- reducerea treptelor de impozitare, precum si reducerea ratei marginale a
impozitului pe salarii de la 60% la 45% .
Ca urmare, se va demara de urgenta reorganizarea intregului sistem fiscal
pentru a raspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltarii economice, de
promovare a investirii in raport cu consumul, precum si de imbunatatire
generala a climatului de afaceri. Se vor analiza implicatiile unei eventuale
modificari a anului fiscal, astfel incat acesta sa inceapa la data de 1 aprilie
si sa se incheie la data de 31 martie.
Este necesara continuarea eforturilor in urmatoarele directii:
- cresterea transparentei sistemului fiscal;
- introducerea impozitului pe venitul global in paralel cu introducerea de
stimulente pentru sumele folosite de persoanele fizice la construirea de
locuinte si in titluri de valori mobiliare;
- eliminarea discriminarilor si a exceptarilor la plata impozitelor
indirecte si a taxelor;
- asigurarea unei baze stabile de impozitare;
- reducerea taxelor vamale si uniformizarea Tarifului vamal de import al
Romaniei in conformitate cu acordurile internationale ale Romaniei;
- perfectionarea sistemului de administrare a colectarii de taxe si
impozite si reducerea costurilor acestuia (inclusiv prin pregatirea adoptarii
si aplicarii acquisului comunitar, in privinta administrarii T.V.A. si a
accizelor);
- reducerea si prevenirea evaziunii fiscale;
- reforma sistemului contabilitatii prin armonizarea lui cu cel european.
2.2. Politica bugetara
In politica bugetara accentul trebuie sa cada, in principal, pe cresterea
eficientei cu care se aloca si se utilizeaza banii publici. Acest lucru nu va
fi posibil fara o reforma in profunzime a mecanismului bugetar si a finantelor
publice, in general.
Volumul si structura cheltuielilor bugetare trebuie sa reflecte cerintele
dezvoltarii pe termen lung ale constituirii unei economii performante sustinute
de consolidarea democratiei si de cresterea coeziunii sociale, prin:
- investitii in capitalul uman (invatamant, cercetare-dezvoltare, cultura
si arta, ocrotirea sanatatii, protectia sociala);
- productia de bunuri publice (aparare nationala, ordine publica etc.);
- dezvoltarea infrastructurii;
- sprijinirea agriculturii si a exportului;
- protectia mediului;
- asigurarea echilibrului structural pe termen mediu al bugetului.
Pentru prima data, cheltuielile cu reforma, cum ar fi inchiderea minelor,
reabilitarea bancilor etc., sunt prevazute explicit in buget.
In procesul de descentralizare, Legea finantelor publice locale, Legea
privind dreptul de proprietate publica si regimul juridic al acesteia si Legea
concesionarii vor juca un rol major. Acestea pot permite autoritatilor locale
sa perceapa impozitele, prin trezorerii locale, impozite care au fost pana
acum percepute de autoritatile centrale si apoi transferate autoritatilor
locale. Noul sistem va permite cresterea autonomiei financiare a autoritatilor
locale.
In domeniul gestiunii banului public avem in vedere:
a) imbunatatirea modului de elaborare a bugetului potrivit prioritatilor
stabilite si rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare
multianuala;
b) imbunatatirea executiei bugetare prin gestiune de programe, contractare
externa si urmarirea realizarii de catre ordonatorii de credite a obiectivelor
asumate;
c) intarirea controlului financiar intern al Guvernului;
d) reforma Curtii de Conturi.
3. Politici comerciale
Guvernul va urmari consecvent realizarea obiectivelor asumate si
indeplinirea conditiilor pentru dezvoltarea economica durabila si pentru
inceperea negocierilor privind integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Fata
de aceste obiective, se impune necesitatea reformularii unor prioritati si
urgente, in special din perspectiva intaririi capacitatii Guvernului de a
defini, adopta si pune in aplicare un set coerent de politici, concentrand
resursele existente, tot mai limitate, in directii prioritare bine precizate.
Din aceasta perspectiva, obtinerea sprijinului Uniunii Europene in cadrul
Parteneriatului pentru aderare reprezinta o prioritate absoluta pentru Romania.
Totodata Guvernul isi defineste un set minimal de prioritati, a caror
realizare este in deplina concordanta cu criteriile si obiectivele Programului
National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
In conceptia Guvernului, accelerarea reformelor trebuie sa vizeze, in
primul rand, incheierea, in mare, a procesului de creare si consolidare a
pietelor - piata reprezentand cel mai eficient mecanism de alocare a
resurselor. Numai pe aceasta baza va fi posibila atat cresterea capitalului
national (format din capitalul natural, capitalul construit si capitalul uman)
- care este premisa sporirii bunastarii sociale -, cat si cresterea eficientei
utilizarii acestuia.
Pentru realizarea unei cresteri economice durabile, bazata pe export,
precum si pentru a asigura pregatirea economiei pentru a face fata competitiei
existente pe piata Uniunii Europene (unul dintre criteriile de la Copenhaga),
se vor adopta programe si vor fi promovate masuri menite sa reduca
intensivitatea consumurilor de factori de productie, in conditiile cresterii
calitatii produselor. O atentie deosebita se va acorda sprijinirii inovarii si
transferului de tehnologie, precum si pregatirii conditiilor pentru
indeplinirea cerintelor legate de libera circulatie a bunurilor prin crearea Sistemului
National al Infrastructurilor Calitatii.
Promovarea cresterii mai rapide a exporturilor trebuie sa se faca
respectand acordurile internationale ale Romaniei (in special Acordul
european), prin programe si masuri de intarire a competitivitatii productiei
nationale si prin valorificarea oportunitatilor pe care le ofera deschiderea
pietei interne a Uniunii Europene, urmarindu-se cresterea ponderii schimburilor
comerciale cu aceasta zona in totalul comertului extern al Romaniei.
Totodata, avem in vedere:
- asigurarea accesului exportatorilor la servicii legate de promovarea,
finantarea si derularea exporturilor (inclusiv scheme de finantare
preferentiala a exportatorilor, bazate in exclusivitate pe performantele
acestora si pe aplicarea principiului neutralitatii stimulentelor economice
intre industrii);
- garantarea accesului la importuri (vor fi consolidate aranjamente
institutionale referitoare la functionarea pietei valutare, dezvoltarea zonelor
libere etc.).
In ceea ce priveste regimul importului, avem in vedere:
- sporirea predictibilitatii regimului de import prin informarea
sistematica a importatorilor in legatura cu natura si calendarul masurilor
programate;
- cresterea neutralitatii tarifului vamal.
Finantarea dezvoltarii economice necesita incurajarea in egala masura a
investitiilor autohtone si straine, in special prin crearea unui mediu de
afaceri sanatos si cresterea previzibilitatii evolutiilor in ceea ce priveste
cadrul politic, economic si legislativ, precum si prin diminuarea semnificativa
a barierelor birocratice.
CAP. 2
Politici de restructurare a economiei
1. Politici de consolidare a mecanismelor concurentiale
Se va acorda atentie deosebita crearii sistemului integrat de piete si, in
acest context, mai ales accelerarii acelor transformari care permit
indeplinirea de catre Romania a conditiilor necesare semnarii Acordului
european de evaluare a conformitatii.
Va fi incurajata activitatea Consiliului Concurentei, atribuindu-se
resursele necesare pentru a intari rapid capacitatea acestuia de a pune in
aplicare legislatia protectiei concurentei. Se vor lua masuri pentru
reglementarea controlului si urmaririi ajutoarelor de stat.
In domeniile monopolurilor naturale se vor infiinta autoritati de
reglementare autonome, urmarind adoptarea, si in aceasta privinta, a acquisului
comunitar. Vor fi revizuite preturile pentru energie electrica, gaze naturale,
energie termica, prin:
- reducerea progresiva a subventiilor incrucisate;
- revizuirea sistemului actual de preturi;
- utilizarea retelelor publice de transport al produselor energetice, in
conditii egale pentru toti producatorii.
Guvernul va elabora o strategie nationala a calitatii prin care sunt
stimulate transferul tehnologic si inovarea - ca baza a cresterii capacitatii
concurentiale pe piete globale - in conditiile corelarii politicilor
guvernamentale in domeniul protectiei consumatorului cu cele din domeniul
infrastructurilor calitatii si armonizarii acestora cu politicile practicate pe
Piata unica europeana.
Urmatoarele aspecte sunt prioritare:
A. Pietele financiare sufera, in principal, de slabiciunile sistemului
bancar si, ca urmare, a absentei unor structuri si mecanisme de diminuare si
dispersie a riscului, care ar avea rolul de a creste coerenta sistemului,
conferindu-i, in acelasi timp, mobilitate, dinamism si diversitate a
serviciilor. Din aceasta perspectiva, se vor initia masuri in urmatoarele
directii:
- intarirea capacitatii institutionale a B.N.R. de exercitare a
atributiilor sale;
- dinamizarea procesului de adoptare si aplicare a directivelor comunitare
vizand serviciile financiare si libera circulatie a capitalurilor;
- accelerarea reformei sistemului asigurarilor (inclusiv prin aprofundarea
liberalizarii pietei si crearea unei institutii autonome de reglementare si
supraveghere);
- privatizarea bancilor cu capital de stat;
- consolidarea sistemelor de garantare a creditelor;
- diversificarea si perfectionarea sistemelor de decontare;
- crearea unui registru de gaj;
- reglementarea cooperatiei de credit si sprijinirea dezvoltarii unui
sistem de servicii financiare pentru agricultura si dezvoltare rurala, cu o
componenta speciala pentru tineri si intelectualitatea satelor;
- stimularea creditului ipotecar;
- stimularea fondurilor mutuale;
- revizuirea si dezvoltarea legislatiei privind pietele de valori
mobiliare, vizand:
- extinderea si intarirea capacitatii C.N.V.M. de a impune reglementarile
in domeniu;
- introducerea reglementarii pietei extrabursiere (OTC - RASDAQ);
- diversificarea titlurilor negociabile si a instrumentelor derivate;
- intarirea protectiei actionarilor minoritari;
- prezentarea de propuneri legislative si de proceduri concrete privind
privatizarea burselor de valori si de marfuri;
- reglementarea investitiilor de portofoliu.
B. Pietele de marfuri si servicii acuza un grad inalt de destructurare si
dispersie, care constituie o bariera majora pentru dezvoltarea productiei. In
vederea ameliorarii acestei situatii se vor initia masuri si programe vizand:
- perfectionarea sistemului de standardizare, acreditare si certificare a
conformitatii;
- stimularea dezvoltarii comertului cu ridicata (in special in domeniile
agriculturii, industriei alimentare si usoare si al exportului);
- dezvoltarea burselor de marfuri;
- instituirea profesiei de agent comercial;
- stimularea formelor asociative de comert;
- raspandirea cunostintelor de marketing.
C. Piata fortei de munca este, de asemenea, tributara dispersiei, lipsei de
flexibilitate si mobilitate. Se vor elabora si initia masuri vizand:
- revizuirea Codului muncii;
- pregatirea conditiilor necesare, conform cerintelor pentru libera circulatie
a persoanelor pe piata unica;
- armonizarea legislatiei si crearea institutiilor de implementare in
vederea recunoasterii mutuale a profesiilor;
- accelerarea elaborarii standardelor ocupationale si de evaluare;
- mai buna conectare la nevoi a programelor de reconversie profesionala;
- cresterea mobilitatii teritoriale a fortei de munca.
2. Reforma intreprinderii; privatizarea si restructurarea
Se va accelera procesul privatizarii sub aspect cantitativ (utilizand drept
criteriu de performanta indicatorul ponderii in capitalul social) si se va
imbunatati calitatea procesului de privatizare (prin cresterea transparentei,
promovarea cu predilectie de metode de privatizare care asigura o concurenta
sporita intre potentialii investitori si prin dezvoltarea pietei de capital).
Vor fi luate de urgenta masurile necesare pentru asigurarea conducerii
unitare si pentru accelerarea procesului de privatizare/restructurare prin
completarea cadrului legislativ existent.
In termenul cel mai scurt se va realiza descentralizarea activitatii
Fondului Proprietatii de Stat, transferandu-se la nivel regional
responsabilitatea privatizarii societatilor comerciale mici si mijlocii.
Totodata, se va perfectiona organizarea interna a F.P.S., potrivit exigentelor
ce decurg din:
- diversificarea metodelor de privatizare;
- complexitatea sporita a privatizarii institutiilor financiare (banci,
societati de asigurari);
- problematica complexa a privatizarii societatilor rezultate din
restructurarea regiilor autonome si a altor mari intreprinderi;
- intarirea disciplinei financiare a societatilor comerciale.
Va fi finalizat cadrul legislativ specific privatizarii societatilor
comerciale rezultate din organizarea regiilor autonome (Legea privind dreptul
de proprietate publica si regimul juridic al acesteia, Legea concesiunilor,
Legea energiei etc.), facand posibile separarea domeniilor public si privat in
cadrul patrimoniului structurilor economice ale statului, determinarea
capitalului social al societatilor comerciale care opereaza cu bunuri publice,
reglementarea relatiilor dintre acestea si autoritatile centrale si locale,
stabilirea responsabilitatilor societatilor comerciale respective.
Se va urmari sistematic atat la nivelul F.P.S., cat si al Guvernului
realizarea programului de privatizare, acordand prioritate urmatoarelor
domenii:
- privatizarea bancilor cu capital de stat si a institutiilor de asigurari;
- pregatirea si derularea procesului de privatizare a societatilor comerciale
ce rezulta din restructurarea regiilor autonome;
- privatizarea societatilor comerciale cu mari probleme financiare.
Se va promova, in continuare, participarea in procesul de privatizare a
capitalului strain prin investitii directe, in scopul asigurarii transferului
de tehnologie, cresterii performantei manageriale si imbunatatirii accesului
produselor romanesti pe pietele internationale.
Totodata, se va stimula participarea capitalului autohton in procesul de
privatizare, in special prin facilitarea accesului intreprinderilor mici si
mijlocii private la spatii si utilaje de productie apartinand societatilor
comerciale cu capital de stat, dar utilizate in prea mica masura de catre
acestea.
In vederea accelerarii restructurarii intreprinderilor se va diminua
considerabil toleranta fata de indisciplina financiara a intreprinderilor si se
vor aplica mai timpuriu si mai ferm reglementarile privind incapacitatea de
plata. Autoritatilor fiscale, furnizorilor de utilitati publice si F.P.S. le
revine rolul de a impiedica acumularea de pierderi si arierate prin
intreruperea functionarii intreprinderilor ale caror cheltuieli de exploatare
depasesc veniturile.
Se va adopta un sistem riguros si ferm de atenuare a poverii financiare a
datoriilor vechi fata de stat, prin reesalonarea scadentelor numai pentru
intreprinderile care dovedesc ca nu au inregistrat noi pierderi din exploatare
dupa 31 decembrie 1996, sau in contextul realizarii privatizarii.
Totodata, se va intari responsabilitatea personala (in limitele
contractuale) a reprezentantilor F.P.S. si a managerilor intreprinderilor cu
capital de stat. In mod corespunzator, se vor adopta masuri pentru cresterea
autonomiei manageriale si imbunatatirea protectiei managerilor in raport cu presiunile
politice si sindicale, precum si in raport cu deciziile arbitrare ale unor
functionari publici.
Se va acorda si in continuare prioritate privatizarii in raport cu
restructurarea; finantarea restructurarii se va baza intr-o masura decisiva pe
fluxul de numerar rezultat din exploatare.
Vor fi privatizate cat mai rapid intreprinderile cu pierderi,
recuperandu-se datoriile fata de terti ale acestora prin scheme bazate pe
implicarea cumparatorilor si creditorilor; se va diminua blocajul financiar din
economie prin masuri viabile si complementare.
Se considera prioritatile absolute ale restructurarii acele sectoare si
activitati in care se identifica majoritatea pierderilor si arieratelor in
economia nationala.
Se va finaliza transformarea regiilor autonome de interes national si a
regiilor autonome locale in societati comerciale cu structuri privatizabile,
asigurandu-se, in masura maxim posibila, un regim concurential, inclusiv
infiintarea de autoritati autonome de reglementare si supraveghere a pietelor.
Totodata, activitatile conexe si auxiliare vor fi externalizate, in vederea
promovarii concurentei in sfera serviciilor pentru industrie si a cresterii
atractivitatii societatilor divizate in procesul de privatizare.
In vederea recuperarii creditelor neperformante se vor adopta masurile
legislative si institutionale care sa permita activitatea unor agentii
specializate in recuperarea acestora prin rascumpararea datoriilor la pretul
pietei.
Politica Guvernului in domeniul reformei intreprinderilor, privatizarii si
restructurarii va fi pusa in aplicare in contextul politicilor sectoriale si al
celor de dezvoltare regionala si locala, asigurandu-se parteneriatul in
adoptarea si implementarea masurilor cu autoritatile locale, cu sindicatele si
cu reprezentantii comunitatilor de afaceri. Pentru elaborarea si corelarea
politicilor sectoriale, se va demara un proces de identificare a structurilor
dezirabile ale industriei in paralel cu reevaluarea infrastructurii capitalului
natural si a capacitatii de sprijinire a acestuia.
3. Politica de dezvoltare regionala si locala; intreprinderile mici si
mijlocii
3.1. Politici de dezvoltare regionala si locala
Politica de dezvoltare regionala reprezinta una dintre componentele
esentiale ale strategiei generale de reforma in Romania.
Politica de dezvoltare regionala este conceputa ca parte integranta a
procesului actual de descentralizare administrativa si economica, urmarind in
principal sa stimuleze initiativa locala si regionala, sa promoveze dezvoltarea
regionala si sa recupereze in ritm accelerat intarzierile in dezvoltarea
zonelor defavorizate, printr-un parteneriat activ intre administratia centrala
si reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale si judetene,
agentii economici cu capital de stat si privat, sindicate, asociatii
neguvernamentale, agentii locale etc.
Guvernul, desi considera ca statul nu trebuie sa intervina direct in
sprijinirea industriilor cu potential de viabilitate, accepta implicarea pe
termen scurt in cazul intreprinderilor a caror restructurare are efecte
semnificative pe plan social, interventia statului fiind interpretata ca masura
de protectie sociala.
Din aceasta perspectiva, a impactului social al restructurarii unor
intreprinderi, Guvernul considera necesar sa se implice prin aplicarea unor
programe nationale de restructurare, care trebuie corelate cu programele de
dezvoltare regionala si locala.
In conditiile caracterului limitat al resurselor bugetare, se va urmari
cresterea eficientei alocarii si utilizarii acestora, prin finantarea in sistem
descentralizat si pe baze competitive a programelor de restructurare,
urmarindu-se cofinantarea impreuna cu autoritatile locale si cu sectorul
neguvernamental si urmarirea stricta a realizarilor intermediare si finale.
Guvernul promoveaza o reforma cuprinzatoare a sistemului finantelor locale,
care sa permita dezvoltarea locala si care sa stabileasca - simultan si corelat
- atat cadrul general al regimului impozitelor locale, cat si pe cel al
procedurilor pentru sistemul de transferuri bugetare, in conditiile
descentralizarii.
Pe aceste baze, vor fi create programe si fonduri pentru cofinantarea de
programe nationale de restructurare si de proiecte de dezvoltare regionala si
locala, in conditiile in care se vor aplica principiile descentralizarii si
subsidiaritatii, caz in care autoritatile publice locale vor fi un partener
privilegiat de dialog.
Dezvoltarea regionala urmareste realizarea a trei obiective principale:
A. Reducerea dezechilibrelor dintre nivelurile de dezvoltare a judetelor
sau regiunilor, dar si dintre nivelurile de dezvoltare a unor zone apartinand
aceluiasi judet sau grup de judete. Se vor aplica programe de redresare
economica, in special in cazul unor zone preponderent monoindustriale sau in
care, ca urmare a restructurarii, se inregistreaza o rata inalta a somajului.
B. Integrarea activitatilor sectoriale in cadrul regiunilor, in vederea
ridicarii nivelului de dezvoltare economico-sociala a acestora, in contextul
adancirii procesului de descentralizare economica si administrativa si al
cooperarii dintre Guvern si autoritatile locale, in cadrul noului sistem care
are la baza principiul parteneriatului.
Elaborarea unei strategii si a unor programe speciale in domeniul
cooperarii regionale, cu accent pe reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii
tehnice si edilitare a localitatilor si pe accelerarea procesului cooperarii
intre regiuni.
C. Intarirea capacitatii Romaniei de a-si asuma responsabilitatile unui
viitor stat membru al Uniunii Europene. Aceasta va permite accesul la Fondurile
Structurale si la Fondul de Coeziune.
Va fi stimulata adoptarea de variante de dezvoltare locala si regionala
care sa reflecte nevoile reale ale comunitatilor locale, urmarindu-se, in
principal:
- crearea de noi locuri de munca;
- programe de masuri active pentru combaterea somajului;
- noi intreprinderi private cu potential in perspectiva, mai ales de
export;
- programe de recalificare si reorientare a fortei de munca;
- infrastructuri adecvate crearii si dezvoltarii de intreprinderi mici;
- dezvoltarea satului prin crearea de infrastructuri si activitati
neagricole;
- dezvoltarea parteneriatului international;
- stimularea spiritului intreprinzator;
- vanzarea de active, in special catre salariatii marilor intreprinderi ce
se restructureaza;
- crearea de retele institutionale de consultanta si servicii pentru
intreprinderile mici si mijlocii.
Implicarea Guvernului in restructurarea industriilor va avea la baza
extinderea dialogului social. Participarea sindicatelor si a reprezentantilor
sectorului privat va detine un rol esential si va fi incurajat parteneriatul
dintre sectorul public si cel privat in finantarea si realizarea proiectelor de
restructurare si de dezvoltare locala.
3.2. Politici de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii
Guvernul va duce o politica activa de dezvoltare a sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii, aceasta fiind necesara pentru:
- crearea de locuri de munca pentru ocuparea fortei de munca
disponibilizate prin restructurarea intreprinderilor din sectorul de stat;
- dezvoltarea regionala si locala;
- relansarea cresterii economice prin sporirea participarii sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii la realizarea P.I.B.;
- crearea clasei mijlocii;
- formarea culturii antreprenoriale.
In vederea stimularii dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si
mijlocii se vor realiza urmatoarele:
- cresterea capacitatii administratiei publice de a elabora si implementa
politici in domeniu;
- armonizarea legislatiei actuale in domeniu si asigurarea coerentei
acesteia;
- promovarea legislatiei privind colateralele si a registrelor privind
proprietatile gajate;
- reforma sistemului de evidenta financiar-contabil;
- crearea unui cadru propice pentru pornirea afacerilor;
- preluarea asupra administratiei publice locale a unei parti din costul
obligatiilor de ordin birocratic ale intreprinderilor, prin serviciile
asigurate de incubatoare, parcuri industriale;
- programe cofinantate menite sa dezvolte spiritul intreprinzator si
adresate diferitelor categorii sociale bine definite;
- retele de centre de consultanta, instruire, de transfer tehnologic, de
transfer de cunostinte si diseminare de informatii despre oportunitati de
afaceri;
- sprijin pentru aparitia de noi institutii financiare (in special fonduri
de garantare si de investitii);
- programe pentru finantarea proiectelor de dezvoltare a intreprinderilor
mici care introduc noi tehnologii;
- programe privind introducerea sistemelor de asigurare a calitatii in
intreprinderile mici si mijlocii in conformitate cu exigentele aderarii la
Uniunea Europeana si dezvoltarea unei culturi a calitatii.
4. Politici agricole si de dezvoltare rurala
Agricultura va reprezenta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei
romanesti, precum si un factor de stimulare a cresterii economice agregate,
fiind considerata prioritate nationala strategica.
Strategia de guvernare in domeniul agricol trebuie sa vizeze consolidarea
proprietatii private si asigurarea functionarii pietelor agricole.
In vederea asigurarii conditiilor relansarii, Guvernul are in vedere
urmatoarele obiective:
- aplicarea, cu prioritate, de masuri pentru reforma administratiei publice
in domeniu;
- dezvoltarea pietei funciare si crearea cadrului institutional necesar in
vederea modernizarii agriculturii prin dimensionarea optima a exploatatiilor;
continuarea procesului de retrocedare a proprietatilor funciare (terenuri
arabile, pasuni si terenuri impadurite) prin extinderea cadrului legislativ,
conform protocolului consacrat Legii nr. 169/1997, semnat de catre toti
partenerii de coalitie, concomitent cu adoptarea masurilor necesare pentru
consolidarea gospodariei taranesti;
- elaborarea cadrului institutional pentru administrarea fondului funciar
al statului si trecerea la privatizarea de societati comerciale cu capital de
stat din agricultura; fondul funciar al statului va cuprinde terenurile ramase
dupa retrocedare si privatizare;
- crearea unui sistem eficient de finantare a agriculturii, inclusiv a unui
sistem de asigurari contra factorilor de risc; sprijinirea prin mijloace
diversificate a producatorilor agricoli;
- facilitarea formarii de asociatii ale producatorilor agricoli in
domeniile aprovizionarii si desfacerii si sprijinirea reprezentarii acestora la
nivel national si international;
- promovarea cercetarii stiintifice axate pe dezvoltarea de tehnologii
adecvate exploatatiilor de tip ferma individuala; masuri pentru generalizarea
de soiuri si rase selectionate si atestate bioproductiv;
- instituirea unui sistem eficient de indrumare, consultanta si informare;
- restructurarea cadrului institutional de cercetare-dezvoltare si inovare
din domeniul agriculturii si alimentatiei;
- protectia si dezvoltarea patrimoniului genetic national din productia
agricola, vegetala si animala;
- se vor identifica posibilitatile de sprijinire a tinerilor si a
intelectualitatii satelor prin dobandirea de teren agricol si prin sustinerea
dezvoltarii de activitati industriale si de servicii;
- aplicarea de programe vizand reducerea decalajelor de civilizatie si
confort intre sat si oras in scopul fixarii in mediul rural a populatiei
educate si dezvoltarii de activitati neagricole.
5. Politici in domeniul utilizarii capitalului natural
Politicile in domeniul utilizarii capitalului natural vor urmari obiective
in sensul reevaluarii infrastructurii capitalului natural; in acest fel vom
sprijini procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile
disponibile si evitarea supraexploatarii acestora.
Pentru a atinge aceste obiective, principalele masuri sunt:
- internalizarea graduala (in costurile de productie) a cheltuielilor
aferente diminuarii si compensarii efectelor distructive asupra mediului
inconjurator;
- utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare)
pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural;
- alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu
si intarirea capacitatii administrative in vederea recuperarii intarzierii
inregistrate in armonizarea legislatiei cu reglementarile de mediu ale Uniunii
Europene;
- adoptarea de standarde de mediu inconjurator compatibile cu cele ale
Uniunii Europene, in special in domeniul apei, aerului si administrarii
deseurilor;
- dezvoltarea resurselor umane si a implicarii organizatiilor neguvernamentale;
- facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul inconjurator.
6. Politici pentru dezvoltarea infrastructurilor
Cresterea ofertei de infrastructuri
In perspectiva anului 2000, prioritatile in dezvoltarea infrastructurilor
vizeaza, in principal:
- dezvoltarea si modernizarea sectorului de comunicatii in vederea
accesului larg la sisteme globale de comunicatii si informare. Privatizarea
Romtelecom, crearea unui cadru concurential stimulativ, dezvoltarea retelei
nationale de radiorelee, modernizarea si diversificarea serviciilor postale;
- sprijinirea dezvoltarii rurale prin: elaborarea, initierea si aplicarea
de programe pentru alimentarea cu apa, electricitate, retele de linii
telefonice, infrastructuri de transport (inclusiv pietruirea drumurilor
comunale si crearea de locuri de munca in sectoare neagricole);
- dezvoltarea infrastructurii de transport rutier si feroviar, in special
in relatie cu culoarele europene de transport, modernizarea si cresterea eficientei
transporturilor de calatori si de marfuri (reabilitarea drumurilor, constructia
de autostrazi si sosele de nivel european, modernizarea cailor ferate si a
mijloacelor de transport feroviar);
- dezvoltarea si modernizarea sistemelor de transport energetic si
purtatori in vederea echilibrarii diversificarii ofertei;
- concesionarea pe scara mai larga a constructiei si exploatarii de
capacitati in infrastructura, implicarea sectorului privat in finantare si
parteneriat international;
- elaborarea in continuare a Planului de Amenajarea Teritoriului National
defalcat pe sectiunile specifice si regiunile de dezvoltare in concordanta cu
optiunile majore in domeniul strategiei socioeconomice si cu cerintele de
integrare europeana;
- reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii tehnice si edilitare a
localitatilor, conditie de asigurare a unei vieti normale si de desfasurare in
bune conditiuni a activitatii socioeconomice, prin aplicarea unor programe
cofinantate;
- promovarea cadrului legislativ si institutional, institutie care sa
asigure accesul cetatenilor la o locuinta corespunzatoare;
- program de actiuni pentru reducerea riscului seismic al cladirilor,
expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, inclusiv asigurarea
de resurse financiare pentru sustinerea programului.
7. Politica in domeniul turismului
Pentru dezvoltarea turismului din Romania, Guvernul va urmari realizarea
urmatoarelor obiective principale:
- cresterea volumului activitatilor turistice prin stimularea
diversificarii ofertei de calitate, respectiv a manifestarii cererii interne si
internationale pentru produsele turistice;
- tratarea turismului ca activitate de export indirect si realizarea unei
balante active.
Realizarea obiectivelor propuse va fi posibila prin:
- evaluarea reala a resurselor si a potentialului turistic;
- regandirea cadrului juridic existent, pentru simplificarea si armonizarea
lui cu normele Organizatiei Mondiale a Turismului si ale Uniunii Europene;
- privatizarea rapida a societatilor de turism, cu precadere catre
investitori strategici recunoscuti pe plan international. In cazul obiectivelor
turistice fosta proprietate privata, privatizarea acestora se va face dupa
clarificarea situatiei lor juridice;
- corelarea programelor nationale, regionale si locale de dezvoltare, din
diferite domenii;
- continuarea parteneriatului intre sectoarele public si privat, precum si
cu organizatiile neguvernamentale la nivel national, regional si local;
- sprijinirea turismului balnear, rural, cultural, montan si pentru
tineret;
- politici promotionale active pe plan intern si international;
- programe pentru educarea, formarea si perfectionarea profesionala a
personalului din turism.
CAP. 3
Politica sociala
1. Relatiile de munca
Obiective
- Imbunatatirea cadrului legal si institutional pentru reglementarea
conflictelor de munca.
- Crearea cadrului legal si institutional pentru eliminarea muncii la
negru.
- Modificarea legislatiei privind activitatea sindicatelor si
perfectionarea dialogului social.
2. Piata fortei de munca
2.1. Mobilitatea mainii de lucru
A. Stimularea fluidizarii pietei de locuinte si a serviciilor de
cazare/locuire.
B. Liberalizarea conditiilor de angajare si de concediere stipulate in
legislatia muncii, modificarea Codului muncii.
C. Reglementarea aspectelor legate de locul de munca si pachetele de
beneficii:
- instituirea unui sistem de evaluare a prestatiilor sociale care acompaniaza
accesul la locul de munca si incorporarea acestor valori in pachetul de
beneficii ce remunereaza munca;
- diversificarea pachetului de beneficii, recunoscute ca elemente de
costuri cu munca vie, cum ar fi: contributii suplimentare la fondurile de
pensii private, hrana oferita la locul de munca, compensatii materiale legate
de prestarea muncii etc.;
- includerea cheltuielilor de formare si perfectionare profesionala si a
cheltuielilor de mobilitate de personal in costurile de personal; protejarea
dreptului angajatilor la dezvoltarea carierei, cu finantarea angajatorului.
2.2. Politici salariale
A. Liberalizarea completa a salariilor in sfera concurentiala.
B. Controlul riguros al costurilor aferente utilizarii resurselor umane in
sectorul public; introducerea unui sistem de criterii de performanta specifice
sectoarelor de activitate finantate din bugete publice.
C. Unificarea cadrului legislativ privind salarizarea in sfera publica;
introducerea unui mecanism de stabilire a salariilor de baza care sa permita:
- remunerarea diferentiata a angajatilor in functie de performanta muncii
prestate;
- responsabilizarea conducerii institutiilor publice.
D. Utilizarea salariului minim de baza garantat ca instrument de protectie
a angajatilor; finalizarea elaborarii metodologiei de calcul al nivelului
salariului de baza minim garantat, fundamentat pe indicatori socioeconomici,
care sa reprezinte costul mentinerii capacitatii de munca.
E. Introducerea obiectivelor de politica salariala in programele
macroeconomice multianuale; utilizarea indicatorilor calculati privind salariul
real.
2.3. Politici de ocupare
- accelerarea adoptarii standardelor ocupationale si de evaluare;
- armonizarea Codului ocupatiilor din Romania cu cele europene;
- pregatirea conditiilor pentru ratificarea Cartei Sociale Europene
(revizuite).
2.4. Atenuarea dezechilibrelor pietei fortei de munca
- institutionalizarea dialogului si negocierilor intre Patronate si
Sindicate; operationalizarea Consiliului Economic si Social;
- instituirea unui sistem de monitorizare a cererii de forta de munca
caracterizate prin toate conditiile de angajare (inclusiv salariile si
pachetele de beneficii), a ofertei de forta de munca (inclusiv pretentiile
salariale si conditii de angajare); dezvoltarea sistemului de diseminare a
informatiilor; realizarea obiectivelor planificate ale proiectului "Forta
de munca si protectia sociala";
- reglementarea regimului circulatiei fortei de munca; asigurarea nivelului
de protectie a fortei de munca, autohtone in conditiile asigurarii liberei
circulatii a fortei de munca; finalizarea acordurilor bilaterale de
reglementare a circulatiei fortei de munca;
- crearea autoritatii pentru inspectia muncii, institutie menita sa
supravegheze respectarea legalitatii in relatiile de munca; adoptarea
legislatiei aferente si demararea restructurarii institutionale;
- crearea Agentiei Nationale de Ocupare si Formare Profesionala; adoptarea
legii aferente si operationalizarea sistemului;
- transferul atributiilor de reglare a pietei fortei de munca, impreuna cu
resursele financiare aferente, de la autoritatile centrale catre autoritatile
administratiei publice locale;
- stimularea aparitiei si dezvoltarii operatorilor privati de intermediere,
formare/calificare, pe piata fortei de munca.
2.5. Somaj
In domeniul ajutorului de somaj:
- acordarea ajutorului de somaj in conditiile testarii veniturilor si
eventuala extindere a perioadei pentru acordarea acestuia;
- cresterea eficientei programelor de sprijin finantate din fondul de
somaj;
- revizuirea legislatiei privitoare la acordarea indemnizatiei pentru
pierderea locului de munca, in sensul eliminarii aplicarii paralele a
diferitelor prestatii.
2.6. Asigurarile sociale
Se va demara asigurarea cadrului juridic si institutional al reformei
sistemului de pensii constand, in principal, din:
- reproiectarea sistemului actual si imbunatatirea administrarii acestuia
prin infiintarea Casei Autonome de Pensii;
- reglementarea si crearea fondurilor capitalizate de pensii, in sistem
obligatoriu si facultativ;
- crearea conditiilor pentru gestionarea fondurilor de pensii in regim
concurential;
- se vor adopta masurile legislative si de reorganizare institutionala in
vederea instituirii unui sistem de asigurare a riscului profesional si de
accidente de munca prin:
- crearea Fondului de Asigurare de Risc si Accidente;
- crearea autoritatii pentru inspectia muncii.
2.7. Asistenta sociala
Se vor introduce modele de servicii sociale care sa asigure cresterea
gradului de adresabilitate in vederea protejarii mai eficiente a segmentelor de
populatie vulnerabila si evitarii excluderii sociale a acestora.
Se va asigura un cadru legal, institutional si financiar, in vederea
eficientizarii prestarii de servicii de asistenta sociala prin:
- adoptarea unor standarde ocupationale de evaluare si acreditare specifice
domeniului;
- participarea organizatiilor societatii civile si de cult la punerea in
aplicare a masurilor de asistenta sociala;
- sprijinirea varstnicilor singuri, fara posibilitati materiale sau fara
sustinatori legali, prin promovarea proiectului Legii privind asistenta sociala
a persoanelor varstnice;
- elaborarea in cursul anului 1998 a proiectului de Lege privind
voluntariatul in activitati de asistenta sociala;
- cresterea cuantumului alocatiei de stat pentru copii.
CAP. 4
Politici privind drepturile omului, culte si minoritati
1. Drepturile omului
Principii
1. Aplicarea de politici active in domeniu, prin care sa fie depasita
starea declarativa.
2. Parteneriat cu cetateanul si cu comunitatile in vederea aplicarii
politicilor active.
Obiective
Vor fi initiate noi masuri legislative in scopul intaririi protectiei
libertatilor individuale si aducerii lor la standardele statelor membre ale
Uniunii Europene.
Se va proceda la:
- adoptarea Legii privind sistemul de probatiune, care va permite
condamnatilor reintegrarea sociala, dupa executarea unei parti din pedeapsa,
sub supravegherea unor "consilieri de probatiune". Aceasta institutie
va urmari sa mentina un echilibru intre protectia comunitatii, a sigurantei
cetateanului si nevoia de evitare de excludere sociala a delincventului;
- modificarea Codului penal in sensul modernizarii unora dintre prevederile
sale si ajustarea continutului lor la normele europene in materie penala. Se va
modifica cuantumul pedepselor aplicabile in cazul unor infractiuni si vor fi
instituite pedepse alternative. Vor fi de asemenea redefinite unele infractiuni
ca insulta, calomnia, ofensa adusa autoritatii, relatiile sexuale intre
persoane de acelasi sex;
- modificarea Legii cetateniei, in sensul, printre altele, reducerii
cazurilor de apatridie;
- ratificarea Conventiei Europene asupra imprescriptibilitatii crimelor
impotriva umanitatii si a crimelor de razboi;
- ratificarea Conventiei asupra cetateniei;
- semnarea altor conventii relevante si ratificarea celor semnate in 1997.
2. Parteneriatul social
Principii generale, obiective si masuri legislative
- asigurarea libertatii de asociere;
- asigurarea cadrului de participare a cetateanului prin structurile
societatii civile la procesul de luare a deciziilor, inclusiv la elaborarea
politicilor si strategiilor nationale si sectoriale;
- asigurarea accesului la informatie in scopul constituirii unei resurse
indispensabile progresului si stabilitatii si protectia datelor personale;
- asigurarea transparentei politicii bugetare;
- asigurarea dreptului de a accede la finantarea publica (subventii), prin
competitie;
- adoptarea Legii asociatiilor si fundatiilor;
- participarea organizatiilor neguvernamentale la elaborarea si
implementarea programelor finantate de la bugetul public;
- eliminarea barierelor fiscale existente in vederea stimularii
organizatiilor fara scop lucrativ.
3. Culte
- crearea cadrului legislativ necesar manifestarii cultelor;
- elaborarea si promovarea Legii privind inventarierea bunurilor imobile si
a celor mobile aferente lor care au apartinut bisericilor, in vederea
reglementarii situatiei lor juridice;
- constituirea unui cadru normativ adecvat, prin schimbarea si
perfectionarea legislatiei referitoare la invatamantul religios, clerul
militar, asistenta social-religioasa din armata, spitale, penitenciare, azile,
orfelinate, precum si conservarea patrimoniului religios;
- imbunatatirea sistemului de subventionare a cheltuielilor salariale ale
personalului de cult de la bugetul de stat;
- sprijinirea efectiva a reconstructiei si a restaurarii patrimoniului
religios;
- perfectionarea cadrului legislativ prin definitivarea alinierii la
normele internationale.
4. Minoritatile nationale
Principii specifice protectiei minoritatilor nationale
- protectia minoritatilor nationale pentru a asigura continuitatea lor si
pentru a impiedica orice actiuni din partea autoritatilor publice de schimbare
a structurilor etnice in zonele in care ele traiesc;
- crearea cadrului juridic adecvat care sa asigure persoanelor apartinand
minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea
identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase;
- incurajarea actiunilor interculturale care sa promoveze cooperarea
interetnica.
Masuri in plan institutional si legislativ
- continuarea unor actiuni specifice privind indeplinirea criteriilor de
aderare la Uniunea Europeana cuprinse in Programul National, inclusiv prin
perfectionarea cadrului legislativ;
- constituirea unui grup de lucru interministerial pentru problemele
rromilor;
- promovarea unui act normativ care sa reglementeze infiintarea unui
institut de cercetare pluridisciplinar specializat in problematica minoritatilor
nationale cu finantare publica;
- adoptarea Legii privind protectia minoritatilor nationale;
- ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare in
conformitate cu cele cuprinse in principiile specifice protectiei minoritatilor
nationale, enuntate mai sus;
- preluarea in legislatia interna a prevederilor Conventiei-cadru pentru
Protectia Minoritatilor Nationale prin adoptarea articolelor privind
inscriptiile publice multilingve si folosirea limbii materne in relatiile cu
autoritatile locale, precum si in cadrul acestora, cuprinse in forma initiata
de Guvern a Ordonantei de urgenta nr. 22/1997, elaborarea normelor de aplicare;
- elaborarea strategiei nationale privind integrarea sociala a rromilor;
- alocarea resurselor financiare de sprijinire a organizatiilor
minoritatilor nationale, bazate si pe proiecte si programe.
CAP. 5
Politici privind capitalul uman
1. Invatamant
Pentru perioada 1998-2000, invatamantul continua reforma sistemica, de
restructurare si modernizare a intregului sistem educational, bazat pe valori
cultural-umaniste, morale si stiintifice.
1.1. Obiectivele politicii educationale
Strategia reformei educationale:
- redimensionarea rolului social al educatiei prin redefinirea pozitiei
institutiei scolare in cadrul comunitatii;
- redefinirea calitatii si eficientei procesului educational in concordanta
cu o societate deschisa, dinamica si democratica, precum si cu cerintele
integrarii europene;
- optimizarea structurala a sistemului educational, descentralizarea
decizionala si autonomia scolara, extinderea si diversificarea ofertei
educationale pentru a raspunde cerintelor pietei fortei de munca;
- elaborarea unor manuale scolare care sa restabileasca adevarul istoric pe
baze stiintifice cu privire la trecutul poporului roman si indreptarea unor
erori si false interpretari in domeniul stiintelor socioumane;
- privatizarea unui segment important din invatamantul de stat la toate
nivelurile;
- eliminarea restrictiilor din invatamantul public in limba minoritatilor,
precum si renuntarea la monopolul statului in organizarea si finantarea ofertei
de educatie si sprijinirea invatamantului alternativ, comunitar si confesional.
1.2. Directii principale de restructurare si modernizare a invatamantului
- consolidarea reformei curriculare: plan, programe, manuale, evaluare;
- asigurarea unei oferte de manuale si materiale didactice;
- formarea continua a personalului didactic in cadrul unor programe
flexibile;
- perfectionarea metodelor flexibile de scurtare a perioadei de scolarizare
pentru copii superdotati;
- reorganizarea invatamantului profesional si tehnic, in sensul adaptarii
acestuia la cerintele pietei fortei de munca - inclusiv in limba minoritatilor
nationale - prin reducerea cifrei de scolarizare incepand cu nivelul liceal
pentru profesiile in declin;
- consolidarea autonomiei universitare si crearea stimulentelor pentru
introducerea unor specializari noi in conformitate cu exigentele economiei de
piata;
- diversificarea surselor de finantare a invatamantului public, cresterea
eficientei utilizarii resurselor alocate si promovarea autonomiei decizionale;
- simplificarea reglementarilor privind recunoasterea studiilor,
echivalarea diplomelor, titlurilor obtinute in strainatate si impulsionarea
finalizarii unor acorduri bilaterale in acest scop.
1.3. Masuri in domeniul invatamantului in limba minoritatilor nationale
- sustinerea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
36/1997 si a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la
crearea cadrului institutional adecvat, inlaturand restrictiile in limba
minoritatilor nationale, conform protocolului semnat de catre partenerii de
coalitie si a intelegerilor dintre acestia;
- largirea cadrului institutional al invatamantului superior de stat prin
universitati multiculturale si, in functie de necesitati, institutii de sine
statatoare in limbile minoritatilor nationale;
- elaborarea si aprobarea normelor privind sustinerea materiala de catre
autoritatile publice a structurilor invatamantului laic infiintat de catre
cultele recunoscute oficial (conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
36/1997).
2. Sanatate
Reforma sanitara trebuie sa reflecte ideea ca responsabilitatea pastrarii
sanatatii revine medicului, colectivitatii insesi, sistemului de educatie,
precum si factorilor de decizie politica.
Pastrarea sanatatii individului este nu doar o necesitate de baza sociala
ci si un drept fundamental al persoanei umane.
Consideram, deci, ca ingrijirile medicale, serviciile de sanatate si
politica sanitara sunt mijloacele prin care se garanteaza acest drept
fundamental.
Guvernul considera ca reforma in domeniul ocrotirii sanatatii vizeaza
urmatoarele prioritati:
- cresterea accesibilitatii serviciilor medicale pentru cetateni. Se va
asigura dispersia serviciilor medicale si farmaceutice pe intreg teritoriul
tarii prin activitatea decizionala a Colegiului Medicilor din Romania si a
Colegiului Farmacistilor din Romania;
- descentralizarea coordonarii activitatilor medicale cu reducerea
personalului si atributiilor Ministerului Sanatatii. Dezvoltarea rolului
strategic si de politica sanitara al Ministerului Sanatatii in locul celui de
gestiune directa, cu revizuirea actelor normative care mentin inca un sistem
centralizat;
- implementarea Legii asigurarilor sociale de sanatate, finalizarea
Contractului-cadru prin negocieri cu Colegiul Medicilor din Romania si
aprobarea acestuia prin hotarare de Guvern;
- organizarea infrastructurii Casei Nationale de Asigurari Sociale de
Sanatate si elaborarea recomandarilor de functionare. Reglementarea practicii
medicale prin norme si proiecte de lege, standarde ocupationale si de evaluare
conforme cu cele europene;
- finantarea sistemului de sanatate prin diversificarea surselor de
finantare a ocrotirii sanatatii si cresterea ponderii cheltuielilor bugetare
pentru sanatate, cat si prin finantari din surse alternative;
- reforma sistemului de administratie publica in domeniul sanitar;
- elaborarea programului strategic privind nevoile de sanatate ale
populatiei pana in anul 2001;
- sustinerea privatizarii la toate nivelurile asistentei medicale;
- asigurarea unor programe cu participare internationala dedicate formarii
specialistilor in management sanitar, inclusiv pentru sectorul privat;
- continuarea programelor de combatere pentru o serie de boli cu risc sau
incidenta crescute; boli cardiovasculare, tuberculoza, SIDA, neoplazii etc.;
- dezvoltarea unor programe specifice zonale, concordante cu patologia
existenta in plan teritorial;
- dezvoltarea unei retele accesibile de asistenta medico-chirurgicala de
urgenta pe tot teritoriul tarii;
- elaborarea unui program national de sustinere a sanatatii familiei si de
ridicare a natalitatii;
- sporirea eficientei actiunilor de prevenire a bolilor acute si
transmisibile;
- derularea unor programe de sanatate pentru populatia defavorizata
(persoane cu handicap, varstnici, bolnavi cronici etc.);
- sprijinirea organizatiilor neguvernamentale cat si a asociatiilor
profesionale care au ca scop promovarea programelor de sanatate;
- satisfacerea necesarului de medicamente de baza si sprijinirea productiei
interne de medicamente.
3. Cultura
Politica Guvernului in domeniul culturii va urmari stimularea creativitatii
culturale in toate formele sale, afirmarea si exploatarea permanenta a
traditiilor, edificarea continua a identitatii nationale, crearea unui cadru
permanent favorabil pentru salvarea, pastrarea, valorificarea si exprimarea
identitatii etnice culturale, precum si stimularea dialogului cu celelalte
culturi ale lumii.
Guvernul isi asuma asigurarea accesului cat mai larg al cetatenilor la
valorile culturale din tara si strainatate.
Se vor adopta masurile care sa garanteze protejarea patrimoniului cultural
si incurajarea dezvoltarii vietii spirituale a colectivitatilor in toata
diversitatea acestora.
Se va continua cu prioritate restructurarea sistemului institutional,
corelat cu descentralizarea structurilor si actului decizional in spiritul
subsidiaritatii.
Prioritati in domeniu sunt urmatoarele:
- apropierea fenomenului cultural de comunitatile locale beneficiare;
- dezvoltarea unui sistem concurential deschis, bazat pe proiecte, pentru
selectia, promovarea si finantarea actului de cultura care sa-l faca
independent de conditionarea politica;
- crearea cadrului legal si institutional pentru finantarea in domeniul
culturii;
- incurajarea initiativei private in protejarea mostenirii culturale
istorice si a creatiei culturale vii;
- protectia si promovarea creatiei originale;
- construirea unei "imagini a Romaniei" veridice, printr-o noua
politica culturala externa care sa promoveze valori autentice si competitive si
sa le sustina in dialogul cu productia culturala internationala.
Descentralizarea structurilor si mecanismelor se va realiza prin:
- transferul la nivel local al autoritatii asupra institutiilor de cultura
pentru acest nivel;
- sporirea autonomiei decizionale a institutiilor de cultura, in limitele
atributiilor si competentelor specifice si in afara oricaror ingerinte de
natura politica;
- parteneriatul cu structurile societatii civile si cu autoritatile publice
locale;
- reglementarea statutului juridic al creatorului si artistului, al
profesiunilor liberale de tip cultural si renuntarea la conceptul de
"artist-functionar de stat".
Strategia legislativa a Guvernului in acest domeniu are in vedere
promovarea cu prioritate a urmatoarelor acte normative:
- Legea privind protectia patrimoniului cultural mobil;
- Legea privind protectia monumentelor istorice;
- Legea bibliotecilor publice;
- Legea muzeelor si colectiilor publice;
- Legea institutiilor de spectacole;
- modificarea Legii Consiliului National al Audiovizualului;
- modificarea Legii societatii de Radio-TV;
- modificarea Legii arhivelor nationale.
4. Cercetare-dezvoltare
Principalele obiective ale politicii Guvernului in domeniul
cercetarii-dezvoltarii sunt:
- cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicilor in
domeniu, inclusiv elaborarea Legii cercetarii si a Statutului cercetatorului;
- sporirea ofertei de informatii; dezvoltarea retelelor de informatii;
- stimularea inovarii si a difuziei acesteia; crearea de instrumente
institutionale si financiare menite sa asigure absorbtia inovarii;
- diversificarea surselor de finantare a programelor si proiectelor;
extinderea cofinantarii proiectelor de cercetare (fonduri publice/fonduri
private);
- reforma institutionala a sistemului cercetarii; incurajarea concurentei
si a privatizarii;
- stimularea implicarii organizatiilor neguvernamentale in implementarea
diverselor programe si a legaturii intre Ministerul Stiintei si Tehnologiei,
Academia Romana si Ministerul Educatiei Nationale;
- intarirea legaturii dintre invatamant, cercetare si intreprinderi;
- folosirea cadrului legal privind protectia proprietatii intelectuale
pentru protejarea eficienta a creativitatii romanesti;
- dezvoltarea parteneriatului international in domeniu, in special prin
participarea la programele internationale;
- dezvoltarea resurselor umane;
- elaborarea Planului National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare. Planul
va cuprinde programele de cercetare-dezvoltare si de stimulare a inovarii, cu
prioritati si o structura ierarhizata.
5. Tineret si sport
Consecvent principiilor asumate, in spiritul respectarii diversitatii
culturilor, democratiei, solidaritatii si tolerantei, Guvernul se angajeaza sa
urmeze o politica europeana, bazata pe:
- asigurarea conditiilor pentru integrarea si participarea tinerilor in
societate;
- dezvoltarea spiritului de solidaritate;
- sprijinirea mobilitatii si ascensiunii profesionale si sociale;
- recunoasterea si dezvoltarea politicilor de participare a tinerilor la
procesul de luare a deciziilor.
Considerand ca politica de tineret trebuie abordata global si ca
principiile sale trebuie integrate in politici sectoriale coordonate, Guvernul
va promova initiativele legislative necesare sustinerii tinerilor.
Prin politici globale si integrate, Guvernul va urmari dezvoltarea
programelor ce au ca obiective informarea si consultanta, promovarea unui
sistem de valori morale, dezvoltarea spiritului intreprinzator, stimularea
participarii tinerilor la activitatile comunitatii, acordarea de facilitati
operatorilor care asigura desfasurarea activitatilor de tineret,
institutionalizarea dialogului social.
Respectarea angajamentelor fata de tanara generatie impune:
- realizarea studiilor de cercetare in vederea identificarii raporturilor
reale intre nevoile societatii si necesitatile tinerilor si prognozarea
dinamicii pietei de munca in perioada 1998-2000;
- promovarea programului national pentru prevenirea excluderii sociale a
copiilor si a tinerilor;
- lansarea si sustinerea programului guvernamental pentru sprijinirea
tinerei familii;
- dezvoltarea retelei nationale de Centre de Informare si Consultanta
pentru tineri;
- integrarea in sistemele internationale ale facilitatilor de transport;
- perfectionarea cadrului legislativ pentru infiintarea, organizarea si
functionarea structurilor asociative de si pentru tineret;
- integrarea in sistemele internationale de facilitati privind accesul la
manifestarile culturale si sportive.
Guvernul va asigura:
- definitivarea si promovarea programului national pentru sustinerea activitatilor
sportive de masa;
- modernizarea procesului de pregatire sportiva si concurs;
- initierea de masuri legislative pentru finantarea activitatilor sportive,
dezvoltarea bazei materiale prin sustinere financiara privata, bugetara,
extrabugetara si diversificarea formelor de finantare a activitatilor sportive.
CAP. 6
Politici de reforma a administratiei publice
Obiective
Se impune ca o prioritate absoluta recentrarea functiilor statului potrivit
rolului acestuia in economia de piata, insotita de o restructurare severa a
administratiei publice si o reforma institutionala extinsa avand ca scop
perfectionarea reglementarilor, imbunatatirea gestiunii banului public si
cresterea capacitatii de elaborare si punere in aplicare a politicilor.
Avem in vedere:
A. In domeniul gestiunii banului public:
- imbunatatirea modului de elaborare a bugetelor potrivit prioritatilor
stabilite si rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare
multianuala;
- imbunatatirea executiei bugetare prin gestiune de programe, contractare
externa si urmarirea realizarii de catre ordonatorii de credite a obiectivelor
asumate;
- intarirea controlului financiar intern al Guvernului;
- reforma Curtii de Conturi.
B. In domeniul organizarii administratiei publice:
- reorganizarea Guvernului si a ministerelor; definirea rolului si
responsabilitatii organelor administratiei publice (elaborare de politici /
punere in aplicare a politicilor, evaluare, monitorizare si actualizare);
- initierea procesului de transfer al unor competente si al resurselor
aferente de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul
administratiei publice locale;
- clarificarea rolului si responsabilitatii functiei politice in raport cu
cea administrativa; clarificarea statutului functionarului public;
- dezvoltarea resurselor umane; revizuirea standardelor ocupationale din
administratia publica; initierea pregatirii de negociatori pentru aderarea la
Uniunea Europeana;
- redimensionarea personalului din administratie, in functie de obiectivele
asumate;
- dezvoltarea comunicarii sistematice intre organele administratiei publice
centrale, pe de o parte, si intre organele administratiei publice centrale si
cele locale.
C. In domeniul reglementarii:
- instituirea si respectarea circuitului actelor normative;
- cresterea exigentei fata de fundamentarea actelor normative;
- instituirea si respectarea standardelor de redactare a reglementarilor;
- initierea pregatirii institutiilor in vederea armonizarii legislatiei
romanesti cu cea comunitara.
1. Masuri de reforma a administratiei publice centrale
Pornind de la cele doua functii ale Guvernului, aceea de a realiza politica
interna si externa a tarii si aceea de a conduce administratia publica, se
defineste modul de abordare a activitatilor pe care aceasta institutie le va
realiza.
Astfel, ca al doilea element al puterii executive, alaturi de Presedintie,
Guvernul va organiza executarea si va executa in concret programul politic
stabilit de catre majoritatea parlamentara, in principal prin:
a) initiative legislative care sa puna in practica strategia politica
agreata de majoritatea parlamentara;
b) adaptarea programului de guvernare la necesitati si cerinte noi ce pot
aparea pe perioada mandatului sau;
c) comunicarea permanenta cu Parlamentul;
d) garantarea si promovarea executarii legilor si a celorlalte acte
normative de catre sistemul organelor administratiei publice;
e) controlul activitatii autoritatilor administratiei publice.
In aplicarea prevederilor Constitutiei si a Legii administratiei publice
locale, Guvernul isi propune sa pastreze in administrare proprie numai acele
activitati care nu pot fi indeplinite decat la nivel central.
Guvernul, ca administrator, va purta un dialog permanent cu acele segmente
ale societatii civile care reprezinta interese ale grupurilor sociale, urmarind
evolutia si solutionarea problemelor acestora.
La nivelul organizarii structurii administratiei publice centrale se impune
crearea unui aparat flexibil care sa aiba capacitatea de a interveni eficace in
propriul program in functie de modificarile aparute in sfera necesitatilor si
cerintelor corpului social. Debirocratizarea promovata de catre Guvern va
genera introducerea unor criterii de performanta la nivelul administratiei
publice centrale si delegarea autoritatii, cu scopul sporirii eficientei
mecanismului administrativ.
In limita resurselor alocate si a strategiei adoptate, functionarul public
va avea libertatea de a-si alege tactici si de a distribui resurse, cu conditia
evaluarii periodice a relatiei resurse - obiective strategice - rezultate si a
respectarii criteriilor de performanta.
De asemenea, administratia publica devine un prestator de servicii pentru
cetateni. Pana acum, guvernele au fost mai degraba orientate inspre realizarea
propriilor obiective decat inspre satisfacerea nevoilor legitime ale
cetatenilor. Treptat insa, "consumatorul" de "servicii" guvernamentale
- cetateanul - a devenit mult mai coerent in exprimarea cererilor sale si
asteapta ca - in schimbul taxelor si impozitelor platite - serviciile prestate
de administratia publica centrala sa fie comparabile cu cele prestate de
sectorul privat.
O alta directie a administratiei o reprezinta imbunatatirea managementului
resurselor umane. In principal, Guvernul propune o deconcentrare si
descentralizare a politicilor de resurse umane in favoarea agentiilor si
departamentelor specializate si a administratiei publice locale; imbunatatirea
managementului functionarilor publici superiori, lansarea unor politici mult
mai flexibile in domeniul salarizarii si al conditiilor de angajare.
In scopul promovarii coerente a actelor normative si a initiativelor
legislative, astfel incat ele sa se subsumeze unei politici generale de
dezvoltare, se intentioneaza o crestere substantiala a raspunderii
Secretariatului General al Guvernului in ceea ce priveste determinarea
statutului si rolului functionarilor publici, a standardelor profesionale
necesare la nivelul organismelor administratiei publice centrale, precum si in
ceea ce priveste corelarea sub aspect conceptual a activitatii ministerelor,
astfel incat proiectele de acte normative pe care acestea le initiaza sa
intruneasca, inca din faza initiala, conditiile de acuratete si fundamentare
necesare unui demers cat mai rapid si mai oportun sub aspectul procedurilor de
adoptare.
Va continua reforma administratiei publice si consolidarea descentralizarii
si autonomiei locale administrative sustinuta financiar; vor continua
programele de dezvoltare regionala. Se vor adopta masuri in plan legislativ:
- Legea privind finantele publice;
- Legea privind statutul functionarului public;
- Legea referendumului.
2. Masuri de reforma a administratiei publice locale
Procesul democratizarii societatii romanesti, crearea statului de drept,
modernizarea economiei si realizarea unei economii de piata, integrarea
Romaniei in structurile europene si euroatlantice sunt conditionate de reforma
administratiei publice locale, a institutiilor economice, sociale si culturale,
de realizarea unei autonomii locale corespunzatoare principiilor din Carta
europeana a autonomiei locale.
Descentralizarea este o dimensiune a reformei administratiei publice,
urmarind constientizarea si implicarea crescanda a colectivitatilor locale in
gestiunea problematicii regionale si locale.
In viziunea Guvernului Romaniei ea semnifica transferul treptat de
competente dinspre stat inspre colectivitatile locale, alese prin sufragiul
liber, universal si direct in cadrul alegerilor locale. Acest transfer
presupune implicit o participare responsabila la dezvoltarea zonei respective
din partea retelelor asociative, a sectorului privat, si nu in ultimul rand a
localnicilor, direct interesati.
Continuarea reformei urmareste in egala masura deconcentrarea deciziei si a
actiunii administrative de la nivel administratiei centrale - supraaglomerate -
la nivelul directiilor specializate din teritoriu.
Administratia publica locala
Este vorba in primul rand de continuarea reformei incepute in 1991 prin
Legea nr. 69 privind administratia publica locala, prin care s-a instituit
principiul descentralizarii.
Pentru asigurarea unei reale autonomii locale este necesara perfectionarea
cadrului legislativ existent in sensul armonizarii acestuia cu legislatia
europeana, prin modificarea Legii nr. 69/1991 si a Hotararii Guvernului cu
privire la organizarea si functionarea prefecturilor. Amendamentele vor defini mai
clar principiile de baza ale functionarii administratiei publice locale. Ele
vor clarifica prevederile legale in vederea unei aplicari efective a dreptului
consiliilor locale si judetene de a crea si dezvolta cooperari, asocieri si
infratiri cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara si din
strainatate. Amendamentele vor defini statutul prefectului, mai ales in ce
priveste limitarea prerogativelor sale strict la supravegherea legalitatii
hotararilor administratiei locale. Ele vor defini statutul si
responsabilitatile subprefectului si ale secretarului general al prefecturii,
precum si pe cele ale secretarilor de la nivel municipal si comunal.
Impozitele locale
In acest caz se are in vedere amendarea Legii impozitelor locale in vederea
sporirii autonomiei autoritatilor locale in adoptarea hotararilor cu privire la
domeniul si cuantumul taxelor locale ca sursa de venituri locale. Modificarile
vor crea conditiile pentru constituirea, supravegherea si incasarea impozitelor
locale de catre compartimente specializate ale autoritatilor publice locale.
Finantele publice locale
Se va urmari totodata adoptarea in scurt timp a Legii finantelor publice
locale. Aceasta lege va crea mecanismele necesare pentru asigurarea si
utilizarea de resurse financiare suficiente, proportional cu competenta si
responsabilitatile administratiei publice locale.
Deciziile si responsabilitatile in domeniul financiar vor fi transferate de
la nivel central la nivel local.
Astfel, prin facilitarea infiintarii bancilor de credit comunal,
autoritatile locale vor avea posibilitatea sa contracteze imprumuturi pentru
lucrari publice de interes local, independent de transferurile de la bugetul de
stat.
Resursa principala a bugetului local va fi constituita de sursele
financiare locale, in timp ce transferurile de la bugetul de stat vor avea un
caracter exceptional. Ele vor fi utilizate pentru a sustine zonele sarace sau
proiectele de interes local care necesita sustinere guvernamentala.
Autoritatile locale vor avea dreptul sa contracteze credite direct de la
institutii financiare straine, de la organizatii financiare internationale sau
de la alte organizatii si firme straine.
Masurile preconizate sunt:
- adoptarea de catre Parlament a Ordonantei de urgenta nr. 22/1997 privind
modificarea Legii administratiei publice locale;
- adoptarea Legii dreptului de proprietate publica si regimul juridic al
acesteia;
- adoptarea proiectului Legii privind finantele publice locale;
- armonizarea legislatiei interne cu prevederile Cartei europene a
autonomiei locale;
- ratificarea Conventiei-cadru privind cooperarea transfrontaliera si a
Cartei europene a limbilor minoritare si regionale.
CAP. 7
Politici privind justitia si siguranta cetateanului
1. Justitia
1.1. Continuarea reformei justitiei
Procesul de reforma a justitiei va cunoaste, pe langa continuarea
perfectionarilor de ordin institutional, si imbunatatirea functionalitatii
instantelor judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea.
Pentru continuarea reformei se vor lua urmatoarele masuri prioritare:
- o mai buna corelare a numarului de magistrati, grefieri si alt personal
de specialitate cu volumul real de activitate si complexitatea cauzelor aflate
pe rolul fiecarei instante de judecata si al parchetelor;
- va fi modificat Codul de procedura civila, urmarindu-se in special
celeritatea si calitatea actului de justitie, simplificarea si imbunatatirea
procedurilor de executare a hotararilor in materie civila;
- vor fi aduse modificari esentiale Codului penal, in special cu privire la
perfectionarea sistemului pedepselor, prevazandu-se diversificarea acestora si
asigurarea echilibrului necesar intre asprimea masurilor punitive si gradul de
pericol social al infractiunilor savarsite;
- prin reglementari procesual-penale vor fi consacrate modalitati mai
eficiente de cooperare penala internationala, tinandu-se seama de exigentele
conventiilor internationale la care Romania a aderat, precum si de
intensificarea circulatiei persoanelor si de amploarea formelor transnationale
de savarsire a unor infractiuni;
- se vor elabora proiectele de lege privind organizarea activitatii de
expertiza tehnica-judiciara, privind executorii judecatoresti, precum si
privind exercitarea profesiilor liberale. La elaborarea acestor proiecte de
lege se va tine seama de noile realitati din societatea romaneasca si de
cerinta perfectionarii cadrului legislativ al acestor activitati, in armonizare
cu legislatia europeana;
- pentru a pune de acord legislatia romaneasca cu documentele Consiliului
Europei, se va elabora o noua lege privind executarea pedepselor, precum si
Legea privind inlocuirea sanctiunii inchisorii contraventionale cu obligarea
contravenientilor la prestarea unei activitati in folosul comunitatii;
- se va elabora cadrul legislativ privind restituirea in natura a unor
imobile preluate de stat dupa 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil
prin justa despagubire, conform Rezolutiei nr. M. 1123/24 aprilie 1997 a
Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, cu garantii reale pentru protectia
chiriasilor; se vor identifica posibilitatile reglementarii situatiei juridice
a bunurilor preluate de la persoanele juridice;
- se vor adopta noi legi privind persoanele fizice si juridice, precum si
regimul juridic al organizatiilor neguvernamentale (asociatii si fundatii). La
baza acestor proiecte de lege vor sta exigentele izvorate din conventiile
internationale, precum si cerintele adaptarii reglementarilor in materie la
conditiile democratiei si statului de drept;
- tinand seama de importanta contenciosului administrativ pentru garantarea
drepturilor persoanelor fizice si persoanelor juridice de drept privat in
raporturile cu autoritatile publice, se va elabora Legea pentru modificarea si
completarea Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ. La elaborarea
acestei legi vor fi avute in vedere necesitatea punerii in concordanta a
dispozitiilor acesteia cu prevederile Constitutiei, precum si solutiile jurisprudentei
in materie;
- modificarea Legii Curtii Supreme de Justitie si a Legii instantelor
militare in vederea desfiintarii Sectiei militare a Curtii Supreme de Justitie
si a corelarii cu Legea privind organizarea judecatoreasca.
1.2. Combaterea coruptiei
Anul 1997 a marcat o importanta cotitura in actiunea organizata a
autoritatilor publice cu atributii in domeniul luptei impotriva flagelului
coruptiei.
Prioritati legislative:
O prioritate legislativa in acest domeniu o reprezinta sustinerea Legii
privind prevenirea si combaterea faptelor de coruptie, care stabileste mai
precis sfera persoanelor care pot fi subiecte ale infractiunilor de coruptie,
precum si a faptelor care se inscriu in aceasta categorie de infractiuni.
Vor continua, de asemenea, demersurile pentru adancirea colaborarii
internationale - bilaterale si multilaterale - in domeniul luptei contra
coruptiei si crimei organizate.
Un accent deosebit se va pune pe colaborarea in cadrul Initiativei de
cooperare in sudul si estul Europei (S.E.C.I.). In acest sens, se va insista
pentru realizarea propunerii de infiintare la Bucuresti a unui Centru regional
S.E.C.I. de combatere a crimei organizate si a coruptiei.
2. Siguranta cetateanului
2.1. Obiective
Obiectivele principale ale politicii in domeniul sigurantei cetateanului
sunt urmatoarele:
- protectia exercitarii drepturilor si a libertatilor individuale;
- protectia proprietatii;
- dezvoltarea climatului de comunicare si coeziune sociala;
- dezvoltarea climatului necesar asigurarii sigurantei cetateanului si
protectiei comunitatilor; reducerea ratei criminalitatii.
2.2. Actiuni si masuri privind realizarea reformei in Ministerul de Interne
Reforma Ministerului de Interne, ca institutie principala care actioneaza
in domeniul sigurantei cetateanului, se va desfasura in urmatoarele directii:
- initierea si punerea in aplicare a procesului de demilitarizare a unor
structuri ale Ministerului de Interne si indeosebi a Politiei Romane:
- pregatirea preluarii atributiilor privind siguranta cetateanului de catre
consiliile locale cu transferarea personalului si infiintarea structurilor
respective la nivel local;
- reevaluarea raportului dintre personalul de comanda, personalul operativ
si cel de executie pentru eliminarea structurilor paralele, reducerea
aparatului central si a celui de conducere, precum si pentru intarirea
structurilor de executie.
- continuarea actiunii de reorganizare si restructurare a ministerului
prin:
- elaborarea variantelor de transformare a Comandamentului Trupelor de
Jandarmi in Jandarmeria Romana;
- reorganizarea Comandamentului National al Granicerilor, reducerea
personalului neoperativ si cresterea numarului elementelor de dispozitiv pe
frontiera;
- constituirea de structuri specializate in domeniile noi de manifestare a
criminalitatii economico-financiare (jocuri de noroc etc.).
- elaborarea, actualizarea sau modificarea legislatiei specifice, cu accent
pe:
- Legea privind siguranta cetateanului;
- Legea privind frontiera de stat a Romaniei;
- Legea privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari.
CAP. 8
Politica externa si de securitate nationala
1. Politica externa
Obiectivele prioritare ale politicii externe a Guvernului in etapa actuala
sunt:
1.1. Integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice
Guvernul va actiona cu perseverenta, intr-un spirit realist si pragmatic,
pentru indeplinirea tuturor conditiilor cerute pentru dobandirea statutului de
membru cu drepturi depline al institutiilor politice, economice si de
securitate din spatiul euroatlantic.
1.1.1. Uniunea Europeana
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana reprezinta un obiectiv fundamental
al politicii Guvernului Romaniei. In urma deschiderii procesului de aderare cu
toate tarile candidate, actiunile Guvernului pe linia integrarii Romaniei in
Uniunea Europeana vor trebui intensificate prin:
- includerea permanenta a problematicii specifice a integrarii pe agenda
contactelor politice bilaterale si multilaterale;
- pregatirea temeinica a fiecarei etape de negociere; formarea unui corp de
negociatori competenti;
- consolidarea coordonarii de catre Departamentul pentru Integrare
Europeana a procesului, alaturi de alte institutii cu responsabilitati in
domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane si materiale) capabile
sa gestioneze in mod adecvat acest proces;
- utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistenta si
colaborare;
- obtinerea unui acces mai larg, in conditii echitabile, la sursele de
finantare si investitii;
- ameliorarea regimului de libera circulatie in spatiul comunitar a
cetatenilor romani.
1.1.2. Organizatia Tratatului Nord-Atlantic
Relansarea demersurilor, dupa startul luat de Romania, in directia
afirmarii sale drept candidat credibil in cadrul procesului de extindere a NATO
prin:
- punerea in valoare, prin argumente concrete, a pozitiei geostrategice a
Romaniei;
- mentinerea sprijinului popular pentru optiunea de integrare in NATO,
printr-un efort sporit de constientizare;
- afirmarea, prin fapte, a vocatiei Romaniei ca exportator de stabilitate
si constructor de consens pe plan subregional si regional;
- amplificarea dialogului politic si a contactelor pe linie militara, pe
plan bilateral si multilateral, pentru sporirea contributiei Romaniei la
dezvoltarea conceptuala si operationala a colaborarii transatlantice;
- valorificarea atenta a potentialului oferit de conlucrarea in cadrul
Uniunii Europei Occidentale, ca pilon european al NATO si embrion al entitatii
europene de securitate si aparare;
- indeplinirea in continuare a obligatiilor asumate in cadrul
Parteneriatului pentru Pace si al altor forme institutionalizate de colaborare
pe plan politico-militar;
- asumarea unor noi angajamente, pe masura potentialului real si resurselor
existente, in operatiuni de mentinere sau impunere a pacii;
- adoptarea de masuri si initiative practice in lupta impotriva
amenintarilor neconventionale la adresa stabilitatii si securitatii: crima
organizata, imigratia ilicita, traficul de arme, narcotice si alte substante
interzise, terorismul international;
- aplicarea unor proceduri moderne, conform conventiilor internationale in
materie, pentru controlul exporturilor de produse sensibile in zonele de
conflict activ sau latent;
- utilizarea mai activa a capacitatii de analiza si interventie a
diplomatiei romanesti.
1.2. Raporturi de buna vecinatate intr-o lume globala
- elaborarea si punerea in aplicare a unor programe coerente, prevazand o
succesiune logica de actiuni politico-diplomatice, economice si in alte
domenii, pe tari si grupe de tari, pentru promovarea intr-o viziune unitara a
intereselor nationale specifice ale Romaniei in corelare cu obiectivele
convergente, clar identificate, ale partenerilor;
- imbogatirea continutului concret al relatiilor Romaniei cu tarile din
arealul geografic propriu, acordand prioritate celor cu care impartasim valori
si aspiratii comune;
- adancirea raporturilor, din ce in ce mai institutionalizate, ale
Romaniei, in calitate de viitor membru al U.E., U.E.O. si NATO, cu tarile
Europei Occidentale si Centrale, urmarind atat beneficiul reciproc cat si
afirmarea virtutilor colaborarii in cadrul comunitatii libere a natiunilor
europene si atlantice;
- aprofundarea raporturilor speciale de parteneriat cu Ungaria si Polonia
prin indeplinirea intelegerilor stabilite si deschiderea de noi domenii de
colaborare;
- transpunerea consecventa in practica a tuturor capitolelor
Parteneriatului Strategic cu S.U.A., justificand astfel investitia de incredere
acordata Romaniei;
- infaptuirea, cu consecventa, luciditate si pragmatism, a intelegerilor
realizate la cel mai inalt nivel in raporturile cu Republica Moldova, de care
Romania se simte legata de mult mai multe fire decat simpla identitate
lingvistica si culturala;
- dezvoltarea in continuare a relatiilor prietenesti si constructive cu
Ucraina;
- utilizarea deplina, intr-un ritm accelerat, a potentialului
euroregiunilor Prutul Superior si Dunarea de Jos, la care Romania este asociata
alaturi de Ucraina si Republica Moldova;
- acordarea unei atentii sporite raporturilor cu Federatia Rusa, prin
definitivarea Tratatului de baza si valorificarea rezervelor inca insuficient
folosite in sfera schimburilor si cooperarii economice;
- initierea unei colaborari mai apropiate cu statele din Caucaz, in special
cu Georgia, poarta de intrare a stravechiului Drum al Matasii ce face legatura
cu zona Marii Caspice si, in continuare, cu China si aria de dezvoltare
dinamica a Pacificului;
- evaluarea realista si echilibrata a raporturilor Romaniei cu statele de
pe alte continente, acordand grija cuvenita celor de care ne leaga o traditie
statornicita de colaborare fructuoasa.
1.3. Colaborarea multilaterala
- revitalizarea si imprimarea unui continut concret - pe baze realiste si
cu obiective convenite precise - formelor moderne de conlucrare prin asociere trilaterala,
subregionala sau in cadrul euroregiunilor;
- continuarea contributiei constructive a Romaniei la activitatea O.S.C.E.
si a altor organisme regionale europene din care face parte, prin lansarea de
noi initiative proprii;
- amplificarea chibzuita a rolului firesc al Romaniei ca factor
stabilizator in zona Europei de Sud-Est, prin aplicarea unei strategii proprii,
in consonanta cu obiectivele comunitatii internationale;
- adancirea cooperarii in bazinul Marii Negre si stabilirea unui racord
functional cu regiunea Caucaz-Caspica, una dintre principalele surse de
hidrocarburi ale lumii pentru secolul viitor;
- afirmarea unei contributii originale a Romaniei in cadrul O.N.U. si al
agentiilor sale specializate, precum si al altor organisme internationale cu
vocatie universala.
2. Politica de securitate nationala
Politica de securitate nationala trebuie sa asigure protejarea intereselor
nationale fundamentale si promovarea intereselor strategice ale Romaniei -
aderarea la NATO si integrarea in Uniunea Europeana.
Din punct de vedere al cadrului legislativ, avem in vedere:
- definirea intr-o acceptie larga a conceptului de securitate nationala;
- revizuirea unor legi emise anterior adoptarii Constitutiei (Legea privind
siguranta nationala, Legea de infiintare si organizare a Consiliului Suprem de
Aparare a Tarii, Legea de infiintare si functionare a S.R.I., Legea de
organizare si functionare a M.Ap.N., Legea secretului de stat) si adaptarea lor
la noile realitati;
- completarea cadrului legislativ prin elaborarea altor legi necesare in
acest domeniu (Legea starii de asediu si starii de urgenta, Legea planificarii
apararii), adaptate legislatiei comunitare, precum si prin adoptarea Cartii
albe a securitatii nationale, Strategiei de securitate nationala a Romaniei si
a Strategiei militare a Romaniei.
2.1. Politica de aparare nationala
2.1.1. Obiectivele strategice
- cresterea capacitatii de aparare a tarii;
- asigurarea interoperabilitatii cu structurile militare ale NATO si
U.E.O., in perspectiva aderarii la aceste structuri;
- perfectionarea structurii organizatorice, in continuare, printr-o mai
buna concentrare a efectivelor intr-un numar mai mic de unitati, preponderent
la cele luptatoare, prin redimensionarea sau desfiintarea unor structuri;
- continuarea numirii unor demnitari si functionari publici civili in
conducerea Ministerului Apararii Nationale.
2.1.2. Directii de actiune in domeniul politicii de aparare nationala
- Masuri de crestere a capacitatii de lupta a armatei:
- continuarea procesului de perfectionare a conducerii armatei la nivel
central si al principalelor structuri - categorii de forte armate si mari
unitati -, precum si cresterea flexibilitatii si capacitatii de adaptare la
diferite situatii de criza;
- instituirea unui nou sistem de planificare a apararii si alocare bugetara
multianuala, pe baza de programe, o data cu adoptarea Legii planificarii
multianuale a apararii;
- dislocarea proportionala a fortelor armate in raport cu mediul geografic
si valentele geostrategice ale teritoriului national;
- micsorarea numarului de unitati si mari unitati cu grad redus de
operativitate si cu capacitate de lupta incompleta, inclusiv prin reducerea
cadrelor active;
- definitivarea realizarii unei componente pentru riposta rapida si
imediata;
- sporirea capacitatii de mobilitate, de interventie si de lovire, la
distante mari, pe orice directie in zonele de operatii pe teritoriul national;
- punerea in practica a conceptiei privind managementul resurselor umane
adoptat la inceputul anului 1998;
- implementarea reformei invatamantului militar;
- imbunatatirea organizarii si conceptiei de pregatire si intrebuintare a
fortelor de rezerva.
- Masuri de imbunatatire a inzestrarii armatei
In vederea realizarii unei armate moderne si a unei structuri compatibile
cu a tarilor membre NATO, politica in domeniul achizitiilor se bazeaza pe
urmatoarele obiective:
- dezvoltarea procesului de planificare, programare si finantare in cadrul
unui sistem de planificare, urmarire si raportare unitar, compatibil cu cel al
tarilor membre NATO;
- identificarea de noi surse de finantare a programelor de modernizare a
tehnicii de lupta si dezvoltarea sistemului de management a
programelor/proiectelor de achizitii prin proceduri, metodologii, standarde si
reglementari similare celor utilizate in tarile NATO;
- crearea structurilor militare adecvate pentru implementarea sistemelor de
standardizare si codificare NATO;
- inzestrarea armatei cu sisteme de armament noi, performante si
inteligente care sa raspunda cerintelor de precizie, mobilitate, flexibilitate
si interoperabilitate;
- modernizarea tehnicii de lupta in scopul prelungirii perioadei de viata a
sistemelor de armament din dotare, cresterea performantelor acestora si
compensarea in acest mod a reducerilor de armament si forte, toate acestea cu
cheltuieli si risc minim;
- cooperarea cu alte tari in realizarea sistemelor de armament;
- accesul cat mai larg si sigur al armatei la cele mai moderne tehnologii,
situate cel putin la nivelul celor existente in armamentul din dotarea
vecinilor nostri;
- mentinerea unor capacitati ale industriei nationale de aparare pentru a
ne asigura o anumita independenta fata de furnizorii externi, impunandu-se
adaptarea acestor capacitati la noile necesitati pe termen lung ale armatei,
acreditarea si certificarea lor, precum si sporirea capacitatii agentilor
economici de a participa la realizarea partiala sau integrala a produselor pe
care armata le doreste;
- mentinerea unei componente a cercetarii militare direct in subordinea
Ministerului Apararii Nationale, ca cea mai importanta sursa de consultanta
stiintifica a armatei;
- actualizarea programelor de inzestrare pe termen mediu si lung, care sa
aiba finantare asigurata (de la buget, din surse extrabugetare sau prin credite
externe) si care sa asigure derularea in grafic a programelor de achizitii.
- Masuri prioritare:
- mentinerea si amplificarea relatiilor militare, in special cu tarile
candidate pentru integrarea in structurile NATO;
- imbunatatirea statutului social si a conditiilor de viata ale
personalului fortelor armate;
- asigurarea resurselor necesare apararii;
- dezvoltarea relatiei cu societatea civila;
- pregatirea unitatilor destinate pentru actiuni de mentinere a pacii;
- executarea de aplicatii si exercitii in comun, in cadrul Parteneriatului
pentru Pace, cu partenerii si viitorii aliati.
- Intensificarea profesionalizarii armatei
Se va trece la instruirea intensiva a militarilor pentru cresterea
profesionalismului acestora, corespunzator caracteristicilor luptei moderne, la
nivelul practicat in tarile membre ale NATO. Se va avea in vedere indeplinirea criteriilor
de interoperabilitate prevazute de standardele NATO, in domeniile conducerii,
comunicarii, instruirii si, treptat, in domeniul operational, al inzestrarii si
in cel logistic.
- Mentinerea si amplificarea relatiilor militare
Se va urmari mentinerea si amplificarea relatiilor militare cu armatele
altor state si cu organismele internationale, precum si sustinerea demersurilor
intreprinse de Romania pentru sprijinirea eforturilor comunitatii
internationale de edificare a unei noi arhitecturi de pace si stabilitate,
indeosebi in cadrul Parteneriatului Strategic cu S.U.A., prin:
- coordonarea pozitiilor Ministerului Apararii Nationale cu celelalte
institutii, organizatii similare, acordandu-se prioritate punerii in practica a
Parteneriatului Strategic cu S.U.A.;
- proiectarea in comun a principalelor actiuni pentru rezolvarea starilor
de criza externe, combaterea crimei organizate, terorismului si traficului
ilicit de arme;
- fundamentarea si operationalizarea unor propuneri de asistenta tehnica si
financiara in vederea pregatirii Romaniei pentru integrarea in NATO.
- Imbunatatirea statutului social si a conditiilor de viata ale
personalului fortelor armate prin:
- cresterea calitatii hranei, a echipamentului si a conditiilor de
cazarmare pentru militari, prin cresterea cheltuielilor pe militar pana la o
suma comparabila cu a tarilor central-europene;
- construirea de apartamente de serviciu si sprijinirea cadrelor militare
active si in rezerva pentru construirea de locuinte proprii, prin acordarea de
credite bancare in conditii avantajoase.
- Asigurarea resurselor necesare apararii
Pentru stoparea periculoasei degradari a capacitatii de aparare a tarii, va
fi schimbata conceptia privind prioritatile in repartitia creditelor de la
bugetul de stat, ponderea acestora pentru armata urmand sa creasca treptat in
urmatorii ani. Pe de alta parte se va urmari valorificarea corespunzatoare a
cadrelor militare educate si pregatite in strainatate dupa 1990.
- Dezvoltarea relatiei cu societatea civila
Se vor dezvolta dialogul, relatiile si colaborarea cu societatea civila,
considerand ca numai prin comunicare si transparenta se vor putea promova si
mentine increderea, intelegerea si respectul reciproc dintre armata si aceasta.
Se va consolida parteneriatul dintre serviciile pentru informare si relatii
publice ale armatei si mass-media si se va dezvolta colaborarea dintre armata
si institutiile civile de invatamant, pentru sporirea implicarii acestora in
abordarea unor proiecte de cercetare privind politica de aparare si inzestrare
a armatei.
2.2. Politica de siguranta nationala
Obiectivul politicii de siguranta nationala il reprezinta identificarea
riscurilor si amenintarilor de orice natura la adresa securitatii nationale si
formularea din timp a strategiilor eficiente de prevenire si combatere a lor.
Un element important al acestei politici il reprezinta informatia. Romania
trebuie sa posede o capacitate reala de selectare si de protejare a
informatiilor pentru a reduce incertitudinile cu privire la pericolele ce
vizeaza securitatea nationala, precum si protectia impotriva tipurilor de
agresiuni moderne.
Politica de siguranta nationala va fi adaptata unor probleme diverse, o
atentie deosebita acordandu-se:
- combaterii agresiunilor informationale;
- razboiului cibernetic;
- spionajului economic;
- terorismului;
- traficului de droguri si crimei organizate, a celei economico-financiare,
problemelor de protectie a mediului;
- promovarii unor programe de interes national.
OBIECTIVE SI MASURI PRIORITARE PE TERMEN SCURT
Introducere
Anul 1997 a consemnat restabilirea functiei alocative a preturilor in
economie, functionarea normala fara rationare a pietei valutare, incetarea
subventionarii implicite a unor domenii ineficiente si cresterea spectaculoasa
(de aproape patru ori) a rezervelor valutare ale B.N.R. Pe de alta parte,
ritmul restructurarii economiei reale nu a fost conform asteptarilor pe fondul
unui declin accentuat al activitatii economice.
Pentru anul 1998, Guvernul urmareste continuarea efortului de stabilizare
macroeconomica si accelerarea restructurarii economice. Premisa fundamentala a
programului de reforma ramane aceea ca restructurarea la nivelul intreprinderilor,
intarirea disciplinei financiare se pot face numai in conditiile unor politici
monetare, fiscale si de venituri care favorizeaza stabilizarea macroeconomica.
Din acest punct de vedere, tinta de inflatie la preturile bunurilor si
serviciilor de consum pentru anul 1998 este de 45%, in conditiile in care in
primul trimestru nivelul cumulat a fost de cca 16% . De asemenea, programul
guvernamental vizeaza realizarea unui deficit al bugetului general consolidat
de 3,6% din produsul intern, care sa reduca impactul imprumuturilor de stat
asupra orientarii creditului in economie.
Realizarea programului de stabilizare macroeconomica pe anul 1998 ar
permite urmarirea unei tinte de inflatie de aproximativ 20% in anul 1999,
concomitent cu relansarea economica. Esential este ca relansarea economica sa
fie sprijinita de sectoarele orientate spre export.
Prioritatile Guvernului pentru acest an sunt structurate pe doua niveluri:
- masuri indreptate spre domeniile in care reforma a intarziat si care se
refera la restructurarea regiilor autonome si, in special, a marilor furnizori
de utilitati, privatizarea si restructurarea intreprinderilor de stat,
inceperea privatizarii bancilor, precum si restructurarea bancilor de stat cu
probleme;
- masuri indreptate spre construirea premiselor de relansare economica,
inclusiv prin aducerea inflatiei la un nivel rezonabil si stoparea declinului
economic.
Plecand de la cele doua componente de mai sus s-au identificat o serie de
masuri concrete, care urmaresc:
- redarea coerentei programului de reforme structurale inceput in anul
1997;
- continuarea reformei institutionale;
- stoparea declinului economic;
- armonizarea si completarea cadrului legislativ;
- realizarea unui pact social in vederea sustinerii masurilor cuprinse in
programul de guvernare.
I. Politica macroeconomica
Pentru anul 1998 programul prevede masuri privind:
- o mai buna corelare a instrumentelor de politica macroeconomica (politica
fiscala, monetara, a veniturilor etc.);
- definitivarea strategiei pentru crearea pietei secundare a titlurilor de
stat;
- imbunatatirea activitatii de administrare a impozitelor;
- alocarea cheltuielilor de reforma si restructurare pe programe si
proiecte orientate spre rezultate;
- completarea legislatiei privind achizitiile publice;
- reducerea evaziunii fiscale si a fraudei vamale;
- imbunatatirea cadrului institutional pentru atragerea investitiilor
straine directe;
- capitalizarea Bancii de Export-Import a Romaniei - S.A. (Romanian
Eximbank).
Pentru a conferi bugetului rolul de promotor al reformelor si pentru
pregatirea proiectului de buget pentru anul 1999 din aceasta perspectiva, se
vor elabora metodologiile "bugetului pentru rezultate". Aceasta se va
putea face prin analiza realista a costurilor aferente diferitelor variante
posibile si dezbaterea transparenta la nivel intra- si interministerial. Pe de
alta parte legea finantelor publice locale reprezinta un pas important in
directia formalizarii clare a relatiilor dintre bugetul de stat si bugetele
locale si a plasarii acestora pe baze solide pe termen mediu si lung.
II. Politici de restructurare a economiei
Guvernul isi propune sa accelereze procesul de privatizare a
intreprinderilor si isi asuma raspunderea ca intreprinderile care nu pot fi
privatizate si continua sa produca pierderi si arierate sa fie lichidate. In
acelasi timp se vor actualiza strategiile sectoriale si subsectoriale de
restructurare/dezvoltare (cu prioritate pentru sectoarele energetic,
petrochimic si siderurgic), in scopul identificarii structurilor si
dimensiunilor dezirabile ale ramurilor respective, precum si dinamica acestora
pe termen lung. De asemenea se va elabora un act normativ privind utilizarea
fondurilor obtinute din vanzari de active de catre societatile comerciale cu
capital majoritar de stat, exclusiv in scopul
restructurarii/retehnologizarii/dezvoltarii societatilor comerciale respective.
Pentru realizarea masurilor cu privire la restructurarea regiilor autonome
se va finaliza cadrul legislativ specific (Legea concesiunilor, Legea energiei
si Legea serviciilor publice), infiintarea unor autoritati de reglementare cu
rol de arbitru al pietelor dominate de monopoluri naturale, precum si perfectionarea
cadrului legislativ cu privire la transferul catre F.P.S. a actiunilor
societatilor comerciale rezultate ca urmare a reorganizarii regiilor autonome.
Se va accelera reforma infrastructurilor calitatii, in special in domeniile
standardizarii si acreditarii, in acord cu practica Uniunii Europene.
1. Masuri cu privire la privatizarea Societatilor comerciale
Accelerarea privatizarii va putea fi obtinuta prin acceptarea ideii ca
intreprinderile sa poata fi vandute la valoarea lor de piata fara a se tine
seama de valoarea contabila a activelor, cu conditia ca cel care va cumpara
intreprinderea sa se angajeze intr-un proces investitional care sa permita
supravietuirea ei si continuarea activitatii pentru cel putin o parte din
angajati. In procesul privatizarii, obiectul controlului il va constitui
legalitatea operatiunii, si nu oportunitatea economica a acesteia. Se va
reglementa cadrul legislativ, astfel incat sa poata fi oferite spre vanzare
intreprinderi avandu-se in vedere si pasivele acestora.
Lichidarea agentilor economici care nu sunt privatizabili este esentiala
pentru asanarea climatului economic, deoarece este singura posibilitate de a
salva partile viabile din intreprinderea respectiva ca o premisa a infiintarii
unor intreprinderi noi si implicit a crearii de locuri de munca. In acelasi
timp nu se va mai acorda statut de societate comerciala de interes national
unor societati comerciale aflate intr-o situatie economica fara iesire,
Guvernul considera ca una dintre prioritatile programului economic pe anul 1998
o constituie privatizarea Regiei Autonome "Romtelecom", a Regiei
Autonome "Banc-Post" si Bancii Romane pentru Dezvoltare - S.A.,
astfel incat veniturile rezultate din respectivele privatizari sa ajunga la
buget in cursul acestui an. De asemenea, se va accelera procesul de compensare
dintre F.P.S. si S.I.F.
2. Masuri privind restructurarea si privatizarea regiilor autonome
Activitatile regiilor autonome circumscriu mari sectoare industriale
complexe, extrem de sensibile din punct de vedere economic si social, fapt care
a facut dificila abordarea exhaustiva si corelata a reformarii acestora.
Rigiditatea structurala, inadaptabilitatea la cerintele pietei si ale
economiei, conservatorismul managerial si birocratic si, nu in ultimul rand,
dimensiunile exagerate ale capacitatilor nominale si ale numarului de personal
au conferit regiilor autonome un statut privilegiat, favorizand prezervarea
unui mediu economic antiperformant, marcat de indisciplina financiara cronica
ce a indus perturbatii si distorsiuni grave in intreaga economie romaneasca.
In domeniul energetic, restructurarea vizeaza in principal Regia Autonoma
de Electricitate "Renel", probabil cel mai reprezentativ monopol de
stat al economiei, de reformarea caruia depinde direct relansarea unor lanturi
sectoriale complete ale industriei romanesti. Regia va fi restructurata prin
transformarea in societate comerciala nationala, o data cu externalizarea
activitatilor auxiliare, divizarea in componente functionale, redimensionarea
capacitatilor productive in acord cu necesarul de energie corect evaluat,
retehnologizarea componentelor sistemului in scopul diminuarii intensitatii
energetice, al cresterii performantei tehnico-economice si, in final, al
reducerii pretului energiei la consumatori finali.
Concomitent, promovarea Legii energiei si infiintarea Autoritatii de
reglementare vor sustine si vor statornici demonopolizarea si constituirea unui
mediu economic concurential, nediscriminatoriu in domeniul producerii,
transportului si distributiei energiei electrice si termice.
In stransa corelare cu sectorul energetic, industria extractiva a
combustibililor solizi, care a parcurs in anul 1997 faza redimensionarii, va fi
restructurata, vizand doua directii prioritare:
a) inchiderea in anul 1998 a primelor 30 dintre perimetrele si obiectivele
neexploatabile economic;
b) inceperea relansarii programelor de investitii-retehnologizari ale
minelor viabile.
In acelasi timp, vor incepe lucrari de ecologizare a zonelor miniere.
Ministerul Industriei si Comertului impreuna cu Agentia Nationala a Resurselor
Minerale, avand ca suport Legea minelor, care intra in vigoare in acest
trimestru, vor lansa programele de concesionare a activitatilor de prospectare,
explorare si exploatare miniera.
Cu diferentieri specifice, industria extractiva a minereurilor metalifere
si nemetalifere va avea in esenta aceleasi obiective prioritare:
redimensionarea activitatii, inchiderea intreprinderilor neperformante,
retehnologizarea obiectivelor viabile sau cu perspectiva economica,
ecologizarea zonelor miniere, concesionarea activitatilor de extractie.
In intreaga industrie a mineritului, de ritmul si amploarea concesionarilor
vor depinde in buna masura ritmul si calitatea restructurarii prin concesionare
creandu-se atat surse de sustinere a procesului cat si premise de acces la
performanta economica.
Sectorul de extractie, transport, distributie si prelucrare a titeiului si
gazelor - sectorul care dimensioneaza preponderent valoarea facturii energetice
a economiei si societatii romanesti si care conditioneaza in mare masura
calitatea rezultatelor economice in toate lanturile sectoriale - reclama
imperios restructurarea: reactualizarea evaluarii zacamintelor, inchiderea
sondelor care functioneaza sub pragul economic, revitalizarea interventiei
ingineriei de zacamant, imbunatatirea performantelor tehnice si tehnologice de
extractie si transport, redimensionarea capacitatilor de rafinare si
retehnologizarea celor viabile, corelarea cu necesitatile lantului sectorial
chimic si petrochimic etc.
Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias urmeaza a fi
restructurata prin transformarea in societate comerciala nationala si divizarea
in componentele majore functionale si, paralel - corelat - cu restructurarea
Societatii Nationale de Petrol, va parcurge secvential etapele
concesionarii-privatizarii.
Pornind de la caracterul strategic al industriei de petrol si gaze, de la
locul si rolul acesteia in economia romaneasca, Guvernul, prin institutiile
sale specializate, va include intre preocuparile de maxima prioritate
obiectivul realizarii in acest domeniu a unei reforme coerente, corelate
riguros sectorial, cu respectarea stricta a comandamentelor de strategie
globala a Romaniei.
De asemenea, structurile economice din domeniul siderurgic se confrunta, in
mare masura, cu acelasi tip de probleme: rigiditate, imobilism, conservatorism,
supradimensionare capacitiva si de personal, nonperformanta economica.
Ministerul Industriei si Comertului si Ministerul Privatizarii vor lua masurile
urgent necesare pentru implementarea programelor de restructurare si de
privatizare a domeniului siderurgic.
In domeniul transporturilor se va continua programul de restructurare a
Regiei Autonome "Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane" si
trecerea la organizarea in societati comerciale a transportului de marfa si
calatori.
3. Consolidarea pietelor financiare
O serie de societati bancare cu capital majoritar de stat au cunoscut un
proces de accentuata erodare a calitatii portofoliului de credite si prin
urmare de decapitalizare datorita utilizarii lor in scopul subventionarii
netransparente a unor sectoare (energetic, agricol). Alte banci, cu capital
privat, s-au angajat in tranzactii riscante si oneroase, astfel incat trei
dintre ele au operatiunile efectiv suspendate, in asteptarea lichidarii.
Intrucat o criza de sistem in sectorul bancar trebuie evitata, este necesar ca
Banca Nationala a Romaniei sa primeasca puteri sporite pe linia supravegherii
si controlului bancar.
Guvernul va depune diligentele necesare pentru ca noile legi privind
statutul B.N.R. si insolvabilitatea bancara sa fie aplicate ferm. De asemenea,
Guvernul va elabora o serie de propuneri legislative care sa permita alinierea
sistemului bancar romanesc la practicile si standardele internationale.
Pentru consolidarea pietelor financiare se vor lua urmatoarele masuri:
- privatizarea Bancii Romane pentru Dezvoltare - S.A. si a Regiei Autonome
"Banc-Post";
- incheierea restructurarii Bancii Agricole - S.A.;
- auditarea Bancorex si B.C.R. si stabilirea programelor de restructurare
si a necesitatii de recapitalizare;
- utilizarea pietelor bursiere pentru accelerarea si cresterea procesului
de privatizare;
- organizarea autonoma a autoritatii de reglementare si supraveghere a
activitatilor de asigurare si reasigurare;
- elaborarea si promovarea Legii creditului ipotecar.
4. Dezvoltarea regionala si sprijinirea sectorului intreprinderilor mici si
mijlocii
Pentru anul 1998 Guvernul isi propune o serie de masuri pentru crearea
cadrului institutional si legislativ in acest domeniu prin:
- promovarea Legii de dezvoltare regionala;
- promovarea Legii zonelor speciale;
- continuarea programelor de dezvoltare regionala initiate in cursul anului
1997 pentru Valea Jiului si Moldova;
- promovarea Legii pentru ratificarea Conventiei-cadru privind cooperarea
transfrontaliera;
- modificarea Legii privind zonele economice libere.
Pentru sustinerea initiativei private in sectorul intreprinderilor mici si
mijlocii, Guvernul are in vedere consolidarea cadrului institutional necesar
elaborarii si implementarii politicilor.
5. Restructurarea sectorului agricol
Guvernul recunoaste faptul ca potentialul agricol al tarii nu este
exploatat in mod corespunzator. Una dintre cauzele acestei stari de fapt o
constituie faramitarea a peste doua treimi din suprafata de teren agricol si
arabil in exploatari mici, ineficiente economic, ca urmare a intarzierii
finalizarii procesului de privatizare si a intarzierii procesului de comasare a
terenului prin vanzari si cumparari. Recent adoptata Lege privind circulatia
juridica a terenurilor (cu aplicabilitate de la 1 aprilie 1998) va crea
premisele constituirii unei adevarate piete funciare.
F.P.S. va oferi spre vanzare, pe piata RASDAQ, intregul pachet de actiuni
ce apartine statului in societatile comerciale de tip "Comcereal".
Guvernul va decide privind regimul pierderilor la societatile comerciale de tip
"Cerealcom" si va mandata F.P.S. cu privatizarea rapida a acestora.
Guvernul considera ca este inadmisibil ca, in domeniul industriei
alimentare, balanta comerciala a Romaniei sa fie deficitara. Privatizarile din
acest domeniu vor incerca atragerea de investitori strategici, pentru
relansarea acestei ramuri care prezinta un cert avantaj comparativ. Sprijinirea
agriculturii de catre stat constituie un concept mai amplu, care are in vedere
nu numai sprijinul financiar. Guvernul va adopta masuri privind:
- sprijinirea crearii exploatatilor agricole de tip industrial;
- sprijinirea materiala a micilor producatori si extinderea acestui sprijin
in domeniul cresterii animalelor, prin cupoane pentru agricultura si prin
programe speciale de inzestrare tehnica;
- elaborarea unui program national pentru atragerea si stabilirea in mediul
rural a specialistilor si a tinerilor;
- elaborarea Legii privind privatizarea societatilor comerciale cu capital
de stat din agricultura (foste I.A.S.);
- restructurarea regiilor autonome din subordinea Ministerului Agriculturii
si Alimentatiei;
- promovarea Legii muntelui si continuarea politicilor de dezvoltare
montana.
In cazul in care productia agricola va fi excedentara, Guvernul va adopta
masuri pentru stimularea exportului de cereale.
6. Masuri in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si locuirii
In concordanta cu optiunile majore in domeniul strategiei socioeconomice se
au in vedere urmatoarele:
- promovarea Legii privind amenajarea teritoriului national "Reteaua
de localitati";
- urmarirea extinderii elaborarii planurilor urbanistice generale pentru
toate municipiile si finalizarea a 60% din acestea;
- crearea cadrului de finantare necesar dezvoltarii Fondului de locuinte;
- promovarea Programului de construire de locuinte sociale si de
necesitate;
- sprijinirea dezvoltarii rurale.
III. Politica sociala
Masurile in acest domeniu au in vedere reforma cadrului juridic al
relatiilor de munca si al pietei fortei de munca si a sistemului de asigurari
sociale. Promovarea acestor masuri are in vedere clarificarea rolului
sindicatelor, solutionarea eficienta a conflictelor de munca, reducerea
ponderii muncii la negru, reglementarea pregatirii profesionale, reechilibrarea
financiara a sistemelor de asigurari sociale etc.
Guvernul isi asuma o politica de salarizare a personalului bugetar
prudenta, care sa nu induca socuri pe partea cererii agregate. In ceea ce
priveste pensiile, acestea vor fi indexate cu o rata lunara usor superioara
ratei de indexare a salariilor, care va duce la o acoperire a inflatiei
anticipate de aproximativ 70% din aceasta.
In cadrul procesului de intarire a disciplinei financiare, un rol crucial
il are politica de salarizare aprobata de Guvern pentru regiile autonome si
pentru societatile de interes national. Astfel, fondurile de salarii ale
regiilor autonome si ale societatilor de interes national vor fi limitate
conform celor prevazute in legea bugetului.
In vederea reconversiei profesionale in Valea Jiului, Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale va intreprinde urmatoarele masuri: infiintarea unui centru
de calificare si recalificare la Petrosani (pentru care s-au cheltuit 600
milioane lei in 1997 si se vor cheltui inca 500 milioane lei in anul 1998);
asigurarea serviciilor de orientare profesionala la Petrosani, Lupeni si
Petrila; crearea de 500 noi locuri de munca prin alocarea de la bugetul
fondului pentru plata ajutorului de somaj a circa 5 miliarde lei pentru
acordarea de credite avantajoase intreprinderilor mici si mijlocii.
Cadrul legislativ care reglementeaza raporturile de munca va fi
perfectionat. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale va elabora noi acte
normative precum Legea privind solutionarea conflictelor de munca, sau va aduce
amendamente Codului muncii, Legii sindicatelor etc. In cursul anului 1998 se va
declansa procesul de reforma a sistemului de asigurari sociale si pensii,
urmand ca pe langa sistemul de pensii de stat sa figureze si un sistem
complementar de pensii private. De asemenea, va fi promulgata Legea privind
asistenta sociala a persoanelor varstnice, precum si Legea-cadru a asistentei
sociale. Pensionarii vor beneficia de 250.000 de locuri la tratamentul balnear
(pentru care s-au alocat 300 miliarde lei), de un numar de 6 calatorii pe calea
ferata cu reducere la jumatate a tarifului, precum si de un program de sprijin
finantat din fonduri PHARE, aplicat in 21 de judete etc. In acelasi timp,
cuantumul alocatiei de stat pentru copii va creste in anul 1998 cu 30%, de la
50.000 lei la 65.000 lei.
IV. Politici privind drepturile omului, culte si minoritati
Guvernul este constient de importanta crearii unui climat favorabil
parteneriatului social cu organizatiile patronale, sindicale si profesionale,
capabil sa duca la adoptarea unui pact social.
De asemenea, Guvernul va promova un proiect de lege privind infiintarea si
functionarea asociatiilor si fundatiilor, ceea ce va conduce la crearea unui
cadru adecvat de manifestare a formelor institutionalizate de manifestare ale
societatii civile. Se va promova si Legea privind restituirea bunurilor imobile
si a celor mobile aferente lor, care au apartinut asociatiilor, fundatiilor,
societatilor, inclusiv organizatiilor minoritatilor nationale.
In ceea ce priveste drepturile minoritatilor, se va elabora si se va
promova Legea minoritatilor nationale. De asemenea, se va elabora o strategie
nationala privind integrarea sociala a rromilor.
Guvernul va elabora si va promova Legea cultelor si Legea privind
retrocedarea bunurilor imobile si a celor mobile aferente lor, care au
apartinut bisericilor. Incepand cu luna septembrie va fi salarizat clerul din
mediul rural, iar incepand cu luna ianuarie 1999, si cel din mediul urban.
V. Politici privind capitalul uman
Guvernul va promova masuri cu privire la continuarea reformelor din
domeniul educatiei prin:
- publicarea si difuzarea Cartii Albe a reformei;
- initierea crearii cadrului institutional adecvat cu implicarea societatii
civile in domeniul educational;
- sustinerea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
36/1997 si a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la
crearea cadrului institutional adecvat, Statutul personalul didactic - 1997 din
perspectiva reformei invatamantului preuniversitar.
In domeniul sanitar Guvernul va actiona pentru continuarea reformei prin:
- reorganizarea directiilor sanitare judetene;
- organizarea caselor A.S.S. si monitorizarea aplicarii reformei in acest
domeniu;
- promovarea Legii medicamentului;
- imbunatatirea sistemului de omologare a echipamentelor medicale;
- eliminarea contradictiilor legislative pentru corelarea invatamantului
medical cu asistenta medicala.
In ceea ce priveste domeniul culturii, Guvernul va promova un set de legi
privind protectia patrimoniului cultural mobil si a monumentelor istorice,
bibliotecile publice, muzeele si colectiile publice. Se vor reorganiza o serie
de institutii publice de interes national si se va promova privatizarea
editurilor aflate in subordinea Ministerului Culturii.
In domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii se va adopta un plan
national si se vor lansa cu prioritate programe-pilot.
VI. Politici de reforma a administratiei publice
Masurile pe care Guvernul le considera prioritare se refera la
debirocratizarea sistemului administratiei publice centrale si locale, in
paralel cu promovarea ideilor continute in Legea functionarului public si a
raspunderii ministeriale: cresterea responsabilitatii acestuia, simultan cu
controlul indeplinirii criteriilor de performanta si instituirea conceptului de
functionar de cariera. In acest sens se vor lua urmatoarele masuri:
- elaborarea proiectelor de lege privind organizarea Guvernului, a
ministerelor si a institutiilor subordonate Guvernului;
- sustinerea adoptarii in regim de urgenta a modificarilor Legii
administratiei publice locale (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/1997);
- promovarea unor proiecte legislative privind: finantele publice locale,
proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, concesionarea,
referendumul;
- armonizarea legislatiei interne in domeniul administratiei publice locale
cu prevederile Cartei europene a limbilor minoritare si regionale, ale
Conventiei-cadru privind protectia minoritatilor nationale si ale celorlalte
norme europene;
- initierea de modificari la Legea invatamantului, la Legea sanatatii si la
Legea de organizare si functionare a politiei, pentru descentralizarea unor
activitati si responsabilitati la nivelul administratiei publice locale.
VII. Politici privind justitia si siguranta cetateanului
Guvernul va avea in vedere, la elaborarea tuturor proiectelor de lege
inaintate spre Parlament, sa se asigure corelarea in continuare a legislatiei
interne cu cea din Uniunea Europeana.
Se va elabora cadrul legislativ privind restituirea in natura a unor
imobile preluate de stat dupa 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este
posibil, prin justa despagubire, conform Rezolutiei nr. 1.123/24 aprilie 1997 a
Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si garantand masuri reale pentru
protectia chiriasilor.
De asemenea, se va avea in vedere elaborarea si promovarea Legii pentru
modernizarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala,
precum si modificarea Codului de procedura civila, initierea si punerea in
aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de
Interne si, indeosebi, a Politiei Romane.
VIII. Politica externa si de securitate nationala
Politica externa a Romaniei va continua sa promoveze interesele Romaniei pe
plan international, in concordanta cu obiectivele strategice ale tarii privind
integrarea euroatlantica si aderarea la Uniunea Europeana.
In domeniul securitatii nationale se va actiona pentru definitivarea
doctrinei militare, in colaborare cu Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si cu
partidele politice, precum si pentru revederea si actualizarea programelor de
activitate interna si externa premergatoare aderarii la NATO.
CAP. 1
POLITICA MACROECONOMICA
__________________________________________________________________________
| | | | |
| MASURI | RESPONSABILITATE | TERMEN | OBSERVATII |
|________________________|__________________|____________|_________________|
__________________________________________________________________________
| 1. Definitivarea | - Ministerul | 30.08.1998 | |
| strategiei pentru | Finantelor, | | |
| crearea pietei | - Banca | | |
| secundare a | Nationala | | |
| titlurilor de stat | a Romaniei | | |
| si adoptarea unor | | | |
| masuri preliminare | | | |
| in aceasta | | | |
| directie. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 2. Imbunatatirea | - Ministerul | permanent | |
| activitatii de | Finantelor | | |
| administrare a | | | |
| impozitelor prin | | | |
| stabilirea de | | | |
| bareme valorice | | | |
| lunare de colectare | | | |
| a taxelor si | | | |
| impozitelor | | | |
| datorate. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 3. Initierea masurilor | - Ministerul | 30.05.1998 | |
| vizand crearea | Finantelor | | |
| sistemului | | | |
| dosarelor fiscale | | | |
| pentru toti | | | |
| contribuabilii | | | |
| (dotari). | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 4. Armonizarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| legislatiei cu cea | Finantelor | | |
| europeana in | | | |
| domeniul impozitelor| | | |
| indirecte, in | | | |
| special TVA si | | | |
| accizelor. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 5. Alocarea | - Ministerul | 31.07.1998 | |
| cheltuielilor de | Industriei si | | |
| reforma si | Comertului, | | |
| restructurare pe | - Ministerul | | |
| programe si | Agriculturii si| | |
| proiecte. | Alimentatiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Finantelor, | | |
| | - Consiliul | | |
| | pentru Reforma | | |
| | - Ministerul | | |
| | Transporturilor, | |
| | - Ministerul | | |
| | Apelor, | | |
| | Padurilor si | | |
| | Protectiei | | |
| | Mediului | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 6. Elaborarea | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| metodologiilor | Finantelor | | |
| "bugetului pentru | | |
|
| rezultate" si | | |
|
| pregatirea | | | |
| proiectului de | | | |
| buget pentru anul | | | |
| 1999 in conformitate| | | |
| cu metodologiile | | | |
| aprobate. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 7. Completarea | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| legislatiei privind | Finantelor | | |
| achizitiile publice,| | | |
| in special in ceea | | | |
| ce priveste | | | |
| serviciile si | | | |
| armonizarea cu | | | |
| Directivele U.E. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 8. Reducerea evaziunii | - Ministerul | permanent | a) Crearea unui |
| fiscale si a fraudei| Finantelor | | mecanism |
| vamale. | - Garda | | simplificat si |
| | Financiara | | rapid pentru |
| | - Directia | | recuperarea |
| | Generala a | | prejudiciilor |
| | Vamilor | | constatate de |
| | | | Garda |
| | | | Financiara |
| | | | b) Stoparea |
| | | | posibilitatilor |
| | | | de |
| | | | subfactuarare a |
| | | | importurilor |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 9. Imbunatatirea | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| cadrului | Privatizarii | | |
| institutional, in | - Ministerul | | |
| conformitate cu | Stiintei si | | |
| practica U.E. | Tehnologiei, | | |
| pentru atragerea | - Ministerul | | |
| investitiilor | Industriei si | | |
| straine directe; | Comertului | | |
| crearea structurilor| | | |
| institutionale | | | |
| neguvernamentale | | | |
| pentru standardizare| | | |
| si acreditare. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 10. Capitalizarea | - Ministerul | 01.06.1998 | |
| EXIMBANK. | Finantelor, | | |
| | - Banca Nationala| | |
| | a Romaniei | | |
| | - Ministere | | |
| | Economice | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
CAP. 2
POLITICI DE RESTRUCTURARE A ECONOMIEI
__________________________________________________________________________
| | | | |
| MASURI | RESPONSABILITATE | TERMEN | OBSERVATII |
|________________________|__________________|____________|_________________|
__________________________________________________________________________
| 1. Actualizarea | - Ministerele | 31.12.1998 | Se vor |
| strategiilor | Economice, | | identifica |
| sectoriale si | - Ministerul | | structurile si |
| subsectoriale de | Privatizarii | | dimensiunile |
| restructurare/ | | | dezirabile ale |
| dezvoltare incepand | | | ramurilor |
| cu cele pentru | | | respective, |
| sectoarele energetic| | | cat si dinamica |
| petrochimic si | | | acestora pe |
| siderurgic; | | | termen lung si |
| corelarea | | | se vor stabili |
| strategiilor | | | masurile |
| sectoriale. | | | concrete de |
| | | | creare a |
| | | | mediului |
| | | | economic |
| | | | favorabil, |
| | | | termene si |
| | | | responsabilitati.
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 2. a) Restructurarea | - Ministerul | permanent | Restructurarile |
| societatilor | Privatizarii, | | vor avea la baza|
| comerciale cu | - Ministerele | | analizarea |
| capital majoritar | Economice | | societatilor |
| de stat, care | | | comerciale |
| inregistreaza | | | respective |
| pierderi si | | | in concordanta |
| lichidarea | | | cu programele |
| structurilor | | | de dezvoltare |
| neviabile | | | sectoriale. |
|________________________|__________________| | Vor fi realizate|
| b) Nu se vor acorda | - Ministerul | | divizari/ |
| subventii si se va | Finantelor si | | comasari/ |
| descuraja creditarea | - Ministerele | | lichidari. |
| agentilor economici | economice | | |
| care au acumulat un | | | |
| volum important de | | | |
| credite neperformante| | | |
| si datorii restante. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 3. Elaborarea normelor | - Ministerul | 30.06.1998 | Finantarea |
| metodologice de | Finantelor, | | trebuie sa aiba |
| finantare a | - Ministerul | | in vedere |
| proiectelor si | Industriei si | | principiul de |
| programelor de | Comertului, | | rambursare a |
| restructurare si | - Ministerul | | sumelor. |
| dezvoltare economica| Agriculturii si| | |
| din fondul de | Alimentatiei, | | |
| dezvoltare la | - Ministerul | | |
| dispozitia | Transporturilor| | |
| Guvernului | | |
|
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 4. Elaborarea unui act | - Ministerul | 30.07.1998 | |
| normativ privind | Privatizarii, | | |
| utilizarea | - Ministerul | | |
| fondurilor obtinute | Industriei si | | |
| din vanzari de | Comertului, | | |
| active de catre | - Ministerul | | |
| societatile | Finantelor | | |
| comerciale cu | | | |
| capital majoritar | | | |
| de stat, exclusiv | | | |
| in scopul | | | |
| restructurarii/ | | | |
| retehnologizarii/ | | | |
| dezvoltarii | | | |
| societatilor | | | |
| comerciale | | | |
| respective. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 5. Completarea cadrului| - Ministerul | 30.05.1998 | Cresterea |
| legislativ in | Privatizarii | | gradului de |
| vederea accelerarii | | | transparenta |
| procesului de | | | si eficienta, |
| privatizare. | | | precum si a |
| | | | calitatii |
| | | | deontologice a |
| | | | actului de |
| | | | privatizare. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 6. Actualizarea | - Ministerul | 30.04.1998 | |
| strategiei si a | Privatizarii | | |
| Programului de | | | |
| Privatizare pentru | | | |
| anul 1998. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 7. Intocmirea unui act | - Ministerul | 30.05.1998 | Deblocarea |
| normativ privind | Privatizarii | | si accelerarea |
| cadrul de sustinere | | | procesului |
| a privatizarii | | | de privatizare. |
| unor societati | | | |
| comerciale mari | | | |
| cu datorii | | | |
| importante la | | | |
| bugetele de stat | | | |
| si de asigurari | | | |
| sociale si de | | | |
| sanatate, la banci | | | |
| si la alti creditori| | | |
| prin conversia | | | |
| datoriilor in | | | |
| actiuni, | | | |
| reesalonari, | | | |
| moratorii. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 8. Finalizarea | - Ministerul | 01.08.1998 | Realizarea |
| regularizarilor | Privatizarii | | acesteia |
| cotelor de capital | | | conditioneaza |
| intre SIF-uri si | | | privatizarea |
| FPS. | | | bancilor |
| | | | (BANCPOST si |
| | | | BRD). |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 9. Elaborarea studiilor| - Ministerul | 30.08.1998 | |
| si programelor de | Privatizarii, | | |
| demarare a | - Ministerul | | |
| procesului de | Educatiei | | |
| privatizare in | Nationale, | | |
| domenii de interes | - Ministerul | | |
| bugetar: | Sanatatii | | |
| - invatamant | | | |
| - sanatate | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 10. Promovarea cadrului| - Consiliul | 30.06.1998 | Vor fi posibile:|
| legislativ specific| pentru Reforma,| | - separarea |
| reorganizarii si | - Ministerul | | capitalului |
| restructurarii | Justitiei, | | public de cel |
| regiilor autonome | - Ministerul | | privat; |
| (Legea privind | Industriei si | | - determinarea |
| dreptul de | Comertului, | | capitalului |
| proprietate | - D.A.P.L. | | social al |
| publica si regimul | | | societatilor |
| juridic al | | | comerciale |
| acestuia, Legea | | | rezultate din |
| concesiunilor, | | | reorganizarea |
| Legea energiei si | | | regiilor |
| Legea serviciilor | | | autonome; |
| publice). | | | - reglementarea |
| | | | relatiilor |
| | | | societatilor
| | |
| | comerciale ce |
| | | | opereaza cu |
| | | | bunurile |
| | | | publice si |
| | | | presteaza
| | | | | servicii
publice|
| | | | cu autoritatile.|
| | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 11. Infiintarea unor | - Consiliul | 15.07.1998 | Aceasta |
| autoritati de | pentru Reforma | | autoritate |
| reglementare cu | si | | acorda licente, |
| rol de arbitru al | - Ministerele | | aproba tarife, |
| pietelor dominate | de resort | | supravegheaza |
| de monopoluri | | | respectarea |
| naturale. | | | functionarii |
| | | | pietei etc. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 12. Perfectionarea | - Ministerele | 30.06.1998 | |
| cadrului legislativ| Economice | | |
| cu privire la | - Ministerul | | |
| transferul catre | Privatizarii | | |
| FPS a actiunilor | - Ministerul | | |
| societatilor | Justitiei | | |
| comerciale | | | |
| rezultate ca urmare| | | |
| a reorganizarii | | | |
| regiilor autonome. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 13. Privatizarea R.A. | | | |
| ROMTELECOM | | | |
| a) Transferarea | - Ministerul | 30.05.1998 | |
| actiunilor | Comunicatiilor | | |
| gestionate de | | | |
| Ministerul | | | |
| Finantelor si | | | |
| Ministerul | | | |
| Comunicatiilor la | | | |
| ROMTELECOM catre | | | |
| FPS si preluarea | | | |
| imediata de catre | | | |
| acesta a procesului| | | |
| de privatizare. | | | |
|________________________| |____________| |
| b) Finalizarea | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| primei etape a | Privatizarii | | |
| privatizarii cu | | | |
| investitor strategic| | | |
| si salariati, | | | |
| inclusiv prin marire| | | |
| de capital. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 14. Restructurarea | - Ministerul | 31.07.1998 | |
| RENEL | Industriei si | | |
| a) Separarea in | Comertului, | | |
| componente | - Ministerul | | |
| functionale. | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) Externalizarea | - Ministerul | 31.07.1998 | |
| si transformarea in| Industriei si | | |
| societati | Comertului, | | |
| comerciale a unor | - Ministerul | | |
| componente. | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| c) Transformarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| unor componente in | Industriei si | | |
| societati nationale| Comertului, | | |
| si/sau societati | - Ministerul | | |
| comerciale precum | Privatizarii, | | |
| si demararea | - Ministerul | | |
| privatizarii/ | Muncii si | | |
| concesionarii | Protectiei | | |
| acestora din urma. | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________| |
| d) Diminuarea | - Ministerul | 31.07.1998 | |
| subventiei | Industriei si | | |
| incrucisate | Comertului, | | |
| intre consumul | - Oficiul | | |
| industrial si cel | Concurentei | | |
| casnic si oferirea | | | |
| unor tarife reduse | | | |
| doar categoriilor | | | |
| defavorizate | | | |
| economic, simultan | | | |
| cu revederea | | | |
| sistemului tarifar | | | |
| pentru | | | |
| electricitate si | | | |
| caldura. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 15. Restructurarea | - Ministerul | 31.07.1998 | |
| ROMGAZ | Industriei si | | |
| a) Separarea in | Comertului, | | |
| componente | - Ministerul | | |
| functionale. | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) Externalizarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| si transformarea | Industriei si | | |
| in societati | Comertului, | | |
| comerciale a unor | - Ministerul | | |
| componente. | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________| |
| c) Transformarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| unor componente in | Industriei si | | |
| societati nationale| Comertului, | | |
| si/sau societati | - Ministerul | | |
| comerciale precum | Privatizarii, | | |
| si demararea | - Ministerul | | |
| privatizarii/ | Muncii si | | |
| concesionarii | Protectiei | | |
| acestora din urma. | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 16. a) Incheierea | - Ministerul | 31.07.1998 | |
| corporatizarii | Industriei si | | |
| efective a SNP | Comertului, | | |
| PETROM. | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) Elaborarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| studiului de | Industriei si | | |
| fezabilitate | Comertului, | | |
| pentru privatizarea| - Ministerul | | |
| partiala | Privatizarii, | | |
| a societatii. | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 17. Transferarea catre | - Ministerul | | |
| administratiile | Transporturilor, | |
| locale a minim trei| - D.A.P.L. | | |
| porturi. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 18. a) Corporatizarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| Companiei Nationale| Industriei si | | |
| a Sarii. | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) Elaborarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| studiului de | Industriei si | | |
| fezabilitate a | Comertului, | | |
| privatizarii. | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 19. Continuarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| programului de | Transporturilor, | |
| restructurare a | - Ministerul | | |
| SNCFR si trecerea | Finantelor, | | |
| la organizarea in | - Ministerul | | |
| societati | Privatizarii, | | |
| comerciale a | - D.A.P.L. | | |
| transportului de | | | |
| marfa si calatori. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 20. a) Efectuarea de | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| propuneri/studii de| Privatizarii, | | |
| fezabilitate | - Ministerele de | | |
| privind | resort, | | |
| corporatizarea | | | |
| si externalizarea/ | | | |
| privatizarea totala| | | |
| sau partiala a unor| | | |
| activitati | | | |
| componente pentru | | | |
| alte regii | | | |
| autonome: | | | |
| - Aeroportul | | | |
| Baneasa, Otopeni | | | |
| Constanta si | | | |
| Timisoara | | | |
| - RATMIL | | | |
| - Apele Romane | | | |
| - PLAFAR | | | |
| - ROMAVIA | | | |
| - Editura Didactica| | | |
| si Pedagogica | | | |
| - UNIFARM | | | |
| - Tipografia | | | |
| CORESSI | | | |
| lista urmand a fi | | | |
| completata pe parcurs. | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) Demararea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| privatizarii | Privatizarii | | |
| acestor societati. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 21. Privatizarea BRD si| - Ministerul | 31.12.1998 | |
| BANCPOST cu | Privatizarii, | | |
| investitori | - Ministerul | | |
| strategici - banci | Finantelor si | | |
| internationale de | Banca Nationala| | |
| prim rang (inclusiv| a Romaniei | | |
| prin oferirea | | | |
| capitalului | | | |
| majoritar) | | | |
| combinata cu | | | |
| emisiuni de actiuni| | | |
| pe piata interna | | | |
| si certificate de | | | |
| depozit pe pietele | | | |
| externe. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 22. Incheierea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| restructurarii | Privatizarii, | | |
| Bancii Agricole si | - Ministerul | | |
| Finalizarea | Finantelor si | | |
| studiului de | Banca Nationala| | |
| fezabilitate pentru| a Romaniei | | |
| privatizarea | | | |
| acestei banci. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 23. Auditarea BANCOREX | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| si BCR si | Privatizarii, | | |
| stabilirea | - Ministerul | | |
| programelor de | Finantelor si | | |
| restructurare si a | Banca Nationala| | |
| necesitatii de | a Romaniei | | |
| recapitalizare a | | | |
| acestor banci. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 24. Privatizarea | - Ministerul | 30.11.1998 | |
| ASIROM. | Privatizarii | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 25. Utilizarea pietelor| - Ministerul | 01.06.1998 | |
| bursiere pentru | Privatizarii, | | |
| accelerarea si | - Comisia | | |
| cresterea | Nationala | | |
| transparentei | pentru Valori | | |
| procesului de | Mobiliare | | |
| privatizare. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 26. Organizarea | - Ministerul | cf. Legii | |
| autonoma a | Finantelor | | |
| Oficiului National | | | |
| pentru | | | |
| Supravegherea | | | |
| activitatilor de | | | |
| asigurare si | | | |
| reasigurare. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 27. Modificarea Legii | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| Leasing-ului. | Privatizarii | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 28. Elaborarea si | - Ministerul | 30.06.1998 | Se asigura |
| promovarea Legii | Finantelor si | | infiintarea |
| creditului | - Ministerele | | bancilor de |
| ipotecar. | interesate | | credit ipotecar,|
| | - Banca Nationala| | lansarea |
| | a Romaniei, | | programului |
| | - CNVM | | national de |
| | | | constructii de |
| | | | locuinte, a |
| | | | pietei |
| | | | ipotecilor si |
| | | | obligatiunilor |
| | | | ipotecare. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 29. Elaborarea si | - Ministerul | 30.09.1998 | Se asigura |
| promovarea unui act| Finantelor, | | protectia |
| normativ pentru | - Ministerul | | acestor active |
| asigurarea si | Industriei si | | contra |
| reasigurarea | Comertului, | | riscurilor cat |
| activelor | - Ministerul | | si diminuarea |
| societatilor | Privatizarii | | transferurilor |
| comerciale cu | | | de la buget |
| capital majoritar | | | pentru |
| de stat si a | | | recuperarea - |
| patrimoniului | | | repararea |
| institutiilor de | | | daunelor. |
| stat centrale si | | | |
| locale. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 30. Consolidarea | - Consiliul | 01.09.1998 | |
| cadrului | pentru Reforma | | |
| institutional de | - Banca Nationala| | |
| elaborare si | a Romaniei | | |
| implementare a | | | |
| politicilor pentru | | | |
| dezvoltarea | | | |
| sectorului de | | | |
| intreprinderi mici | | | |
| si mijlocii; | | | |
| stimularea | | | |
| functionarii | | | |
| creditului si a | | | |
| garantarii | | | |
| acestuia. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 31. Promovarea Legii de| - Consiliul | 30.06.1998 | |
| dezvoltare | pentru Reforma,| | |
| regionala si | - Ministerul | | |
| crearea cadrului | Industriei si | | |
| institutional de | Comertului, | | |
| finantare pentru | - Ministerul | | |
| elaborarea si | Finantelor, | | |
| aplicarea de | - D.A.P.L. | | |
| politici active | | | |
| in domeniul | | | |
| dezvoltarii | | | |
| regionale. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 32. Promovarea Legii | - Consiliul | 01.06.1998 | |
| zonelor speciale. | pentru Reforma,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 33. Continuarea | - Consiliul | 31.12.1998 | |
| programelor de | pentru Reforma,| | |
| dezvoltare | - Ministerul | | |
| regionala initiate | Muncii si | | |
| in cursul anului | Protectiei | | |
| 1997 pentru Valea | Sociale, | | |
| Jiului si Moldova. | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 34. Promovarea Legii | - D.A.P.L., | 30.06.1998 | |
| pentru ratificarea | - Consiliul | | |
| Conventiei Cadru | pentru Reforma | | |
| privind cooperarea | | | |
| transfrontaliera. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 35. Constituirea euro- | - D.A.P.L. | | Pe baza |
| regiunilor "Prutul | | | intelegerilor
|
| Superior" si | | | internationale.
|
| "Dunarea de Jos". | |
| |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 36. Modificarea Legii | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| privind Zonele | Transporturilor, | |
| Economice Libere. | - Ministerul | | |
| | Justitiei | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 37. Elaborarea | - Comisia | 31.12.1998 | |
| proiectelor vizand | Nationala de | | |
| strategia nationala| Informatica, | | |
| de informatizare. | - Ministerul | | |
| | Comunicatiilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Stiintei si | | |
| | Tehnologiei | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 38. Aprobarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| strategiei | Comunicatiilor,| | |
| nationale de | | | |
| comunicatii. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 39. Restructurarea | | 31.12.1998 | |
| regiilor autonome | | | |
| in domeniul | | | |
| comunicatiilor. | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| a) Corporatizarea | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| R.A. RADIO | Comunicatiilor | | |
| Comunicatii. | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) Corporatizarea | | 30.06.1998 | |
| R.A. POSTA Romana | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 40. Privatizarea: | - Ministerul | 31.12.1998 | Termen de |
| - demararea | Comunicatiilor,| | incheiere |
| privatizarii R.A. | - Ministerul | | semestrul I - |
| POSTA Romana prin | Privatizarii | | 1999 |
| oferta publica in | | | |
| primul rand pe | | | |
| piata de capital | | | |
| din Romania. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 41. Perfectionarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| cadrului legislativ| Comunicatiilor,| | |
| prin: | - Ministerul | | |
| a) Adaptarea | Justitiei | | |
| cadrului de | | | |
| reglementari | | | |
| autohton cu cadrul | | | |
| de reglementare | | | |
| al Uniunii | | | |
| Europene; | | | |
| b) Elaborarea si | | | |
| promovarea Legii | | | |
| spectrului de | | | |
| frecventa; | | | |
| c) Elaborarea | | | |
| si promovarea | | | |
| Legii de | | | |
| transformare a | | | |
| Inspectoratului | | | |
| General de | | | |
| Comunicatii in | | | |
| Agentia Nationala | | | |
| de Comunicatii; | | | |
| d) Elaborarea si | | | |
| promovarea Legii | | | |
| privind Semnatura | | | |
| Secretizata. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 42. Investitii: | - Ministerul | permanent | Pana in anul |
| a) Continuarea | Comunicatiilor,| | 2000 |
| instalarii de minim| - Ministerul | | |
| 300.000 de noi | Finantelor | | |
| linii telefonice si| | | |
| inlocuirea a | | | |
| 100.000 linii | | | |
| telefonice - | | | |
| existente anual; | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) Inceperea | | 31.12.1998 | |
| investitiilor | | | |
| pentru Centrul | | | |
| National pentru | | | |
| Monitorizarea de | | | |
| Frecventa; | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| c) Inceperea | | 31.12.1998 | |
| investitiei pentru | | | |
| retehnologizarea | | | |
| SN RADIO | | | |
| Comunicatii, ca o | | | |
| componenta | | | |
| importanta pentru | | | |
| siguranta | | | |
| nationala; | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 43. Sprijinirea crearii| - Ministerul | | Pe baza |
| exploatatiilor | Agriculturii si| | proprietatii |
| agricole moderne | Alimentatiei, | | private. |
| prin: | - Ministerul | | |
| a) realizarea | Justitiei, | | |
| cadrului legislativ| - Ministerul | | |
| adecvat (Legea | Industriei si | | |
| creditului agricol,| Comertului | | |
| modificarea Legii | | | |
| nr. 36/1991 privind| | | |
| asociatiile | | | |
| agricole). | | | |
|________________________|__________________| 30.09.1998 | |
| b) realizarea | - Ministerul | | |
| cadrului | Agriculturii si| | |
| institutional | Alimentatiei | | |
| (Fondul de sprijin | - Ministerul | | |
| al producatorilor | Finantelor | | |
| agricoli, Fondul de| | | |
| asigurare si | | | |
| reasigurare | | | |
| impotriva | | | |
| calamitatilor). | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 44. Sprijinirea | - Ministerul | permanent | |
| materiala a micilor| Agriculturii si| | |
| producatori si | Alimentatiei | | |
| extinderea acestui | - Ministerul | | |
| sprijin in domeniul| Finantelor | | |
| cresterii | - Ministerul | | |
| animalelor, prin | Industriei si | | |
| cupoane pentru | Comertului | | |
| agricultura si prin| | | |
| programe speciale | | | |
| de inzestrare | | | |
| tehnica. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 45. Continuarea | - Ministerul | permanent | Conform |
| procesului de | Agriculturii si| | Protocolului |
| retrocedare a | Alimentatiei | | semnat anterior |
| proprietatilor | | | de catre toti |
| funciare (terenuri | | | partenerii |
| arabile, pasuni, | | | din coalitie, |
| paduri, terenuri | | | consacrate in |
| impadurite) prin | | | Legea nr. |
| extinderea | | | 169/1997 si |
| cadrului | | | prin acordul |
| legislativ. | | | partenerilor |
| | | | din coalitie. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 46. Elaborarea unui | - Ministerul | 30.08.1998 | |
| program national | Agriculturii si| | |
| pentru atragerea si| Alimentatiei, | | |
| stabilirea in | - Ministerul | | |
| mediul rural a | Tineretului si | | |
| specialistilor si | Sportului, | | |
| a tinerilor. | - Ministerul | | |
| | Lucrarilor | | |
| | Publice si | | |
| | Amenajarii | | |
| | Teritoriului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educatiei | | |
| | Nationale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 47. Elaborarea cadrului| - Ministerul | 30.09.1998 | Fondul funciar
| | institutional | Agriculturii si| | al
statului |
| pentru | Alimentatiei, | | ramas dupa |
| administrarea | - Ministerul | | retrocedare si |
| fondului funciar al| Privatizarii | | privatizare. |
| statului si | | | |
| trecerea la | | | |
| privatizarea de | | | |
| societati | | | |
| comerciale cu | | | |
| capital de stat | | | |
| din agricultura. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 48. Finalizarea | - Ministerul | 30.11.1998 | |
| proiectului de lege| Agriculturii si| | |
| privind | Alimentatiei | | |
| piscicultura si | | | |
| pescuitul. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 49. Stimularea | - Ministerul | 30.11.1998 | |
| exportului de | Agriculturii si| | |
| cereale daca | Alimentatiei, | | |
| productia va fi | - Ministerul | | |
| excedentara. | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 50. Finalizarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| procesului de | Agriculturii si| | |
| dizolvare a ANPA | Alimentatiei, | | |
| si demararea | - Ministerul | | |
| procesului de | Privatizarii | | |
| privatizare a | | | |
| societatilor | | | |
| comerciale | | | |
| rezultate in urma | | | |
| divizarii. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 51. Restructurarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| regiilor din | Agriculturii si| | |
| subordinea | Alimentatiei, | | |
| Ministerului | - Ministerul | | |
| Agriculturii si | Privatizarii | | |
| alimentatiei (R.A. | | | |
| Tutunului, RAIF, | | | |
| Cai de Rasa etc.), | | | |
| transformarea | | | |
| acestora in | | | |
| societati | | | |
| comerciale si | | | |
| demararea | | | |
| privatizarii | | | |
| acestora. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 52. Elaborarea si | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| promovarea Legii | Apelor, | | |
| Fondului de | Padurilor si | | |
| protectia mediului.| Protectiei | | |
| | Mediului | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 53. Crearea cadrului | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| institutional | Apelor, | | |
| pentru | Padurilor si | | |
| administrarea | Protectiei | | |
| fondului de | Mediului, | | |
| protectia mediului | - Ministerul de | | |
| si a metodologiei | Finante, | | |
| de ierarhizare si | - Ministerul | | |
| promovare a | Industriei si | | |
| proiectelor de | Comertului | | |
| mediu. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 54. Elaborarea si | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| promovarea cadrului| Apelor, | | |
| legislativ | Padurilor si | | |
| stimulator pentru | Protectiei | | |
| activitatile de | Mediului, | | |
| protectia mediului,| - Ministerul de | | |
| inclusiv ale | Finante, | | |
| instrumentelor | - Ministerul | | |
| economice si | Industriei si | | |
| financiare. | Comertului | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 55. In domeniul | - Ministerul | 30.10.1998 | |
| amenajarii | Lucrarilor | | |
| teritoriului si | Publice si | | |
| urbanismului: | Amenajarii | | |
| - promovarea Legii | Teritoriului | | |
| privind amenajarea | | | |
| teritoriului | | | |
| national "Reteaua | | |
|
| de localitati". | | |
|
|________________________|__________________|____________|_________________|
| - urmarirea | - D.A.P.L. si | 31.12.1998 | |
| extinderii | - Ministerele | | |
| elaborarii | interesate | | |
| Planurilor | | | |
| Urbanistice | | | |
| Generale pentru | | | |
| toate municipiile | | | |
| si finalizarea a | | | |
| 60% din acestea. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 56. In domeniul | | | |
| locuirii | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| - promovarea de | - Ministerul | 30.09.1998 | Se va urmari |
| programe pentru | Lucrarilor | | co-finantarea |
| constructia de | Publice si | | prin resurse |
| locuinte, inclusiv | Amenajarii | | externe. |
| locuinte sociale | Teritoriului, | | |
| si de necesitate | - Ministerul | | |
| si crearea cadrului| Finantelor | | |
| institutional | | | |
| si de finantare | | | |
| necesar; | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| - elaborarea | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| programului de | Muncii si | | |
| actiuni pentru | Protectiei | | |
| reducerea riscului | Sociale, | | |
| seismic al | - Ministerul | | |
| cladirilor de | Stiintei si | | |
| locuit expertizate | Tehnologiei, | | |
| tehnic si | - D.A.P.L. | | |
| incadrate in grad | | | |
| I de risc seismic, | | | |
| inclusiv | | | |
| asigurarea cu | | | |
| resurse financiare | | | |
| pentru sustinerea | | | |
| programului. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 57. Sprijinirea | - Ministerul | permanent | Programele se |
| dezvoltarii rurale | Lucrarilor | | extind si in |
| prin: elaborarea, | Publice si | | anul 1999. |
| initierea si | Amenajarii | | |
| aplicarea de | Teritoriului, | | |
| programe pentru | - Ministerul | | |
| alimentarea cu apa,| Finantelor, | | |
| electrificare, | - Ministerul | | |
| retele de linii | Industriei si | | |
| telefonice, | Comertului, | | |
| infrastructuri de | - Ministerul | | |
| transport (inclusiv| Transporturilor, | |
| pietruirea | - Ministerul | | |
| drumurilor | Comunicatiilor,| | |
| comunale) si | - Ministerul | | |
| crearea de locuri | Agriculturii si| | |
| de munca in | Alimentatiei | | |
| sectoare | | | |
| neagricole. | | | |
| | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
CAP. 3
POLITICA SOCIALA
__________________________________________________________________________
| | | | |
| MASURI | RESPONSABILITATE | TERMEN | OBSERVATII |
|________________________|__________________|____________|_________________|
__________________________________________________________________________
| 1. Reforma cadrului | | | |
| juridic al | | | |
| relatiilor de | | | |
| munca. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| a) Modificarea Legii| - Ministerul | 30.09.1998 | Pentru |
| nr. 54/1991 cu | Muncii si | | clarificarea |
| privire la | Protectiei | | rolurilor. |
| sindicate. | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic si | | |
| | Social | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| b) Modificarea Legii| - Ministerul | 31.12.1998 | |
| 15/1991 a | Muncii si | | |
| conflictelor de | Protectiei | | |
| munca. | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic si | | |
| | Social | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| c) Modificarea Legii| - Ministerul | 30.06.1998 | Pentru |
| privind organizarea | Muncii si | | solutionarea |
| judecatoreasca | Protectiei | | eficienta a |
| pentru mai buna | Sociale, | | litigiilor de |
| solutionare a | - Consiliul | | munca, si |
| litigiilor de | Economic si | | responsabilizarea
| munca. | Social, | | partilor |
| | - Ministerul | | contractuale in |
| | Justitiei | | raporturile de |
| | | | munca. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| d) Modificarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| Codului Muncii. | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic si | | |
| | Social | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 2. Reforma cadrului | | | |
| juridic al pietei | | | |
| fortei de munca. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| a) Promovarea | - Ministerul | 30.09.1998 | - Eliminarea |
| modificarii Legii | Muncii si | | muncii la negru.|
| nr. 1/1991 care va | Protectiei | | - Eficientizarea|
| deveni Legea | Sociale, | | sistemului de |
| privind | - Ministerul | | acordarea a |
| reglementarea | Finantelor, | | ajutorului de |
| pietei fortei de | - Ministerul | | somaj. |
| munca. | Industriei | | - Finalizarea, |
| | Comertului, | | eficientizarea |
| | - Consiliul | | cheltuielilor |
| | Economic si | | pentru masuri |
| | Social | | active |
| | | | (reglementarea |
| | | | formarii |
| | | | continue |
| | | | profesionale a |
| | | | adultilor). |
| | | | - Reglementarea |
| | | | juridica a |
| | | | concedierilor |
| | | | colective. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| b) Modificarea | - Ministerul | 30.06.1998 | a. Liberalizare.|
| sistemului normativ | Muncii si | | b. Control prin |
| a remunerarii | Protectiei | | sistem de |
| muncii. | Sociale | | salarizare |
| | | | orientat pe |
| | | | performanta in |
| | | | sfera publica. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| c) Legiferarea | - Ministerul | 30.09.1998 | - Protectia |
| regimului de | Muncii si | | muncitorilor |
| circulatie | Protectiei | | romani care |
| internationala a | Sociale | | lucreaza in |
| fortei de munca. | | | strainatate. |
| | | | - Armonizarea cu|
| | | | reglementarile |
| | | | europene. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| d) Legiferarea | - Ministerul | 30.06.1998 | - Abordare |
| autoritatii de | Muncii si | | generalista. |
| inspectie a muncii. | Protectiei | | - Stimularea |
| | Sociale | | investitiilor |
| | | | pentru |
| | | | ameliorarea |
| | | | conditiilor de |
| | | | munca. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 3. Reforma sistemului | | | |
| de asigurari. | | | |
| sociale | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| a) Elaborarea | - Ministerul | 30.09.1998 | - reechilibrare |
| pachetului de legi | Muncii si | | financiara a |
| privind PAG si/sau | Protectiei | | sistemului |
| capitalizate in | Sociale, | | - efect pozitiv |
| gestiune publica | - Consiliul | | asupra pietelor |
| si/sau privata. | Economic si | | de capital |
| | Social | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| b) Elaborarea | - Ministerul | | |
| pachetului de legi | Muncii si | | |
| privind asigurarea | Protectiei | | |
| la risc profesional | Sociale, | | |
| si accidente. | - Consiliul | | |
| | Economic si | | |
| | Social, | | |
| | - Secretariatul | | |
| | de Stat pentru | | |
| | Handicapati | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 4. a) Reforma | - Ministerul | 31.12.1998 |- adresabilitatea|
| sistemului de | Muncii si | | serviciilor; |
| Asistenta Sociala. | Protectiei | |- standarde
| | | Sociale, | |
ocupationale |
| | - Secretariatul | | pentru |
| | de Stat pentru | | serviciul de |
| | Handicapati, | | asistenta; |
| | - Departamentul | |- eligibilitatea |
| | pentru | | ONG pentru |
| | Protectia | | oferirea de |
| | Copilului, | | servicii |
| | - Ministerul | | sociale |
| | Sanatatii | | finantate |
| | | | public; |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| b) Initierea | - Ministerul | 31.12.1998 | - aspecte de |
| reformei | Muncii si | | reforma a |
| institutionale. | Protectiei | | administratiei |
| | Sociale, | | publice. |
| | - D.A.P.L., | | |
| | - Departamentul | | |
| | pentru | | |
| | Protectia | | |
| | Copilului, | | |
| | - Secretariatul | | |
| | de Stat pentru | | |
| | Handicapati, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Sanatatii | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educatiei | | |
| | Nationale | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 5. Promovarea legii | - Secretariatul | 31.05.1998 | |
| privind persoanele | de Stat pentru | | |
| cu handicap. | Handicapati | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 6. Elaborarea si | - Departamentul | 30.09.1998 | |
| promovarea Legii | pentru | | |
| privind regimul | Protectia | | |
| protectiei | Copilului | | |
| drepturilor | | | |
| copilului. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 7. Semnarea si | - Departamentul | 31.12.1998 | |
| pregatirea | pentru | | |
| ratificarii | Protectia | | |
| Conventiei | Copilului | | |
| Europene cu | | | |
| privire la | | | |
| exercitiul | | | |
| drepturilor | | | |
| copilului | | | |
| (Strasbourg 1996). | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
CAP. 4
POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI, CULTE SI MINORITATI
__________________________________________________________________________
| | | | |
| MASURI | RESPONSABILITATE | TERMEN | OBSERVATII |
|________________________|__________________|____________|_________________|
__________________________________________________________________________
| 1. Accelerarea | - Guvern prin | 30.06.1998 | Instaurarea |
| operationalizarii | ministere | | unui climat de |
| Consiliului | | | colaborare si |
| Economic si Social. | | | conlucrare |
| | | | capabil sa duca |
| | | | la adoptarea |
| | | | unui pact |
| | | | social. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 2. Elaborarea si | - Ministerul | 31.12.1998 | La elaborare se |
| promovarea legii | Justitiei | | va colabora cu |
| pentru infiintarea | | | organizatiile |
| si functionarea | | | neguvernamentale.
| asociatilor si | | | |
| fundatiilor. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 3. Elaborarea si | - Secretariatul | 31.12.1998 | a) Cu |
| promovarea Legii | de Stat pentru | | consultarea |
| cultelor si a Legii | Culte, | | cultelor |
| privind | - Ministerul | | religioase |
| inventarierea | Justitiei, | | recunoscute. |
| bunurilor imobile | - Departamentul | | b) Se vor avea |
| si a celor mobile | Minoritatilor | | in vedere |
| aferente lor, care | Nationale | | reglementarile |
| au apartinut | | | prevazute in |
| bisericilor in | | | Recomandarea nr.|
| vederea | | | 176 a Adunarii |
| reglementarii | | | Parlamentare a |
| situatiei lor | | | Consiliului |
| juridice. | | | Europei. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 4. Elaborarea si | - Departamentul | 31.12.1998 | |
| promovarea Legii | Minoritatilor | | |
| minoritatilor | Nationale, | | |
| nationale. | - Ministerul | | |
| | Justitiei | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 5. Elaborarea | - Departamentul | 31.12.1998 | |
| strategiei nationale| Minoritatilor | | |
| privind integrarea | Nationale | | |
| sociala a rromilor. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 6. Constituirea | Decizia Primului-| 30.06.1998 | |
| Consiliului | Ministru/Hotarare| | |
| Consultativ pentru | de Guvern | | |
| sectorul | | | |
| neguvernamental la | | | |
| nivel central si | | | |
| local. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 7. Salarizarea bugetara| - Ministerul | 01.09.1998 | De la 01.09.1998|
| a clerului. | Finantelor, | | se va salariza |
| | - Secretariatul | | clerul din |
| | de Stat pentru | | mediul rural |
| | Culte | | si de la |
| | | | 01.01.1999 |
| | | | si cel din |
| | | | mediul urban. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 8. Ratificarea unor | - Ministerul | 30.12.1998 | |
| conventii relevante | Afacerilor | | |
| semnate in 1997 | Externe, | | |
| privind cetatenia, | - Ministerul | | |
| crimele contra | Justitiei | | |
| umanitatii si de | | | |
| razboi, proceduri | | | |
| in fata Curtii | | | |
| Europene a | | | |
| Drepturilor Omului. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
CAP. 5
POLITICI PRIVIND CAPITALUL UMAN
__________________________________________________________________________
| | | | |
| MASURI | RESPONSABILITATE | TERMEN | OBSERVATII |
|________________________|__________________|____________|_________________|
__________________________________________________________________________
| 1. Reorganizarea | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| Directiilor | Sanatatii | | |
| Sanitare Judetene. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 2. Organizarea caselor | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| A.S.S. si | Sanatatii | | |
| monitorizarea | - Ministerul | | |
| aplicarii reformei | Finantelor | | |
| in acest domeniu. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 3. Promovarea Legii | - Ministerul | 30.06.1998 | - in lege se va |
| medicamentului. | Sanatatii si | | prevedea crearea|
| | - Ministerul | | unei autoritati |
| | Justitiei | | nationale in |
| | | | domeniul |
| | | | farmaceutic |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 4. Imbunatatirea | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| sistemului de | Sanatatii | | |
| omologare a | | | |
| echipamentelor | | | |
| medicale. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 5. Eliminarea | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| contradictiilor | Sanatatii, | | |
| legislative pentru | - Ministerul | | |
| corelarea | Justitiei, | | |
| invatamantului | - Ministerul | | |
| medical cu asistenta| Educatiei | | |
| medicala. | Nationale | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 6. Sustinerea retelelor| - Ministerul | permanent | |
| institutionale de | Sanatatii | | |
| realizare a | | | |
| programului national| | | |
| de sanatate. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 7. Publicarea si | - Ministerul | 01.08.1998 | |
| difuzarea "Cartii | Educatiei | |
|
| albe" a reformei | Nationale si | |
|
| educatiei. | - I.S.E. | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 8. Reforma curriculara:| - Ministerul | 01.07.1998 | |
| plan, programe, | Educatiei | | |
| manuale, evaluare. | Nationale | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 9. Initierea crearii | - Ministerul | permanent | |
| cadrului | Educatiei | | |
| institutional | Nationale | | |
| adecvat cu | | | |
| implicarea | | | |
| societatii civile | | | |
| in domeniu | | | |
| educational. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 10. Sustinerea Legii | - Ministerul | 31.05.1998 | Conform |
| pentru aprobarea | Educatiei | | Protocolului |
| Ordonantei de | Nationale | | semnat anterior |
| Urgenta a | | | de catre |
| Guvernului nr. | | | partenerii de |
| 36/1997 si a | | | coalitie si |
| Normelor de | | | intelegerilor
| | aplicare a | | |
dintre acestia. |
| acesteia, inclusiv | | | |
| a celor privitoare | | | |
| la crearea cadrului| | | |
| institutional | | | |
| adecvat, Statutul | | | |
| personalului | | | |
| didactic - 1997 din| | | |
| perspectiva | | | |
| reformei | | | |
| invatamantului | | | |
| preuniversitar. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 11. Elaborarea si | - Ministerul | 01.09.1998 | |
| experimentarea unui| Educatiei | | |
| nou model national | Nationale | | |
| de inspectie. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 12. Identificarea | - Ministerul | 30.05.1998 | |
| resurselor | Educatiei | | |
| extrabugetare care | Nationale | | |
| pot fi atrase de | | | |
| universitati. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 13. a) Actiuni privind | - Ministerul | permanent | |
| semnarea de | Educatiei | | |
| conventii | Nationale | | |
| bilaterale in | | | |
| domeniul | | | |
| recunoasterii | | | |
| diplomelor. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| b) Asigurarea | | 30.10.1998 | |
| cadrului legislativ| | | |
| institutional in | | | |
| domeniul | | | |
| recunoasterii | | | |
| actelor de studii | | | |
| superioare | | | |
| efectuate in alte | | | |
| tari. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 14. Dezvoltarea | - Ministerul | permanent | a) Conectarea |
| bibliotecilor | Educatiei | | unitatilor de |
| scolare si dotarea | Nationale | | invatamant la |
| cu tehnica | | | "magistralele
|
| informatica a | | |
informationale".|
| scolilor. | | | b) Stimularea |
| | | | productiei |
| | | | autohtone de |
| | | | soft educational.
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 15. Legea privind | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| protectia | Culturii | | |
| patrimoniului | | | |
| cultural mobil. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 16. Legea privind | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| protectia | Culturii | | |
| monumentelor | | | |
| istorice. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 17. Legea bibliotecilor| - Ministerul | 31.12.1998 | |
| publice. | Culturii | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 18. Legea muzeelor si | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| colectiilor | Culturii | | |
| publice. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 19. Modificarea Legii | - Ministerul | 30.11.1998 | |
| Arhivelor | Culturii, | | |
| Nationale. | - Ministerul | | |
| | de Interne, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justitiei | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 20. Adoptarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| statutului juridic | Culturii | | |
| al artistului si | | | |
| al omului de | | | |
| creatie. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 21. Infiintarea Arhivei| - Ministerul | 30.06.1998 | |
| Nationale de Filme,| Culturii | | |
| ca institutie | | | |
| publica. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 22. Reorganizarea | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| institutiei publice| Culturii | | |
| Casa de Presa si | | | |
| Editura "Cultura | | |
|
| Nationala" in | | |
|
| societate | | | |
| comerciala. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 23. Reorganizarea unor | - Ministerul | 31.07.1998 | |
| institutii publice | Culturii | | |
| de cultura de | | | |
| interes national, | | | |
| aflate in | | | |
| subordinea | | | |
| Ministerului | | | |
| Culturii. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 24. Continuarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| procesului de | Culturii, | | |
| informatizare a | - Biblioteca | | |
| Bibliotecii | Nationala | | |
| Nationale. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 25. Finalizarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| procesului de | Culturii, | | |
| reorganizare si | - Ministerul | | |
| transformarea in | Privatizarii | | |
| societati | | | |
| comerciale a | | | |
| editurilor care | | | |
| sunt institutii | | | |
| publice aflate in | | | |
| subordinea | | | |
| Ministerului | | | |
| Culturii. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 26. Continuarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| lucrarilor de | Culturii, | | |
| cercetare, | - O.N.P., | | |
| proiectare, | - D.A.P.L. | | |
| consolidare, | | | |
| restaurare si | | | |
| punere in valoare | | | |
| la obiectivele | | | |
| monumente istorice.| | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 27. Promovarea unui | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| parteneriat activ | Culturii | | |
| cu structuri ale | | | |
| societatii civile | | | |
| si autoritati | | | |
| publice locale | | | |
| pentru realizarea | | | |
| programelor si | | | |
| proiectelor | | | |
| culturale. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 28. Lansarea | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| programului de | Culturii | | |
| evaluare a | | | |
| politicii culturale| | | |
| nationale, inclusiv| | | |
| in agenda | | | |
| Consiliului | | | |
| Europei. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 29. Adoptarea Planului | - Ministerul | 30.12.1998 | |
| National de | Stiintei si | | |
| Cercetare - | Tehnologiei, | | |
| Dezvoltare si | - Ministerul | | |
| Inovare; lansarea | Industriei si | | |
| prioritara a unor | Comertului | | |
| programe pilot de | - Ministerele | | |
| cercetare- | Economice | | |
| dezvoltare si de | | | |
| stimulare a | | | |
| inovarii. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 30. Definitivarea si | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| promovarea | Tineretului si | | |
| programului | Sportului | | |
| national pentru | | | |
| sustinerea | | | |
| activitatilor | | | |
| sportive de masa. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 31. Perfectionarea | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| cadrului legislativ| Tineretului si | | |
| pentru infiintarea,| Sportului | | |
| organizarea si | | | |
| functionarea | | | |
| structurilor | | | |
| asociative de si | | | |
| pentru tineret. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 32. Promovarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| programului | Tineretului si | | |
| national pentru | Sportului, | | |
| prevenirea | - Departamentul | | |
| excluderii sociale | pentru | | |
| a copiilor si | Protectia | | |
| tinerilor. | Copilului | | |
| | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
CAP. 6
POLITICI DE REFORMA A ADMINISTRATIEI PUBLICE
__________________________________________________________________________
| | | | |
| MASURI | RESPONSABILITATE | TERMEN | OBSERVATII |
|________________________|__________________|____________|_________________|
__________________________________________________________________________
| 1. Elaborarea | - Consiliul | 01.09.1998 | |
| proiectelor de lege | pentru Reforma,| | |
| privind organizarea | - Secretariatul | | |
| Guvernului, | General al | | |
| ministerelor si a | Guvernului, | | |
| institutiilor | - Ministerul | | |
| subordonate | Justitiei si | | |
| Guvernului. | celelalte | | |
| | ministere | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 2. Definirea functiei | - Ministerul | 01.09.1998 | |
| politice, publice si| Justitiei | | |
| administrative; | | | |
| finalizarea si | | | |
| sustinerea | | | |
| adoptarii legilor | | | |
| privind raspunderea | | | |
| ministeriala si | | | |
| Statutul | | | |
| functionarului | | | |
| public. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 3. Sustinerea adoptarii| - Ministrul | 01.09.1998 | |
| in regim de urgenta | pentru | | |
| a modificarilor | relatia cu | | |
| Legii administratiei| Parlamentul, | | |
| publice locale | - D.A.P.L. | | |
| (Ordonanta de | | | |
| urgenta a | | | |
| Guvernului | | | |
| nr. 22/1997). | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 4. Completarea cadrului| - D.A.P.L., | 01.09.1998 | |
| legislativ pentru | - Ministerul | | |
| continuarea reformei| Finantelor, | | |
| administratiei | - Consiliul | | |
| publice locale, | pentru Reforma,| | |
| consolidarea | - Ministerul | | |
| descentralizarii si | Justitiei si | | |
| autonomiei locale | - Ministerele | | |
| administrative | interesate | | |
| sustinute financiar | | | |
| prin elaborarea si | | | |
| promovarea | | | |
| proiectelor | | | |
| legislative: | | | |
| - Legea finantelor | | | |
| publice locale; | | | |
| - Legea proprietatii| | | |
| publice si regimul | | | |
| juridic al acesteia;| | | |
| - Legea | | | |
| concesionarii; | | | |
| - Legea | | | |
| referendumului. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 5. Armonizarea | - Departamentul | 01.09.1998 | |
| legislatiei interne | pentru | | |
| in domeniul | Minoritati | | |
| administratiei | Nationale, | | |
| publice locale | - D.A.P.L. | | |
| cu prevederile | | | |
| Cartei europene a | | | |
| limbilor minoritare | | | |
| si regionale, ale | | | |
| Conventiei cadru | | | |
| privind protectia | | | |
| minoritatilor | | | |
| nationale si ale | | | |
| celorlalte | | | |
| norme europene. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 6. Initierea de | - D.A.P.L. si | 01.09.1998 | Cu transferarea |
| modificari la Legea | - Ministere | | resurselor |
| invatamantului, | implicate | | aferente. |
| Legea sanatatii si | | | |
| Legea de organizare | | | |
| si functionare a | | | |
| politiei pentru | | | |
| descentralizarea | | | |
| unor activitati si | | | |
| responsabilitati la | | | |
| nivelul | | | |
| administratiei | | | |
| publice locale. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 7. Reducerea | - Guvernul | 31.12.1998 | |
| personalului bugetar| | | |
| din administratie | | | |
| cu cca. 10% . | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 8. Reorganizarea | - D.A.P.L., | 30.09.1998 | |
| centrelor | - Ministerul | | |
| teritoriale de | Muncii si | | |
| formare si instruire| Protectiei | | |
| a functionarilor | Sociale | | |
| publici. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 9. Elaborarea | - D.A.P.L. | 30.09.1998 | |
| programelor de | | | |
| formare si instruire| | | |
| pentru prefecti, | | | |
| subprefecti, | | | |
| secretari generali | | | |
| ai prefecturilor, | | | |
| secretari ai | | | |
| Consiliilor | | | |
| judetene, secretari | | | |
| ai primariilor in | | | |
| colaborare cu | | | |
| centrele teritoriale| | | |
| de perfectionare a | | | |
| functionarilor | | | |
| publici. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 10. Crearea cadrului | - Comisia | 31.12.1998 | - registrul |
| normativ si | Nationala de | | permanent al |
| institutional | Informatica, | | populatiei |
| pentru realizarea | - Ministerul | | administrat de |
| infrastructurii | Comunicatiilor,| | catre Oficiile |
| nationale | - D.A.P.L., | | de Stare Civila |
| informationale. | - ONCGC | | din primarii; |
| | | | - dezvoltarea |
| | | | sistemului |
| | | | geografic de |
| | | | referinta; |
| | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
CAP. 7
POLITICI PRIVIND JUSTITIA SI SIGURANTA CETATEANULUI
__________________________________________________________________________
| MASURI | RESPONSABILITATE | TERMEN | OBSERVATII |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 1. Corelarea in | - Departamentul | permanent | |
| continuare a | Integrarii | | |
| legislatiei interne | Europene, | | |
| cu cea din Uniunea | - Ministerul | | |
| Europeana. | Justitiei si | | |
| | - Ministerele | | |
| | interesate | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 2. Continuarea | - Partea | permanent | |
| procesului de | semnatara, | | |
| ratificare a | - Ministerul | | |
| acordurilor | Justitiei, | | |
| internationale la | - Ministerul | | |
| care Romania este | Afacerilor | | |
| parte semnatara si | Externe | | |
| integrarea acestora | | | |
| in legislatia | | | |
| interna. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 3. Cadrul legislativ | - Ministerul | 31.12.1998 | Proiectele de |
| privind restituirea | Justitiei | | lege vor fi |
| in natura a unor | | | promovate |
| imobile preluate de | | | simultan. |
| stat dupa 6 martie | | | Totodata se vor |
| 1945, sau acolo unde| | | identifica |
| nu mai este posibil | | | posibilitatile |
| prin justa | | | reglementarii |
| despagubire, conform| | | situatiei |
| Rezolutiei 1123/ | | | juridice a |
| 24.04.1997 a | | | bunurilor |
| Adunarii | | | preluate de la |
| Parlamentare a | | | persoanele |
| Consiliului Europei | | | juridice. |
| si cu garantii | | | |
| privind masuri reale| | | |
| pentru protectia | | | |
| chiriasilor. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 4. Elaborarea si | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| promovarea Legii | Justitiei | | |
| pentru modernizarea | | | |
| si completarea | | | |
| Codului Penal. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 5. Elaborarea unui act | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| normativ privind | Justitiei | | |
| reglementarea | | | |
| organizatorica si | | | |
| de autorizare pentru| | | |
| crearea unui corp | | | |
| privat de executori | | | |
| judecatoresti. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 6. Largirea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| atributiilor | Justitiei | | |
| lichidatorilor | | | |
| specializati prin | | | |
| preluarea unora | | | |
| dintre acelea care | | | |
| sunt in sarcina | | | |
| institutiei | | | |
| judecatorului | | | |
| sindic. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 7. Modificarea Codului | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| de procedura civila.| Justitiei | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 8. Elaborarea si | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| promovarea unei noi | Justitiei | | |
| legi privind | | | |
| executarea | | | |
| pedepselor. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 9. Elaborarea si | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| promovarea Legii | Justitiei | | |
| privind inlocuirea | | | |
| sanctiunii | | | |
| inchisorii | | | |
| contraventionale cu | | | |
| obligarea | | | |
| contravenientilor la| | | |
| prestarea unei | | | |
| activitati in | | | |
| folosul comunitatii.| | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 10. Elaborarea si | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| promovarea | Justitiei | | |
| proiectelor de lege| | | |
| privind: | | | |
| a) Organizarea | | | |
| activitatii de | | | |
| expertiza tehnica- | | | |
| judiciara. | | | |
|________________________| | | |
| b) Exercitarea | | | |
| profesiilor | | | |
| liberale. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 11. Elaborarea si | - Ministerul | | |
| promovarea Legii | Justitiei | | |
| pentru modificarea | | | |
| si completarea | | | |
| Legii nr. 29/1990 | | | |
| privind | | | |
| contenciosul | | | |
| administrativ. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 12. Elaborarea si | - Ministerul | 30.09.1998 | |
| promovarea Legii | Justitiei | | |
| pentru modificarea | | | |
| si completarea | | | |
| Codului de | | | |
| procedura penala. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 13. Modificarea Legii | - Ministerul | | Desfiintarea |
| Curtii Supreme de | Justitiei | | Sectiei militare|
| Justitie si a Legii| | | a Curtii Supreme|
| instantelor | | | de Justitie si |
| militare. | | | corelarea cu |
| | | | Legea privind |
| | | | organizarea |
| | | | judecatoreasca. |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 14. Initierea si | - Ministerul de | | |
| punerea in aplicare| Interne | | |
| a procesului de | | | |
| demilitarizare a | | | |
| unor structuri ale | | | |
| Ministerului de | | | |
| Interne si | | | |
| indeosebi a | | | |
| Politiei Romane. In| | | |
| acest sens vor fi | | | |
| definitivate si | | | |
| inaintate | | | |
| Guvernului | | | |
| proiectele de legi | | | |
| privind: | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| a) statutul | | 30.09.1998 | |
| politistului | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) modificarea | | 30.09.1998 | |
| Legii privind | | | |
| organizarea si | | | |
| functionarea | | | |
| Politiei Romane | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 15. Continuarea | - Ministerul de | | |
| actiunii de | Interne | | |
| reorganizare si | | | |
| restructurare a | | | |
| ministerului, prin:| | | |
|________________________|__________________|____________| |
| a) elaborarea | | 30.09.1998 | |
| variantelor de | | | |
| transformare a | | | |
| Comandamentului | | | |
| Trupelor de | | | |
| Jandarmi, in | | | |
| Jandarmeria Romana.| | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) reorganizarea | | 30.09.1998 | |
| Comandamentului | | | |
| National al | | | |
| Granicerilor, | | | |
| reducerea | | | |
| personalului | | | |
| neoperativ si | | | |
| cresterea numarului| | | |
| elementelor de | | | |
| dispozitiv pe | | | |
| frontiera. | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| c) constituirea de | | 31.12.1998 | |
| structuri | | | |
| specializate in | | | |
| domeniile noi de | | | |
| manifestare a | | | |
| criminalitatii | | | |
| economico- | | | |
| financiare (jocuri | | | |
| de noroc etc.) si | | | |
| a unor subunitati | | | |
| de interventie | | | |
| operativa. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| d) completarea | | 31.12.1998 | |
| structurilor de | | | |
| comanda din | | | |
| Jandarmeria Romana,| | | |
| cu compartimente de| | | |
| specialisti in paza| | | |
| aeroporturi, | | | |
| antiterorism | | | |
| si constituirea | | | |
| Brigazii de Paza | | | |
| Aeroporturi, dupa | | | |
| preluarea misiunii | | | |
| de la Ministerul | | | |
| Apararii Nationale.| | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 16. Elaborarea, | - Ministerul de | 30.09.1998 | |
| actualizarea sau | Interne | | |
| modificarea | | | |
| legislatiei | | | |
| specifice, cu | | | |
| accent pe: | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| a) Legea privind | | | |
| siguranta | | | |
| cetateanului. | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| b) Legea privind | | 31.12.1998 | |
| frontiera de stat | | | |
| a Romaniei. | | | |
|________________________|__________________|____________| |
| c) Legea privind | | 31.12.1998 | |
| organizarea si | | | |
| functionarea | | | |
| Corpului | | | |
| Pompierilor | | | |
| Militari. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
CAP. 8
POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE NATIONALA
__________________________________________________________________________
| MASURI | RESPONSABILITATE | TERMEN | OBSERVATII |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 1. Definitivarea | - Ministerul | 30.06.1998 | |
| doctrinei militare. | Apararii | | |
| | Nationale in | | |
| | colaborare cu: | | |
| | - Consiliul | | |
| | Suprem de | | |
| | Aparare a Tarii| | |
| | - Partide | | |
| | politice | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 2. Dimensionarea | - Ministerul | 31.12.1998 | |
| capacitatii de | Apararii | | |
| aparare necesara | Nationale in | | |
| (personal si tehnica| colaborare cu: | | |
| de lupta). | - Consiliul | | |
| | Suprem de | | |
| | Aparare a | | |
| | Tarii, | | |
| | - Partide | | |
| | politice | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 3. Revederea si | - Consiliul | permanent | |
| actualizarea | Suprem de | | |
| programelor de | Aparare a | | |
| activitate interna | Tarii, | | |
| si externa | - Ministerul | | |
| premergatoare | Apararii | | |
| aderarii la NATO. | Nationale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Afacerilor | | |
| | Externe, | | |
| | - Ministere | | |
| | interesate | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 4. Revizuirea unor legi| - Consiliul | permanent | |
| emise anterior | Suprem de | | |
| adoptarii | Aparare a | | |
| Constitutiei (Legea | Tarii, | | |
| privind siguranta | - Ministerul | | |
| nationala, Legea de | Apararii | | |
| infiintare si | Nationale, | | |
| organizare a | - Ministerul | | |
| Consiliului Suprem | Afacerilor | | |
| de Aparare a Tarii, | Externe, | | |
| Legea de infiintare | - Ministere | | |
| si functionare a | interesate | | |
| SRI, Legea de | | | |
| organizare si | | | |
| functionare a | | | |
| Ministerului | | | |
| Apararii Nationale, | | | |
| Legea secretului de | | | |
| stat) si adaptarea | | | |
| lor la noile | | | |
| realitati. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|
| 5. Completarea cadrului| - Consiliul | permanent | |
| legislativ, prin | Suprem de | | |
| elaborarea altor | Aparare a | | |
| legi necesare in | Tarii, | | |
| acest domeniu (Legea| - Ministerul | | |
| starii de asediu si | Apararii | | |
| starii de urgenta, | Nationale, | | |
| Legea planificarii | - Ministerul | | |
| apararii), adaptate | Afacerilor | | |
| legislatiei | Externe, | | |
| comunitare, precum | - Ministere | | |
| si prin adoptarea | interesate | | |
| Cartii Albe a | | | |
| Securitatii | | | |
| Nationale, | | | |
| Strategiei de | | | |
| securitate nationala| | | |
| a Romaniei si a | | | |
| Strategiei Militare | | | |
| a Romaniei. | | | |
|________________________|__________________|____________|_________________|