HOTARARE   Nr. 645 din  7 iulie 2005

pentru aprobarea Strategiei nationale a Romaniei privind schimbarile climatice - 2005 - 2007

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 670 din 27 iulie 2005

    In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    ARTICOL UNIC
    Se aproba Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice - 2005 - 2007 (SNSC), prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

                  PRIM-MINISTRU
             CALIN POPESCU-TARICEANU

                       Contrasemneaza:
                       p. Ministrul mediului
                       si gospodaririi apelor,
                       Attila Korodi,
                       secretar de stat

                       Ministrul economiei si comertului,
                       Codrut Ioan Seres

                       Ministrul administratiei si internelor,
                       Vasile Blaga

                       Ministrul agriculturii, padurilor
                       si dezvoltarii rurale,
                       Gheorghe Flutur

                       Ministrul finantelor publice,
                       Ionel Popescu

    ANEXA 1*)

    *) Anexa este reprodusa in facsimil.

                      STRATEGIA NATIONALA A ROMANIEI
                      privind schimbarile climatice
                             - 2005 - 2007 -

    Cuvant inainte

    Schimbarile climatice reprezinta una dintre provocarile majore ale secolului nostru - un domeniu complex in care trebuie sa ne imbunatatim cunoasterea si intelegerea, pentru a lua masuri imediate si corecte in vederea abordarii eficiente, din punct de vedere al costurilor, a provocarilor din domeniul schimbarilor climatice, respectand principiul precautiei.
    Schimbarile climatice ne afecteaza pe toti atat la nivel global, cat si la nivel national. Recent, am observat cu totii o frecventa crescuta a inundatiilor in partea de sud a Romaniei. Chiar daca acestea sunt sau nu rezultatul direct al schimbarilor climatice, ele ne ofera totusi un indiciu asupra posibilelor efecte viitoare ale schimbarilor climatice asupra comunitatilor locale.
    Prin aceasta strategie, Romania face primii pasi catre implementarea unei actiuni nationale, unitare, concertate si indreptate atat spre limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera, cat si asupra efectelor potentiale ale schimbarilor climatice, care vor aparea indiferent de activitatile de limitare a emisiilor.
    Guvernul Romaniei doreste sa inceapa discutiile privind cerintele viitoare pentru Romania in acest domeniu, rezultate din integrarea noastra in UE, cat si din angajamentele noastre internationale asumate in baza UNFCCC si a Protocolului de la Kyoto, pentru a pregati cea mai buna abordare nationala a schimbarilor climatice pe termen scurt, mediu si lung.
    Prezenta Strategie nationala a Romaniei privind schimbarile climatice (SNSC) reprezinta primul pas. Va fi urmata spre sfarsitul acestui an de Planul national de actiune pentru schimbari climatice (PNASC), care va stabili prioritatile de actiune necesare pentru implementarea strategiei, la toate nivelurile. Provocarea de a raspunde la efectele schimbarilor climatice nu se va opri aici. Actiunile internationale si europene viitoare in aceasta directie vor trasa noi cerinte pentru Romania si vor solicita politici si masuri inovatoare in anii urmatori. Prin implementarea imediata a unor actiuni de reducere a intensitatii carbonului in economie si prin pregatirea adaptarii la efectele inevitabile ale schimbarilor climatice, vom fi capabili sa realizam cele mai bune conditii pentru participarea Romaniei la acest proces. Industria Romaniei a inceput sa ia in serios aceasta problema, iar abordarea schimbarilor climatice va oferi companiilor oportunitati comerciale noi.
    In mod normal ar trebui sa avem cu totii responsabilitati in acest domeniu in urmatorii ani. Guvernul, mediul de afaceri si industria, ONG-urile, institutele de cercetare, autoritatile locale si consumatorii individuali, precum si toti cetatenii vor trebui sa participe la aceste activitati. Ca o concluzie, trebuie mentionat faptul ca o importanta preocupare a Guvernului Romaniei prin aceasta strategie este sa imbunatateasca capacitatea factorilor implicati la toate nivelurile si sa asigure accesul la informatie si participarea publicului la luarea deciziilor.
    Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor doreste sa multumeasca Agentiei Daneze pentru Protectia Mediului pentru sprijinul financiar acordat si, totodata, consultantilor tehnici internationali, care au lucrat la elaborarea acestei strategii.

                              Sulfina BARBU,
                 Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor

    CAP. 1
    Introducere

    Strategia nationala privind schimbarile climatice 2005 - 2007
    Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice (SNSC) defineste politicile Romaniei privind respectarea obligatiilor internationale prevazute de Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC) si de Protocolul de la Kyoto precum si prioritatile nationale ale Romaniei in domeniul schimbarilor climatice.
    SNSC prezinta, de asemenea, beneficiile de mediu si economice pentru Romania privind participarea la implementarea mecanismelor flexibile stabilite prin Protocolul de la Kyoto si anume Implementarea in Comun (JI) si Comercializarea Internationala a Emisiilor (IET).
    Strategia stabileste si abordarea principiala a Romaniei privind implementarea activitatilor in domeniul schimbarilor climatice necesare in vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si pentru participarea la Schema de Comert cu Emisii a Uniunii Europene (ETS UE).
    SNSC a fost elaborata sub responsabilitatea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) in stransa colaborare cu alte ministere, prin intermediul Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice (CNSC). SNSC va reprezenta cadrul pentru implementarea politicilor Romaniei in domeniul schimbarilor climatice in perioada 2005 - 2007.
    Glosarul SNCS este prevazut in anexa A a prezentei strategii.

    Planul national de actiune privind schimbarile climatice
    Planul national de actiune privind schimbarile climatice (PNASC) va dezvolta in continuare politicile individuale si masurile concrete ce vor fi elaborate si implementate pe baza SNSC.

    Perioada de aplicare a SNSC
 ______________________________________________________________________________
|   ______________________________________________________ __________________  |
|  | Implementarea Strategiei si a Planului de Actiune    |                  | |
|  |______________________________________________________|__________________| |
|                                                                              |
|              Faza de planificare              Actualizarea Strategiei        |
|              a actiunilor                     si a Planului de Actiune       |
|               ______|_______                    ________|_______             |
|              |              |                  |                |            |
| |------------*--------------*-|----------|----------------------*-|--------| |
|            2005             |    2006         2007              |    2008    |
|              |              |                                   |            |
|  Aprobarea   |  Aprobarea   |              Aprobarea Strategiei |            |
|  Strategiei _|  Planului   _|              si a Planului de    _|            |
|                 de Actiune                 Actiune actualizate               |
|                                                                              |
|______________________________________________________________________________|

    Durata de aplicare a strategiei si a obiectivelor specifice prezentate in aceasta acopera perioada de timp pana la sfarsitul anului 2007. Politicile si activitatile mentionate, care vor fi detaliate in cadrul PNASC, se vor desfasura in aceeasi perioada de timp. O perspectiva pe termen lung a fost luata in considerare in evaluarea impactului SNSC, respectiv, pana in 2012, la sfarsitul primei perioade de angajament prevazute de Protocolul de la Kyoto. Aceasta perioada relativ scurta de timp a fost luata in considerare avand in vedere ca schimbarile rapide ale situatiei economice nationale si ale cadrului international in domeniul schimbarilor climatice, vor necesita actualizarea SNSC pana in 2008, tinand seama si de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

    Prezentarea continutului SNSC
    Capitolul 2 introduce obiectivul general ale SNSC. Acesta este detaliat in mai multe obiective specifice privind diferitele aspecte ale domeniului schimbarilor climatice. Urmatoarele capitole ale SNSC se refera la activitatile necesare indeplinirii obiectivelor specifice.
    Capitolul 3 prezinta informatiile generale de baza privind UNFCCC, Protocolul de la Kyoto, politica Uniunii Europene in domeniu si pozitia actuala a Romaniei.
    Capitolul 4 exemplifica actiunile intreprinse in vederea estimarii emisiilor de GHG in Romania si progresele inregistrate in atingerea obiectivului de reducere a emisiilor prevazut de Protocolul de la Kyoto.
    Capitolul 5 se adreseaza vulnerabilitatii Romaniei la efectele schimbarilor climatice si abordarilor privind masurile de adaptare la aceste efecte.
    Capitolul 6 stabileste cadrul institutional, juridic si de politici pentru implementarea SNSC.
    Capitolul 7 detaliaza angajamentele prevazute de UNFCCC si Protocolul de la Kyoto.
    Capitolul 8 prezinta actiunile necesare implementarii Directivei Uniunii Europene 2003/87/CE ce stabileste o schema pentru comercializarea permiselor de emisii de GHG.
    Capitolul 9 identifica prioritatile privind actiunile si masurile necesare reducerii intensitatii carbonului in economia Romaniei.
    Capitolul 10 descrie activitatile necesare includerii aspectelor privind schimbarile climatice in educatie si cercetare, si cresterii nivelului de constientizare si de participare a publicului in luarea deciziilor referitoare la schimbari climatice in Romania.
    Capitolul 11 prezinta o estimare generala a resurselor necesare implementarii SNSC si descrie procesul elaborarii PNASC.

    CAP. 2
    Obiectivele Strategiei

    2.1 Obiectivul general

    Romania a ratificat UNFCCC prin Legea nr. 24/1994 si Protocolul de la Kyoto la UNFCCC prin Legea nr. 3/2001. Prin semnarea si ratificarea UNFCCC si a Protocolului de la Kyoto la UNFCCC si prin adoptarea obiectivului de reducere a emisiilor de GHG, Romania si-a manifestat clar preocuparea privind schimbarile climatice globale si angajamentul politic privind indeplinirea obligatiilor asumate in baza Conventiei.
    Obiectivul general al SNSC se concentreaza pe doua directii:
    1. Asigurarea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in baza UNFCCC si a Protocolului de la Kyoto si, totodata, a obligatiilor privind schimbarile climatice asumate prin integrarea in Uniunea Europeana.
    2. Elaborarea si implementarea obiectivelor si activitatilor voluntare ale Romaniei privind adaptarea la impactul schimbarilor climatice, reducerea intensitatii carbonului in economia Romaniei si utilizarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto, pentru cresterea competitivitatii economiei romanesti.

    2.2 Obiective specifice

    Pentru a indeplini obiectivul general si tinand seama de aspectele identificate in sectiunea precedenta, Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice prevede urmatoarele obiective specifice. Activitatile necesare realizarii acestor obiective sunt prezentate pe larg in capitolele care urmeaza:
    1. Sa indeplineasca angajamentul privind nivelul emisiilor nationale de GHG din Romania prevazut de Protocolul de la Kyoto. Capitolul 4 prevede faptul ca nu sunt necesare activitati suplimentare in Romania pentru atingerea acestui obiectiv specific.
    2. Sa limiteze costurile economice, de mediu si sociale pe termen lung a efectelor schimbarilor climatice in Romania (Capitolul 5).
    3. Sa stabileasca un cadru institutional, juridic si de politici, care sa permita dezvoltarea si implementarea actiunilor si masurilor in domeniul schimbarilor climatice (Capitolul 6).
    4. Sa implementeze un sistem national de estimare a emisiilor si sechestrarilor de GHG in conformitate cu cerintele UNFCCC si UE (Capitolul 7).
    5. Sa participe la aplicarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto (JI si IET) avand in vedere maximizarea beneficiilor pentru economia si mediul din Romania in conformitate cu reglementarile UNFCCC si UE, avand, totodata, un cadru national institutional, juridic si de politici stabil si transparent (Capitolul 7).
    6. Sa pregateasca pozitia oficiala a Romaniei privind politicile si reglementarile viitoare internationale in domeniul schimbarilor climatice dupa anul 2012 (Capitolul 7).
    7. Sa transpuna si sa implementeze Directivele UE privind stabilirea unei scheme de comercializare a permiselor de emisii de GHG in cadrul Comunitatii pentru a permite inceperea comercializarii permiselor la 1 ianuarie 2007 (Capitolul 8).
    8. Sa continue sa implementeze actiunile si masurile nationale existente pentru reducerea intensitatii carbonului in economia Romaniei in stransa concordanta cu acquis-ul comunitar al UE (Capitolul 9).
    9. Sa includa aspecte privind schimbarile climatice in educatie si cercetare, si sa mareasca gradul de constientizare si de participare a publicului in luarea deciziilor referitoare la schimbari climatice in Romania (Capitolul 10).
    10. Sa elaboreze Planul national de actiune privind schimbarile climatice, care va include actiuni si masuri specifice ce vor fi implementate in baza SNSC, sa monitorizeze progresul implementarii acestora si sa actualizeze SNSC si PNASC (Capitolul 11).

    CAP. 3
    Schimbari Climatice: o preocupare globala si nationala

    Efectele adverse ale schimbarilor climatice induse de om se afla pe agenda politica internationala de peste un deceniu. Capitolul de fata prezinta aceste preocupari globale si actiunile internationale realizate in domeniul schimbarilor climatice.

    3.1 Cauzele si efectele schimbarilor climatice

    Schimbarile climatice sunt cauzate in mod direct sau indirect de activitatile umane care determina schimbarea compozitiei atmosferei globale si care se adauga la variabilitatea naturala a climei observate pe o perioada de timp comparabila. Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC) a prezentat de-a lungul timpului dovezi stiintifice relevante in acest domeniu. Variabilitatea climei se refera la variatiile starii medii si la alte elemente (cum ar fi devierile standard, aparitia extremelor etc.) privind clima, pe toate scarile temporale si spatiale, mai presus de evenimentele meteorologice individuale. Variabilitatea se poate datora unor procese naturale interne in cadrul sistemului climatic (variabilitate interna) sau unor variatii externe naturale sau antropice (variabilitate externa).
    Majoritatea comunitatii stiintifice a lumii este de acord ca pot fi deja observate schimbari climatice determinate de activitatile antropice ce produc emisii de GHG (gazele cu efect de sera prevazute de Protocolul de la Kyoto sunt: CO2, CH4, N2O, HFC-uri, PFC-uri si SF6). Efectele sunt vizibile, mai ales prin cresterea temperaturii medii globale cu 0,6 +/- 0,2 grade C de la momentul cand a inceput sa fie monitorizata (anul 1860). Alti indicatori care evidentiaza schimbarile climatice sunt topirea accelerata a ghetarilor in timpul verii si o crestere cu 10 - 20 cm a nivelului marii in secolul al XX-lea.
    Desi aceste fenomene pot parea nesemnificative la prima vedere, efectele lor asupra vietii cotidiene pot deveni extrem de grave. Se considera ca schimbarile climatice vor determina o continuare a cresterii nivelului marii care va pune in pericol zonele de coasta de pe glob prin eroziune si inundatii. Ele vor determina, de asemenea, intensificarea frecventei aparitiei evenimentelor meteorologice extreme si modificarea modelelor precipitatiilor la scara globala, ducand la inundatii si secete. Mai mult, datorita schimbarii conditiilor meteorologice, pot aparea modificari ale ecosistemelor locale, si chiar ciclurile globale ale apei pot fi tulburate.
    Pentru Romania, efectele schimbarilor climatice asupra agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor si asezarilor umane reprezinta o preocupare tot mai insemnata. Aspectele privind efectele schimbarilor climatice sunt prezentate detaliat in Capitolul 5.

    3.2 Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice

    In 1992 liderii mondiali si expertii de mediu din peste 200 de tari s-au reunit la Summit-ul Pamantului de la Rio de Janeiro pentru a incerca sa raspunda crizelor globale de mediu. S-a convenit astfel adoptarea Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), care stabileste cadrul general al actiunilor interguvernamentale de raspuns la provocarea reprezentata de schimbarile climatice. Cu acest prilej a fost recunoscut faptul ca sistemul climatic este o resursa comuna a omenirii a carui stabilitate poate fi afectata de emisiile antropice de dioxid de carbon si alte gaze cu efect de sera.
    Obiectivul principal al UNFCCC este: "realizarea stabilizarii concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa previna perturbarea antropica periculoasa a sistemului climatic. Acest nivel va trebui realizat intr-un interval de timp suficient, care sa permita ecosistemelor sa se adapteze in mod natural la schimbarile climatice, astfel incat productia alimentara sa nu fie amenintata, iar dezvoltarea economica sa se poata desfasura intr-o maniera durabila."
    Romania a ratificat UNFCCC prin Legea nr. 24/1994 manifestandu-si in mod clar preocuparea fata de schimbarile climatice la nivel mondial si vointa politica de a indeplini angajamentele ce deriva din aceasta conventie.

    3.3 Protocolul de la Kyoto la UNFCCC

    Cea de-a treia Conferinta a Partilor ce s-a desfasurat in decembrie 1997 la Kyoto, in Japonia, a reprezentat un nou pas inainte in problema schimbarilor climatice globale. Dovezile stiintifice aparute dupa adoptarea UNFCCC au indicat necesitatea unor masuri mai stringente de reducere a GHG. S-a cerut Partilor la Conventie sa-si asume angajamente mai puternice decat stabilizarea emisiilor de GHG (conform UNFCCC) si sa limiteze sau sa reduca emisiile de GHG in prima perioada de angajament (2008 - 2012) cu o cota negociata. Romania a semnat Protocolul de la Kyoto in 1999 fiind apoi prima Parte aflata pe Anexa I a UNFCCC care l-a ratificat in ianuarie 2001 prin Legea nr. 3/2001. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de GHG adoptat de Romania este de 8% fata de anul de baza 1989. Protocolul de la Kyoto a intrat in vigoare la nivel international la data de 16 februarie 2005.
    Protocolul prevede, de asemenea, posibilitatea utilizarii celor trei mecanisme flexibile cunoscute sub numele de Implementare in Comun (JI), Mecanismul de Dezvoltare Curata (CDM) si Comercializarea Internationala a Emisiilor (IET). Acestea au fost proiectate pentru a ajuta Partile aflate pe Anexa B a Protocolului sa reduca costurile privind indeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de GHG, profitand de oportunitatile de reducere a acestora in alte tari, sau de cresterea capacitatii de sechestrare a GHG, care implica costuri mai mici decat in propria tara. Acestea ofera, de asemenea, beneficii si tarilor gazda prin asigurarea finantarii pentru proiectele de reducere a emisiilor de GHG.

    3.4 Integrarea in Uniunea Europeana

    Strategia se bazeaza pe faptul ca Romania va adera la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. In acest scop, Romania este in curs de armonizare a politicilor sale cu cele ale UE si de transpunere si implementare a acquis-ului comunitar al UE. Politica generala privind schimbarile climatice are o mare prioritate in UE si cuprinde un numar mare de masuri care au ca scop reducerea emisiilor de GHG.
    Programul European privind Schimbarile Climatice (ECCP) consta in politici si reglementari la nivelul UE, care contribuie, direct sau indirect, la realizarea angajamentului UE de reducere a emisiilor de GHG cu 8% comparativ cu anul de baza 1990. Acest program a stat la baza infiintarii schemei de comercializare a permiselor de emisii de GHG in cadrul Comunitatii.
    Cel de-al "VI-lea Program de Actiune pentru Mediu" al UE stabileste obiectivele de mediu pentru perioada 2001 - 2010, incluzand si o serie de masuri specifice privind schimbarile climatice, cum ar fi: intensificarea aplicarii masurilor de eficienta energetica; integrarea obiectivelor privind schimbarile climatice in politicile sectoriale ale UE in domeniul transporturilor, energiei, industriei, politicii regionale si agriculturii; modificarea sistemului de taxe din sectorul energetic; intensificarea cercetarii si imbunatatirea accesului publicului si a sectorului privat la informatii in domeniu. Programul solicita, de asemenea, reducerea globala a emisiilor de GHG pana in anul 2020 cu 20 - 40% fata de nivelul din anul 1990 si o limitare a acestora cu 70% pe termen lung.
    Capacitatea institutionala si financiara a tuturor factorilor cheie implicati in domeniul schimbarilor climatice trebuie sa fie intarita, in cel mai scurt timp, tinand seama de actiunile si programele viitoare ce vor trebui implementate dupa anul 2012.

    CAP. 4
    Emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) in Romania

    In acest Capitol sunt sintetizate aspectele principale privind tendintele viitoare ale emisiilor de GHG din Romania tinand seama de cea de-a III-a Comunicare Nationala a Romaniei la Secretariatul UNFCCC si de Raportul privind Inventarul National de gaze cu efect de sera din 2004.

    4.1 Emisiile actuale de GHG in Romania

    Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa reduca emisiile de GHG cu 8% fata de nivelul din 1989 (anul de baza) in prima perioada de angajament 2008 - 2012. Anul de baza pentru emisiile de HFC-uri, PFC-uri si SF6 este 1995. Potrivit Articolului 12 din UNFCCC, Romania a transmis prima Comunicare Nationala (CN1) la Secretariatul UNFCCC in anul 1995 si CN2 in 1998. CN3 a fost transmisa in cel de-al doilea trimestru al anului 2005. Cel mai recent Inventar National al GHG realizat in conformitate cu Formularul Comun de Raportare (CRF) si Raportul privind Inventarul National (NIR) pentru anii cuprinsi in intervalul 1989 - 2002 a fost transmis in 2004.
    Figura 4.1 prezinta emisiile totale de GHG din Romania in perioada 1989 - 2002 comparativ cu valoarea tinta stabilita prin Protocolul de la Kyoto.

    Fig. 4.1: Emisii totale nete de GHG exprimate in CO2 echivalent in perioada 1989 - 2002.

    Sursa: "Raportul privind Inventarul National 1989 - 2002", Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti, 2004

    Figura 4.1, reprezentand Emisii totale nete de GHG exprimate in CO2 echivalent in perioada 1989 - 2002, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 27 iulie 2005, la pagina 15.

    Emisiile totale nete de GHG au scazut in 2002 cu circa 50% comparativ cu anul de baza 1989. Scaderea s-a datorat in principal reducerii productiei industriale si restructurarii economiei in perioada de tranzitie spre o economie de piata. Totodata, si intrarea in functiune in 1996 a primului reactor de la Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda a avut un impact semnificativ asupra emisiilor de GHG.
    Figura 4.2 demonstreaza faptul ca cel mai important sector din punct de vedere al emisiilor de GHG in Romania in perioada 1989 - 2002 a fost sectorul "Energie". In toate sectoarele, cu exceptia transporturilor, emisiile s-au redus.
    Figura 4.2: Tendinta emisiilor de GHG pe sectoare de activitate, in perioada 1989 - 2002.

    Sursa: "Raportul privind Inventarul National 1989 - 2002", Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti, 2004

    Figura 4.2, reprezentand Tendinta emisiilor de GHG pe sectoare de activitate, in perioada 1989 - 2002, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 27 iulie 2005, la pagina 16.

    Inventarul National de GHG are inca nevoie de imbunatatiri. Unele gaze si surse de emisii nu au fost inca incluse, in special, in cazul HFC-urilor si SF6. Calitatea generala a inventarului se va imbunatati pentru asigurarea gradului de acuratete a datelor rezultate. Este de asteptat ca in urma acestor imbunatatiri sa apara o mica crestere a nivelului emisiilor.

    4.2 Scenarii privind evolutia emisiilor de GHG

    Institutiile implicate in domeniul schimbarilor climatice vor evalua tendintele viitoare ale emisiilor de GHG si impactul actiunilor si masurilor alternative asupra acestor tendinte. In acest sens, au fost elaborate scenarii privind prognoza emisiilor de GHG din Romania, scenarii cu orizont in anul 2020.
    Scenariile dezvoltate au la baza o serie de ipoteze privind cresterea PIB-ului si niveluri diferite de implementare a politicilor si masurilor interne de reducere a emisiilor de GHG. Scenariile prevazute in cea de-a III-a Comunicare Nationala a Romaniei la Secretariatul UNFCCC (2005) pornesc de la Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei "Orizont 2025". Din analiza acestor scenarii se pot trage urmatoarele concluzii generale:
    - Emisiile de GHG in anul 2012 vor ramane mult sub limita impusa prin Protocolul de la Kyoto, chiar si in ipoteza unei cresteri importante a PIB. Nivelul emisiilor poate continua sa creasca si dupa 2012.
    - Conform scenariului de referinta emisiile de GHG vor creste cu circa 2% pe an, ceea ce reprezinta o rata a cresterii mai scazuta decat rata cresterii PIB. Aceasta fiind in principal rezultatul trecerii la sectoare economice mai putin energo-intensive, schimbarii combustibililor si imbunatatirii randamentelor in sectorul energetic. Arderea combustibililor fosili in sectorul energetic va ramane cea mai mare sursa de emisii de GHG, dar cea mai mare crestere procentuala a emisiilor se va observa in sectorul transporturilor.
    - Exista un potential insemnat de reducere in continuare a intensitatii carbonului in economia Romaniei. Intre optiuni se numara, printre altele, schimbarea in continuare a combustibililor si imbunatatirea eficientei in sectorul energetic, cresterea productiei de electricitate din surse regenerabile si imbunatatirea in continuare a eficientei energetice in sectoarele economice de utilizare finala. In sectoarele ne-energetice, exista, de asemenea, potential de reducere a emisiilor de metan din sectoarele agricultura si managementul deseurilor, in paralel, poate creste capacitatea de sechestrare a CO2 prin impaduriri si modificari de folosinta a terenurilor. Mai mult decat atat, emisiile de N2O pot fi reduse semnificativ in sectoarele agricultura si industrie.
    - Identificarea necesitatilor privind dezvoltarea ulterioara a unor scenarii specifice va fi analizata in cadrul PNASC.

    4.3 Aspecte importante privind emisiile de GHG din Romania

    Atingerea valorii tinta prevazute de Protocolul de la Kyoto
    Nivelul actual al emisiilor de GHG este cu circa 50% mai scazut decat valoarea tinta prevazuta in Protocolul de la Kyoto. Chiar intr-un scenariu ce prevede o puternica crestere economica in lipsa oricaror masuri suplimentare de reducere, este foarte putin probabil ca emisiile sa creasca peste nivelul valorii tinta prevazute de Protocolul de la Kyoto inainte de incheierea primei perioade de angajament (2012).

    Emisiile de GHG dupa 2012
    Emisiile de GHG pot continua sa creasca dupa 2012. Pentru ca Romania sa poata administra emisiile de GHG pe termen lung este necesara imbunatatirea cunoasterii amanuntite a surselor de emisii de GHG si a factorilor ce influenteaza aceste emisii. Romania trebuie, de asemenea, sa se pregateasca pentru viitoarele politici si reglementari nationale si internationale pentru perioada de dupa 2012.

    Scaderea intensitatii carbonului in cresterea economica
    Intensitatea actuala a energiei si a carbonului din economia romaneasca este inca ridicata comparativ cu media din UE. Cresterea economica din anii urmatori ar putea determina o crestere a emisiilor de GHG in 2020 fata de 2002 de pana la 40%, conform celei de-a III-a Comunicari Nationale a Romaniei la Secretariatul UNFCCC. Exploatarea potentialului mare de reducere a intensitatii carbonului in cresterea economica ramane importanta din urmatoarele motive:
    1. Va fi pusa in valoare competitivitatea industriei romanesti pe piata unica europeana si internationala.
    2. Romania se va afla intr-o pozitie mai buna in cadrul negocierilor viitoare privind viitorul regim international in domeniul schimbarilor climatice de dupa 2012, in baza UNFCCC, fiind capabila sa demonstreze ca deja face eforturi pentru reducerea in continuare a intensitatii carbonului in economie. Romania va fi, de asemenea, mai bine pregatita sa faca fata obligatiilor viitoare privind respectarea unor noi limite de emisii.
    3. In situatia actuala de investitii si de restructurare tehnologica, exista o oportunitate de a introduce masuri de eficienta energetica si de reducere in continuare a emisiilor de GHG, cu beneficii de lunga durata pe perioada de existenta utila a noilor tehnologii.

    Potentialul de comercializare internationala a emisiilor in baza Protocolului de la Kyoto
    Scenariile privind emisiile de GHG demonstreaza faptul ca va ramane o diferenta de cel putin 50 milioane tone de CO2 echivalent anual, ca diferenta intre nivelul valorii tinta prevazute de Protocolul de la Kyoto si emisiile totale din perioada de angajament 2008 - 2012, avand in vedere chiar posibilele incertitudini asociate inventarelor si proiectiilor de emisii de GHG.

    Imbunatatirea inventarelor si a scenariilor privind emisiile de GHG
    Se impune imbunatatirea nivelul de acoperire si a calitatii inventarelor de emisii de GHG in scopul reducerii incertitudinilor. Ramane in continuare o problema importanta insuficienta datelor privind unele gaze non-CO2 (HFC-uri si SF6) si unele categorii de surse. Procedurile de colectare si prelucrare a datelor privind aceste gaze vor trebui imbunatatite o data cu elaborarea inventarelor viitoare.
    Imbunatatirea calitatii si gradului de acoperire a scenariilor privind emisiile viitoare de GHG din Romania trebuie, de asemenea, sa se bucure de o mai mare atentie. Informatiile prezentate de aceste scenarii sunt esentiale ca date de intrare in procesul de elaborare a politicilor, pentru a putea urmari efectele dezvoltarii economice asupra emisiilor viitoare de GHG si a evalua efectele actiunilor si masurilor alternative.

    CAP. 5
    Impact, vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice

    5.1 Fundamentare

    Modificarea conditiilor climatice regionale si locale va influenta ecosistemele, asezarile umane si infrastructura. Modificarile preconizate de temperatura si precipitatii pot duce la modificarea perioadelor de vegetatie si la deplasarea liniilor de demarcatie dintre paduri si pajisti. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundatii, secete) isi vor putea face aparitia mai frecvent iar riscurile si pagubele aferente pot deveni mai semnificative. Zonele afectate de seceta s-au extins in ultimele decenii in Romania. Zonele cele mai expuse secetei se afla in sud-estul tarii, dar aproape intreaga tara a fost afectata de seceta prelungita. Impreuna cu inundatiile, perioadele indelungate de seceta duc la pierderi economice insemnate in agricultura, transporturi, alimentarea cu energie, gospodarirea apelor, sanatate si gospodarii. Predictiile pe baza de modele climatice globale arata ca ne putem astepta la o aparitie mai frecventa a evenimentelor meteorologice extreme.

    Efecte asupra agriculturii
    In ultimul deceniu, perioadele de seceta si inundatii au devenit mai frecvente, cu efecte negative asupra productivitatii agricole, in special la grau si porumb. Cercetatori din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM) au utilizat mai multe modele agrometeorologice pentru a analiza efectele potentiale asupra productivitatii agricole la principalele culturi din Romania.

    Efecte asupra silviculturii
    Aproape un sfert din suprafata Romaniei este reprezentata de zone impadurite, care adapostesc un numar mare de specii si ecosisteme. Impactul schimbarilor climatice asupra padurilor din Romania a fost analizat cu ajutorul mai multor modele climatice globale. In zonele impadurite joase si deluroase se preconizeaza o scadere considerabila a productivitatii padurilor dupa anul 2040 datorita cresterii temperaturilor si scaderii volumului precipitatiilor.

    Efecte asupra gospodaririi apelor
    Consecintele hidrologice ale cresterii concentratiei de CO2 in atmosfera sunt semnificative. Modelarea acestora a fost realizata in Romania, punandu-se accent pe principalele bazine hidrografice. Rezultatele arata efectele probabile ale modificarilor in volumul precipitatiilor si in evapo-transpiratie.

    Efecte asupra asezarilor umane
    Sectoarele industrial, comercial, rezidential, tertiar si de infrastructura (inclusiv alimentari cu energie si apa, transporturi si depozitarea deseurilor) sunt vulnerabile la schimbarile climatice in diferite moduri. Aceste sectoare sunt direct afectate de modificarea temperaturii si precipitatiilor, sau indirect prin impactul general asupra mediului, resurselor naturale si productiei agricole. Sectoarele cele mai vulnerabile fata de efectele schimbarilor climatice sunt constructiile; transporturile; exploatarile de petrol si gaze; turismul si industriile aflate in zone costiere. Alte sectoare potential afectate sunt industria alimentara, prelucrarea lemnului, industria textila, productia de biomasa si de energie regenerabila.

    5.2 Obiectiv specific

    Obiectivul specific este de a limita costurile economice, sociale si de mediu pe termen lung ale impactului schimbarilor climatice in Romania.
    Pentru a limita costurile economice si sociale ale schimbarilor climatice in Romania, se va actiona pentru imbunatatirea nivelului de cunoastere privind impactul schimbarilor climatice, a vulnerabilitatii si a capacitatii de adaptare la efectele acestora. Pe baza acestor informatii vor fi identificate si prioritizate actiuni si masuri preventive si eficiente din punct de vedere al costurilor in domeniul adaptarii la efectele schimbarilor climatice. In perioada 2005 - 2007 se vor implementa actiunile si masurile prioritare in domeniul adaptarii.

    5.3 Actiuni cheie

    Urmatoarele actiuni vor fi implementate pentru atingerea obiectivului specific:
    1. Intarirea cooperarii dintre diferitele agentii importante si institutii de cercetare si, in particular, a capacitatii acestora in domeniul evaluarii impactului si a vulnerabilitatii la schimbarile climatice in Romania.
    2. Cresterea nivelului de cunoastere a consecintelor ecologice, economice si sociale ale impactului schimbarilor climatice.
    3. Dezvoltarea temelor referitoare la impactul schimbarilor climatice si la adaptarea la efectele acestora in programele scolare. Aceasta va contribui, de asemenea, la cresterea participarii publicului la elaborarea politicilor din domeniul schimbarilor climatice.
    4. Imbunatatirea evaluarii si prioritizarii actiunilor si masurilor de adaptare, inclusiv consecintele economice ale acestora. Aceasta cuprinde urmatoarele sectoare: agricultura, gospodarirea apelor, silvicultura si asezari umane.
    5. Cresterea capacitatii de elaborare si implementare a actiunilor si masurilor de adaptare la nivel national, regional si local, incluzand incorporarea aspectelor privind adaptarea la schimbarile climatice in agricultura, silvicultura, gospodarirea apelor si infrastructura.

    PNASC va identifica principalele actiuni si masuri din domeniul adaptarii la schimbarile climatice.

    5.4 Efecte preconizate ale actiunilor privind adaptarea

    Cresterea nivelului de cunoastere privind vulnerabilitatea si efectele schimbarilor climatice in Romania va sprijini politicile preventive de adaptare, efective si eficiente din punct de vedere al costurilor. Multe dintre masurile de adaptare ce vor fi implementate sunt acelea care se vor dovedi benefice chiar in lipsa unor efecte ale schimbarilor climatice si cele care pot fi implementate cu costuri mici.

    CAP. 6
    Cadrul institutional, juridic si de politici

    Un cadru institutional, juridic si de politici eficient, consistent si transparent este o conditie importanta pentru implementarea unei strategii privind schimbarile climatice in Romania. Capitolul de fata se bazeaza partial pe Raportul Tematic privind Schimbarile Climatice elaborat in cadrul proiectului "Autoevaluarea Capacitatii Nationale pentru Managementul Global al Mediului", sprijinit de PNUD-GEF.

    6.1 Obiectiv specific

    Stabilirea unui cadru institutional, juridic si de politici adecvat permitand dezvoltarea si implementarea de actiuni si masuri in domeniul schimbarilor climatice.

    6.2 Cadrul institutional

    Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
    Atributiile MMGA in domeniul schimbarilor climatice, sunt urmatoarele:
    - MMGA are autoritatea de a desfasura activitati legate de implementarea, coordonarea, controlul si evaluarea actiunilor si masurilor referitoare la implementarea UNFCCC si a Protocolului de la Kyoto.
    - MMGA a fost desemnat ca punct focal national pentru UNFCCC si reprezinta Guvernul Romaniei in negocierile legate de UNFCCC si in alte reuniuni internationale in domeniul schimbarilor climatice.
    - MMGA coordoneaza elaborarea, implementarea si actualizarea SNSC si PNASC.
    - MMGA asigura conducerea Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice (CNSC).
    - MMGA are responsabilitatea transpunerii si implementarii Directivei ETS UE 2003/87/CE si amendamentelor aduse de Directiva 2004/101/CE, asa numita "Directiva de legatura".
    Capacitatea MMGA din punct de vedere al personalului disponibil a crescut recent, in special prin infiintarea unei noi Directii privind Politicile de Mediu, Protectia Atmosferei, Schimbari Climatice. Aceasta Directie va coordona si implementa activitatile MMGA in domeniul schimbarilor climatice.

    Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
    Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) este institutia centrala care asigura suportul tehnic al MMGA si coordoneaza agentiile regionale de protectie a mediului (ARPM-uri) si agentiile locale de protectie a mediului (APM-uri). ANPM coordoneaza elaborarea, implementarea si monitorizarea planurilor de actiune pentru protectia mediului la nivel national, regional si judetean, care includ sectiuni privind schimbarile climatice.

    Alte ministere
    Ministerul Economiei si Comertului (MEC) joaca un rol important in implementarea SNSC, avand atributii privind elaborarea si implementarea politicilor in domeniile energiei si industriei. MEC este reprezentat in cadrul Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice (CNSC). MEC reprezinta un factor cheie in implementarea Directivei 2003/87/CE. Ministerele reprezentate in CNSC sunt: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Sanatatii. Atributiile ministerelor referitoare la implementarea actiunilor si masurilor specifice in domeniul schimbarilor climatice sau la facilitarea implementarii acestora se stabilesc prin PNASC:

    Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice (CNSC)
    CNSC a fost infiintata prin Hotararea Guvernului nr. 1275/1996. CNSC functioneaza ca principal organism consultativ al MMGA pentru deciziile referitoare la politica privind schimbarile climatice. Sarcinile sale includ aprobarea comunicarilor nationale si a inventarelor de emisii de GHG, aprobarea proiectelor JI si a activitatilor de comercializare a emisiilor.
    Rolul CNSC va fi intarit urmand ca aceasta sa asigure integrarea considerentelor referitoare la schimbarile climatice in alte domenii si, astfel, sa sustina implementarea SNSC. Totodata, va fi extinsa componenta CNSC prin includerea reprezentantilor institutiilor civile.

    Autoritati regionale si locale
    Autoritatile regionale si locale, in special, municipalitatile joaca un rol important in implementarea actiunilor si masurilor locale atat pentru reducerea intensitatii carbonului in economie, cat si pentru adaptarea la efectele negative ale schimbarilor climatice. Ele joaca, de asemenea, un rol vital in domenii, precum planificarea urbana, inclusiv constructiile de locuinte, utilizarea terenurilor, furnizarea apei, sistemele de energie si transport, infrastructura si servicii de urgenta si vor trebui pe viitor sa elaboreze si sa implementeze actiuni concertate in domeniul schimbarilor climatice la nivel local. De asemenea, autoritatile locale au un rol important in pregatirea propunerilor de proiecte de tip JI.

    Institutii de cercetare
    O serie de institutii de cercetare sprijina in prezent autoritatea centrala in dezvoltarea si implementarea politicilor din domeniul schimbarilor climatice, printre care:
    - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti
    - Administratia Nationala de Meteorologie (ANM)
    - Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS)
    Se impune dezvoltarea capacitatii autoritatilor centrale, cat si a institutiilor de cercetare care le sprijina in implementarea SNSC si a PNASC, in principal pentru:
    - Sistemul national de estimare a emisiilor de GHG si inventarele nationale
    - Cercetarea si elaborarea politicilor in domeniul evaluarii vulnerabilitatii si al adaptarii la schimbarile climatice
    - Implementarea Directivei ETS UE 2003/87/CE, in special elaborarea Planului National de Alocare si monitorizarea Directivei
    - Operarea Registrului National de emisii GHG
    - Elaborarea si implementarea actiunilor si masurilor privind reducerea intensitatii carbonului in economia Romaniei.

    6.3. Cadrul juridic

    Romania a ratificat Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 24/1994 si a fost prima tara din Anexa I a UNFCCC, care a ratificat Protocolul de la Kyoto la UNFCCC prin Legea nr. 3/2001. Acestea sunt singurele legi din Romania referitoare direct la domeniul schimbarilor climatice. In prezent, legislatia din diferite domenii include aspecte privind schimbarile climatice.
    In ultimii ani au fost transpuse si implementate in Romania, o serie de Directive UE cu un impact substantial asupra emisiilor de GHG in domeniul energiei si in alte domenii. In cadrul implementarii SNSC se vor elabora o serie de acte normative privind schimbarile climatice, referitoare la:
    - Actualizarea Hotararii Guvernului nr. 1275/1996 referitor la infiintarea Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice, care sa reflecte noile atributii, participarea si cooperarea dintre institutii.
    - Aprobarea PNASC.
    - Transpunerea Directivei UE 2003/87/CE amendata prin Directiva 2004/101/CE.
    - Stabilirea responsabilitatilor si a cadrului institutional si procedural pentru mecanismul Implementare in comun.
    - Stabilirea unui mecanism de comercializare internationala a emisiilor conform Articolului 17 al Protocolului de la Kyoto, si pe baza Schemei de Investitii Verzi.
    - Stabilirea unui sistem national de evaluare a GHG si a unui registru national (hotarare a Guvernului sau ordin al ministrului).

    6.4 Cadrul de politici
    Masurile si actiunile in domeniul mediului sunt conturate de Strategia Nationala privind Protectia Mediului, in care este mentionat si domeniul schimbarilor climatice. Strategia si Planul de Actiune privind Protectia Atmosferei prezinta mai detaliat politicile Romaniei legate de imbunatatirea calitatii aerului.
    SNSC contureaza politica generala a Romaniei privind indeplinirea angajamentelor asumate in cadrul negocierilor de aderare la UE si a obligatiilor ca parte la UNFCCC, precum si activitatile voluntare ale Romaniei in domeniul schimbarilor climatice. PNASC va dezvolta mai departe obiectivele stabilite in SNSC, prin identificarea de actiuni si masuri concrete. SNSC interactioneaza cu strategiile Guvernului Romaniei din alte domenii si, prin urmare, tine seama, in mod deosebit, de urmatoarele documente:
    - Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei "Orizont 2025";
    - Politica industriala a Romaniei;
    - Foaia de parcurs din domeniul energetic din Romania aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 890/2003);
    - Strategia nationala in domeniul eficientei energetice aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 163/2004);
    - Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1535/2003).
    In viitor, strategiile sectoriale nationale si planurile de actiune ce vor fi elaborate in Romania vor trebui sa corespunda si cu SNSC pentru a integra eficient obiectivele strategice privind schimbarile climatice in politicile nationale. Aceasta se va putea realiza, printre altele, prin cresterea capacitatii diferitelor ministere in domeniul schimbarilor climatice si prin includerea considerentelor legate de schimbarile climatice in procesul de planificare a strategiilor sectoriale, cat si prin consultarea Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice, in calitate de organism consultativ. PNASC va dezvolta in detaliu acest aspect.

    CAP. 7
    Implementarea UNFCCC si a Protocolului de la Kyoto

    7.1 Fundamentare

    Protocolul de la Kyoto stipuleaza ca toate Partile din Anexa I a UNFCCC trebuie sa infiinteze un sistem national de estimare a emisiilor antropice a tuturor GHG, care nu sunt prevazute de Protocolul de la Montreal. Romania trebuie sa transmita anual un inventar national al emisiilor de GHG in baza sistemului national de evaluare a emisiilor de GHG si, la intervale regulate, comunicari nationale conform UNFCCC si Protocolului de la Kyoto.
    Indeplinirea acestor obligatii va sprijini atingerea criteriilor de eligibilitate privind participarea voluntara a Romaniei in cadrul mecanismelor flexibile stabilite prin Protocolul de la Kyoto.
    Romania trebuie, de asemenea, sa infiinteze si sa opereze un registru national de urmarire si inregistrare a tranzactiilor in cadrul mecanismelor flexibile si sa demonstreze conformarea cu angajamentele prevazute de Protocolul de la Kyoto.
    Totodata se impune identificarea si analiza activitatilor necesare pregatirii pozitiei Romaniei asupra politicilor si reglementarilor internationale viitoare dupa anul 2012.

    7.2 Sistemul national de evaluare a emisiilor de GHG

    7.2.1 Obiectiv specific
    Evaluarea cu acuratete a emisiilor de GHG din Romania reprezinta o cerinta esentiala pentru elaborarea politicii nationale si internationale a Romaniei privind schimbarile climatice. Romania va implementa un sistem national de evaluare a emisiilor de GHG in deplina conformitate cu cerintele UNFCCC si UE.
    Articolul 5 din Protocolul de la Kyoto stipuleaza ca toate Partile din Anexa I UNFCCC trebuie sa stabileasca un sistem national de evaluare a emisiilor antropice a tuturor GHG, care nu sunt prevazute de Protocolul de la Montreal. Sistemul trebuie sa se conformeze cerintelor si deciziilor UNFCCC si Deciziei 280/2004/CE privind mecanismul de monitorizare a emisiilor de GHG. Romania a transmis anual in ultima perioada inventarele emisiilor de GHG, dar sistemul de evaluare trebuie sa fie imbunatatit.
    Obiectivul specific este reprezentat astfel de necesitatea implementarii sistemului national de evaluare a emisiilor de GHG si a cantitatii sechestrate de CO2, in conformitate cu cerintele UNFCCC si UE.

    7.2.2 Actiuni cheie
    Pentru implementarea sistemului national de evaluare a emisiilor de GHG sunt necesare urmatoarele actiuni:
    1. Dezvoltarea cadrului legislativ sau administrativ privind infiintarea sistemului national de evaluare a emisiilor de GHG. Aceasta va fi realizata in cadrul sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului, prevazut prin Hotararea Guvernului nr. 586/2004. Sistemul asigura cadrul organizational, institutional si procedural privind cooperarea dintre autoritati si institutii publice care au competente in domeniul protectiei atmosferei si managementului calitatii aerului in Romania. Organizatiile implicate in sistemul national de evaluare a emisiilor de GHG sunt, pe langa MMGA, Agentia Nationala de Protectie a Mediului (ANPM), Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului (ICIM) si Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS). In plus, MMGA a semnat un Memorandum cu Institutul National de Statistica (INS).
    2. Stabilirea si reglementarea unui sistem de formatare, colectare, procesare si prezentare a datelor si informatiilor necesare elaborarii inventarului national. O atentie sporita trebuie acordata, in particular, emisiilor de GHG non-CO2, emisiilor din agricultura si cantitatilor sechestrate de CO2 din silvicultura. Aceasta activitate include si introducerea unui sistem de evaluare si control a calitatii.
    3. Asigurarea resurselor (financiare, tehnice si umane) si capacitatii necesare pentru pregatirea si transmiterea in timp a inventarelor dupa verificarea si aprobarea interna.
    4. Stabilirea mecanismelor si practicilor de analiza si evaluare anuala a tendintelor de evolutie a emisiilor de GHG.
    5. Transmiterea raportului la UNFCCC in vederea demonstrarii capacitatii de urmarire a emisiilor de GHG proprii fata de cantitatea atribuita. Conformarea este supusa revizuirii Comitetului de Conformare din cadrul UNFCCC. Raportul trebuie sa fie depus cel mai tarziu in septembrie 2006 pentru a permite Romaniei sa participe la JI Modul I si IET, incepand din ianuarie 2008.

    7.2.3 Efectele preconizate ale unui sistem national de evaluare a emisiilor de GHG
    Sistemul national de evaluare a emisiilor de GHG va oferi o evaluare la timp si cu acuratete a emisiilor de GHG din Romania, tendintele si principalii factori determinanti ai acestora. Sistemul national este prevazut de Protocolul de la Kyoto si este unul dintre criteriile de eligibilitate pentru tranzactionarea emisiilor (JI Modul I si IET). Ca avantaj auxiliar, acesta va asigura eficienta si eficacitatea politicilor Romaniei in acest domeniu:
    - Pozitia Romaniei asupra apropiatelor negocieri ale regimului international privind schimbarile climatice post - 2012 si noile obligatii potentiale, va fi mai puternica, datorita faptului ca aceasta se va baza pe o mai buna intelegere a tendintelor viitoare ale emisiilor de GHG.
    - Potentialul de implementare a mecanismelor flexibile in baza Protocolului de la Kyoto si avantajele acestora vor putea fi mai bine estimate.
    - Activitatile si masurile interne de reducere a intensitatii carbonului in economia Romaniei pot fi axate mai clar in avantajul factorilor implicati.

    7.3 Implementare in comun si Comercializarea internationala a emisiilor

    7.3.1 Fundamentare
    Protocolul de la Kyoto stabileste trei mecanisme flexibile (JI, CDM si IET). Acestea au fost proiectate sa ajute Partile din Anexa B a Protocolului sa reduca costurile de realizare a angajamentelor de reducere a emisiilor proprii de GHG profitand de oportunitatile de reducere a acestora sau de crestere a capacitatii de sechestrare de CO2 din atmosfera cu costuri mai mici in alte tari decat in tara proprie.

    Implementare in comun
    Romania s-a implicat cu succes de mai multi ani in dezvoltarea proiectelor de tip Implementare in comun (JI) conform Protocolului de la Kyoto. Pana in prezent in Romania au fost aprobate 12 proiecte JI insemnand o reducere de emisii de GHG de 7,5 milioane tone CO2 echivalent (iunie 2005).
    In ceea ce priveste proiectele JI se pot deosebi doua moduri de lucru:
    Modul II se aplica daca tara gazda este Parte la Protocolul de la Kyoto, are cantitatea atribuita calculata si are un registru national in functiune. In cadrul Modului II, supravegherea internationala intr-un cadru de reguli si proceduri internationale are un rol hotarator in validarea si verificarea reducerilor de emisii provenite de la un proiect JI. Pana acum, toate proiectele JI aprobate in Romania au fost elaborate ca proiecte pentru Modul II.
    Modul I permite tarii gazda sa utilizeze proceduri nationale de aprobare a proiectelor si de monitorizare si verificare a reducerilor de emisii de GHG. Modul I permite tarilor gazda a proiectelor JI sa introduca proceduri simple si scurte comparativ cu Modul II JI. Criteriile de eligibilitate, identice cu cele pentru IET, sunt:
    - Parte la Protocolul de la Kyoto
    - Cantitate atribuita calculata
    - Sistem national pentru estimarea emisiilor de GHG/cantitate sechestrata de CO2, in vigoare
    - Registru national pentru urmarirea cantitatii atribuite, in vigoare
    - Transmiterea celui mai recent inventar national al emisiilor
    In momentul de fata, Romania nu indeplineste inca toate aceste criterii. Viitorul cadru de dezvoltare a proiectelor JI se va baza pe urmatoarele principii si premise:
    1. Cel mai mare potential pentru proiectele JI exista in domeniul energiei (inclusiv cogenerare, sistemele de incalzire centrala, producerea energiei regenerabile precum si in domeniul eficientei energetice). De asemenea, sunt eligibile proiectele in domeniul silviculturii.
    2. Emisiile reduse prin implementarea proiectului si generate inainte de 2008 pot fi recompensate prin credite timpurii (sub forma de AAU-uri) in functie de fiecare caz in parte si, in special, de importanta proiectului.
    3. Implementarea Directivei UE 2003/87/CE in Romania impreuna cu Directiva care leaga schema de comercializare a emisiilor din cadrul UE cu alte sisteme de comercializare a emisiilor si cu proiectele de reducere a CO2 (2004/101/CE), asa numita "Directiva de legatura", va avea un puternic impact asupra cererii de ERU-uri provenite de la proiecte implementate in Romania.
    4. Integrarea in UE va reduce numarul de tipuri de proiecte potentiale JI, deoarece conformarea cu legislatia UE conduce la obligativitatea realizarii unor proiecte si, prin urmare, acestea nu vor mai fi eligibile pentru JI.
    Desi potentialul viitor al proiectelor JI Modul II este limitat, Romania va continua sa utilizeze acest mecanism in urmatorii ani, pana cand va fi eligibila pentru dezvoltarea proiectelor JI Modul I si pentru Comercializarea Internationala a Emisiilor (IET). Pregatirile pentru indeplinirea criteriilor de eligibilitate si realizarea procedurilor interne necesare aplicarii JI Modul I si IET sunt deja in derulare.

    Comercializarea internationala de emisii
    Analiza scenariului privind emisiile de GHG prezentata in Capitolul 3 a indicat un potential considerabil al Romaniei de a vinde AAU-uri conform Articolului 17 din Protocolul de la Kyoto. Astfel, Romania intentioneaza in viitorul apropiat sa se implice, de asemenea, in IET conform Articolului 17 din Protocolul de la Kyoto.
    Schema de Investitii Verzi (GIS) reprezinta un instrument optional de asigurare a unor beneficii pentru mediu prin comercializarea de AAU-uri in cadrul IET. Intr-o GIS, veniturile sunt destinate, de obicei, finantarii proiectelor de reducere a emisiilor de GHG sau care au alte beneficii importante pentru mediu. Schema poate fi infiintata de catre tara care vinde, unilateral sau prin acorduri bilaterale incheiate intre vanzator si cumparator. Cel mai mare avantaj al GIS este flexibilitatea atat privind eligibilitatea si aprobarea proiectelor, cat si privind proiectarea mecanismelor financiare pentru sprijinirea proiectelor.
    Romania intentioneaza sa utilizeze doua mecanisme flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto: JI (Modul I) si IET. Totodata, instalatiile care reprezinta surse semnificative de emisii de GHG din Romania vor participa la schema UE de comercializare a emisiilor (ETS UE). Modalitatile de utilizare simultana a celor doua mecanisme flexibile si a ETS UE vor fi analizate in viitor.

    Mecanismul de dezvoltare curata
    Romania ar putea, de asemenea, participa voluntar la implementarea CDM. Avand in vedere capacitatea de a indeplini angajamentului de reducere prevazut de Protocolul de la Kyoto pentru prima perioada de angajament (2008 - 2012), Romania nu va recurge la aceasta optiune. Utilizarea CDM va putea fi reconsiderata in viitor.

    7.3.2 Obiectiv specific
    Obiectivul specific este acela de a utiliza mecanismele flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto, JI si IET, cu beneficii maxime pentru mediul si economia Romaniei, cu respectarea reglementarilor UE si a prevederilor UNFCCC.

    7.3.3 Actiuni cheie
    Crearea cadrului pentru implementarea proiectelor JI
    Desi procedurile practice initiale privind proiectele JI au fost adoptate de catre CNSC in 2004, este nevoie in continuare de o elaborare mai detaliata si de aprobarea unor proceduri actualizate de evaluare si aprobare a proiectelor JI si, totodata, a criteriilor de eligibilitate a proiectelor. De asemenea, cadrul institutional si responsabilitatile nu au fost stabilite inca. In vederea sprijinirii pe viitor a programului privind proiectele JI Modul I in Romania, sunt necesare urmatoarele activitati:
    1. Evaluarea procedurilor existente privind eligibilitatea si aprobarea proiectelor.
    2. Elaborarea si adoptarea reglementarilor referitoare la eligibilitatea proiectelor JI, evaluarea si aprobarea acestora.
    3. Elaborarea unei metodologii eficiente privind proiectele.

    Introducerea unui sistem de comercializare internationala a emisiilor
    Romania va introduce un sistem de comercializare internationala a emisiilor, conform Articolului 17 din Protocolul de la Kyoto, inclusiv in forma unei Scheme Verzi de Investitii (GIS). Acest sistem se va baza pe alocarea veniturilor din IET pentru promovarea investitiilor de reducere a emisiilor de GHG din Romania si pentru alte proiecte cu beneficii asupra mediului. Primul transfer de AAU-uri se poate realiza in 2008, desi primele venituri pot fi asteptate mai repede.

    7.3.4 Impactul preconizat al JI si IET
    JI si IET pot asigura surse aditionale de venituri pentru proiectele de investitii din Romania si surse aditionale de finantare a actiunilor si masurilor interne din domeniul schimbarilor climatice. Investitiile pe care le pot sustine aceste mecanisme flexibile vor avea direct sau indirect efecte pozitive considerabile asupra mediului si a economiei din Romania.
    Veniturile totale potentiale din vanzarea de ERU-uri pe baza mecanismului JI in Romania depind de potentialul existent pentru proiecte JI. Pana in prezent au fost deja contractate proiecte care genereaza un volum de ERU-uri si AAU-uri de circa 7,5 milioane tone CO2 echivalent, corespunzator unei valori de circa 40 milioane Euro. Presupunand o rapida punere in practica a legislatiei si procedurilor referitoare la JI Modul I, acest volum ar putea creste substantial pana la sfarsitul primei perioade de angajament (2012).
    Potentialul teoretic de comercializare internationala a emisiilor (AAU-uri) conform Articolului 17 al Protocolului de la Kyoto este mult mai mare. Analiza scenariilor privind emisiile de GHG realizate pentru cea de-a III-a Comunicare Nationala indica un volum suplimentar anual de AAU-uri de cel putin 50 milioane tone CO2 echivalent, in prima perioada de angajament.
    Comercializarea se va desfasura si in cadrul unei Scheme de Investitii Verzi (GIS) si, prin urmare, volumele tranzactionate in forma GIS vor fi limitate de proiectele potentiale care sunt fezabile in cadrul GIS. Astfel, potentialul de tranzactionare va depinde si de proiectarea GIS si de dorinta cumparatorilor de AAU-uri de a investi in GIS a Romaniei pentru a sprijini deciziile de utilizare a mecanismului JI si a GIS in sectoarele acoperite de ETS UE.

    7.4 Infiintarea registrului national

    Ca Parte cuprinsa in Anexa B a Protocolului de la Kyoto, Romania va avea in vigoare Registrul National al emisiilor de GHG cel mai tarziu la 31 decembrie 2006. Registrul va asigura contabilitatea cu acuratete a emiterii, detinerii, transferurilor, achizitiei, anularii si retragerii de Unitati ale Cantitatii Atribuite (AAU-uri), Unitati Inlaturate (RMU-uri), Unitati de Reducere a Emisiilor (ERU-uri) si Reduceri Certificate de Emisii (CER-uri) si a reportarii acestor unitati. Registrul National al emisiilor de GHG trebuie sa fie o baza electronica de date standardizata si trebuie sa aiba specificatii functionale similare cu registrele de securitate financiara.
    Registrul National al emisiilor de GHG in Romania, va fi administrat de MMGA. Registrul National al emisiilor de GHG respecta atat prevederile UNFCCC cat si prevederile Directivei UE 2003/87/CE. Structura specifica a Registrului National al emisiilor de GHG incluzand necesitatile institutionale si tehnice va fi prevazuta in cadrul PNASC.

    7.5 Actiuni dupa anul 2012

    Exista o recunoastere generala a faptului ca Protocolul de la Kyoto reprezinta doar un prim pas in rezolvarea problemelor privind schimbarile climatice si ca trebuie implementate o serie de actiuni pe viitor pentru atingerea obiectivului principal al UNFCCC.
    In cadrul celor 25 de State Membre UE se desfasoara discutii avansate privind viitoarele actiuni si tinte comune de reducere a emisiilor de GHG ca o parte a unui posibil angajament dupa 2012. In acest sens cateva State Membre au anuntat deja stabilirea unor tinte nationale de reducere a emisiilor de GHG pe termen mediu si lung.
    Comisia Europeana a precizat in ultima comunicare din 2005 necesitatea unei participari internationale mai largi la reducerea emisiilor de GHG, includerea mai multor sectoare, cum ar fi aviatia, transportul maritim si silvicultura, necesitatea cresterii nivelului de inovare in cadrul EU pentru dezvoltarea tehnologiilor in concordanta cu mediu, cat si elaborarea unor politici de adaptare la schimbarile climatice. De asemenea, UE a solicitat imbunatatirea deciziilor ce vor fi luate in cazul unor investitii pe termen lung in domeniul energiei, transporturilor si constructiilor, continuarea utilizarii instrumentelor flexibile si respectarea mecanismelor flexibile de reducere a emisiilor de GHG in UE si la nivel global. Totodata, o noua faza a Programului European in domeniul Schimbarilor Climatice va fi lansata in 2005.
    Toate aceste initiative dezbatute de Statele Membre UE vor afecta in mod cert functionarea viitoare a principalelor sectoare economice din Romania. Astfel, Romania va urmari indeaproape dezvoltarea acestora, pentru a-si pregati pozitia nationala referitoare la actiunile preconizate a se desfasura dupa anul 2012.

    CAP. 8
    Implementarea Directivei UE 2003/87/CE

    8.1 Fundamentare

    Directiva UE privind infiintarea unei scheme de comercializare a permiselor de emisii de GHG in cadrul Comunitatii (2003/87/CE), pe scurt "Directiva UE privind comercializarea emisiilor", sau "ETS UE" a fost adoptata in anul 2003.
    ETS UE nu este un mecanism prevazut de Protocolul de la Kyoto ci un instrument de reducere a emisiilor de GHG in cadrul politicii UE referitoare la schimbarile climatice. ETS UE a fost conceputa pentru a sprijini Statele Membre UE in atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 prevazute de Protocolul de la Kyoto intr-o maniera eficienta din punct de vedere al costurilor. Schema stabileste un sistem de limitare-tranzactionare bazat, in prima faza, doar pe instalatiile industriale care emit CO2. Sectoarele industriale prevazute in prima faza a aplicarii schemei cuprind: instalatii de ardere de peste 20 MW, instalatii din rafinarii, cuptoare de cocs, precum si instalatii din siderurgie, industria mineralelor, cimentului, sticlei, ceramicei, celulozei si hartiei.
    Directiva 2003/87/CE, a fost amendata prin Directiva 2004/101/CE, asa numita "Directiva de legatura", care recunoaste reducerile de emisii generate de proiecte JI si CDM si permite utilizarea acestora in cadrul ETS UE.
    Prima perioada de aplicare a ETS UE a inceput in 1 ianuarie 2005 si va dura pana la 31 decembrie 2007, dupa care va urma a doua perioada de cinci ani (1 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2012).

    8.2 Obiectiv specific

    Romania este obligata, ca viitor stat membru UE, sa transpuna, cel mai tarziu la data aderarii, Directiva privind comercializarea emisiilor in legislatia nationala. Romania recunoaste, de asemenea, potentialele avantaje economice si de mediu ce pot fi obtinute prin comercializarea emisiilor in cadrul UE.
    Astfel, obiectivul specific este de a implementa Directiva UE privind comercializarea emisiilor si de a transpune toate reglementarile importante ale UE in domeniu pentru a permite inceperea comercializarii emisiilor la 1 ianuarie 2007, data integrarii Romaniei in UE.

    8.3 Actiuni cheie

    Urmatoarele actiuni trebuie desfasurate pentru a atinge obiectivul specific:

    a) Stabilirea autoritatii competente
    Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) este responsabil cu transpunerea si implementarea Directivei si este desemnat autoritate competenta.

    b) Stabilirea cadrului institutional si procedural
    Implicarea, responsabilitatile si mandatul diferitelor ministere, agentii si institutii in implementarea ETS UE vor fi stabilite pentru fiecare activitate in parte. Aceasta include, de asemenea, asigurarea resurselor necesare (financiare, tehnice si de personal).

    c) Elaborarea si adoptarea primului si celui de-al doilea Plan National de Alocare (NAP) asa cum este prevazut la lit. g.

    d) Introducerea unui sistem de monitorizare
    Ghidul CE privind Monitorizarea si Raportarea (MRG) aprobat prin Decizia CE din 29 ianuarie 2004 stabileste procedura de monitorizare si raportare a emisiilor de GHG. Ghidul MRG va fi transpus in legislatia nationala si se vor stabili protocoale detaliate de monitorizare, precum si responsabilitatile privind monitorizarea, procedurile si regulile de verificare, inclusiv proceduri de acreditare a verificatorilor.

    e) Furnizarea informatiilor catre viitorii participanti din sectoarele energie si industrie
    Actualul nivel de constientizare privind ETS UE este inca foarte scazut. El va trebui imbunatatit pentru a asigura participarea factorilor implicati la ETS UE. Ministerele de resort, si, in special, Ministerul Economiei si Comertului, vor juca un rol important in acest sens.

    f) Infiintarea registrului ETS al emisiilor
    Directiva UE prevede infiintarea unui sistem de inregistrare a permiselor de emisii CO2 pana la data implementarii complete. Sistemul va trebui sa respecte cerintele UNFCCC si UE. Registrul va fi combinat cu Registrul National ce se va infiinta in cadrul UNFCCC. Registrul va deveni operational pana la sfarsitul anului 2006.

    g) Planul National de Alocare
    Planul National de Alocare (NAP) determina cantitatea totala de permise pe care Guvernul Romaniei intentioneaza sa le aloce si modul in care acestea vor fi alocate fiecarei instalatii in parte. Luand ca data de incepere pentru comercializare 1 ianuarie 2007, primul NAP al Romaniei va fi elaborat numai pentru ultimul an al primei perioade de comercializare (2007). Pentru cea de-a doua perioada de comercializare, 2008 - 2012 va trebui elaborat un nou NAP.

 ______________________________________________________________________________
|                                                                              |
|    Prima perioada de comercializare     A doua perioada de comercializare    |
|                                                                              |
|  ___________________|_____________  ____________________|__________________  |
| |                                 ||                                       | |
|                                                                              |
| Stabilirea cadrului   Procesul de                                            |
| institutional si      aprobate in                                            |
| realizarea            cadrul UE                                              |
| proiectului de NAP                                                           |
|                                                                              |
| |-------------|--------*-----*----------|----------------------------------| |
|      2005            2006    |   2007                 2008 - 2012            |
|                        |     |                                               |
| Notificarea UE privind |     |                                               |
| NAP pentru prima      _|     |                                               |
| si a II-a perioada           |  Integrarea in UE =                           |
| de comercializare            |_ inceperea comercializarii                    |
|______________________________________________________________________________|

    Ambele NAP vor putea fi elaborate in paralel si supuse aprobarii CE pana la mijlocul anului 2006.
    Elaborarea NAP cuprinde urmatoarele activitati:
    - Stabilirea cadrului institutional si a responsabilitatilor diferitelor ministere, agentii si alte institutii care vor fi implicate in elaborarea NAP (pana la sfarsitul anului 2005). Ministerul Economiei si Comertului (MEC) este responsabil de elaborarea politicii energetice si industriale din Romania, acestea reprezentand cele mai importante doua sectoare cuprinse in ETS UE. Astfel MEC va fi implicat intr-o mare masura in elaborarea NAP.
    - Realizarea inventarului instalatiilor si a agentilor economici care vor participa la ETS UE (pana la sfarsitul anului 2005).
    - Cresterea nivelului de constientizare a viitorilor participanti la ETS UE si asigurarea implicarii lor in elaborarea NAP (in perioada 2005 - 2006).
    - Evaluarea disponibilitatii si calitatii datelor privind emisiile de CO2 si stabilirea surselor de date ce vor fi utilizate (pana la sfarsitul anului 2005).
    - Determinarea plafonului maxim al emisiilor de CO2 din sistem la nivel national. Acesta se refera la totalitatea permiselor alocate tuturor instalatiilor.
    - Selectarea metodologiei de alocare, incluzand determinarea anului de referinta. In vederea sustinerii deciziei privind NAP vor fi evaluate consecintele economice si de mediu ale diferitelor metodologii de alocare.
    - Alocarea permiselor pe fiecare instalatie si prezentarea proiectului primului si celui de-al doilea NAP (pana la sfarsitul trimestrului 2 din 2006). De asemenea, urmeaza sa fie stabilita o rezerva de permise pentru viitorii participanti la ETS UE si pentru proiectele de tip Implementare in comun.
    - Desfasurarea unor consultari publice privind primul si cel de-al doilea NAP (pana la sfarsitul trimestrului 2 din 2006).
    - Notificarea CE privind primul si cel de-al doilea NAP (pana la mijlocul anului 2006).
    - Adoptarea finala a primului si celui de-al doilea NAP (pana la sfarsitul anului 2006).
    MMGA va pregati un plan de lucru detaliat incluzand un orar bine stabilit privind elaborarea NAP pana la sfarsitul anului 2005.

    8.4 Impactul preconizat al ETS UE in Romania

    ETS UE, cuprinzand circa 50% din totalul emisiilor de GHG din UE, va contribui in mod hotarator la realizarea angajamentelor de reducere a emisiilor de GHG din UE si din Statele Membre intr-un mod eficient din punct de vedere al costurilor si la trecerea spre o economie cu consum redus de carbon in viitor. In Romania, implementarea ETS UE va permite unui numar mare de agenti economici din sectorul energiei si industriei sa participe la comercializarea emisiilor. In cazul realizarii reducerilor de emisii, companiile participante isi pot crea venituri suplimentare prin vanzarea pe piata a acestui surplus de permise.
    Impactul exact din punctul de vedere al veniturilor nete pentru economia Romaniei in ansamblu ei si pentru fiecare sector in parte nu poate fi cuantificat inca. Acesta va rezulta din procesul elaborarii NAP. NAP va realiza un echilibru intre interesele agentilor economici participanti, o crestere economica ulterioara si integritatea mediului prin evitarea supra-alocarilor de permise.
    Sarcina administrativa pentru participanti va fi minimizata pe cat posibil, pastrand totodata fiabilitatea si transparenta sistemului.
    Un alt avantaj al ETS UE este acela ca, pentru prima data, multi agenti economici din Romania vor privi aspectele legate de schimbarile climatice din perspectiva economica, ceea ce va duce la constientizarea problemelor.
    Impactul interactiunii dintre ETS UE si alte politici din domeniul schimbarilor climatice si cel al energiei din Romania, cum ar fi introducerea certificatelor verzi, ramane inca necunoscut si necesita o atenta monitorizare.

    CAP. 9
    Actiuni si masuri de reducere a intensitatii carbonului in economia Romaniei

    9.1 Fundamentare

    Necesitatea ca Romania sa adopte masuri de limitare a emisiilor de GHG este redusa avand in vedere nivelul actual al emisiilor de GHG si tendintele preconizate ale acestora. Implementarea masurilor interne in domeniul schimbarilor climatice este totusi determinata si de alti factori:
    In primul rand, angajamentele asumate prin ratificarea UNFCCC, a Protocolului de la Kyoto si prin integrarea la UE necesita o atitudine activa privind reducerea emisiilor de GHG.
    In cel de-al doilea rand, reglementarile nationale si UE necesita actiuni specifice.
    In sfarsit, multe dintre masurile si actiunile desfasurate in domeniul schimbarilor climatice vor conduce direct sau indirect la o imbunatatire a eficientei si vor contribui la asigurarea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti. Actiunile si masurile specifice vor fi prevazute in cadrul Planului national de actiune privind schimbarile climatice.

    9.2 Obiectiv specific

    Romania a derulat deja diferite actiuni si masuri care implica direct sau indirect reducerea emisiilor de GHG ca urmare a transpunerii acquis-ului comunitar al UE. Ramane inca de exploatat un potential considerabil. Avand in vedere nivelul economiei romanesti, accentul va cadea asupra acelor actiuni si masuri care necesita costuri minime si care prezinta beneficii economice.
    Astfel obiectivul specific este de a continua implementarea actiunilor si masurilor existente de reducere a intensitatii carbonului in economia Romaniei in deplina conformitate cu acquis-ul comunitar al UE.

    9.3 Actiuni cheie

    Urmatoarele activitati vor contribui la realizarea obiectivului specific:

    1. Adoptarea Planului national de actiune privind schimbarile climatice
    Planul national de actiune privind schimbarile climatice (PNASC) va fi adoptat pana la sfarsitul anului 2005 si va cuprinde perioada 2005 - 2007. PNASC va contine actiunile concrete necesare, inclusiv sursele de finantare ale acestora, pentru a indeplini obiectivele adoptate prin Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice (SNSC).

    2. Integrarea obiectivelor referitoare la schimbarile climatice in politicile sectoriale
    Sectoarele prioritare pentru introducerea actiunilor si masurilor de reducere a emisiilor de GHG sunt: energie, industrie, transporturi, depozite de deseuri, si constructii. Ministerele responsabile vor trebui sa tina seama de efectele actiunilor si masurilor de limitare a emisiilor de GHG asupra diferitelor sectoare. In acest sens, se va stabili o stransa colaborare intre ministerele responsabile si MMGA prin intermediul CNSC. Mai departe, MMGA va sprijini ministerele responsabile in imbunatatirea capacitatii acestora privind integrarea obiectivelor schimbarilor climatice in politicile sectoriale.

    3. Cresterea finantarii pentru implementarea actiunilor si masurilor interne
    Surse noi de finantare pentru actiuni si masuri interne vor fi identificate si studiate, in special cu ajutorul mecanismului de comercializare a emisiilor.

    4. Identificarea celor mai fezabile si mai eficiente actiuni si masuri din punct de vedere economic
    Pe baza evaluarii tuturor actiunilor si masurilor disponibile, se va face o selectie de actiuni si masuri prioritare. Acestea vor fi incluse in PNASC.

    9.4 Impact preconizat al actiunilor si masurilor interne

    Multe actiuni si masuri vizeaza scaderea intensitatii energetice in economia Romaniei. Aceasta prezinta urmatoarele avantaje:
    - Imbunatatirea eficientei energetice va intari pozitia competitiva a agentilor economici din Romania pe pietele internationale.
    - Foaia de parcurs pentru Energie scoate in evidenta importanta reducerii intensitatii energetice ca masura importanta pentru asigurarea sigurantei energetice a Romaniei.
    Masurile de reducere a intensitatii carbonului in productia si consumul de energie si materiale implica o utilizare mai larga a tehnologiilor avansate. Aceste tehnologii presupun adesea si alte avantaje, ca de exemplu scaderea utilizarii altor resurse, cresterea nivelului productiei sau, de exemplu, cresterea valorii proprietatilor.
    Reducerea emisiilor de GHG induce de cele mai multe ori o reducere a altor efecte negative asupra mediului, cum ar fi poluarea locala a atmosferei cu SO2, NOx si pulberi provenite de la termocentrale.
    Costurile si beneficiile fiecarei actiuni si masuri vor fi evaluate in Planul national de actiune privind schimbarile climatice.

    CAP. 10
    Educatie, cercetare si cresterea constientizarii

    10.1 Fundamentare

    Articolul 6 al UNFCCC se refera direct la educatie, instruire, constientizarea publicului, accesul la informatii si cooperare internationala. Constientizarea publicului privind schimbarile climatice necesita o imbunatatire semnificativa, desi sectorul privat, asociatiile patronale din industrie si unii agenti economici individuali devin din ce in ce mai interesati de problematica schimbarilor climatice in Romania.

    10.2 Obiectiv specific
    Schimbarile climatice reprezinta un domeniu intersectorial care trebuie integrat in politicile planurile si proiectele din diferite sectoare. Aceasta necesita un nivel ridicat de cunoastere si constientizare privind schimbarile climatice la nivelul autoritatilor, agentilor economici si publicului, in general. Un efort deosebit este necesar pentru implementarea Protocolului de la Kyoto, in special referitor la participarea agentilor economici din industrie la dezvoltarea proiectelor JI si la comercializarea emisiilor.
    Astfel, obiectivul specific este incorporarea aspectelor privind schimbarile climatice in educatie si cercetare, si cresterea gradului de constientizare si de participare a publicului in luarea deciziilor referitoare la schimbari climatice in Romania.

    10.3 Actiuni cheie

    1. Educatie
    In privinta educatiei, este necesar sa fie dezvoltat un plan de actiune privind educarea, instruirea si constientizarea publicului cu privire la aspectele legate de schimbarile climatice. Acesta va include elaborarea unor programe de instruire specifice, includerea aspectelor privind schimbarile climatice in programa scolara si universitara, precum si elaborarea unor materiale de instruire si informare.

    2. Cercetare
    In privinta cercetarii stiintifice si dezvoltarii, este necesara stabilirea "celor mai bune practici" metodologice, pentru a:
    - identifica si dezvolta abordari si metodologii de evaluare a impactului actiunilor si masurilor din domeniul schimbarilor climatice;
    - imbunatati metodologii de prognozare a tendintei de evolutie a emisiilor de GHG;
    - imbunatati metodologii de inventariere a emisiilor de GHG;
    - imbunatati evaluarea impactului (inclusiv evaluarea si managementul riscului) si a posibilitatilor de adaptare.

    3. Cresterea constientizarii
    Un alt domeniu important de actiune este reprezentat de introducerea companiilor de constientizare a publicului cu privire la schimbarile climatice pentru factorii relevanti implicati, cum ar fi autoritatile centrale, comunitatea de afaceri, ONG-urile de mediu si mass-media. Acestea pot include de la activitati de informare cu caracter general pana la campanii de informare tematice, cum ar fi, de exemplu, participarea agentilor economici din industrie la activitati legate de aplicarea proiectelor JI sau la comercializarea emisiilor in cadrul ETS UE.
    Cresterea constientizarii va conduce si la cresterea nivelului de participare a publicului la elaborarea politicilor in domeniul schimbarilor climatice. Implementarea politicilor din domeniul schimbarilor climatice implica si are efecte asupra autoritatilor publice, sectorului privat si publicului, iar pentru succesul acestora este necesara imbunatatirea cunoasterii si participarii la aplicarea acestora. Astfel, Guvernul Romaniei va face toate eforturile pentru asigurarea participarii active a publicului in pregatirea si implementarea politicilor prin implicarea inca de la inceput a factorilor interesati si a grupurilor tinta.

    4. Participarea publicului la luarea deciziei
    O serie de prevederi ale UNFCCC si ale Protocolului de la Kyoto, cat si ale reglementarilor UE contin reguli specifice privind rolul si drepturile societatii civile.
    Desi abordarea variaza, exista, totusi, o serie de cerinte si proceduri definite pentru participarea publicului in luarea deciziei, inclusiv in procesul de aprobare a proiectelor JI.

    10.4 Impact preconizat

    Romania va beneficia de pe urma activitatilor mentionate mai sus pentru cresterea capacitatii si cunostintelor grupurilor de factori interesati in domeniul schimbarilor climatice.
    O baza stiintifica mai buna privind politicile din domeniul schimbarilor climatice si o crestere a cooperarii dintre comunitatea stiintifica si factorii de decizie va determina o crestere a eficientei si eficacitatii acestor politici.
    O intensificare a constientizarii publicului, a educatiei si a participarii publicului in luarea deciziei va facilita implementarea actiunilor si masurilor care necesita sprijinul activ din partea factorilor interesati din societate.

    CAP. 11
    Implementarea si actualizarea SNSC

    11.1 Resurse necesare pentru implementarea Strategiei nationale a Romaniei privind schimbarile climatice
    Au fost identificate urmatoarele categorii de resurse necesare:
    - Capacitate institutionala din punct de vedere al personalului in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), altor ministere, agentii de implementare si institutii de cercetare.
    - Specializarea necesara a personalului din MMGA, din alte ministere, agentii de implementare si institutii de cercetare.
    - Capacitate institutionala din punct de vedere al colaborarii necesare si al stabilirii mecanismelor de cooperare intre institutiile guvernamentale si intre guvern si factorii interesati din societate.
    - Finantarea necesara pentru implementarea SNSC si a actiunilor identificate. Sunt indicate ca posibile surse de finantare (contributii de la bugetul de stat, donatii internationali, fonduri UE si venituri GIS).
    Tabelul prevazut in Anexa B a prezentei Strategii contine o estimare orientativa a resurselor necesare pentru fiecare obiectiv din cadrul SNSC.

    11.2 Elaborarea Planului national de actiune privind schimbarile climatice

    PNASC este principalul instrument de implementare a SNSC. PNASC va detalia modul de implementare a SNCS si va determina modul de raportare al progreselor realizate in implementarea acesteia. PNASC va operationaliza obiectivele SNCS in actiuni, masuri si proiecte specifice pentru perioada 2005 - 2007.
    PNASC va trasa sarcini si va desemna responsabilitati diferitelor institutii, identificand in mod clar institutiile care raspund de fiecare actiune sau masura. Se vor stabili termene clare pentru obiectivele ce trebuie indeplinite si vor fi identificate, unde este posibil, sursele de finantare pentru actiunile, masurile si proiectele specifice. Vor fi apoi stabiliti indicatori pentru fiecare obiectiv specific.
    Desi Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor raspunde de elaborarea PNASC, este necesara o colaborare permanenta cu toate ministerele responsabile precum si cu alte institutii din Romania, sectorul privat si ONG-uri care sa asigure implementarea PNASC. Este esential ca si actiunile si masurile sa fie elaborate pe baza cooperarii, pentru ca toate partile participante sa aiba sentimentul proprietatii asupra lor.

    11.3 Monitorizarea si actualizarea SNSC

    Monitorizarea progresului implementarii
    MMGA va prezenta anual un raport privind progresele implementarii, pe baza informatiilor provenite de la alte ministere si institutii responsabile. Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice va fi implicata in monitorizarea progresului implementarii. Astfel, vor fi elaborati in cadrul PNASC indicatori pentru implementarea strategiei.

    Actualizarea SNSC
    Avand in vedere ca scopul general al SNSC este acela de a dispune de o abordare actualizata si coordonata a provocarilor prezentate de schimbarile climatice si de a concentra actiunile asupra prioritatilor comune este esential ca SNSC si PNASC sa fie instrumente dinamice pentru a reflecta schimbarea diferitelor circumstante si intarirea cunoasterii in domeniu. In 2007, SNSC va fi actualizata pentru a acoperi perioada urmatoare 2008 - 2012 identica cu cea stabilita prin Protocolul de la Kyoto ca prima perioada de angajament.

    CAP. 12
    Concluzii

    Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a initiat elaborarea primei SNSC si a NAP in domeniu, tinand cont de prevederile articolului 10 din Protocolul de la Kyoto la UNFCCC, care prevede ca "toate Partile, luand in considerare responsabilitatile lor comune, dar diferentiate, si prioritatile nationale specifice si de dezvoltare regionala, obiectivele si circumstantele nationale, reafirmand angajamentele existente in art. 4 din UNFCCC, si continuand sa avanseze cu implementarea acestor angajamente in vederea atingerii dezvoltarii durabile vor trebui sa formuleze, acolo unde se justifica, si pe cat posibil, programe nationale in domeniul schimbarilor climatice".
    Abordarea principala a Guvernului Romaniei in domeniul schimbarilor climatice, avand in vedere, totodata, dezvoltarea durabila se refera la:
    - Indeplinirea angajamentelor asumate prin ratificarea UNFCCC si a Protocolului de la Kyoto;
    - Realizarea angajamentelor asumate prin integrarea Romaniei in UE;
    - Posibilele avantaje ale economiei Romaniei prin utilizarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto (JI si IET prin GIS), a aplicarii ETS UE si a implementarii initiativelor, eficiente din punct de vedere al costurilor, privind reducerea intensitatii carbonului;
    - Adaptarea la viitoarele schimbari climatice si minimizarea impactului negativ al schimbarilor climatice asupra Romaniei.
    In acelasi timp SNSC face referire si la cel de-al 6-lea Program de Actiune al UE, ce are ca obiectiv principal dezvoltarea durabila, urmarind in acelasi timp si imbunatatirea mediului, in general, si a calitatii vietii in UE si stabileste prioritatile de mediu pe o perioada de 10 ani, pentru a acorda suficient timp identificarii de noi masuri, implementarii si evaluarii efectelor lor. Programul sustine cu hotarare obiectivele cheie si prioritatile referitoare la mediu ale UE, fapt ce va contribui la dezvoltarea strategiei dezvoltarii durabile.

    ANEXA A

 ______________________________________________________________________________
|    Glosarul Strategiei nationale a Romaniei privind schimbarile climatice    |
|______________________________________________________________________________|
|      Termeni     |Acronime|                    Descriere                     |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Acord de          | ERPA   |Intelegere/contract care sta la baza              |
|achizitionare     |        |achizitionarii si comercializarii reducerilor de  |
|a reducerilor de  |        |emisii de GHG provenite de la proiecte JI si CDM. |
|emisii            |        |                                                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Acordurile de la  |        |Pachet de decizii convenite in cadrul COP 7, care |
|Marrakesh         |        |stabilesc diferite reguli privind                 |
|                  |        |operationalizarea prevederilor complexe ale       |
|                  |        |Protocolului de la Kyoto. Printre altele deciziile|
|                  |        |includ detalii privind infiintarea sistemului de  |
|                  |        |comercializare a emisiilor de GHG; implementarea  |
|                  |        |si monitorizarea proiectelor CDM; infiintarea si  |
|                  |        |operarea celor trei fonduri de sprijinire a       |
|                  |        |masurilor de adaptare la schimbarile climatice.   |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Adaptare          |        |Actiunile intreprinse in sprijinul comunitatilor  |
|                  |        |si ecosistemelor pentru a face fata conditiilor   |
|                  |        |schimbarilor climatice, cum ar fi, de exemplu:    |
|                  |        |constructia unor diguri de protectie impotriva    |
|                  |        |inundatiilor pentru a proteja corespunzator de    |
|                  |        |efectele unor furtuni puternice si precipitatii   |
|                  |        |abundente, sau plantarea unor specii agricole si  |
|                  |        |pomicole mai tolerante la cresteri de temperatura |
|                  |        |si la conditii de sol uscat.                      |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Aditionalitate    |        |Conform Protocolului de la Kyoto, reducerea       |
|                  |        |emisiilor de GHG generate de proiecte de tip      |
|                  |        |Implementare in comun (JI) si Mecanism de         |
|                  |        |Dezvoltare Curata (CDM), trebuie sa fie           |
|                  |        |suplimentara fata de ceea ce s-ar obtine in lipsa |
|                  |        |proiectului.                                      |
|                  |        |                                                  |
|                  |        |Criteriul aditionalitatii este indeplinit acolo   |
|                  |        |unde exista o diferenta pozitiva intre emisiile   |
|                  |        |care se regasesc in scenariul de baza si emisiile |
|                  |        |care sunt generate in propunerea de proiect.      |
|                  |        |Tipuri de aditionalitate (emisii, legala,         |
|                  |        |financiara, tehnologica, investitionala).         |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Administratia     | ANM    |ANM are responsabilitati in domeniul observarii   |
|Nationala de      |        |si evaluarii efectelor schimbarilor climatice.    |
|Meteorologie      |        |                                                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|An de referinta   |        |Anul de baza la care se face referire ca nivel    |
|                  |        |de pornire al reducerilor de emisii de GHG prin   |
|                  |        |Protocolul de la Kyoto. Pentru Romania anul de    |
|                  |        |baza la care se stabileste reducerea de 8% a      |
|                  |        |emisiilor de GHG este 1989, conform Deciziilor    |
|                  |        |9/CP2 si 11/CP4.                                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Bazine de         |        |Orice proces care indeparteaza GHG din atmosfera. |
|sechestrare       |        |Principalele bazine de sechestrare sunt padurile  |
|                  |        |si alte tipuri de vegetatie, care prin fotosinteza|
|                  |        |indeparteaza dioxidul de carbon. In baza          |
|                  |        |Protocolului de la Kyoto, tarile dezvoltate, pot  |
|                  |        |deduce din totalul net de emisii de GHG           |
|                  |        |cantitatile de GHG definite de bazinele de        |
|                  |        |absorbtie. Acest mecanism le poate sprijini in    |
|                  |        |indeplinirea angajamentelor de limitare a         |
|                  |        |emisiilor. Totusi, calcularea efectelor           |
|                  |        |sechestrarii este foarte complexa din punct de    |
|                  |        |vedere metodologic si anumite conditii trebuie    |
|                  |        |inca clarificate.                                 |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Cantitate         | AA     |Cantitatea de GHG pe care o tara inclusa in       |
|Atribuita         |        |Anexa B a Protocolului de la Kyoto o poate emite  |
|                  |        |in baza Protocolului de la Kyoto, in prima        |
|                  |        |perioada de angajament (2008 - 2012).             |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Cogenerare        | CHP    |Productia combinata de caldura si energie cu o    |
|                  |        |mai mare eficienta totala, comparata cu productia |
|                  |        |separata de caldura si energie.                   |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Comitet privind   |        |Un comitet care isi va concentra activitatea pe   |
|indeplinirea      |        |conformarea cu prevederile Protocolului de la     |
|angajamentelor    |        |Kyoto. Acesta va avea 20 de membri, reprezentand  |
|                  |        |diferite regiuni, statele insulare mici in curs   |
|                  |        |de dezvoltare, state aflate pe Anexa I a UNFCCC   |
|                  |        |si state care nu se afla pe aceasta anexa si va   |
|                  |        |functiona prin plenare, un birou, un compartiment |
|                  |        |de facilitare, precum si un compartiment de       |
|                  |        |aplicare.                                         |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Comercializarea   | IET    |Mecanism pe baza art. 17 al Protocolului de la    |
|internationala a  |        |Kyoto prin care partile cu angajamente de reducere|
|emisiilor         |        |a emisiilor pot comercializa unitati ale          |
|                  |        |cantitatii atribuite cu alte Parti. Scopul este de|
|                  |        |a imbunatati flexibilitatea si eficienta economica|
|                  |        |a realizarii reducerilor de emisii de GHG.        |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Comisia Nationala | CNSC   |CNSC functioneaza ca organism consultativ al MMGA |
|pentru Schimbari  |        |pentru deciziile referitoare la politica privind  |
|Climatice         |        |schimbarile climatice.                            |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Comitet de        | A6SC   |Un comitet international care va asigura          |
|Supervizare al    |        |supravegherea proiectelor de tip Implementare in  |
|Articolului 6 al  |        |comun - Modul 2, care sunt realizate in scopul    |
|Protocolului de   |        |reducerii emisiilor de GHG. Proiectele de tip     |
|la Kyoto          |        |Implementare in comun sunt finantate si/sau       |
|                  |        |realizate de catre tarile dezvoltate - pe baza    |
|                  |        |Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto - si se |
|                  |        |desfasoara in tari cu economie in tranzitie.      |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Comunicarea       | CN     |Un document transmis in baza UNFCCC prin care o   |
|Nationala         |        |Parte informeaza celelalte Parti de activitatile  |
|                  |        |intreprinse in scopul reducerii emisiilor de GHG. |
|                  |        |Cele mai multe tari dezvoltate au transmis deja   |
|                  |        |cea de-a treia comunicare nationala.              |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Conferinta        | COP    |Intalnirea partilor la UNFCCC.                    |
|Partilor          |        |                                                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Conferinta        | COP/MOP|Structura suprema a Protocolului de la Kyoto,     |
|Partilor/         |        |care va avea rolul de intalnire a Partilor la     |
|Intalnirea        |        |Protocol. Sesiunile COP si COP/MOP se vor derula  |
|Partilor          |        |in aceeasi perioada in vederea reducerii          |
|                  |        |costurilor si a imbunatatirii coordonarii intre   |
|                  |        |UNFCCC si Protocol.                               |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Conventiile de la |        |Trei conventii internationale in domeniul mediului|
|Rio               |        |adoptate in anul 1992 la "Summit-ul Pamantului" de|
|                  |        |la Rio de Janeiro, si anume: Conventia-cadru a    |
|                  |        |Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice,   |
|                  |        |Conventia Natiunilor Unite privind Combaterea     |
|                  |        |Desertificarii, Conventia privind Diversitatea    |
|                  |        |Biologica.                                        |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Conventia-cadru a | UNFCCC |Cadrul legal international adoptat in iunie 1992  |
|Natiunilor Unite  |        |la Summit-ul Pamantului de la Rio, referitor la   |
|asupra            |        |schimbarile climatice. Obliga Partile la UNFCCC sa|
|Schimbarilor      |        |stabilizeze concentratiile de GHG in atmosfera    |
|Climatice         |        |pentru a impiedica perturbarea antropica          |
|                  |        |periculoasa a sistemului climatic.                |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Dezvoltare        | SD     |Dezvoltare care raspunde nevoilor din prezent,    |
|durabila          |        |fara a compromite capacitatea generatiilor        |
|                  |        |viitoare de a raspunde propriilor nevoi.          |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Determinare       |        |Evaluarea PDD-ului unui proiect JI de catre o a   |
|(Validare)        |        |treia Parte independenta, referitoare la          |
|                  |        |indeplinirea cerintelor privind utilizarea        |
|                  |        |mecanismului JI. Procedurile si cerintele difera  |
|                  |        |pentru JI Modul 1 si JI Modul 2.                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Dioxid de carbon  | CO2eq  |Unitatea de masura universala utilizata pentru a  |
|echivalent        |        |indica potentialul global de incalzire a celor 6  |
|                  |        |gaze cu efect de sera. Dioxidul de carbon - un gaz|
|                  |        |care se emite natural si care este produs prin    |
|                  |        |arderea combustibililor fosili si a biomasei, si  |
|                  |        |alte procese industriale - este gazul de referinta|
|                  |        |prin care celelalte GHG sunt masurate.            |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Document de       | PDD    |Un document specific de prezentare a proiectului  |
|prezentare a      |        |solicitat de procedurile asociate mecanismelor JI |
|proiectului       |        |Modul 2 si CDM, care va permite determinarea      |
|                  |        |indeplinirii de catre proiect a urmatoarelor      |
|                  |        |conditii: a fost aprobat de catre partile         |
|                  |        |implicate, va avea ca rezultat reducerea          |
|                  |        |suplimentara a emisiilor de GHG si are un scenariu|
|                  |        |de referinta si un plan de monitorizare           |
|                  |        |corespunzatoare.                                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Echipe de experti |        |Grupuri de experti care verifica comunicarile     |
|pentru revizuire  |        |nationale si inventarele de emisii de GHG         |
|                  |        |transmise de Partile incluse pe Anexa I a UNFCCC. |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Finantare pe baza |        |Fondurile alocate proiectelor ce genereaza (sau se|
|emisiilor de CO2  |        |asteapta sa genereze) reduceri de emisii de GHG   |
|                  |        |(JI si CDM) pe baza achizitionarii anticipate a   |
|                  |        |acestor reduceri de emisii.                       |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Gaze cu efect de  | GHG    |Gazele atmosferice care au drept efect incalzirea |
|sera              |        |globala si schimbarile climatice. Principalele GHG|
|                  |        |sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) si   |
|                  |        |protoxidul de azot (N2O). Mai putin raspandite,   |
|                  |        |dar foarte puternice, sunt: hidrofluorocarburile  |
|                  |        |(HFC-uri), perfluorocarburile (PFC-uri) si        |
|                  |        |hexafluorura de sulf (SF6). Aceste gaze sunt      |
|                  |        |prevazute in Anexa A a Protocolului de la Kyoto.  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Grupul            | IPCC   |Infiintat in 1988 de catre Organizatia Mondiala de|
|Interguvernamental|        |Meteorologie si Programul Natiunilor Unite pentru |
|privind           |        |Mediu, Grupul Interguvernamental privind          |
|Schimbarile       |        |Schimbarile Climatice trece in revista literatura |
|Climatice         |        |tehnica si stiintifica din lume si publica        |
|                  |        |rapoarte periodice de evaluare care sunt          |
|                  |        |recunoscute la nivel mondial, ca fiind cele mai   |
|                  |        |credibile surse de informare existente in domeniul|
|                  |        |schimbarilor climatice. IPCC este independent de  |
|                  |        |UNFCCC.                                           |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Implementare in   |  JI    |Mecanism prevazut de art. 6 al Protocolului de la |
|Comun             |        |Kyoto, prin care o tara inclusa in Anexa I a      |
|                  |        |UNFCCC obtine unitati de reducere a emisiilor     |
|                  |        |(ERU) prin sprijinirea finantarii proiectelor     |
|                  |        |care genereaza reduceri nete de emisii de GHG in  |
|                  |        |alta tara industrializata (inclusiv tari cu       |
|                  |        |economie in tranzitie).                           |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Implementare in   |        |Procedura de derulare a proiectelor in cadrul     |
|comun - Modul 1   |        |mecanismului implementare in comun (JI) in cazul  |
|                  |        |in care tara gazda Parte la Protocolul de la Kyoto|
|                  |        |a indeplinit cerintele privind utilizarea         |
|                  |        |mecanismului JI. Modulul 1 nu necesita supervizare|
|                  |        |internationala in vederea validarii si            |
|                  |        |verificarii.                                      |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Implementare in   |        |Procedura de derulare a proiectelor in cadrul     |
|comun - Modul 2   |        |mecanismului Implementare in comun (JI) in cazul  |
|                  |        |in care tara gazda Parte la Protocolul de la Kyoto|
|                  |        |nu a indeplinit toate cerintele privind utilizarea|
|                  |        |mecanismului JI. Modulul 2 necesita supervizare   |
|                  |        |internationala a proiectelor ce se va desfasura cu|
|                  |        |ajutorul Comitetului de Supervizare al            |
|                  |        |Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto.        |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Intensitatea      |        |Cantitatea de GHG (exprimata in CO2 echivalent)   |
|carbonului        |        |care este emisa pe o unitate a valorii adaugate   |
|                  |        |(pe unitatea de PIB). Intensitatea carbonului este|
|                  |        |influentata de structura de combustibili          |
|                  |        |utilizati si de eficienta energetica a economiei. |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Inventar de gaze  |        |Evaluarea emisiilor de GHG ale unei tari conform  |
|cu efect de sera  |        |prevederilor UNFCCC si ale Protocolului de la     |
|                  |        |Kyoto. Inventarul este realizat pe baza sistemului|
|                  |        |national de evaluare a emisiilor de GHG.          |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Indeplinirea      |        |Respectarea angajamentelor Partilor privind       |
|angajamentelor    |        |limitarea emisiilor de GHG asumate prin Protocolul|
|                  |        |de la Kyoto.                                      |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Mecanisme         |        |Trei proceduri stabilite prin Protocolul de la    |
|flexibile ale     |        |Kyoto pentru a creste flexibilitatea si a minimiza|
|Protocolului de   |        |costurile reducerii emisiilor de GHG. Acestea     |
|la Kyoto          |        |sunt: Implementarea in comun (JI), Mecanismul de  |
|                  |        |Dezvoltare Curata (CDM), Comercializarea          |
|                  |        |Internationala a Emisiilor (IET).                 |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Mecanism de       | CDM    |Mecanismul prevazut in Articolul 12 al            |
|Dezvoltare Curata |        |Protocolului de la Kyoto, ce are ca scop asistarea|
|                  |        |tarilor in curs de dezvoltare in realizarea       |
|                  |        |dezvoltarii durabile prin permiterea tarilor      |
|                  |        |industrializate sa finanteze proiectele de        |
|                  |        |reducere a emisiilor de GHG in tarile in curs de  |
|                  |        |dezvoltare si primirea creditelor in acest mod.   |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Ministerul        | MEC    |Autoritatea romana responsabila in domeniul       |
|Economiei si      |        |energiei si industriei.                           |
|Comertului        |        |                                                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Ministerul        | MMGA   |Autoritatea romana responsabila in domeniul       |
|Mediului si       |        |mediului.                                         |
|Gospodaririi      |        |                                                  |
|Apelor            |        |                                                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Ministerul        | MTCT   |Autoritatea romana responsabila in domeniul       |
|Transporturilor   |        |transporturilor, constructiilor, lucrarilor       |
|Constructiilor si |        |publice si turismului.                            |
|Turismului        |        |                                                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Optiuni eficiente |        |Tehnologii pentru reducerea emisiilor de GHG ale  |
|(no-regret        |        |caror beneficii aditionale (eficienta energetica  |
|options)          |        |sau reducerea costurilor privind energia) sunt    |
|                  |        |atat de importante incat investitia merita sa fie |
|                  |        |pusa la punct din aceste motive.                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Organizatie       | ONG    |Organizatia neguvernamentala este definita ca o   |
|neguvernamentala  |        |organizatie voluntara, non-profit si apolitica.   |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Parti aflate pe   |        |Tarile cuprinse in aceasta anexa au acceptat      |
|Anexa B a         |        |limitele de emisii in perioada 2008 - 2012.       |
|Protocolului de   |        |Aceasta include cele 24 de tari membre OECD,      |
|la Kyoto          |        |tarile UE si 14 tari cu economie in tranzitie.    |
|                  |        |Este aproape identica cu Anexa I a UNFCCC, la     |
|                  |        |care se face referire in strategie.               |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Perioada de       |        |Perioada prevazuta de Protocolul de la Kyoto in   |
|angajament        |        |timpul careia emisiile de GHG ale Partilor incluse|
|                  |        |in Anexa B, (ca medie in aceasta perioada) trebuie|
|                  |        |sa se incadreze in limita cantitativa prevazuta.  |
|                  |        |Prima perioada acopera intervalul 2008 - 2012.    |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Permise UE        | EUA    |Permise de emisii de GHG pe baza UE ETS.          |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Piata carbonului  |        |Un sistem de comercializare prin care tarile,     |
|                  |        |mediul de afaceri si indivizii pot cumpara sau    |
|                  |        |vinde unitati de emisii de GHG pentru a minimiza  |
|                  |        |eforturile acestora in atingerea angajamentelor de|
|                  |        |reducere a emisiilor, prevazute de Protocolul de  |
|                  |        |la Kyoto sau de alte acorduri, cum ar fi acela    |
|                  |        |existent in cadrul Uniunii Europene.              |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Planul national   | PNASC  |Planul national de actiune privind schimbarile    |
|de actiune privind|        |climatice (PNASC) va identifica si masurile       |
|schimbarile       |        |individuale, care vor fi dezvoltate si            |
|climatice         |        |implementate in baza Strategiei nationale a       |
|                  |        |Romaniei privind schimbarile climatice.           |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Planul National   | NAP    |Elementul central al ETS UE. Pentru fiecare       |
|de Alocare        |        |perioada de comercializare, fiecare Stat Membru va|
|                  |        |trebui sa realizeze un plan national de alocare a |
|                  |        |permiselor de emisii pentru sectoarele cuprinse   |
|                  |        |in Anexa 1 a Directivei. NAP va prezenta alocarea |
|                  |        |totala si modul de alocare pe fiecare sector      |
|                  |        |participant. Ghiduri si proceduri pentru          |
|                  |        |realizarea NAP-urilor au fost realizate la        |
|                  |        |nivelul UE.                                       |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Politici si masuri| P&M    |Referitoare la actiunile intreprinse sau care     |
|                  |        |urmeaza a fi realizate de catre fiecare stat in   |
|                  |        |parte pentru a atinge obiectivele de limitare a   |
|                  |        |emisiilor de GHG prevazute de Protocolul de la    |
|                  |        |Kyoto. Unele politici si masuri posibile sunt     |
|                  |        |specificate in Protocol si pot oferi posibilitatea|
|                  |        |unei cooperari interguvernamentale.               |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Potential de      | GWP    |Un index reprezentand efectul combinat al         |
|Incalzire Globala |        |diferitelor tipuri de emisii de GHG remanente in  |
|                  |        |atmosfera si eficienta lor in absorbtia           |
|                  |        |radiatiilor infrarosii emise de Pamant.           |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Prevenirea si     | IPPC   |Cadru legal (pe baza Directivei 96/61/CE) in baza |
|Controlul Integrat|        |caruia sectoare industriale specifice trebuie sa  |
|al Poluarii       |        |obtina permise pentru operare pe baza celor mai   |
|                  |        |bune tehnici disponibile (BAT-uri). Contine masuri|
|                  |        |pentru limitarea producerii deseurilor si pentru  |
|                  |        |reducerea poluarii aerului, apei si solului.      |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Principiul        |        |Protocolul de la Kyoto solicita Partilor incluse  |
|suplementaritatii |        |in Anexa I a UNFCCC ce utilizeaza mecanismele     |
|                  |        |flexibile prevazute de acest Protocol ca actiuni  |
|                  |        |suplimentare actiunilor domestice ce au ca scop   |
|                  |        |limitarea sau reducerea emisiilor de GHG.         |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Produs intern Brut| GDP    |Valoarea produsului total realizat prin munca si  |
|                  |        |capitalul localizate in Romania.                  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Programul European| ECCP   |In perioada 2000 - 2003 Programul European pentru |
|in domeniul       |        |Schimbari Climatice a contribuit la dezvoltarea   |
|Schimbarilor      |        |strategiei UE privind implementarea Protocolului  |
|Climatice         |        |de la Kyoto. Activitatea a acoperit actiunile si  |
|                  |        |masurile de limitare a emisiilor in sectoarele    |
|                  |        |energie, transporturi, industrie si agricultura,  |
|                  |        |dar si in cresterea capacitatii de sechestrare in |
|                  |        |silvicultura. Un rezultat major al acestui proces |
|                  |        |a fost schema de comercializare a emisiilor de GHG|
|                  |        |la nivelul UE - UE ETS.                           |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Protocolul de la  | KP     |Adoptat la cea de-a III-a Conferinta a Partilor la|
|Kyoto             |        |UNFCCC, desfasurata la Kyoto in Japonia in        |
|                  |        |decembrie 1997. Protocolul de la Kyoto stabileste |
|                  |        |pentru tarile Parte sa-si reduca emisiile de GHG  |
|                  |        |cu un procent de 5,2% fata de anul 1990, in       |
|                  |        |perioada 2008 - 2012.                             |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Reduceri de Emisii| CER    |O unitate de reducere a emisiilor de GHG          |
|Certificate       |        |provenita de la un proiect de tip Mecanism de     |
|                  |        |Dezvoltare Curata pe baza Protocolului de la      |
|                  |        |Kyoto, si exprimata in tone CO2 echivalent.       |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Reducerea         |        |Actiuni de reducere a emisiilor de GHG. Exemple   |
|emisiilor de gaze |        |cum ar fi: utilizarea mai eficienta a             |
|cu efect de sera  |        |combustibililor fosili in procesele industriale si|
|(Mitigation)      |        |in generarea electricitatii, trecerea la          |
|                  |        |utilizarea surselor de energie regenerabila,      |
|                  |        |cresterea performantei energetice a cladirilor si |
|                  |        |extinderea suprafetelor acoperite cu paduri.      |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Registre, Sisteme |        |Sisteme, incluzand baze electronice de date, care |
|de Registre       |        |vor urmari si inregistra toate tranzactiile       |
|                  |        |realizate pe baza comercializarii emisiilor de GHG|
|                  |        |("piata carbonului") si pe baza utilizarii        |
|                  |        |mecanismelor flexibile cum ar JI si CDM, conform  |
|                  |        |prevederilor Protocolului de la Kyoto. De         |
|                  |        |asemenea, ETS UE necesita realizarea de catre     |
|                  |        |fiecare Stat Membru a unui registru.              |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Revizuiri in      | IDR    |Analiza detaliata si evaluarea de catre           |
|detaliu           |        |experti internationali a Comunicarilor Nationale  |
|                  |        |trimise de Romania si alte tari, in baza UNFCCC.  |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Rezerva perioadei |        |O rezerva de unitati ale cantitatii atribuite     |
|de angajament     |        |aflata in permanenta in proprietatea Partii la    |
|                  |        |Protocolul de la Kyoto pentru asigurarea atingerii|
|                  |        |angajamentului de limitare a emisiilor, prevazut  |
|                  |        |de Protocolul de la Kyoto.                        |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Scenariu de baza  |        |Emisiile de GHG care se vor produce in lipsa      |
|                  |        |proiectului de tip JI sau CDM propus              |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Schema verde de   | GIS    |O schema prin care se aloca o parte din           |
|investitii        |        |veniturile obtinute din comercializarea           |
|                  |        |internationala a emisiilor prevazuta de Protocolul|
|                  |        |de la Kyoto, in vederea promovarii investitiilor  |
|                  |        |verzi. Veniturile pot fi folosite pentru a        |
|                  |        |sustine: A) proiecte de reducere a emisiilor; B)  |
|                  |        |programe care conduc indirect la reducerea        |
|                  |        |emisiilor; C) intarirea capacitatii               |
|                  |        |institutionale.                                   |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Schema UE de      | ETS EU |UE ETS limiteaza emisiile de CO2 ale marilor      |
|comercializare a  |        |emitenti. Premisele de emisii sunt alocate anual  |
|emisiilor         |        |pe baza planurilor anuale de alocare si companiile|
|                  |        |posesoare ale acestor permise trebuie sa se isi   |
|                  |        |coreleze emisiile de GHG cu permisele detinute.   |
|                  |        |Daca isi reduc emisiile sub limitele stabilite,   |
|                  |        |aceste companii pot vinde surplusul de permise    |
|                  |        |altor companii. In acest fel, UE ETS va permite   |
|                  |        |reducerea emisiilor de GHG cu costuri minime      |
|                  |        |pentru companii. UE ETS acopera 12.000 de         |
|                  |        |instalatii mari ce reprezinta aproape jumatate din|
|                  |        |emisiile de CO2 din UE.                           |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Sechestrare       |        |Captarea dioxidului de carbon intr-o maniera care |
|                  |        |sa previna emiterea acestuia in atmosfera.        |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Sistemul national |        |Articolul 5 al Protocolului de la Kyoto prevede ca|
|de evaluare a     |        |toate Partile incluse in Anexa I a UNFCCC sa      |
|emisiilor de GHG  |        |stabileasca un sistem national de evaluare a      |
|                  |        |emisiilor antropice de GHG: CO2, CH4 si NO2.      |
|                  |        |Sistemul National prezinta si modalitatea de      |
|                  |        |realizare a inventarului national de GHG.         |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Strategia         | SNSC   |Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile|
|nationala a       |        |climatice prezinta cadrul de desfasurare a        |
|Romaniei privind  |        |activitatilor viitoare ale Romaniei in domeniul   |
|schimbarile       |        |schimbarilor climatice. Aceasta descrie strategia |
|climatice         |        |guvernamentala in domeniu si principalele actiuni |
|                  |        |si masuri.                                        |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Transfer          |        |Schimbul de cunostinte, fonduri si bunuri care    |
|tehnologic        |        |permite transferarea tehnologiilor necesare       |
|                  |        |adaptarii la schimbarile climatice si reducerii   |
|                  |        |emisiilor de GHG.                                 |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Tara gazda        |        |Tara unde este localizat un proiect de reducere a |
|                  |        |emisiilor de GHG de tip JI sau CDM.               |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Tari care nu sunt |        |Tarile care au ratificat sau care au aderat la    |
|pe Anexa I a      |        |UNFCCC si care nu sunt incluse in Anexa I a       |
|UNFCCC            |        |acesteia (tarile industrializate si cu economii in|
|                  |        |tranzitie).                                       |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Unitate a         | AAU    |O unitate din cantitatea atribuita (1 tona CO2    |
|Cantitatii        |        |echivalent), pe care o tara inclusa in Anexa I o  |
|Atribuite         |        |poate emite in baza Protocolului de la Kyoto, in  |
|                  |        |prima perioada de angajament (2008 - 2012).       |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Unitate de        | RMU    |Unitati generate in tari aflate pe Anexa I a      |
|eliminare         |        |UNFCCC de activitati LULUCF, prin sechestrarea    |
|                  |        |dioxidului de carbon.                             |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Unitate de        | ERU    |O unitate de reducere a emisiilor de GHG          |
|Reducere a        |        |provenita de la un proiect de tip Implementare in |
|Emisiilor         |        |comun. Aceasta unitate este egala cu o tona de CO2|
|                  |        |echivalent.                                       |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Utilizarea        | LULUCF |Se refera la impactul utilizarii terenurilor de   |
|terenurilor,      |        |catre populatie - si la schimbarile in utilizarea |
|schimbarea        |        |terenurilor - asupra emisiilor de GHG: extinderea |
|utilizarii        |        |suprafetelor acoperite cu paduri reduce dioxidul  |
|terenurilor si    |        |de carbon in atmosfera; taierea padurilor         |
|silvicultura      |        |genereaza CO2 suplimentar; activitatile agricole  |
|                  |        |genereaza emisii de metan si protoxid de azot in  |
|                  |        |atmosfera.                                        |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Verificare        |        |Evaluarea ulterioara a cantitatii de reduceri de  |
|                  |        |emisii de GHG generate prin proiecte JI si CDM    |
|                  |        |tinand seama de cerintele asociate mecanismelor JI|
|                  |        |si CDM.                                           |
|__________________|________|__________________________________________________|
|Vulnerabilitate   |        |Gradul pana la care o comunitate, populatie,      |
|                  |        |specie, ecosistem, regiune, sistem agricol sau    |
|                  |        |alta entitate este sensibila sau se afla in       |
|                  |        |imposibilitatea de a face fata la efectele adverse|
|                  |        |ale schimbarilor climatice.                       |
|__________________|________|__________________________________________________|

    ANEXA B

 ______________________________________________________________________________
|    Obiectiv specific si capitolul    |            Activitatea                |
|          aferent din SNSC            |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| Capitolul 5:                         | Intensificarea evaluarii impactului si|
| Limitarea costurilor economice,      | vulnerabilitatii la schimbarile       |
| sociale si de mediu ale efectelor    | climatice si intarirea cooperarii     |
| schimbarilor climatice in Romania    | intre institutii                      |
|                                      |                                       |
|                                      | Dezvoltarea temelor privind impactul  |
|                                      | schimbarilor climatice si adaptarea la|
|                                      | acestea in programele de invatamant   |
|                                      |                                       |
|                                      | Evaluarea si prioritizarea actiunilor |
|                                      | si masurilor de adaptare in domeniul  |
|                                      | agriculturii, gospodaririi apelor,    |
|                                      | silviculturii si asezarilor umane     |
|______________________________________|_______________________________________|
| Capitolul 6:                         | Dezvoltarea capacitatii institutionale|
| Stabilirea cadrului institutional,   | si a unei structuri adecvate          |
| juridic si de politici               |                                       |
|                                      | Dezvoltarea legislatiei referitoare   |
|                                      | la schimbari climatice                |
|______________________________________|_______________________________________|
| Capitolul 7:                         | Stabilirea cadrului institutional si  |
| a) Implementarea sistemului national | juridic                               |
| de evaluare a emisiilor de GHG si a  |                                       |
| registrului national in baza         | Stabilirea sistemului de culegere a   |
| prevederilor UNFCCC si a             | datelor si a Registrului National     |
| reglementarilor UE                   |                                       |
|                                      | Stabilirea mecanismelor si practicilor|
| b) Asigurarea participarii viitoare  | de analiza periodica a tendintelor    |
| a Romaniei la aplicarea mecanismelor | emisiilor de GHG                      |
| flexibile prevazute de Protocolul de |                                       |
| la Kyoto (Implementare in comun JI   | Stabilirea unui cadru pentru          |
| si Comercializarea internationala a  | implementarea proiectelor JI in baza  |
| emisiilor IET)                       | Modului I                             |
|                                      |                                       |
| c) Pregatirea pozitiei Romaniei      | Implementarea unei Scheme de          |
| privind viitoarele politici si       | Investitii Verzi (GIS)                |
| reglementari internationale in       |                                       |
| domeniul schimbarilor climatice de   | Evaluarea optiunilor alternative si   |
| dupa 2012                            | urmarirea pregatirii politicilor UE   |
|                                      | in domeniu                            |
|______________________________________|_______________________________________|
| Capitolul 8:                         | Plan National de Alocare (NAP)        |
| Transpunerea si implementarea        |                                       |
| Directivei UE privind comercializarea| Adoptarea regulilor si procedurii de  |
| emisiilor (ETS UE) si a              | monitorizare                          |
| reglementarilor UE subsecvente pentru|                                       |
| a permite inceperea comercializarii  | Adoptarea legislatiei                 |
|                                      |                                       |
|                                      | Informarea participantilor la ETS UE  |
|                                      |                                       |
|                                      | Implementarea registrului             |
|______________________________________|_______________________________________|
| Capitolul 9:                         | Integrarea obiectivelor privind       |
| Continuarea implementarii actiunilor | schimbarile climatice in politicile   |
| si masurilor interne de reducere a   | sectoriale                            |
| intensitatii carbonului in economia  |                                       |
| Romaniei                             | Identificarea si implementarea de     |
|                                      | actiuni si masuri cu costuri mici in  |
|                                      | diferite sectoare                     |
|______________________________________|_______________________________________|
| Capitolul 10:                        | Intensificarea cercetarii in domeniul |
| Incorporarea aspectelor referitoare  | schimbarilor climatice                |
| la schimbarile climatice in educatie |                                       |
| si cercetare si cresterea nivelului  | Campanie de constientizare, inclusiv  |
| de constientizare si participare a   | realizarea unui site internet privind |
| publicului                           | schimbarile climatice la MMGA         |
|                                      |                                       |
|                                      | Participarea si consultarea publicului|
|                                      | privind obiectivele, politicile si    |
|                                      | proiectele specifice                  |
|                                      |                                       |
|                                      | Includerea temelor legate de schimbari|
|                                      | climatice in programele de educatie   |
|______________________________________|_______________________________________|
| Capitolul 11:                        | Elaborarea, adoptarea (pana la        |
| Adoptarea si implementarea Planului  | sfarsitul anului 2005) si             |
| national de actiune privind          | implementarea PNASC                   |
| schimbarile climatice (PNASC),       | (perioada 2005 - 2007)                |
| referitor la actiunile si masurile   |                                       |
| specifice ce trebuie implementate in | Actualizarea SNSC si PNASC (2007)     |
| baza SNSC                            |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
    - continuare -
 ______________________________________________________________________________
| Resurse           |                  |                | Resurse financiare   |
| institutionale    |                  |                | necesare (in afara   |
| necesare          |                  |                | de personal)         |
|___________________|__________________|________________|______________________|
| Personal          | Specializare     | Cooperare      | 2005 - 2007          |
|___________________|__________________|________________|______________________|
|Personal           |Cunoasterea       |Intarirea       |Finantarea proiectelor|
|specializat dedicat|efectelor si a    |cooperarii      |nationale de          |
|schimbarilor       |evaluarii         |dintre MMGA si  |cercetare: aprox.     |
|climatice in       |masurilor de      |ministerele     |300.000 Euro de la    |
|ministerele        |adaptare          |implicate       |bugetul de stat       |
|implicate pentru   |                  |relevante       |                      |
|sectoarele mediu,  |                  |                |Finantare prin        |
|apa, agricultura   |                  |Implicarea mai  |proiecte              |
|si silvicultura    |                  |activa a        |internationale de     |
|                   |                  |cercetatorilor  |cercetare privind     |
|Includerea         |                  |romani in       |adaptarea (cererile   |
|institutelor si    |                  |comunitatea     |se vor depune in      |
|agentiilor         |                  |stiintifica     |cadrul programelor de |
|specializate       |                  |internationala  |cercetare ale UE si   |
|                   |                  |in domeniul     |pot fi sprijinite si  |
|                   |                  |adaptarii       |de la bugetul national|
|                   |                  |                |pentru cercetare);    |
|                   |                  |                |aprox. 100.000 Euro de|
|                   |                  |                |la bugetul national   |
|                   |                  |                |pentru cercetare      |
|___________________|__________________|________________|______________________|
|MMGA: unitate      |Cunostinte        |Implicare activa|Resurse financiare    |
|speciala dedicata  |privind           |a principalelor |pentru acoperirea     |
|schimbarilor       |schimbarile       |ministere cu    |costurilor aferente   |
|climatice (5       |climatice si      |atributii si    |constructiei          |
|persoane in total) |integrarea        |activitate in   |institutionale in MMGA|
|                   |acestora          |domeniu         |si alte ministere     |
|Personal angajat   |in politicile     |                |implicate: aprox.     |
|in MMGA in         |sectoriale        |O Comisie       |100.000 Euro de la    |
|compartimente, cu  |                  |Nationala       |bugetul de stat       |
|atributii in       |Experienta        |pentru          |                      |
|domeniul           |juridica          |Schimbari       |                      |
|schimbarilor       |                  |Climatice       |                      |
|climatice (ex.     |                  |operationala si |                      |
|autorizare IPPC    |                  |mai activa      |                      |
|etc.)              |                  |                |                      |
|                   |                  |                |                      |
|Personal angajat   |                  |                |                      |
|in alte ministere  |                  |                |                      |
|implicate avand    |                  |                |                      |
|atributii in       |                  |                |                      |
|domeniul           |                  |                |                      |
|schimbarilor       |                  |                |                      |
|climatice          |                  |                |                      |
|___________________|__________________|________________|______________________|
|Personal           |Experienta in     |Intensificarea  |Contractarea          |
|specializat pentru |inventare si      |cooperarii cu   |institutelor de       |
|coordonarea        |raportare         |Institutul      |cercetari pentru      |
|sistemului national|                  |National de     |inventarul anual de   |
|si a Registrului   |Experienta in     |Statistica si   |GHG: aprox. 50.000    |
|National in cadrul |operarea          |alti furnizori  |Euro de la bugetul de |
|institutiilor      |Registrului       |de date         |stat                  |
|responsabile       |National          |                |                      |
|desemnate (2       |                  |Intarirea       |Finantarea asistentei |
|persoane)          |Evaluarea         |cooperarii intre|tehnice pentru        |
|                   |proiectelor       |MMGA si MEC     |achizitionarea        |
|Personal           |financiare        |                |programului software  |
|specializat in     |                  |Implicare       |pentru Registrul      |
|cadrul MMGA pentru |Elaborarea GIS    |puternica a     |National si instruire:|
|coordonarea JI (1  |                  |sectorului      |aprox. 200.000 Euro   |
|persoana)          |Cunostinte privind|privat          |(cerere de finantare  |
|                   |efectele unor     |                |depusa la DEPA)       |
|Stabilirea unei    |reglementari      |Implicare activa|                      |
|organizatii        |internationale    |a ministerelor  |Finantarea asistentei |
|independente avand |                  |si institutiilor|tehnice internationale|
|personal           |                  |importante      |privind regulile si   |
|operational pentru |                  |                |metodologia JI si     |
|derularea GIS      |                  |                |Schema de Investitii  |
|                   |                  |                |Verzi GIS: aprox.     |
|Personal in cadrul |                  |                |70.000 Euro (cerere de|
|MMGA pentru        |                  |                |finantare depusa la un|
|coordonarea        |                  |                |donator international)|
|pregatirii         |                  |                |                      |
|pozitiei Romaniei  |                  |                |Costuri de operare    |
|                   |                  |                |pentru derularea GIS: |
|                   |                  |                |aprox. 70.000 Euro    |
|                   |                  |                |(finantate din        |
|                   |                  |                |veniturile GIS)       |
|___________________|__________________|________________|______________________|
|MMGA: personal     |Metodologii NAP   |Intarirea       |Asistenta tehnica     |
|angajat permanent  |                  |cooperarii intre|internationala pentru |
|(1 persoana)       |Procedura de      |MMGA si MEC     |elaborarea NAP: aprox.|
|                   |monitorizare      |                |100.000 Euro de la    |
|ANPM: personal     |                  |Implicarea in   |bugetul de stat       |
|specializat pentru |Operarea          |implementare a  |                      |
|monitorizarea      |registrului       |viitorilor      |Finantarea campaniei  |
|ETS UE si operarea |                  |participanti    |de informare a        |
|registrului (2     |                  |                |participantilor:      |
|persoane)          |                  |                |aprox. 50.000 Euro de |
|                   |                  |                |la bugetul de stat    |
|                   |                  |                |                      |
|                   |                  |                |Finantare pentru      |
|                   |                  |                |operationalizarea     |
|                   |                  |                |registrului si        |
|                   |                  |                |instruire (cerere de  |
|                   |                  |                |finantare depusa la   |
|                   |                  |                |DEPA)                 |
|___________________|__________________|________________|______________________|
|Un expert permanent|Evaluarea         |Cooperare       |Sprijin financiar     |
|in domeniul        |impactului        |activa intre    |privind costurile de  |
|schimbarilor       |politicilor       |MMGA si         |implementare a        |
|climatice in       |sectoriale asupra |ministerele     |actiunilor si         |
|fiecare minister   |emisiilor de GHG  |implicate       |proiectelor           |
|implicat           |                  |responsabile cu |prioritare: aprox.    |
|                   |                  |implementarea   |50.000 Euro finantare |
|                   |                  |de actiuni si   |prin Schema de        |
|                   |                  |masuri          |Investitii Verzi si   |
|                   |                  |                |50.000 Euro           |
|                   |                  |                |cofinantare de la     |
|                   |                  |                |bugetul de stat       |
|___________________|__________________|________________|______________________|
|Personal implicat  |Metode de         |Cooperare       |Finantarea campaniei  |
|in aspecte legate  |constientizare    |activa intre    |de constientizare:    |
|de schimbari       |privind           |MMGA si         |aprox. 50.000 Euro de |
|climatice la       |schimbarile       |ministerele     |la bugetul de stat    |
|ministerele        |climatice si      |responsabile cu |                      |
|responsabile cu    |proceduri pentru  |educatia si     |Finantare prin        |
|educatia si        |consultarea       |cercetarea      |proiecte              |
|cercetarea         |publicului;       |                |internationale de     |
|                   |Abordarea         |Implicarea mai  |cercetare aprox.      |
|                   |schimbarilor      |puternica a     |10.000 Euro de la     |
|                   |climatice in      |cercetatorilor  |bugetul national      |
|                   |educatie;         |romani in       |pentru cercetare      |
|                   |Prioritati de     |comunitatea     |(cererile se pot      |
|                   |cercetare         |stiintifica     |depune in cadrul      |
|                   |                  |internationala  |programelor de        |
|                   |                  |                |cercetare ale UE si   |
|                   |                  |                |la programele         |
|                   |                  |                |nationale de          |
|                   |                  |                |cercetare)            |
|___________________|__________________|________________|______________________|
|In cadrul MMGA:    |Cunostinte        |Implicare       |Finantarea asistentei |
|personal dedicat   |tehnice privind   |activa a        |tehnice internationale|
|implementarii SNSC |actiuni si masuri |principalelor   |pentru elaborarea     |
|si PNASC (1        |                  |ministere cu    |PNASC (finantata de   |
|persoana)          |Evaluarea         |responsabilitati|DEPA)                 |
|                   |costurilor si     |in domeniu      |                      |
|Personal dedicat   |beneficiilor      |                |Contractarea de       |
|aspectelor legate  |                  |Comisie         |experti nationali si  |
|de schimbari       |                  |Nationala pentru|internationali pentru |
|climatice in alte  |                  |Schimbari       |actualizarea SNSC si  |
|ministere implicate|                  |Climatice       |PNASC in 2007: aprox. |
|(1 persoana)       |                  |operationala si |50.000 Euro de la     |
|                   |                  |mai activa      |bugetul de stat       |
|___________________|__________________|________________|______________________|