HOTARARE   Nr. 774 din  7 septembrie 2000

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala

ACT EMIS DE:                GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 459 din 19 septembrie 2000

    In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Regulamentul de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari Ministerul Sanatatii va finaliza procedurile de reorganizare a institutiilor de medicina legala, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 1/2000, si va numi personalul de conducere, potrivit legii.

                  PRIM-MINISTRU
            MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

                       Contrasemneaza:
                       Ministru de stat,
                       ministrul sanatatii,
                       Hajdu Gabor

                       p. Ministru de stat,
                       ministrul justitiei,
                       Flavius Baias,
                       secretar de stat

                       Ministrul finantelor,
                       Decebal Traian Remes

                       Ministru de interne,
                       Constantin Dudu Ionescu

    ANEXA 1

                              REGULAMENT
de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Activitatea de medicina legala se desfasoara in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 2000, ale prezentului regulament si ale Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei si al ministrului sanatatii nr. 1.134/C/255/2000.
    Art. 2
    (1) Activitatea de medicina legala se realizeaza de medici legisti, incadrati in institutiile de medicina legala.
    (2) La efectuarea expertizelor, examinarilor, constatarilor sau a altor lucrari medico-legale pot participa, daca este necesar, si alti specialisti cu studii superioare, cum sunt: medici specialisti, farmacisti, toxicologi, chimisti, biologi, psihiatri, psihologi si alte persoane atestate ca experti, in cadrul si pe durata functionarii lor in institutiile de medicina legala.
    Art. 3
    Activitatea de medicina legala se desfasoara cu respectarea principiului independentei si al impartialitatii medicilor legisti.

    CAP. 2
    Organizarea institutiilor de medicina legala

    Art. 4
    (1) Institutul de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti este unitate cu personalitate juridica, subordonata Ministerului Sanatatii. Conducerea institutului se asigura de un director general, numit prin ordin al ministrului sanatatii. Pe langa directorul general functioneaza un consiliu consultativ din care fac parte directorul medical, directorul economic, consilierul juridic, precum si conducatorii laboratoarelor.
    (2) In cadrul Institutului de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti se organizeaza laboratoare, servicii si birouri. Structura organizatorica se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.
    Art. 5
    (1) Pe langa Institutul de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti functioneaza Comisia superioara medico-legala, cu sediul in acest institut.
    (2) In cadrul institutelor de medicina legala din centrele medicale universitare, denumite in continuare institute de medicina legala, precum si in cadrul Institutului de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti functioneaza comisii de avizare si control al actelor medico-legale.
    Art. 6
    La sediul Institutului de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti isi desfasoara activitatea Consiliul superior de medicina legala.
    Art. 7
    (1) Filialele Institutului de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti din centrele medicale universitare se reorganizeaza ca institute de medicina legala, unitati cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Sanatatii.
    (2) Institutele de medicina legala sunt conduse de un director, numit prin ordin al ministrului sanatatii, pe baza de concurs, conform legii. Pe langa director functioneaza un consiliu consultativ, din care fac parte sefii de laboratoare, de servicii sau de birouri.
    (3) In cadrul institutelor de medicina legala se organizeaza laboratoare, servicii si birouri. Structura organizatorica se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, la propunerea Consiliului superior de medicina legala.
    (4) In cadrul institutelor de medicina legala functioneaza comisii de avizare si control al actelor medico-legale.
    (5) Institutele de medicina legala colaboreaza cu catedrele de medicina legala din unitatile de invatamant superior, in vederea asigurarii mijloacelor materiale si umane necesare in procesul de invatamant superior medical si juridic.
    Art. 8
    (1) Directorul general al Institutului de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti si directorii institutelor de medicina legala au urmatoarele atributii principale:
    a) reprezinta institutele de medicina legala in fata autoritatilor publice si a celorlalte persoane juridice si fizice;
    b) organizeaza, indruma si controleaza buna desfasurare a activitatii de asistenta medico-legala, conform competentei sale teritoriale;
    c) dispune formarea de comisii de expertiza, potrivit legii;
    d) supravegheaza si controleaza din punct de vedere stiintific si metodologic expertizele si constatarile medico-legale.
    (2) Directorul general al Institutului de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti si directorii institutelor de medicina legala pot participa, in limitele competentei institutului de medicina legala, la lucrarile comisiei care efectueaza o noua expertiza.
    Art. 9
    Competenta teritoriala a institutelor de medicina legala este urmatoarea:
    a) Institutul de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti deserveste municipiul Bucuresti si judetele Arges, Brasov, Buzau, Calarasi, Constanta, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Tulcea, Valcea, Ilfov si Teleorman;
    b) Institutul de Medicina Legala din Cluj-Napoca, judetul Cluj, deserveste judetele Alba, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj si Sibiu;
    c) Institutul de Medicina Legala din Iasi, judetul Iasi, deserveste judetele Bacau, Botosani, Braila, Galati, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui si Vrancea;
    d) Institutul de Medicina Legala din Timisoara, judetul Timis, deserveste judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis si Bihor;
    e) Institutul de medicina legala din Targu Mures, judetul Mures, deserveste judetele Covasna, Harghita si Mures;
    f) Institutul de Medicina Legala din Craiova, judetul Dolj, deserveste judetele Dolj, Gorj, Mehedinti si Olt.
    Art. 10
    (1) Serviciile de medicina legala se infiinteaza in fiecare judet, avand sediul in localitatea resedinta de judet, si sunt conduse de un medic legist sef, numit de directorul directiei judetene de sanatate publica, in conditiile legii.
    (2) Serviciile de medicina legala judetene sunt unitati fara personalitate juridica in subordinea directiilor judetene de sanatate publica, iar din punct de vedere stiintific si metodologic sunt coordonate de institutul de medicina legala in a carui competenta teritoriala intra potrivit art. 9.
    (3) In functie de volumul de activitate, in structura serviciilor de medicina legala judetene se pot infiinta, prin hotarare a directiei judetene de sanatate publica, cu avizul institutului de medicina legala competent, laboratoare de specialitate cum ar fi cele de histopatologie, toxicologie, biocriminalistica sau psihiatrie medico-legala.
    (4) Serviciile de medicina legala judetene pot avea in structura lor cabinete de medicina legala cu sediul in orase sau municipii care nu sunt resedinta de judet.
    Art. 11
    (1) Medicul legist sef are urmatoarele atributii principale:
    a) organizeaza, indruma si controleaza buna desfasurare a activitatii serviciului de medicina legala sau a cabinetului de medicina legala;
    b) dispune formarea comisiilor de expertiza largite cu cadre de specialitate in cazul expertizelor medico-legale psihiatrice, al celor privind acordarea asistentei medicale necorespunzatoare, amanarea sau intreruperea executarii pedepsei, precum si in orice alte cazuri justificate;
    c) supravegheaza si controleaza din punct de vedere stiintific si metodologic expertizele si constatarile medico-legale efectuate de medicii legisti din serviciul de medicina legala respectiv;
    d) dispune trimiterea lucrarilor de medicina legala pe care, din punct de vedere tehnic, nu le poate efectua, institutului de medicina legala competent;
    e) supravegheaza expertizele medico-legale in cazurile privind infractiunile de omucidere, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte si participa, in mod obligatoriu, la efectuarea expertizelor in cazul sesizarilor privind acordarea asistentei medicale necorespunzatoare;
    f) reprezinta serviciul de medicina legala in relatiile acestuia cu autoritatile publice si cu celelalte persoane juridice si fizice.
    (2) In caz de imposibilitate a exercitarii atributiilor medicul legist sef poate delega exercitarea atributiilor ce ii revin unui alt medic legist din cadrul serviciului de medicina legala sau de la cabinetul de medicina legala pe care il conduce.
    (3) Medicul legist sef, in limitele competentei serviciului de medicina legala, poate participa la lucrarile comisiei care efectueaza o noua expertiza.
    Art. 12
    (1) Medicul sef de laborator de specialitate are urmatoarele atributii principale:
    a) organizeaza, indruma si controleaza buna desfasurare a activitatii laboratorului de care raspunde;
    b) repartizeaza expertizele in functie de complexitatea si dificultatea acestora, corespunzator nivelului de competenta al medicilor din subordine;
    c) supravegheaza si controleaza din punct de vedere stiintific si metodologic expertizele si constatarile medico-legale efectuate de medicii legisti din subordine;
    d) supravegheaza expertizele medico-legale in cazurile privind infractiunile de omucidere, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte si participa, in mod obligatoriu, la efectuarea expertizelor privind sesizarile de acordare a asistentei medicale necorespunzatoare;
    e) participa la lucrarile comisiei care efectueaza o noua expertiza.
    (2) In caz de imposibilitate a exercitarii atributiilor medicul sef de laborator de specialitate poate delega exercitarea atributiilor ce ii revin unui alt medic legist din laboratorul pe care il conduce.

    CAP. 3
    Activitatea institutiilor sanitare de medicina legala si a altor structuri cu atributii in domeniul medicinei legale

    A. Cabinetele de medicina legala
    Art. 13
    (1) Pentru efectuarea expertizelor si constatarilor medico-legale in localitatile in care functioneaza cabinete de medicina legala organele judiciare sau alte persoane fizice ori juridice se adreseaza acestora. In celelalte cazuri de expertiza sau de constatare organele judiciare sau alte persoane fizice ori juridice se adreseaza serviciului de medicina legala judetean, cu respectarea competentei teritoriale si a ierarhiei competentei profesionale.
    (2) Pentru efectuarea unei noi expertize organele judiciare se adreseaza, dupa caz, serviciului de medicina legala judetean sau institutului de medicina legala competent, potrivit prezentului regulament.

    B. Serviciile de medicina legala
    Art. 14
    (1) Serviciile de medicina legala judetene, in conformitate cu competenta lor teritoriala, sunt abilitate sa efectueze expertize, examinari, constatari sau alte lucrari medico-legale si complementare, la solicitarea organelor judiciare competente sau a altor persoane fizice ori juridice.
    (2) Serviciile de medicina legala judetene efectueaza examinarile complementare conform dotarii tehnice de care dispun.

    C. Institutele de medicina legala
    Art. 15
    Institutele de medicina legala sunt abilitate sa efectueze lucrari medico-legale, dupa cum urmeaza:
    a) autopsii, in situatiile prevazute de lege, inclusiv autopsierea sau reautopsierea cadavrelor exhumate, identificarea pe material fotografic, expertiza antropologica pe elemente de cadavru sau de schelet;
    b) constatari si expertize medico-legale, in cazurile care depasesc nivelul de competenta al serviciilor de medicina legala judetene sau cand acestea isi declina competenta, din motive temeinice, in efectuarea acestora;
    c) o noua expertiza medico-legala, in cadrul unei comisii de expertiza, astfel: expertize medico-legale traumatologice in cazuri de omor, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, vatamari corporale grave, expertize medico-legale psihiatrice in materie penala si civila, expertize in vederea amanarii sau intreruperii executarii pedepsei pe motive medicale, expertize in cazuri de acordare necorespunzatoare a asistentei medicale, expertiza medico-legala pentru evaluarea infirmitatii sau a incapacitatii de munca determinate de afectiuni traumatice, expertiza medico-legala a persoanelor in vederea autorizarii detinerii si folosirii armelor si munitiilor, expertiza medico-legala a persoanelor pentru evaluarea capacitatii de conducere auto;
    d) expertize biocriminalistice pe corpurile delicte, precum expertiza petelor de sange, de sperma si a firului de par;
    e) expertiza criminalistica traseologica, cum ar fi factorii suplimentari ai impuscarii;
    f) expertiza filiatiei: expertiza perioadei de conceptie, a potentei si a capacitatii de procreare, expertiza comparativa antropometrica in diagnosticul filiatiei, expertiza filiatiei prin metode serologice, HLA sau ADN;
    g) expertize toxicologice.
    Art. 16
    (1) Lucrarile constand in cercetarea la fata locului si ridicarea cadavrului, autopsii urgente, cercetarea cazurilor in care exista pericolul disparitiei unor mijloace de proba sau al schimbarii unor situatii de fapt se efectueaza in regim de permanenta.
    (2) In institutele de medicina legala permanenta se asigura prin ore de garda, iar la serviciile de medicina legala, prin chemari de la domiciliu ale medicilor.
    Art. 17
    (1) In caz de necompetenta teritoriala institutia de medicina legala isi poate declina competenta in favoarea celei competente.
    (2) In caz de necompetenta stiintifica institutia de medicina legala isi declina competenta in favoarea institutiei ierarhic superioare.
    (3) Cand doua sau mai multe institutii se recunosc competente ori isi declina competenta, conflictul pozitiv sau negativ de competenta se solutioneaza de institutia de medicina legala ierarhic superioara comuna. Cand conflictul de competenta se iveste intre o institutie de medicina legala si Institutul de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti, solutionarea conflictului revine Consiliului superior de medicina legala.
    Art. 18
    Institutiile de medicina legala pot sa refuze efectuarea unei expertize, examinari, constatari sau a altei lucrari medico-legale in cazul in care nu se asigura informatiile medicale solicitate, accesul la materialul dosarului necesar in vederea efectuarii acesteia, examinarea nemijlocita a persoanei ori daca nu sunt asigurate conditiile tehnice pentru efectuarea acesteia.

    D. Comisiile de avizare si control al actelor medico-legale
    Art. 19
    (1) Comisiile de avizare si control al actelor medico-legale, care functioneaza in cadrul institutelor de medicina legala, verifica, evalueaza, analizeaza si avizeaza din punct de vedere stiintific continutul si concluziile diverselor acte medico-legale realizate de serviciile de medicina legala judetene, conform competentei teritoriale.
    (2) Avizarea se solicita de organele de urmarire penala si de instantele de judecata, in conditiile legii, ori se realizeaza din oficiu in cazul noilor expertize medico-legale, inainte ca actele noilor expertize sa fie transmise organelor de urmarire penala sau instantelor judecatoresti.
    Art. 20
    Organele judiciare care solicita avizul comisiei de avizare si control al actelor medico-legale sunt obligate sa puna la dispozitie acesteia toate documentele medicale si medico-legale existente in dosarul cauzei, insotite de o adresa de inaintare care cuprinde un scurt istoric al faptei, precum si intrebarile la care se asteapta un raspuns prin avizul comisiei de avizare si control.
    Art. 21
    (1) In cazul in care concluziile expertizei medico-legale sunt contradictorii, comisia de avizare si control se pronunta asupra acestora, putand formula anumite precizari sau completari.
    (2) In cazul in care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, comisia de avizare si control recomanda fie refacerea partiala sau totala a acestora, fie efectuarea unei noi expertize.
    Art. 22
    (1) Dupa obtinerea avizului comisiei de avizare si control se poate solicita efectuarea unor noi expertize medico-legale de catre unitatile medico-legale ierarhic inferioare acesteia numai in cazul in care comisia de avizare si control a recomandat explicit acest lucru sau daca au aparut date noi medicale ori de ancheta, inexistente la data expertizelor anterioare.
    (2) Avizele comisiei de avizare si control se trimit solicitantilor in termen de cel mult 30 de zile de la data cererii, dar numai dupa achitarea contravalorii expertizei, si se comunica institutiilor de medicina legala care s-au pronuntat in cauza respectiva.

    E. Comisia superioara medico-legala
    Art. 23
    Comisia superioara medico-legala functioneaza pe langa Institutul de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti, reprezentand autoritatea stiintifica suprema in domeniul medicinei legale, care verifica, evalueaza, analizeaza si avizeaza din punct de vedere stiintific, la cererea organelor judiciare, continutul si concluziile diverselor acte medico-legale.
    Art. 24
    (1) Componenta nominala a Comisiei superioare medico-legale, precum si lista cuprinzand specialistii care pot fi cooptati la lucrarile acesteia se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.
    (2) Sedintele Comisiei superioare medico-legale se pot desfasura daca se intruneste majoritatea membrilor.
    Art. 25
    Organele judiciare care solicita avizul Comisiei superioare medico-legale sunt obligate sa ii puna la dispozitie toate actele medicale si medico-legale din dosar, insotite de o adresa de inaintare care sa cuprinda un scurt istoric al faptei, precum si intrebarile, formulate clar, la care trebuie sa raspunda in aviz.
    Art. 26
    (1) Comisia superioara medico-legala se poate pronunta, verificand si avizand din punct de vedere stiintific, si in situatiile in care au fost efectuate noi expertize sau au fost date avize de catre comisiile de avizare si control al actelor medico-legale competente teritorial.
    (2) Comisia superioara medico-legala nu efectueaza examinari pe persoane, iar daca membrii comisiei considera necesara examinarea persoanei, recomanda efectuarea unei noi expertize medico-legale, urmand ca ulterior concluziile acesteia sa fie supuse avizarii Comisiei superioare medico-legale.
    Art. 27
    (1) In cazul in care Comisia superioara medico-legala constata existenta unor concluzii contradictorii intre prima expertiza si cea ulterioara sau ale altor acte medico-legale, aceasta poate aviza, in totalitate sau partial, concluziile uneia dintre ele, putand formula anumite precizari sau completari.
    (2) In cazul in care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioara medico-legala recomanda refacerea totala sau partiala a lucrarilor, formuland propuneri in acest sens sau concluzii proprii.
    (3) In cazul in care se constata deficiente in redactare sau abateri privind metodologia intocmirii unor acte medico-legale, Comisia superioara medico-legala poate dispune refacerea partiala sau totala a acestora.
    Art. 28
    (1) In cazul in care Comisia superioara medico-legala a eliberat un aviz, organele judiciare nu pot solicita efectuarea altor expertize medico-legale unor unitati medico-legale ierarhic subordonate acesteia decat daca au aparut date noi medicale sau de ancheta. In acest caz efectuarea expertizei medico-legale este de competenta Institutului de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti.
    (2) Avizul Comisiei superioare medico-legale se trimite solicitantului in termen de cel mult 40 de zile de la data cererii si numai dupa achitarea contravalorii prestatiei medico-legale. Avizul se comunica si institutiilor de medicina legala care s-au pronuntat in cauza respectiva.

    F. Consiliul superior de medicina legala
    Art. 29
    Consiliul superior de medicina legala isi exercita atributia de coordonare stiintifica si metodologica a activitatii de medicina legala prin:
    a) acreditarea noilor metode de cercetare stiintifica, care urmeaza sa fie aplicate in practica, elaborand in acest scop protocoale de verificare experimentala si standardizare;
    b) elaborarea si adoptarea normelor metodologice ale expertizelor medico-legale, pe care le reactualizeaza periodic in functie de progresul tehnico-stiintific;
    c) convocarea anuala de reuniuni cu medicii legisti pentru a analiza expertizele controversate si a prelucra modificarile normelor metodologice elaborate.

    G. Comisiile mixte
    Art. 30
    (1) In vederea asigurarii bunei desfasurari a activitatii de medicina legala, prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei se constituie comisii mixte, formate din medici si personal de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, care sa verifice modul de efectuare a lucrarilor medico-legale.
    (2) Comisiile mixte se constituie ori de cate ori exista indicii cu privire la savarsirea unor abateri grave in efectuarea lucrarilor medico-legale si ministrul justitiei ori ministrul sanatatii solicita efectuarea unor verificari de catre acestea.
    Art. 31
    (1) Comisiile mixte verifica daca lucrarile medico-legale au fost efectuate cu respectarea dispozitiilor legale in domeniu. Fiecare verificare este finalizata intr-un raport scris.
    (2) In cazul in care, in urma verificarilor efectuate, comisiile mixte apreciaza ca au fost incalcate unele dispozitii legale, acestea sesizeaza, dupa caz, organele judiciare sau structurile competente ale Colegiului Medicilor din Romania.

    CAP. 4
    Expertii medico-legali

    Art. 32
    (1) Constatarile medico-legale se efectueaza de medici legisti, iar expertizele se efectueaza de medici legisti care au calitatea de expert oficial desemnati de conducerea institutelor de medicina legala si a serviciilor de medicina legala judetene.
    (2) La efectuarea expertizelor medico-legale realizate de expertii oficiali pot participa experti numiti de organele judiciare, la cererea partilor, dintre cei inscrisi pe lista intocmita de institutele de medicina legala, cu avizul Consiliului superior de medicina legala.
    Art. 33
    (1) Expertii numiti de organele judiciare la cererea partilor pot asista la lucrari si la examinarea persoanei, pot solicita investigatii complementare, iar in cazul expertizei pe documente pot lucra individual, in paralel cu expertii oficiali.
    (2) Obiectiile si contributia expertilor numiti de organele judiciare la cererea partilor se consemneaza in raportul medico-legal.
    (3) In cazul in care expertii numiti de organele judiciare la cererea partilor asista expertii oficiali, prezenta acestora se consemneaza in partea introductiva a raportului medico-legal.
    (4) Expertii numiti de instanta la cererea partilor au acces numai la datele medicale si medico-legale din dosarul de urmarire penala, respectiv al instantei. Accesul la datele din arhivele institutiilor medico-legale se poate face numai cu acordul scris al conducatorului institutiei medico-legale.
    Art. 34
    (1) Poate fi expert medico-legal persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
    a) este cetatean roman si cunoaste limba romana;
    b) are capacitate de exercitiu deplina;
    c) este licentiat al unei institutii de invatamant universitar medical, in conditiile legii;
    d) a absolvit cursuri postuniversitare de specializare in medicina legala;
    e) practica in mod curent aceasta specialitate;
    f) nu a suferit o condamnare definitiva pentru o infractiune savarsita in imprejurari legate de exercitarea profesiei;
    g) este atestat in calitatea de expert medico-legal de catre Consiliul superior de medicina legala.
    (2) Criteriile de atestare in calitatea de expert medico-legal, precum si conditiile de suspendare sau de retragere a calitatii de expert medico-legal se elaboreaza de Consiliul superior de medicina legala si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.
    (3) Calitatea de expert medico-legal se evalueaza anual de Consiliul superior de medicina legala, acesta putand suspenda sau retrage aceasta calitate, dupa caz.
    (4) Neindeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute la alin. (1) de catre persoana care are calitatea de expert medico-legal determina retragerea acestei calitati. Inceperea urmaririi penale impotriva expertului medico-legal pentru o infractiune savarsita in imprejurari legate de exercitarea profesiei atrage suspendarea.
    Art. 35
    (1) Medicul legist care a eliberat un certificat medico-legal nu mai poate participa la redactarea unui raport de expertiza sau la efectuarea unei noi expertize medico-legale in acelasi caz.
    (2) In cazul in care medicul legist este impiedicat, din motive justificate, sa efectueze lucrarea solicitata, el comunica in scris acest lucru, aratand motivele, de indata, institutiei de medicina legala competente, in vederea desemnarii unei alte persoane de specialitate.
    (3) Medicii rezidenti in specialitatea medicina legala nu pot semna acte medico-legale.
    Art. 36
    Nu poate fi numit de organele judiciare la cererea partilor sa participe la efectuarea expertizei:
    a) expertul care a fost desemnat oficial sa efectueze expertiza in cauza;
    b) expertul care a fost martor in aceeasi cauza;
    c) expertul care a declarat ca se abtine, aflandu-se intr-un caz de incompatibilitate, ori care a fost recuzat.
    Art. 37
    (1) In cazul in care, in decursul efectuarii expertizei sau al constatarii medico-legale, medicul legist constata si alte aspecte cu implicatii medico-legale deosebite de cele ce formeaza obiectul lucrarii, el solicita organelor judiciare modificarea sau completarea obiectului acesteia.
    (2) De asemenea, in cazul in care, in decursul examinarilor medico-legale efectuate la cererea persoanelor interesate, medicul legist ia cunostinta de elemente medico-legale care constituie indiciile unei infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, el consemneaza aceste fapte in actele medico-legale si le aduce la cunostinta organelor judiciare competente.
    Art. 38
    (1) In cazul in care medicul legist considera necesara consultarea documentelor medicale, respectiv medico-legale, aflate la dosar sau a altor documente necesare pentru efectuarea lucrarii medico-legale, el poate solicita organelor judiciare competente acest lucru.
    (2) In cazul in care pentru efectuarea expertizei solicitate se impune examinarea persoanei sau efectuarea unor investigatii medicale de specialitate, medicul legist poate solicita organelor judiciare competente sa dispuna efectuarea acestor examinari.
    Art. 39
    (1) Medicul legist este obligat sa pastreze secretul profesional si de serviciu in privinta lucrarilor medico-legale efectuate. El poate folosi materialul documentar privind lucrarile medico-legale, in vederea redactarii unor comunicari si lucrari stiintifice, numai dupa solutionarea definitiva a cauzei, in conditiile legii.
    (2) Comunicarea rezultatelor expertizei si/sau lucrarii medico-legale unor persoane, institutii sau organizatii interesate se poate face in cursul procesului penal numai cu aprobarea organului judiciar care a solicitat efectuarea acesteia.
    (3) Institutiile de medicina legala au obligatia sa puna la dispozitie organelor competente ale Colegiului Medicilor din Romania actele medico-legale necesare in vederea judecarii litigiilor si abaterilor deontologice si disciplinare ale medicilor legisti.

    CAP. 5
    Relatiile institutiilor de medicina legala cu alte unitati sanitare

    Art. 40
    Unitatile sanitare, la cerere, sprijina efectuarea expertizelor, a constatarilor sau a altor lucrari medico-legale, prin consulturi de specialitate si investigatii paraclinice. Aceste activitati pot fi asigurate si de unitati medico-sanitare private, pe baza de contract, in conditiile legii.
    Art. 41
    (1) Consulturile solicitate de institutiile medico-legale se efectueaza, in mod obligatoriu, de un medic specialist sau primar.
    (2) Rezultatele se consemneaza intr-un document medical.
    Art. 42
    (1) Unitatile sanitare sunt obligate sa puna la dispozitie institutiilor medico-legale, la cererea scrisa a acestora: copii lizibile de pe documente medicale, extrase din registrele de consultatii, copii integrale lizibile de pe fisele de observatie clinica cuprinzand evolutia clinica, tratamentul, rezultatele investigatiilor paraclinice, protocoale operatorii, sau sa permita accesul expertului desemnat la orice documente medicale privind cazurile cercetate. Unitatile medicale au obligatia sa puna la dispozitie institutiilor medico-legale, la cererea acestora, si documentul original al oricarei investigatii efectuate, tinand evidenta stricta a acestora si pastrand o copie in locul originalului.
    (2) Documentele se arhiveaza de catre institutiile de medicina legala fara termen limita de pastrare a acestora.
    (3) Copiile de pe documentele medicale prevazute la alin. (1) trebuie sa fie lizibile, sa poarte mentiunea "conform cu originalul", semnatura si parafa medicului responsabil.
    Art. 43
    Conducatorul unitatii sanitare are obligatia sa instruiasca personalul din subordine ca, in cauzele care implica si o cercetare medico-legala, leziunile traumatice sa fie descrise dupa regulile semiologiei medico-legale, in mod detaliat, in documentele spitalicesti, cum ar fi: registre de consultatii, foi de observatii si altele.
    Art. 44
    (1) In cazuri urgente, cand constatarea medico-legala nu poate fi amanata deoarece exista pericolul disparitiei probelor, unitatile sanitare sunt obligate sa colaboreze la solutionarea acestora.
    (2) Paza si conservarea probelor se asigura de organele de cercetare penala, conform legii.

    CAP. 6
    Plata lucrarilor medico-legale

    Art. 45
    Achitarea contravalorii expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale, potrivit tarifelor stabilite prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei, se poate efectua:
    a) in numerar, la casieria institutiilor de medicina legala;
    b) prin ordin de plata sau prin varsamant direct in contul institutiei de medicina legala.
    Art. 46
    In cazurile in care pentru efectuarea lucrarii medico-legale solicitate sunt necesare investigatii suplimentare, clinice sau paraclinice, efectuate in cadrul institutiilor de medicina legala, dupa efectuarea acestora se comunica prin borderou costul final al lucrarii, in conformitate cu tarifele oficiale, iar lucrarea nu se elibereaza decat dupa efectuarea platii.
    Art. 47
    (1) In cazurile in care pentru efectuarea lucrarii medico-legale solicitate sunt necesare investigatii suplimentare, clinice sau paraclinice, efectuate in cadrul altor unitati sanitare decat institutiile medico-legale, solicitantul este informat cu privire la faptul ca investigatiile suplimentare se efectueaza contra cost, iar dupa efectuarea acestora i se comunica prin borderou costul final al expertizei, cu decont defalcat.
    (2) Decontarea cheltuielilor prevazute la alin. (1) poate fi facuta individual sau pe baza unor borderouri lunare cuprinzand suma tuturor cheltuielilor efectuate la cererea organelor judiciare de catre unitatile sanitare si transmise spre decontare institutelor sau serviciilor de medicina legala. Decontarea acestor cheltuieli se face imediat, fara a depasi circuitul bancar de 3 zile sau, daca unitatile respective se afla in alta localitate, de 6 zile.
    Art. 48
    Plata lucrarilor medico-legale efectuate la cererea persoanelor fizice se face la casieriile institutiilor de medicina legala.
    Art. 49
    (1) Prestatiile medico-legale solicitate de cetateni straini apartinand statelor cu care Romania a incheiat acorduri de reciprocitate in domeniu se efectueaza in conformitate cu prevederile acestor acorduri.
    (2) In cazul in care cetatenii straini nu provin din tari cu care Romania a incheiat acorduri de reciprocitate, prestatiile medico-legale se efectueaza contra cost, in baza tarifelor stabilite prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei.
    Art. 50
    Serviciile de medicina legala judetene din subordinea directiilor judetene de sanatate publica defalcheaza costurile lucrarilor medico-legale dupa cum urmeaza:
    a) contravaloarea constatarilor si expertizelor care nu necesita colaborarea institutului de medicina legala competent sau a Institutului de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti se varsa integral in contul acestora;
    b) contravaloarea investigatiilor complementare, clinice sau paraclinice, a avizelor comisiilor de avizare si control, precum si a oricaror alte lucrari medico legale efectuate, partial sau total, in cadrul altor institutii de medicina legala se varsa in contul unitatilor prestatoare de catre unitatea care elibereaza lucrarea si incaseaza contravaloarea totala.