HOTARARE   Nr. 717 din 19 iulie 2001

pentru aprobarea Strategiei privind participarea sectorului privat la imbunatatirea performantei sistemului sanitar din Romania (2001 - 2004)

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 454 din  9 august 2001

    In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 39 din 28 decembrie 2000 pentru acordarea increderii Guvernului,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Strategia privind participarea sectorului privat la imbunatatirea performantei sistemului sanitar din Romania (2001 - 2004), prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Ministerul Sanatatii si Familiei va aduce la indeplinire Strategia privind participarea sectorului privat la imbunatatirea performantei sistemului sanitar din Romania (2001 - 2004).

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         Ministrul sanatatii si familiei,
                         Daniela Bartos

                         p. Ministrul Autoritatii pentru Privatizare
                         si Administrarea Participatiilor Statului,
                         Iacob Zelenco,
                         secretar de stat

    ANEXA 1

                                  STRATEGIA
privind participarea sectorului privat la imbunatatirea performantei sistemului sanitar din Romania (2001 - 2004)

    I. Strategia de participare a sectorului privat in contextul reformei sanitare (2001 - 2004)
    1. Obiectivele strategice ale Ministerului Sanatatii si Familiei:
    - o Romanie mai sanatoasa, cu o morbiditate mai scazuta si mai putine decese premature
    - asigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate
    - eficientizarea sistemului sanitar.
    2. Strategia de reforma a Ministerului Sanatatii si Familiei a identificat ca prioritare patru arii de interventie strategica:
    - Organizarea si conducerea sistemului sanitar
    - Finantarea sistemului sanitar
    - Sanatatea populatiei si serviciile de sanatate
    - Rationalizarea resurselor fizice si umane.
    Studiile asupra ariei serviciilor de sanatate din sistemul sanitar arata:
    - neconcordanta dintre nevoile de ingrijire ale populatiei si structurile si orientarea serviciilor;
    - numarul prea mare de tipuri de unitati sanitare;
    - suprasolicitarea si subdimensionarea unor servicii si ineficienta altora.
    Prezenta strategie de implicare a sectorului privat in sistemul public de sanatate se concentreaza asupra imbunatatirii serviciilor medicale spitalicesti, care sunt foarte diversificate, necesita competenta si tehnologie inalta si, in consecinta, implica costuri mari.
    Scopul participarii sectorului privat este imbunatatirea finantarii sectorului sanitar.
    Obiectivele:
    - cresterea calitatii serviciilor medicale oferite populatiei. In prezent sistemul public de sanatate acorda asistenta medicala la un nivel mediu, nesatisfacator; aparitia pe piata a unor servicii de calitate crescuta oferite de sectorul privat va atrage impunerea unor standarde superioare de calitate si in sistemul public;
    - cresterea eficientei spitalelor. Functionarea spitalelor cu caracter privat pe principiul cost-eficienta va constitui un stimulent puternic pentru sistemul public de a aplica aceleasi criterii in administrarea spitalelor publice;
    - atragerea unor surse alternative de finantare (private) pentru reabilitarea spitalelor si dotarea lor cu echipamente medicale;
    - rationalizarea serviciilor medicale si cresterea flexibilitatii acestora pentru a raspunde mai bine nevoilor de ingrijire ale populatiei.
    II. Experienta internationala privind implicarea sectorului privat in asistenta medicala
    Sectorul privat este reprezentat in asistenta medicala din alte tari sub diferite forme:
    In Marea Britanie exista cateva exemple de integrare a unor spitale private cu spitale publice, colocatate (folosite in comun), si de folosire in comun a salilor de operatie mobile si a unitatilor de diagnostic.
    In Franta participarea predominanta a sectorului privat se face, in general, prin contractarea spitalelor conduse privat de catre agentiile guvernamentale pentru a oferi servicii de asistenta medicala in regim public.
    In Canada se dezvolta un sector privat, ca raspuns la fenomenul listelor de asteptare tot mai lungi si la perceptia declinului standardelor din sectorul public.
    Sistemul integrat din Australia cuprinde:
    - ingrijire medicala privata in spitale publice, cu contributie de la asigurarea de sanatate privata;
    - servicii ambulatorii oferite de medici particulari;
    - spitalele private (30% din ingrijirea medicala de urgenta);
    - dreptul medicilor de a practica atat in sectorul public, cat si in cel privat;
    - management privat in 15 spitale din sectorul public;
    - spitale private colocatate pe domeniul spitalelor universitare;
    - contractarea anumitor servicii - atat clinice, cat si nonclinice - cu sectorul privat.
    III. Beneficiile participarii sectorului privat (PSP) pentru sistemul sanitar
    Ca urmare a introducerii participarii sectorului privat in sistemul sanitar sunt de prevazut beneficii importante:
    1. Cresterea finantarii pentru ingrijirile de sanatate
    Un beneficiu clar va fi imbunatatirea finantarii pentru ingrijirea medicala, pe seama contributiei suplimentare venite din sectorul privat.
    Aceasta ar avea drept consecinta:
    - cresterea calitatii serviciilor oferite;
    - posibilitatea unor optiuni suplimentare pentru populatie;
    - imbunatatirea accesului la serviciile medicale, in special in cazurile in care sistemul public este suprasolicitat.
    2. Infuzia de capital
    Prin infuzia de capital s-ar micsora sarcina Guvernului in ceea ce priveste reabilitarea si constructia de cladiri, precum si dotarea cu echipamente de inalta performanta a unitatilor sanitare; povara pentru buget ar scadea semnificativ.
    Estimarile Bancii Mondiale pentru reabilitarea a 70.000 paturi de spital:
    - 1,5 miliarde dolari S.U.A. ar fi necesare numai pentru reabilitarea cladirilor;
    - 1 miliard dolari S.U.A., pentru dotarea cu echipamente.
    3. Cresterea eficientei
    Aplicarea principiilor comerciale de cost/eficienta, potrivit carora functioneaza sectorul privat, va conduce la imbunatatirea ofertei de servicii cu controlul costurilor, pentru a raspunde adecvat cererii generale de servicii medicale, deci la un management mult mai eficient.
    4. Transferul riscului
    Diferitele modele private, prevazute la pct. V din prezenta anexa, permit Guvernului transferarea anumitor riscuri financiare si operationale de la cheltuielile publice. Aceste riscuri variaza de la costurile de constructie pana la riscurile financiare necunoscute, legate de oferirea serviciilor clinice care nu au limita de cost.
    5. Imbunatatirea imaginii profesionistilor din sistemul de sanatate si a satisfactiei populatiei privind oferta de servicii medicale
    Introducerea serviciilor private, ale caror costuri sunt cunoscute de populatie, va determina:
    - eliminarea platilor neoficiale care ii pun intr-o lumina defavorabila pe lucratorii din sistemul sanitar;
    - posibilitatea cresterii oficiale a veniturilor medicilor.
    IV. Caracteristicile unui model ideal de furnizare a serviciilor medicale
    - Universalitate: Toti membrii comunitatii sa poata avea acces la ingrijirea esentiala a sanatatii, cu costuri rezonabile
    - Servicii medicale de calitate superioara stabila (constanta)
    - Un puternic sector privat complementar, viabil
    - Posibilitate de alegere
    - Servicii medicale cu costuri eficiente, bazate pe nevoi si rezultate
    - Respect pentru demnitatea personala si intimitate
    - Un sistem solid de colectare a datelor care sa fie folosit in planificarea rationala, luarea de decizii si reglementari
    - Serviciile de sanatate trebuie sa fie structurate astfel incat sa incurajeze modelele de integrare si cooperare, de furnizare a serviciilor medicale
    - Un sistem care sa raspunda nevoilor populatiei
    - Accentul se va pune pe strategii pe termen lung, care vor urmari preventia imbolnavirilor si calitatea vietii.
    V. Orizontul de implementare - optiuni si modele de participare a sectorului privat
    Strategia de participare a sectorului privat (PSP) propune dezvoltarea unui numar de modele diferite.
    Ministerul Sanatatii si Familiei are cuprinsa in structura sa Directia pentru privatizare si relatii cu investitorii straini si autohtoni care are ca obiect de activitate conducerea procesului PSP.
    Sunt necesare modificari legislative, acolo unde este necesar, pentru a incuraja/a permite:
    - Infiintarea de spitale private
    - Posibilitatea medicilor de a incasa oficial plata pentru serviciile medicale prestate de la pacientii cu asigurari private de sanatate, atat din spitalele private, cat si din cele publice, pentru servicii care nu sunt cuprinse in pachetul de baza oferit de asigurarile publice de sanatate
    - Contributii personale pentru cazarea preferentiala in spitalele publice
    - Management privat al unitatilor sanitare publice
    - Crearea de societati mixte intre spitale publice si sectorul privat
    1. Dezvoltarea spitalelor private
    Aceasta optiune implica infiintarea de spitale private in care intregul cost al serviciilor medicale sa fie suportat de pacient sau de terti in numele pacientului.
    Conditii ce se impun:
    - reglementari si procese de acreditare adecvate in Romania;
    - obtinerea licentelor pentru un astfel de spital trebuie sa fie conditionata de acordarea a 10% sau mai mult din numarul de paturi, pentru pacienti "sociali"
    - in toate celelalte aspecte spitalul ar trebui sa functioneze in conditiile unei piete libere, cu tarife si preturi negociabile cu asiguratorii, angajatorii sau pacientii care platesc direct.
    Beneficii principale: ingrijiri de calitate, solutii alternative si accesibilitate crescuta.
    2. Trecerea spitalelor publice in domeniul privat al statului si vanzarea/inchirierea lor catre sectorul privat
    Aceasta optiune implica vanzarea sau inchirierea spitalelor publice existente sectorului privat pentru a functiona ca spitale private sau ca alte facilitati de ingrijire medicala.
    Conditiile impuse:
    - vanzarea/inchirierea se face numai in scopul acordarii ingrijirilor medicale
    - un astfel de transfer nu trebuie sa se faca in detrimentul prestarii de servicii medicale catre populatie (nu trebuie reduse serviciile medicale oferite populatiei prin asistenta medicala publica)
    - sa incurajeze reorientarea activitatii unor unitati sanitare pentru asistenta sociala/pe termen lung pentru pacienti in varsta, care in prezent se afla internati in spitalele de boli acute
    - identificarea clara a tipului de proprietate a activelor/titlurilor, inregistrarea, evaluarea lor etc.
    Beneficiul acestei optiuni este reprezentat de transferul problemei surplusului de paturi pentru cazurile acute si de responsabilitatea cresterii de capital din sectorul public catre cel privat.
    3. Pacientii aflati in spitalele publice, care au asigurari de sanatate private sau care platesc direct costul serviciilor medicale, cu implicarea platilor suplimentare
    Aceasta alternativa implica necesitatea ca un spital public care aloca o parte din numarul paturilor pentru pacientii cu asigurari private sau care platesc direct sa incaseze o plata suplimentara pentru pat si pentru serviciile auxiliare.
    Spitalele publice pot stabili un numar de paturi "speciale" pentru aceasta categorie de pacienti.
    Costurile de amenajare pentru aceste paturi vor fi suportate din surse de finantare alternative.
    Conditii necesare:
    - adoptarea reglementarilor care sa permita oficial spitalelor perceperea platilor suplimentare;
    Beneficiile:
    - medicii care vor ingriji acesti pacienti vor putea sa perceapa oficial de la acestia taxe; iar
    - spitalul va putea solicita o contributie personala pentru pat si pentru servicii auxiliare;
    - aceasta varianta poate fi privita ca pe un acord intermediar care sa functioneze pentru perioada in care se construieste o unitate sanitara colocatata.
    4. Modele colocatate
    Aceasta alternativa implica dezvoltarea unei unitati sanitare private pe terenul deja existent al unui spital public.
    Optiuni:
    - pentru constructia de noi unitati sanitare;
    - pentru transformarea partilor existente ale spitalului.
    In cadrul acestui model poate exista o gama larga de optiuni de parteneriat, in functie de conditiile locale.
    Aspecte principale:
    - Operatorul privat poate include aportul de capital din partea cadrelor medicale, dar in conditii stabilite pentru a se asigura corectitudinea
    - Ministerul Sanatatii si Familiei va aproba rolul unitatii sanitare colocatate si parteneriatul propus
    - Aceasta alternativa implica de obicei o inchiriere/o concesiune pe termen lung, in special in cazurile in care se face o infuzie importanta de capital
    - Unitatea va fi autonoma din punct de vedere al serviciilor medicale oferite, dar poate contracta anumite servicii la preturi comerciale de la spitalele publice, de exemplu: mancare, curatenie, intretinere etc.
    - In anumite situatii operatorul privat poate oferi servicii sectorului public, la preturi convenite (pentru a evita duplicarea neproductiva la serviciile cu costuri ridicate, cum sunt: investigatia cardiaca, CT si MRI, si degrevarea sectorului public de investitiile in aceste echipamente).
    - Astfel de unitati private ar trebui sa fie folosite pentru pregatire si cercetare.
    - In unele cazuri se pot dezvolta servicii aferente, dar diferite.
    Implicatii de ordin financiar: modalitatea de recuperare a fondurilor investite, dat fiind faptul ca investitiile in sectorul sanitar se recupereaza in timp indelungat, iar, pe de alta parte, tarifele respective nu trebuie sa devina prohibitive pentru o parte a populatiei care beneficiaza de asistenta medicala.
    Posibile solutii: propuneri de avantaje de ordin fiscal pentru sumele investite in finantarea sectorului sanitar public, de care ar putea beneficia si investitorii din domeniul privat al sectorului sanitar.
    5. Contracte de management cu sectorul privat pentru prestarea serviciilor in sectorul public
    Aceasta optiune implica din partea spitalelor publice posibilitatea incheierii de contracte cu operatori privati pentru prestarea serviciilor catre pacienti
    Optiunile pot include:
    - Contractarea in afara a serviciilor nonclinice/clinice de la un operator privat
    - Inchirierea unei unitati sanitare existente unui operator privat care isi asuma responsabilitatea conducerii serviciilor clinice si nonclinice, dar nu si responsabilitatea pentru majorarea de capital, care ar ramane responsabilitatea Ministerului Sanatatii si Familiei si Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate.
    - Concesionarea unei unitati sanitare existente unui operator privat care isi asuma responsabilitatea pentru conducerea serviciilor clinice/nonclinice, la fel ca si responsabilitatea pentru toate cheltuielile de capital si extinderea/modernizarea facilitatilor. In cazul unei concesionari bunurile ar trebui sa fie administrate si modernizate de operatorul privat, dar sa ramana in proprietatea Guvernului.
    - Vanzarea unitatilor sanitare existente unui operator privat care isi asuma responsabilitatea pentru conducerea serviciilor clinice si nonclinice, si, de asemenea, responsabilitatea pentru toate cheltuielile capitale si de extindere a facilitatilor. Principala diferenta in acest caz fata de varianta concesionarii este ca proprietatea bunurilor este transferata operatorului privat.
    - Constructia unei noi unitati sanitare de catre operatorul privat care isi asuma si responsabilitatea conducerii tuturor serviciilor clinice si nonclinice.
    Alegerea unei astfel de optiuni care sa fie implementata pentru o anumita unitate sanitara va depinde de mai multi factori, incluzand:
    a) obiectivele pe care Guvernul si le-a propus in privinta unitatii respective sau unui grup de unitati sanitare spitalicesti;
    b) necesarul de investitie de capital pentru unitatea respectiva si viabilitatea financiara a acesteia pe termen lung;
    c) nivelul interesului sectorului privat si vointa de asumare a riscului;
    d) gradul in care populatia si personalul angajat sprijina diferitele optiuni PSP.
    Aceste tipuri de tranzactii care implica managementul privat al spitalelor publice vor necesita doua contracte:
    1. contractul de management;
    2. contractul cu casele de asigurari de sanatate teritoriale.
    1. Contractul de management intre Ministerul Sanatatii si Familiei (sau proprietarul spitalului) si operatorul privat va specifica:
    - Responsabilitatile operatorului privat si ale spitalului public cu privire la urmatoarele aspecte: finantarea, managementul, politica de personal, reabilitarea fizica si consolidarea cladirilor etc.
    - Durata contractului. Perioada contractului va fi in general de 15 - 20 de ani, daca este implicata o suma importanta de capital din partea sectorului privat, dar mai scurta (de exemplu: 5 ani) pentru cazurile de inchiriere in care nu se face infuzie de capital din partea sectorului privat.
    - Dispozitii cu privire la monitorizarea si reglementarea prestarilor de servicii de catre operatorul privat si respectarea obligatiilor contractuale.
    - Penalitati, inclusiv eventuala reziliere a contractului, pentru abateri
    - Proceduri de rezolvare a litigiilor in legatura cu incheierea, modificarea si executarea contractelor.
    2. Contractul intre casele de asigurari de sanatate teritoriale si spital va stipula:
    - Gama de servicii oferite, volumul si nivelurile de calitate estimate.
    - Metoda de plata/de rambursare de catre Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate. Aceasta poate fi o combinatie intre modul de plata, in functie de cazuri (cum ar fi, pentru pacientii internati pentru cazuri acute), si bugetul global, pentru o serie de servicii.
    - Criterii detaliate de calitate si performanta care trebuie indeplinite (implica stabilirea unui punct de referinta in comparatia cu alte spitale).
    - Prevederi privind penalitatile.
    - Proceduri pentru solutionarea litigiilor.
    Toate contractele cu sectorul privat trebuie atribuite in urma unui proces deschis de licitatie competitiva, potrivit legii.
    VI. Cadrul legal necesar pentru participarea investitorilor
    Pentru atragerea investitorilor straini si autohtoni, care sa intre in tranzactii cu spitale publice din Romania, sunt necesare:
    - Un cadru legal clar care sa autorizeze:
    a) participarea sectorului privat la conducerea si modernizarea unui spital public;
    b) Ministerul Sanatatii si Familiei sa atribuie si sa semneze contractul;
    - Reglementari clare care sa specifice responsabilitatile si procedurile de monitorizare a calitatii ingrijirii medicale.
    - Contracte adecvate cu casele de asigurari de sanatate teritoriale.
    VII. Interesul sectorului privat local
    Un operator privat care conduce o unitate sanitara, fie in sectorul privat, fie in cel public, are nevoie de trei componente esentiale pentru a avea succes:
    1. Implicarea medicilor locali - pentru inceput vor fi alese unitati unde exista sprijin local.
    2. Management solid - introducerea managementului comercial in conducerea spitalelor publice.
    3. Sprijin financiar - un management solid va atrage interes in finantarea serviciilor medicale.
    Cercetarile preliminare efectuate sugereaza ca exista interes din partea investitorilor locali si, de asemenea, interes din partea investitorilor locali din industria hoteliera.
    VIII. Interesul investitorilor straini
    Operatorii/investitorii straini pot fi implicati in trei moduri:
    1. Ca grup individual
    Acest model poate fi comparat cu lanturile hoteliere si reprezinta abordarea traditionala pe care au adoptat-o cateva lanturi internationale de operatori de spital.
    Acest model are probabilitatea cea mai mica datorita:
    - lipsei unei piete private deja formate si a unui sistem privat de asigurari;
    - problemelor/temerilor cauzate de factorii economici romanesti;
    - necunoasterii, in general, a Romaniei;
    - tendintei de retragere, in ultimii ani, a unor lanturi mari, in cea mai mare parte cu baza in S.U.A., de pe pietele internationale, deoarece nu s-au adaptat si nu au obtinut profituri rezonabile.
    2. Al doilea tip de implicare internationala este cea a unui investitor
    Pentru inceput acest lucru nu poate fi posibil in Romania, atata timp cat piata privata nu este bine conturata.
    3. Al treilea si cel mai posibil (si potrivit) model de implicare internationala este o societate mixta cu parteneri locali
    Managementul operational poate fi preluat de grupul strain, iar partenerul local preia managementul de zi cu zi.
    Exista posibilitatea, de asemenea, ca un numar de investitori straini sa se asocieze si sa creeze un consortiu, inclusiv scoli clinice academice, venind astfel cu diferite calificari.
    IX. Modificari si adaptari legislative
    Pentru atragerea investitorilor exista o serie de probleme care vor trebui rezolvate, incluzand printre altele:
    a) cadrul legal;
    b) procesul de plata si contractare a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate; si
    c) viabilitatea financiara pe termen lung a spitalelor publice.
    A. Cadrul legal
    Legislatia existenta nu interzice si nici nu impiedica asigurarea privata de sanatate sau participarea sectorului privat in spitale publice sau private.
    Modificarile legislative vor fi in legatura cu:
    - Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;
    - Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997;
    - Legea privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor nr. 146/1999.
    Scopul: clarificarea si intarirea cadrului legal pentru asigurarea privata de sanatate si participarea sectorului privat in spitalele publice.
    - Principalele probleme:
        - Proprietatea spitalelor publice;
        - Inexistenta legii asigurarilor private de sanatate;
        - Restrictii in Legea privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor si alte reglementari care limiteaza flexibilitatea unui management privat al spitalelor publice in anumite arii, ca de exemplu: a) folosirea medicilor in sistem part-time sau numirea pe post pentru o perioada determinata; b) plata in functie de performante; c) alocari pentru depreciere si venituri in functie de capital in contractele de asigurare dintre casele de asigurari de sanatate teritoriale si spitale.
    Propunerile pentru solutionarea acestor probleme se refera la:
    - imbunatatirea reglementarilor cuprinse in Legea privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor si in alte legi relevante pentru:
    a) a conferi suficienta claritate despre modul in care spitalele private si publice urmeaza sa fie reglementate in termenii de calitate a serviciilor;
    b) a permite conducerii flexibilitate suficienta pentru introducerea contractelor de munca pe perioada determinata si part-time, precum si plata (salarizarea) in functie de performante; si
    c) a permite contractelor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sa includa deprecierea si veniturile adecvate din investitie pentru cheltuielile de capital;
    - imbunatatirea Legii asigurarilor sociale de sanatate sau introducerea unei noi legi privind asigurarea privata de sanatate pentru a oferi o mai mare claritate cadrului legal de furnizare a asigurarii private de sanatate si realizarea unei legislatii si protectii proprii a interesului public.
    B. Contractarea si platile catre casele de asigurari de sanatate teritoriale
    Procesul de contractare dintre casele de asigurari de sanatate teritoriale cu spitalele necesita cateva imbunatatiri daca Ministerul Sanatatii si Familiei doreste atragerea sectorului privat pentru diferitele optiuni PSP. De exemplu:
    - Contractele Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate existente cu spitalele nu includ stimulente adecvate si modalitati de monitorizare. Totusi Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate implementeaza in prezent noile tipuri de contract pe tip de diagnostic DRG*1) in 23 de spitale-pilot, care trebuie sa ofere baza pentru incheierea unor contracte mai bune de asigurari cu spitalele care au conducere publica si privata.
    - Legea bugetului de stat, care include si bugetul asigurarilor sociale de sanatate, nu este adoptata de la inceputul anului, fapt ce ingreuneaza procesul de contractare cu furnizorii de servicii medicale.
------------
    *1) DRG se refera la grupele de diagnostic in care spitalele sunt platite in functie de internarile lor specifice, mixte sau clinice.

    C. Viabilitatea financiara a spitalelor publice
    Pentru a creste viabilitatea pe termen lung a spitalelor publice cu management privat, strategia trebuie:
    - sa ofere flexibilitate operatorilor din sectorul privat al spitalelor publice pentru cresterea potentialului de profit, cum ar fi sa permita unui spital public cu management privat sa aiba in functiune si o aripa privata;
    - sa dezvolte grupuri sau retele de spitale pentru participarea sectorului privat, oferind flexibilitate operatorilor privati pentru rationalizarea unitatilor sanitare, serviciilor si personalului, asigurandu-se totodata ca publicul primeste servicii clinice la nivel adecvat.
    X. Asigurarea de sanatate - o componenta critica
    Conditia esentiala pentru dezvoltarea sectorului medical privat este introducerea si accesibilitatea sistemului privat de asigurari medicale.
    Beneficiu: accesul clasei de mijloc la servicii private.
    Conditie: asigurarea de sanatate privata va trebui sa se armonizeze cu actualul sistem public de asigurari, astfel incat sa nu slabeasca financiar integritatea acestuia, lasand doar saracii si pe cei bolnavi in sistemul public, si nici sa nu fie refuzat accesul la asigurare pe motive de sanatate sau varsta.
    La inceput asigurarea de sanatate privata va fi un sistem suplimentar la programele deja existente ale Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, prin care asiguratul va plati benevol un procent din propriul venit.
    XI. Implicarea profesionistilor din sanatate
    Strategia Guvernului de a introduce participarea sectorului privat intr-un procent semnificativ poate avea efecte pozitive pentru profesionistii din sectorul sanitar.
    Ministerul va solicita sprijinul Colegiului Medicilor din Romania pentru incheierea unui acord care sa cuprinda o gama larga de aspecte legate de PSP, care ar putea include:
    - Eliminarea platii informale, in spiritul respectului fata de pacientii asigurati
    - Introducerea masurilor ce asigura imbunatatirea calitatii serviciilor
    - Noi structuri ale managementului de spital
    - Sustinerea rationalizarii spitalelor si a serviciilor oferite.
    XII. Rezultate prognozate
    Primul an
    Dat fiind faptul ca exista deja cateva initiative de privatizare ne putem astepta ca 3 pana la 6 proiecte sa poata fi initiate si dezvoltate in primele 12 luni. Acestea ar trebui sa fie o combinatie de unitati private si spitale publice cu administratie/management privat.
    Paralel, dezvoltarea si implementarea tranzactiilor pilot trebuie insotite de:
    - modificari ale cadrului legal necesare in vederea eliminarii oricarui impediment in participarea sectorului privat;
    - dezvoltarea si implementarea unor acorduri corect reglementate, precum si a procesului de acreditare si asigurare a calitatii;
    - adoptarea unor masuri menite sa promoveze asigurarile private de sanatate si care ar putea include si prevederi privind evolutia viitoare a fondului national de asigurari.
    Dupa 3 ani:
    - numar semnificativ de spitale private, spitale publice cu management privat;
    - o mica, dar stabila piata a asigurarilor private de sanatate;
    - imbunatatirea reglementarilor si a procesului de acreditare.
    Dupa 5 ani
    La sfarsitul celor 5 ani este posibil ca:
    - o proportie semnificativa - probabil 15 - 20% dintre locuitorii Romaniei - va avea asigurare privata de sanatate si se va trata in unitati sanitare private;
    - sa existe un numar de spitale publice cu management privat, avand contracte cu sistemul public de asigurari, care vor reprezenta modele de referinta pentru celelalte spitale;
    - in acest moment sa fie dificil de apreciat volumul economiilor ce se vor face, dar un procent de minimum 10 - 15% reprezinta o estimare prudenta;
    - dezvoltarea unor noi facilitati/unitati sanitare/spitale sa fi demonstrat posibilitatea unor economii majore de capital;
    - sa existe o metoda practica si simpla de acreditare, care sa se concentreze in special pe rezultate si mai putin pe resurse;
    - bugetul sectorului sanitar, ca proportie din PIB, sa creasca cu 1 - 2%, principala contributie la aceasta crestere fiind asigurata de sectorul privat;
    La sfarsitul perioadei de 5 ani este de asteptat ca increderea investitorilor sa creasca si o serie de terenuri sa fie preluate de acestia pentru dezvoltarea de noi spitale. Este posibil, de asemenea, ca Ministerul Sanatatii si Familiei sa ia in considerare reorientarea unui spital existent intr-o maniera mai adecvata nevoilor existente, folosind capital din sectorul privat si obtinand astfel o reducere a efortului bugetar.
    XIII. Responsabilitate si reglementari
    Rolul Ministerului Sanatatii si Familiei in asigurarea sanatatii populatiei:
    - Cost/eficienta in folosirea fondurilor publice
    - Accesul si protejarea cat mai larga a populatiei, indiferent de finantatorul ingrijirilor de sanatate.
    Pentru o buna perceptie din partea populatiei a implicarii sectorului privat in sanatate pacientii trebuie sa stie ca:
    a) sunt ingrijiti de profesionisti bine pregatiti;
    b) sunt tratati in spitale in care riscul ivirii complicatiilor este minim;
    c) serviciile oferite sunt de calitate;
    d) in cazul in care apar aspecte nedorite/negative exista o metodologie de investigare a problemei si un mecanism care sa asigure corectarea acesteia.
    Acreditarea este, de asemenea, un element cheie care trebuie sa se concentreze in special pe masuratori simple ale rezultatelor.
    XIV. Etapele si prioritatile de implementare a procesului de privatizare
    Elemente cheie in procesul de implementare
    - Aprobarea modelelor pentru diverse tipuri de participare a sectorului privat
    - Stabilirea unei perioade determinate de timp pentru desfasurarea procesului, cu etape bine definite
    - Identificarea si efectuarea modificarilor legislative necesare
    - Negocierea unui acord cu Colegiul Medicilor din Romania
    - Definirea principiilor de baza care vor guverna implicarea sectorului privat
    - Sustinerea/sprijinirea in paralel a unor strategii cheie:
        - dezvoltarea asigurarilor private de sanatate;
        - stabilirea de responsabilitati/reglementari;
        - campanie de mediatizare
    - Asigurarea structurilor si resurselor necesare pentru conducerea intregului proces de privatizare
    - Dezvoltarea si implementarea unor tranzactii pilot in scopul gasirii de propuneri si solutii atat din interiorul sistemului sanitar, cat si din partea operatorilor si a investitorilor straini si autohtoni.
    XV. Plan de implementare
    Pentru spitalele din Bucuresti
    Pentru inceput strategia propune limitarea la spitalele din Bucuresti a implicarii sectorului privat. Acestea vor reprezenta modele pentru unitatile din tara.
    Timpul necesar estimat este de aproximativ 2 ani si cuprinde urmatoarele activitati principale:
    - Aprobarea strategiei de participare a sectorului privat la imbunatatirea performantei sectorului sanitar: iulie 2001
    - Pregatirea unui plan de PSP la nivelul spitalelor bucurestene, prin evaluarea acestora si formularea recomandarilor adecvate de PSP
    - Pregatirea modificarilor legislative
    - Pregatirea documentelor de licitatie pentru tranzactii
    - Organizarea licitatiilor si selectia castigatorilor
    XVI. Unitati sanitare luate in considerare pentru tranzactii pilot
    Au fost luate in considerare cateva unitati sanitare pentru posibile tranzactii tinandu-se seama de:
    - existenta interesului din partea managementului spitalului;
    - faptul ca ministerul considera ca participarea sectorului privat poate aduce beneficii importante.
    Acest rezumat trebuie considerat mai curand elocvent pentru diferitele tipuri de tranzactii care ar putea fi implementate, decat ca o lista de recomandari pentru anumite spitale sau tranzactii:
    1. Centrul Metodologic de Reumatologie "Prof. dr. I. Stoia" - posibilitatea dezvoltarii unei unitati private
    2. Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca - posibilitatea dezvoltarii unei aripi private
    3. Spitalul Clinic "Coltea" - management privat si servicii private
    4. Institutul de fonoaudiologie si chirurgie functionala O.R.L. "Prof. dr. H. Hociota" - un posibil parteneriat cu investitori privati
    5. Spitalul Colibasi   redefinirea rolului si un posibil management prin organizatii neguvernamentale
    6. Institutul National de Gerontologie si Geriatrie "Prof. dr. Ana Aslan".