HOTARARE   Nr. 8 din 24 februarie 1994    * Republicata

Regulamentul Camerei Deputatilor*)

ACT EMIS DE: ADUNAREA(CAMERA) DEPUTATILOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 112 din  2 iunie 1995

    *) Republicat in temeiul art. III din Hotararea Camerei Deputatilor nr. 18 din 30 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 111 din 2 iunie 1995, dandu-se articolelor o noua numerotare.
    Regulamentul Camerei Deputatilor a fost aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 8 din 24 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 50 din 25 februarie 1994.

    CAP. 1
    Organizarea Camerei Deputatilor

    Sectiunea 1
    Constituirea Camerei Deputatilor

    Art. 1
    Camera Deputatilor nou-aleasa se intruneste in ziua si la ora stabilite prin actul de convocare emis de Presedintele Romaniei, in conformitate cu prevederile Constitutiei.
    Art. 2
    Pana la alegerea Biroului permanent, lucrarile Camerei Deputatilor sunt conduse de cel mai in varsta deputat, in calitate de presedinte de varsta, asistat de 4 secretari, desemnati din randul celor mai tineri deputati.
    Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de varsta sau de catre unul ori mai multi secretari prevazuti la alin. 1 atrage, de drept, inlocuirea acestora cu deputatul cel mai in varsta sau, dupa caz, cu cei mai tineri deputati din randul celor prezenti.
    In intervalul de timp prevazut la alin. 1 nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu exceptia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.
    Art. 3
    Pentru validarea mandatelor, Camera Deputatilor alege, in prima sa sedinta, o comisie compusa din 30 de deputati care sa reflecte configuratia politica a Camerei, asa cum aceasta rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.
    Comisia de validare functioneaza pe intreaga durata a mandatului Camerei Deputatilor.
    Art. 4
    Numarul deputatilor care vor fi desemnati in comisia de validare de catre fiecare grup parlamentar este in functie de proportia membrilor sai in totalul deputatilor.
    Propunerile pentru stabilirea numarului de deputati care revine fiecarui grup parlamentar se fac de catre liderii acestor grupuri si se transmit secretarilor.
    Presedintele de varsta prezinta Camerei aceste propuneri in ordinea marimii grupurilor parlamentare, iar Camera Deputatilor hotaraste asupra lor cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Propunerile pentru componenta nominala a comisiei se fac de catre grupurile parlamentare in limita numarului de locuri aprobat:
    Componenta comisiei este aprobata de Camera cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 5
    Comisia de validare isi alege un presedinte si 2 vicepresedinti, care alcatuiesc biroul comisiei, si se organizeaza in 9 grupe de lucru, compuse din cate 3 membri, cu respectarea pe cat posibil a proportiei prevazute la art. 4 alin. 1.
    Art. 6
    Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputatilor primite de la Biroul Electoral Central, cu exceptia celor privind membrii grupelor de lucru.
    Verificarea legalitatii alegerii deputatilor care compun grupele de lucru se face de catre biroul comisiei de validare.
    Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate sa prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, in scris, in termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adopta cu votul majoritatii membrilor biroului sau grupelor de lucru.
    Dupa expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face in plenul comisiei.
    Comisia de validare se pronunta asupra contestatiilor nesolutionate si asupra acelora a caror solutionare s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la procedura de solutionare.
    Art. 7
    Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat in cazurile in care constata ca alegerea acestuia s-a facut prin incalcarea legii, inclusiv prin frauda electorala.
    Art. 8
    Comisia, in cel mult 4 zile de la constituire, intocmeste un raport in care vor fi precizati deputatii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, dupa caz, amanarea validarii mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amanare.
    Art. 9
    Raportul este aprobat de comisie cu votul majoritatii membrilor acesteia; in caz de paritate, votul presedintelui este hotarator.
    Art. 10
    Camera Deputatilor se intruneste in sedinta de drept, in a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
    Raportul comisiei de validare se prezinta Camerei Deputatilor de catre presedintele acesteia.
    Art. 11
    In cazul deputatilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7, se intocmeste, pe circumscriptii electorale, o lista cu numele si prenumele acestora, asupra careia Camera se pronunta printr-un singur vot. In cazul deputatilor la care a fost propusa invalidarea mandatului, Camera dezbate si se pronunta prin vot pentru fiecare caz in parte.
    Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 12
    Camera Deputatilor este legal constituita dupa validarea a doua treimi din mandatele de deputat.

    Sectiunea 2
    Grupurile parlamentare
    Art. 13
    Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor. Ele se pot constitui din cel putin 10 deputati care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.
    Deputatii unui partid sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui decat un singur grup parlamentar.
    Deputatii care au candidat pe listele unei coalitii electorale si fac parte din partide sau formatiuni politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formatiunilor din care fac parte.
    Deputatii unor partide sau formatiuni politice care nu intrunesc numarul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum si deputatii independenti se pot reuni in grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1.
    Deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, altele decat minoritatea maghiara, pot constitui un singur grup parlamentar.
    Art. 14
    In prima sa sedinta, fiecare grup parlamentar procedeaza la desemnarea conducerii proprii alcatuita din lider si, dupa caz, unu sau mai multi loctiitori.
    Art. 15
    Liderul grupului prezinta Camerei denumirea acestuia, precum si componenta lui numerica si nominala.
    Succesiunea prezentarilor se stabileste de catre presedintele de varsta al Camerei, in ordinea marimii grupurilor parlamentare.
    Art. 16
    Grupurile parlamentare au la dispozitie, prin grija Biroului permanent, cate o sala pentru intruniri si alte spatii pentru desfasurarea activitatii, precum si dotarile de birou necesare.
    In functie de marimea grupurilor parlamentare, acestea au dreptul la un numar de experti dupa cum urmeaza:
    - pana la 25 membri                - 2 experti;
    - de la 26 la 50 membri            - 3 experti;
    - peste 50 membri                  - 5 experti;
    Grupurile parlamentare dispun, de asemenea, de mijloace de transport si de o secretara-dactilografa. Numarul mijloacelor de transport se stabileste in functie de marimea grupurilor parlamentare, dupa cum urmeaza:
    - pana la 25 membri                - 1 mijloc de transport;
    - de la 26 la 50 membri            - 2 mijloace de transport;
    - de la 51 la 75 membri            - 3 mijloace de transport;
    - de la 76 la 100 membri           - 4 mijloace de transport;
    - peste 100 membri                 - 5 mijloace de transport.
    Personalul prevazut la alin. 2 si 3 se incadreaza pe baza optiunii conducerii fiecarui grup parlamentar, iar fondurile necesare se asigura din bugetul Camerei Deputatilor.
    Art. 17
    Presedintele Camerei Deputatilor, impreuna cu liderii grupurilor parlamentare, repartizeaza locurile in sala de sedinte pentru fiecare grup parlamentar.
    Art. 18
    Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obtinut mandate in urma alegerilor este interzisa.
    Art. 19
    Orice modificare intervenita in componenta unui grup parlamentar se aduce la cunostinta presedintelui Camerei Deputatilor sub semnatura liderului grupului si, dupa caz, a deputatului.
    Presedintele Camerei informeaza deputatii, in sedinta publica, asupra modificarilor intervenite in componenta grupurilor parlamentare.

    Sectiunea 3
    Alegerea presedintelui Camerei Deputatilor si a celorlalti membri ai Biroului permanent
    Art. 20
    Dupa constituirea legala a Camerei Deputatilor se alege presedintele Camerei Deputatilor si apoi ceilalti membri ai Biroului permanent al acesteia.
    Presedintele Camerei Deputatilor este si presedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori.
    Biroul permanent se alcatuieste prin negocieri intre liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Camerei, asa cum rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.
    Art. 21
    Presedintele Camerei Deputatilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
    Este declarat ales presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a intrunit votul majoritatii deputatilor.
    Daca nici un candidat nu a intrunit, dupa doua tururi, votul majoritatii deputatilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, in urma carora va fi declarat presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a obtinut majoritatea voturilor deputatilor prezenti, in conditiile intrunirii cvorumului prevazut de art. 64 din Constitutie.
    Art. 22
    O data cu alegerea presedintelui Camerei, activitatea presedintelui de varsta inceteaza.
    Art. 23
    Alegerea vicepresedintilor, a secretarilor si a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
    In vederea depunerii propunerilor, Camera Deputatilor stabileste numarul de locuri din Biroul permanent, care revine, pe functii, grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice a Camerei.
    Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. 1 se fac de catre liderii grupurilor parlamentare, in limita numarului de locuri stabilit potrivit alin. 2 Lista candidatilor propusi pentru Biroul permanent se supune in intregime votului Camerei Deputatilor si se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor. Daca nu se realizeaza aceasta majoritate, se organizeaza un nou tur de scrutin, in care lista este aprobata cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti. Votul este secret si se exprima prin bile.
    Art. 24
    Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare.
    Art. 25
    Oricarui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul inainte de expirarea acestuia, la cererea motivata a grupului parlamentar care l-a propus sau a cel putin o treime din numarul deputatilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret si se exprima prin bile pentru fiecare caz in parte, in cel mult 15 zile de la data inregistrarii cererii de revocare.
    Art. 26
    Functiile din Biroul permanent devenite vacante in timpul sesiunii se ocupa la propunerea grupului parlamentar caruia i-a fost repartizata functia respectiva, in conditiile prevazute la art. 23.
    Art. 27
    O data cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnati in conditiile art. 2 alin. 1 inceteaza.
    Art. 28
    Hotararile prevazute la art. 1 - 27 se adopta prin vot deschis, in afara de cazurile in care se prevede altfel.

    Sectiunea 4
    Biroul permanent al Camerei Deputatilor
    Art. 29
    Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:
    a) propune Camerei data inceperii si data incheierii sesiunii parlamentare;
    b) solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
    c) supune aprobarii Camerei Deputatilor regulamentul acesteia, precum si propunerile de modificare;
    d) prezinta Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
    e) pregateste si asigura desfasurarea, in bune conditii, a lucrarilor Camerei Deputatilor;
    f) primeste si distribuie proiectele de legi, propunerile legislative si rapoartele comisiilor parlamentare, in ordinea depunerii acestora la registratura Camerei Deputatilor, daca plenul Camerei nu stabileste altfel;
    g) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei si programul de lucru al acesteia;
    h) organizeaza relatiile Camerei cu parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare pe baza consultarii, in functie de natura actiunilor avute in vedere, a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politica externa si a altor comisii permanente, informand Camera Deputatilor asupra masurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenta nominala a delegatiilor.
    i) supune spre aprobare Camerei Deputatilor componenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultarii grupurilor parlamentare si cu respectarea configuratiei politice a Camerei;
    j) aproba statul de functii si regulamentul serviciilor Camerei Deputatilor; supune aprobarii Camerei structura serviciilor acesteia;
    k) conduce si controleaza serviciile Camerei Deputatilor;
    l) aproba regulamentul privind paza si accesul persoanelor in sediul Camerei Deputatilor;
    m) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, alte dispozitii legale sau insarcinari date de catre Camera Deputatilor.
    Dezbaterile din Biroul permanent se consemneaza in procese-verbale sau stenograme.
    Deputatii pot consulta stenogramele sau pot obtine o copie a acestora, cu exceptia celor declarate confidentiale de catre Biroul permanent, care pot fi numai consultate.
    Art. 30
    Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Camerei Deputatilor sau la cererea a cel putin 4 membri ai sai.
    Art. 31
    Presedintele Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii;
    a) convoaca deputatii in sesiuni ordinare sau extraordinare;
    b) conduce lucrarile Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, si asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor, precum si respectarea regulamentului;
    c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse in dezbatere, stabileste ordinea votarii, precizeaza semnificatia votului si anunta rezultatul acestuia;
    d) conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent;
    e) sesizeaza Curtea Constitutionala in conditiile prevazute de art. 144 lit. a) si b) din Constitutie;
    f) asigura trimiterea de indata la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de lege adoptate sau respinse de Camera, sau dupa caz, Presedintelui Romaniei, spre promulgare, a legilor votate, in termenele stabilite de lege;
    g) reprezinta Camera Deputatilor in relatiile interne si externe;
    h) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, precum si insarcinarile date de catre Camera Deputatilor.
    Art. 32
    Vicepresedintii indeplinesc, prin rotatie, atributiile presedintelui, la cererea sa sau in caz de indisponibilitate a acestuia, precum si alte sarcini incredintate de Biroul permanent.
    Art. 33
    Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvant, pe baza solicitarilor deputatilor, in ordinea in care au fost facute; prezinta propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate Camerei, efectueaza apelul nominal, consemneaza rezultatul votului, tin evidenta hotararilor adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor, asista presedintele in realizarea atributiilor ce-i revin si indeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent.
    Art. 34
    Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului, functionarea si calitatea serviciilor Camerei Deputatilor si fac propuneri corespunzatoare Biroului permanent. Exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Biroului permanent proiectul de buget al Camerei si contul de incheiere a exercitiului bugetar anual, asigura mentinerea ordinii in localul Camerei Deputatilor si indeplinesc alte atributii, in conformitate cu dispozitiile presedintelui acesteia sau ale Biroului permanent.
    In exercitarea atributiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniti de un corp de control compus din doi experti contabili si sunt subordonati numai plenului Camerei Deputatilor.
    La sfarsitul fiecarei sesiuni, chestorii prezinta Camerei Deputatilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

    Sectiunea 5
    Comisiile Camerei Deputatilor
    1. Dispozitii comune
    Art. 35
    Comisiile sunt organe de lucru ale Camerei Deputatilor, infiintate cu scopul de a indeplini insarcinarile care le sunt incredintate in vederea pregatirii lucrarilor Camerei.
    Art. 36
    Camera Deputatilor isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale.
    Camera Deputatilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.
    Comisiile permanente sunt formate dintr-un numar de 13 - 40 deputati, stabilit, pentru fiecare in parte, de Camera Deputatilor. Numarul membrilor si componenta nominala a comisiilor de ancheta sau speciale se aproba o data cu constituirea acestora.
    Un deputat face parte obligatoriu dintr-o singura comisie permanenta din cele prevazute la art. 55, cu exceptia membrilor Biroului permanent.
    Art. 37
    Alcatuirea comisiilor Camerei Deputatilor se face cu respectarea configuratiei politice a Camerei.
    Pentru fiecare comisie, numarul de locuri care revine fiecarui grup parlamentar sau deputatilor independenti se stabileste de Camera Deputatilor, la propunerea Biroului permanent.
    Art. 38
    Propunerile de membri ai comisiilor se vor face, in termenul stabilit de presedintele Camerei Deputatilor, de catre grupurile parlamentare, in limita locurilor stabilite potrivit art. 37 alin. 2.
    Art. 39
    Membrii comisiilor sunt desemnati prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuratiei politice a Camerei.
    In cazul in care nu exista dezacord asupra desemnarii membrilor in comisii potrivit alin. 1, Camera va aproba componenta comisiilor cu votul deschis al majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 40
    Daca grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune si Camera hotaraste, cu votul majoritatii membrilor prezenti, asupra candidaturilor sustinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Camerei.
    Art. 41
    In prima lor sedinta, convocata de presedintele Camerei, comisiile permanente isi aleg birourile, compuse dintr-un presedinte, 2 vicepresedinti si 2 secretari.
    Componenta biroului comisiei se stabileste prin negocieri intre liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se, pe cat posibil, configuratia politica a Camerei, asa cum rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.
    Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. 1 se fac de catre liderii grupurilor parlamentare, in cadrul numarului de locuri stabilit potrivit alin. 2.
    Lista candidatilor pentru biroul comisiei se supune in intregime votului membrilor acesteia si se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti.
    Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotaraste cu votul majoritatii deputatilor din comisie, la cererea grupului parlamentar care l-a propus sau a unei treimi din numarul membrilor comisiei.
    Art. 42
    Biroul fiecarei comisii:
    a) propune ordinea de zi a sedintelor, supunind-o votului membrilor comisiei;
    b) propune proiectul regulamentului de functionare a comisiei;
    c) stabileste sarcinile ce revin deputatilor din comisie;
    d) adopta hotarari in chestiuni care intereseaza bunul mers al activitatii comisiei;
    e) constituie, daca este necesar, subcomisii, desemnindu-le misiunea, componenta si conducerea.
    Art. 43
    Presedintele comisiei:
    a) conduce sedintele comisiei;
    b) poate propune ca la lucrarile comisiei, in scopul realizarii lor in bune conditii, sa ia parte si alte persoane;
    c) asigura reprezentarea comisiei in raporturile cu Guvernul, cu Biroul permanent al Camerei si cu celelalte comisii;
    d) indeplineste alte atributii cerute de desfasurarea in bune conditii a lucrarilor comisiei;
    Art. 44
    Vicepresedintii comisiilor indeplinesc, pe rand in lipsa presedintelui, atributiile acestuia.
    Art. 45
    Secretarii comisiilor:
    a) tin evidenta prezentei membrilor comisiei la sedintele acesteia;
    b) asigura redactarea tuturor actelor comisiei;
    c) numara voturile exprimate in sedintele comisiei;
    d) urmaresc intocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei;
    e) indeplinesc orice alte atributii necesare bunului mers al comisiei, ca urmare a dispozitiilor biroului sau ale presedintelui acesteia.
    Art. 46
    Convocarea sedintelor comisiei se face cu cel putin 24 de ore inainte, de catre presedintele acesteia sau, in lipsa lui, de un vicepresedinte care il inlocuieste.
    Participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie.
    In caz de absenta nejustificata de la lucrarile comisiei se aplica prevederile art. 125 alin. 3.
    Art. 47
    Sedintele comisiilor nu sunt publice.
    In mod exceptional, comisiile pot hotari invitarea la dezbateri a reprezentantilor presei, precum si conditiile in care lucrarile pot fi transmise la radio sau televiziune, daca acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomanda pastrarea secretului acestor dezbateri.
    Art. 48
    Ministrii au acces la lucrarile comisiilor. Daca li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie. Guvernul trebuie instiintat, prin presedintele Camerei, de data la care au loc sedintele acestora.
    Art. 49
    La sedintele comisiilor au dreptul sa participe deputatii care au facut propuneri care stau la baza lucrarilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.), precum si, la cererea presedintelui comisiei, specialisti ai Consiliului Legislativ.
    Comisiile pot invita sa participe la sedinte persoane interesate, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale si specialisti din partea unor autoritati publice sau a altor institutii specializate.
    Persoanele interesate si reprezentantii organizatiilor neguvernamentale pot solicita participarea la lucrarile comisiei printr-o cerere care se aproba de membrii acesteia.
    Persoanele prevazute in prezentul articol pot fi ascultate in sedinta comisiei, dar nu pot participa la vot.
    Comisia poate hotari, la propunerea biroului comisiei, a presedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luarilor de cuvant. Deputatii si invitatii sunt obligati sa se refere exclusiv la chestiunea supusa dezbaterii. In caz contrar, presedintele poate retrage cuvantul. Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte.
    Art. 50
    Pentru ca sedintele comisiilor sa aiba loc in mod legal, este necesara participarea majoritatii membrilor care le compun.
    Hotararile comisiilor se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.
    Art. 51
    Presedintii comisiilor permanente, in acord cu presedintele Camerei, vor urmari ca, pe timpul desfasurarii sesiunilor, o zi pe saptamana sa fie consacrata exclusiv activitatii in comisii.
    Art. 52
    La inceperea dezbaterii unei lucrari aflate pe ordinea de zi, comisia desemneaza, la propunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori dintre membrii sai.
    Acestia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobarii acesteia.
    Rapoartele si avizele vor cuprinde, in mod obligatoriu, pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei, si parerea contrara motivata a celorlalti deputati din comisie.
    Art. 53
    Votul in comisie este, de regula, deschis.
    In anumite situatii, hotarate prin vot de membrii acesteia, se poate recurge si la vot secret.
    Art. 54
    Cu privire la desfasurarea sedintelor comisiilor se incheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputati.
    La sfarsitul fiecarei sedinte, prin grija comisiei, se redacteaza un comunicat de presa.
    Sinteza lucrarilor fiecarei comisii se publica saptamanal in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbatute, rezultatul votului asupra articolelor si a proiectelor de legi, numele si prenumele celor absenti.
    Comisia, in cazuri justificate, va putea hotari stenografierea dezbaterilor acesteia.
    2. Comisiile permanente
    Art. 55
    Comisiile permanente se aleg pe intreaga durata a legislaturii. Denumirea si domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt urmatoarele:
    1. Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare
    - restructurarea economiei la nivel macroeconomic si la nivel sectorial; programe de reconstructie si dezvoltare; prognoza economica; mijloace si institutii specifice ale economiei de piata; problemele preturilor si concurentei; libera initiativa; privatizarea; activitatea economica a Fondului Proprietatii de Stat si a Fondurilor Proprietatii Private, a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul si exportul de capital;
    - alte probleme privind strategia dezvoltarii economice si politica reformei.
    2. Comisia pentru buget, finante si banci
    - bugetul de stat si executia bugetara; bugetul asigurarilor sociale de stat si executia acestuia; politica financiara; sistemul de impozite si taxe, asigurari si reasigurari; echilibru monetar, circulatia baneasca, credite si sisteme de credite, dobanzi, scont; bursa de valori si efecte; imprumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investitii realizate din credite bugetare.
    3. Comisia pentru industrii si servicii
    - industria si ramurile ei; transporturi, telecomunicatii, comert (interior si exterior), turism; protectia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor si a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime si energie pentru economia nationala; dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in industrie si in servicii; probleme specifice ale privatizarii in industrie si servicii, ale dezvoltarii sectorului privat in aceste ramuri; bursele de marfuri industriale si servicii; strategii de investitii; calitatea produselor industriale si a serviciilor; standarde si marci; protectia investitiilor si a marcilor; progresul tehnic si dezvoltarea tehnologica; eficienta si capacitatea concurentiala a produselor si serviciilor pe piata interna si externa.
    4. Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice.
    - programe in domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizarii in agricultura; libera initiativa, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodarirea fondului funciar; activitatea societatilor si regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultura, silvicultura si alimentatie; servicii pentru agricultura, imbunatatiri funciare, industrie alimentara si silvicultura.
    5. Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale
    - drepturile omului si cetateanului; problemele minoritatilor; libertatea de constiinta; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decat prin presa.
    6. Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic.
    - autonomia locala; reforme administrative; organizarea administrativ-teritoriala; statutul functionarului public; sisteme urbane; retele urbane si rurale; finantele publice locale; sisteme ecologice si echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului; protectia florei, faunei si asezarilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul si eliminarea emisiilor poluante; gospodarirea apelor; amenajarea teritoriului; constructii.
    7. Comisia pentru munca si protectie sociala
    - raporturile individuale de munca (contractul individual de munca, timpul de lucru, concediile, protectia muncii, sistemul de salarizare, jurisdictia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de munca (negocierea colectiva, contractul colectiv de munca, jurisdictia conflictelor colective de munca); statutul juridic al sindicatelor si al organizatiilor patronale; sistemul asigurarilor sociale (pensii, indemnizatii, ajutor de somaj, alocatie de stat); asistenta sociala (ajutoare materiale, gratuitati); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: batrani, persoane handicapate, minori si altele; problematica ocuparii fortei de munca.
    8. Comisia pentru sanatate si familie
    - ocrotirea sanatatii populatiei; asistenta sanitara; forme de organizare a retelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei si copilului, batrinilor si handicapatilor; probleme demografice.
    9. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport
    - invatamantul de toate formele si gradele; cercetarea stiintifica; activitatea sportiva; problemele tineretului; protectia proprietatii intelectuale.
    10. Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa
    - institutii de arta si cultura; protectia patrimoniului cultural national; activitatea presei si a celorlalte mijloace de informare in masa.
    11. Comisia juridica, de disciplina si imunitati
    - constitutionalitatea proiectelor de legi si a propunerilor legislative; reglementari in domeniul dreptului civil, penal, contraventional, procedura civila, penala, administrativa, organizarea judecatoreasca; alte reglementari cu caracter precumpanitor juridic; probleme legate de interpretarea Regulamentului Camerei Deputatilor; probleme de disciplina parlamentara, incompatibilitati si imunitati.
    12. Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala
    - probleme privind apararea, ordinea publica si siguranta nationala.
    13. Comisia pentru politica externa
    - probleme si programe de politica externa a Romaniei; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state si ale organismelor parlamentare internationale; avizarea tratatelor, conventiilor si altor instrumente internationale la care adera Romania; audierea persoanelor propuse a fi numite in functia de ambasador al Romaniei in strainatate, in urma careia da un aviz consultativ.
    14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii
    - examinarea petitiilor primite si cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petitii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate in cazurile in care Camera dispune aceasta ca urmare a prezentarii, potrivit regulamentului, a unei cereri in fata Camerei.
    Art. 56
    Schimbarea unui membru al unei comisii se face la propunerea grupului sau parlamentar si cu aprobarea Camerei Deputatilor.
    In cazul cand un grup parlamentar isi modifica componenta sau isi inceteaza existenta, Camera Deputatilor poate hotari asupra ramanerii in comisii a reprezentantilor grupului initial.
    Art. 57
    Comisiile permanente examineaza proiecte de legi, propuneri legislative si amendamente, in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor; dezbat si hotarasc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent; pot efectua anchete parlamentare in conditiile art. 68 din prezentul regulament.
    Art. 58
    Biroul permanent trimite, spre examinare si in vederea elaborarii rapoartelor, proiecte de legi, propunerile legislative si amendamentele comisiei permanente sesizate in fond, in competenta careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerea respectiva. El poate sesiza si alte comisii pentru a-si da avizul cu privire la lucrarea respectiva.
    Art. 59
    Orice comisie permanenta care se considera competenta pentru a-si da avizul asupra unui proiect de lege, propunere legislativa sau amendament trimis de Biroul permanent altei comisii informeaza pe presedintele acestuia ca doreste sa-si dea avizul.
    In caz de refuz din partea Biroului permanent, Camera hotaraste prin vot.
    Art. 60
    Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta in fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, in termen de cel mult 10 zile de la anuntarea in plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative, trimiterea lor catre acea comisie.
    In caz de refuz din partea acestuia, se va proceda potrivit art. 59 alin. 2.
    La fel se va proceda si in caz de conflict de competenta intre comisii.
    Art. 61
    Comisia permanenta sesizata in fond va putea stabili un termen in care sa-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul sau propunerea legislativa, consultindu-se cu acestea si tinand seama de termenul de predare a raportului.
    In caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizata in fond isi va putea redacta raportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective.
    Art. 62
    La sedintele comisiei sesizate in fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize.
    Art. 63
    In raportul comisiilor sesizate in fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii, care au examinat proiectul sau propunerea respectiva, la toate amendamentele primite si la avizul Consiliului Legislativ.
    Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se inainteaza Biroului permanent.
    In cazul in care o comisie examineaza in fond mai multe proiecte de legi si propuneri legislative care au acelasi obiect de reglementare se intocmeste un singur raport, cu respectarea prevederilor de la alin. 1 si 2.
    Art. 64
    Biroul permanent, dupa consultarea presedintelui comisiei sesizate in fond, stabileste un termen inauntrul caruia comisia trebuie sa-si depuna raportul; modificarea acestui termen poate fi aprobata numai de Camera. Termenele stabilite de Biroul permanent nu pot fi, de regula, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile.
    Raportul va fi imprimat si difuzat deputatilor cu cel putin 8 zile inainte de data stabilita pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative in plenul Camerei.
    Art. 65
    Avizarea amendamentelor scrise, depuse de deputati cu cel putin 6 zile inainte de data dezbaterii in plen, se va face de catre comisia sesizata in fond si, numai daca aceasta considera necesar, si de o alta comisie.
    Pentru amendamentele orale prezentate in plen cu privire la probleme de redactare sau la alte aspecte mai putin insemnate, avizarea se va putea face oral de catre raportorul comisiei sesizate in fond, la solicitarea presedintelui Camerei.
    Art. 66
    Daca in urma dezbaterilor in plen intervin modificari importante pentru continutul proiectului, el se trimite spre reexaminare comisiei sesizate in fond. Asupra acestei masuri, Camera Deputatilor se pronunta prin vot, la propunerea presedintelui Camerei sau a unui grup parlamentar.
    Art. 67
    Comisiile permanente pot tine sedinte comune cu aprobarea Biroului permanent care va stabili, cu acest prilej, in ce mod se va asigura conducerea lucrarilor. In asemenea situatii, comisiile elaboreaza un raport sau aviz comun.
    Art. 68
    Orice comisie permanenta poate porni o ancheta, in cadrul competentei sale, cu incuviintarea Camerei Deputatilor, privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de administratia publica.
    Pentru a obtine incuviintarea, comisia va prezenta o cerere scrisa, adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, in care vor fi enuntate materiile ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare si termenul pana la care raportul comisiei urmeaza a fi prezentat Camerei Deputatilor.
    3. Comisii speciale
    Art. 69
    Camera Deputatilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri indicate in hotararea de infiintare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinarii altor comisii.
    Prin aceeasi hotarare se vor desemna deputatii ce compun comisia si biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent al Camerei, si se va stabili termenul pana la care raportul sau va fi depus.
    Comisiile speciale constituite potrivit alin. 1 au acelasi statut ca si comisiile permanente.
    Membrii comisiilor speciale isi pastreaza si calitatea de membri ai comisiilor permanente.
    Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, in masura in care prevederile art. 35 - 54 din prezenta sectiune nu sunt indestulatoare.
    4. Comisii de ancheta
    Art. 70
    La cererea unei treimi din membrii sai, Camera Deputatilor va putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta, prevederile art. 35 - 54 si art. 69 alin. 2-5 fiind aplicabile.
    Art. 71
    Comisia de ancheta poate invita orice persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei.
    La cererea comisiei de ancheta, orice persoana care cunoaste fapte sau imprejurari in legatura cu obiectul cercetarii sau care detine un mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze. Institutiile si organizatiile sunt obligate, in conditiile legii, sa raspunda la solicitarile comisiei de ancheta, in termenul stabilit de catre aceasta.
    Cand, pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unor experti, comisia de ancheta dispune efectuarea de expertize.
    Dispozitiile legii referitoare la invitarea, prezentarea si ascultarea martorilor, precum si cele privitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori inscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplica in mod corespunzator.
    Presedintele comisiei atrage atentia persoanei audiate ca are obligatia de a spune adevarul, de a nu ascunde nimic din ceea ce stie si ca nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea legala.
    Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul comisiilor permanente care desfasoara anchete potrivit art. 68.
    5. Comisii de mediere
    Art. 72
    Daca una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului vor initia procedura de mediere.
    In acest scop, Biroul permanent va propune Camerei Deputatilor, dupa consultarea grupurilor parlamentare, un numar de 7 deputati care vor face parte din comisia de mediere, urmarindu-se respectarea configuratiei politice a Camerei.
    Deputatii aprobati de Camera Deputatilor, impreuna cu 7 senatori, desemnati de Senat, formeaza comisia de mediere.
    Art. 73
    Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere la convocarea presedintelui comisiei sesizate in fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul si stabileste regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv termenul in care urmeaza sa prezinte raportul.
    Conducerea lucrarilor se realizeaza prin rotatie de catre un deputat sau un senator, stabilit de comisie.
    Art. 74
    Hotararile comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia. In caz de egalitate la 7 voturi, decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei in momentul votarii.
    Art. 75
    Activitatea comisiei inceteaza o data cu depunerea raportului, a carui aprobare are loc in conditiile art. 74, precum si in cazul in care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului in termenul stabilit.
    In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate in divergenta, in termenul stabilit potrivit art. 73 alin. 1, sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte.

    CAP. 2
    Desfasurarea lucrarilor Camerei Deputatilor

    Sectiunea 1
    Sesiunile si actele Camerei Deputatilor
    Art. 76
    Camera Deputatilor isi desfasoara activitatea in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
    Camera Deputatilor se intruneste si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a Biroului permanent sau a cel putin o treime din numarul deputatilor.
    Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face in scris si va cuprinde ordinea de zi, precum si perioada de desfasurare a sesiunii. Neaprobarea de catre Camera a ordinii de zi solicitate impiedica tinerea sesiunii extraordinare.
    Convocarea Camerei Deputatilor se face de catre presedintele acesteia. Presedintele nu va lua in considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. 2 si 3.
    In timpul sesiunilor Camera Deputatilor lucreaza in sedinte in plen, pe comisii si in grupuri parlamentare.
    Art. 77
    Camera Deputatilor adopta legi, hotarari si motiuni. De asemenea, Camera Deputatilor poate adopta mesaje, declaratii, rezolutii si alte acte politice.

    Sectiunea 2
    Ordinea de zi si programul de lucru
    Art. 78
    Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru ale Camerei Deputatilor pentru saptamana urmatoare se intocmesc de catre Biroul permanent si se comunica in scris deputatilor in ultima sedinta a saptamanii.
    Materialele care se supun Camerei Deputatilor, altele decat proiectele de legi sau propunerile legislative, se transmit Biroului permanent, pentru a fi inscrise pe ordinea de zi, cu cel putin 10 zile inainte de dezbaterea lor in plen, in afara de cazul in care, prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotarare a Camerei, se prevede un termen mai scurt.
    Art. 79
    La sedintele Biroului permanent in care se dezbate proiectul ordinii de zi poate participa, la cerere, si un membru al Guvernului, precum si delegati ai grupurilor parlamentare nereprezentate in birou.
    Art. 80
    Proiectul ordinii de zi poate cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, proiecte de hotarari, precum si, dupa caz, intrebari, interpelari, petitii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanent ori de deputati.
    Proiectele de legi si propunerile legislative avizate de comisii se inscriu in proiectul ordinii de zi in cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate in fond.
    Art. 81
    Biroul permanent inscrie in proiectul ordinii de zi, cu prioritate si, atunci cand este cazul, la data solicitata, prezentarea si dezbaterea cererilor adresate Camerei Deputatilor de catre Presedintele Romaniei.
    Art. 82
    Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru sunt supuse spre aprobare Camerei in ultima zi de lucru, stabilita potrivit art. 126, ce precede perioada pentru care au fost intocmite. Proiectele se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 83
    Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai in prima zi a saptamanii, la cererea Guvernului, a Biroului permanent sau a unui grup parlamentar.
    Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi sau a programului de lucru se face printr-o singura luare de cuvant, limitata in timp. In cazul in care exista opozitie, se va da cuvantul unui singur vorbitor, supa care se va trece la vot.
    Modificarea ordinii de zi si a programului se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti.

    Sectiunea 3
    Procedura legislativa
    Art. 84
    In exercitiul dreptului de initiativa legislativa, Guvernul inainteaza Camerei proiecte de legi. Deputatii si cetatenii prevazuti la art. 73 din Constitutie pot prezenta Camerei Deputatilor propuneri legislative. Ele trebuie insotite de o expunere de motive si redactate in forma ceruta pentru proiectele de legi. Propunerile legislative formulate de deputati, care implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie sa se fundamenteze pe informarea ceruta, in mod obligatoriu, Guvernului, in conditiile art. 110 din Constitutie.
    Proiectele de legi se inainteaza Camerei Deputatilor insotite de avizul Consiliului Legislativ.
    In cazul propunerilor legislative initiate de cetateni, presedintele Camerei, inainte de distribuirea lor la deputati si sesizarea in fond a comisiei permanente competente, va solicita Curtii Constitutionale verificarea indeplinirii conditiilor constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative.
    Art. 85
    Toate proiectele si propunerile legislative se inregistreaza in ordinea prezentarii lor si sunt aduse la cunostinta Camerei, in prima sedinta, prin anuntarea titlului, a initiatorului si a comisiilor sesizate pentru examinare in fond si pentru avizare. Ele se imprima si se distribuie deputatilor de indata, fiind trecute pe ordinea de zi in conditiile art. 80 alin. 2
    Art. 86
    Proiectele si propunerile legislative se trimit, de indata, de catre Biroul permanent spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente.
    Art. 87
    Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa-si retraga proiectul sau propunerea pana la inscrierea sa pe ordinea de zi.
    Art. 88
    Dupa examinarea proiectului sau a propunerii legislative, comisia permanenta sesizata in fond intocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate.
    Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuia Guvernului, deputatilor si initiatorilor, cu respectarea termenului prevazut la art. 64 alin. 2.
    Art. 89
    Proiectele si propunerile legislative avizate potrivit art. 86 - 88 se supun dezbaterii Camerei in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de aceasta.
    Art. 90
    Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente motivate in scris, care se transmit Biroului permanent cu cel putin 6 zile inainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative in plenul Camerei.
    Amendamentele se supun examinarii comisiilor competente, iar concluziile acestora se adauga la raportul intocmit anterior.
    Art. 91
    Dezbaterea generala a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedata de prezentarea, de catre initiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum si a raportului comisiei permanente de catre presedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
    Art. 92
    Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate sa-si desemneze un singur reprezentant. Presedintele Camerei da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare in ordinea inscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale.
    Art. 93
    Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative are dreptul sa ia cuvantul inainte de incheierea dezbaterii generale.
    Art. 94
    In faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
    Art. 95
    Daca prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupa incheierea dezbaterii generale, presedintele cere Camerei sa se pronunte prin vot.
    Art. 96
    Camera Deputatilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, cu modificarile propuse in raportul comisiei sesizate in fond.
    Art. 97
    La discutarea fiecarui articol deputatii pot lua cuvantul pentru a-si exprima punctul de vedere. De asemenea, va putea lua cuvantul si reprezentantul Guvernului sau al initiatorului.
    Presedintele Camerei poate supune, spre aprobare, sistarea discutiilor la articolul dezbatut.
    In cursul luarilor de cuvant, amendamentele privind probleme de redactare sau alte aspecte mai putin importante pot fi prezentate si oral.
    Amendamentele trebuie sa se refere la continutul unui singur articol.
    Art. 98
    Discutarea articolelor incepe cu amendamentele.
    In cursul dezbaterilor, deputatii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune in discutie amendamentele respinse de comisia sesizata in fond sau amendamentele depuse la comisie, in conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figureaza in raportul acesteia.
    In mod exceptional pot fi depuse amendamente noi si in timpul dezbaterilor in plen.
    Art. 99
    Cand dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupra proiectului sau propunerii legislative, presedintele Camerei Deputatilor poate trimite textele in discutie comisiei sesizate in fond. In acest caz, autorii amendamentelor au dreptul sa fie ascultati in cadrul comisiei. Acelasi drept il au si reprezentantii Guvernului.
    Art. 100
    Discutarea amendamentelor incepe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse in articolul supus dezbaterii si continua cu cele privind modificarea sau completarea acestuia. In cazul in care exista mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot in ordinea in care au fost prezentate, incepand cu cele cuprinse in raportul comisiei sesizate in fond.
    Camera se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, in afara de cazul in care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
    Fiecare articol se supune votului Camerei si se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 101
    Dispozitiile art. 85 - 100 sunt aplicabile si pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Senatului.

    Sectiunea 4
    Procedura de urgenta
    Art. 101
    La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Camera Deputatilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta.
    Cererea Guvernului si propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobarii Camerei in ziua in care au fost inregistrate sau, daca deputatii nu se afla in plen, in prima sedinta ce urmeaza zilei de inregistrare a acestora.
    Ordonantele emise de Guvern in temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie se supun aprobarii Camerei Deputatilor in procedura de urgenta.
    Art. 103
    Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamentele in scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate, in termen de cel mult 48 de ore de la aprobarea procedurii de urgenta. In acelasi interval de timp, avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate in fond.
    Comisia sesizata in fond este obligata sa depuna raportul in cel mult 3 zile de la sesizare.
    Art. 104
    Camera Deputatilor, dupa primirea raportului comisiei sesizate in fond, inscrie cu prioritate pe ordinea de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa si trece la dezbaterea pe articole.
    Art. 105
    La discutarea fiecarui articol pot lua cuvantul pentru a-si exprima punctul de vedere, in limita unei perioade de timp stabilite de Camera, reprezentantul Guvernului, initiatorul, autorii amendamentelor depuse la comisia sesizata in fond si cate un deputat desemnat de fiecare grup parlamentar. In timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente.
    Art. 106
    Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative in procedura de urgenta nu poate depasi durata de timp aprobata de Camera, la propunerea presedintelui acesteia, dupa consultarea biroului comisiei sesizate in fond.
    In situatia in care timpul prevazut la alin. 1 s-a epuizat, dezbaterea se incheie si presedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins in raportul comisiei sesizate in fond si fiecare articol, dupa care se va proceda la votarea finala a proiectului de lege sau a propunerii legislative.

    Sectiunea 5
    Procedura de vot
    Art. 107
    Legile, hotararile si motiunile se adopta de Camera Deputatilor, prin vot. Legile adoptate de Camera Deputatilor pot fi legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
    Art. 108
    Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.
    Votul deschis se exprima prin ridicarea mainii, prin ridicare in picioare, prin apel nominal sau prin mijloace electronice.
    Votul prin ridicarea mainii sau prin ridicare in picioare are urmatoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere.
    Votul secret se exprima prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.
    Camera hotaraste, la propunerea presedintelui sau a unui grup parlamentar, ce modalitate de vot va folosi, in afara de cazul in care prin regulament se stabileste o anumita procedura de vot.
    Art. 109
    Votul prin apel nominal se desfasoara astfel: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor: "pentru" si "contra"; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor; fiecare deputat raspunde: "pentru" sau "contra".
    Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor care nu au raspuns.
    Art. 110
    Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui Camerei Deputatilor se asaza o urna alba si una neagra. Deputatii vin pe rand la urne, dupa ce primesc de la secretari cate doua bile, una alba si una neagra, pe care le introduc in cel doua urne. Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot "pentru", iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot "contra".
    Constatarea rezultatului votului, la incheierea scrutinului, se va face in prezenta membrilor Biroului permanent.
    Art. 111
    Votul prin mijloace electronice se realizeaza prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta "Vot pentru", "Vot impotriva" sau "Abtinere". Rezultatul votului electronic se afiseaza prin dispozitia presedintelui Camerei. In cazul in care presedintele Camerei, asistat de cei doi secretari, constata existenta unor defectiuni in conectarea circuitelor, el poate cere repetarea votului electronic sau inlocuirea acestuia cu alta procedura de vot.
    Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de catre un alt deputat este interzisa. Nerespectarea interdictiei atrage aplicarea sanctiunii prevazute de art. 190 alin. 1 lit. e).
    Art. 112
    In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte.
    Exprimarea votului pentru numiri se face prin intermediul buletinelor de vot, cu exceptia cazurilor in care prin lege sau prin regulament se prevede o alta procedura de vot.
    Deputatul voteaza "pentru", lasind neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse: el voteaza "contra" stergind numele si prenumele persoanei propuse.
    Buletinele de vot se introduc in urne.
    Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control si cele pe care numarul candidatilor al caror nume nu a fost sters depaseste numarul functiilor pentru care se face alegerea.
    Art. 113
    Legile constitutionale se adopta cu votul unei majoritati de cel putin doua treimi din numarul deputatilor.
    Legile organice si hotararile privind Regulamentul Camerei se adopta cu votul majoritatii deputatilor.
    Legile ordinare si hotararile luate in procesul legiferarii se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    In cazurile in care Constitutia sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel putin doua treimi si presedintele constata in prealabil imposibilitatea intrunirii majoritatii prevazute, amana votul, stabilind ziua si ora desfasurarii acestuia. O noua amanare a votului nu poate depasi 30 de zile.
    In masura in care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputatilor se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Inainte de votare presedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numarare de catre secretari. Deputatii care nu-si exercita dreptul de vot, dar care au fost prezenti in sala de sedinte, intra in numarul regulamentar de stabilire a cvorumului.
    Daca in sala de sedinte nu se afla majoritatea deputatilor, presedintele amana votarea pana la intrunirea cvorumului legal.
    Art. 114
    In caz de paritate de voturi, votul se repeta.
    Presedintele Camerei isi exprima votul dupa acela al deputatilor prezenti.
    Art. 115
    In cursul votarii nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvantul.
    Art. 116
    Proiectele de legi si propunerile legislative respinse de Camera nu pot fi readuse in discutia acesteia in cursul aceleiasi sesiuni.
    Art. 117
    Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor se semneaza de presedintele acesteia si se inainteaza Senatului in vederea dezbaterii si adoptarii. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
    Proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor si respinse de Senat se supun unei noi dezbateri in Camera Deputatilor, dupa care se trimit Senatului in vederea unei noi dezbateri. O noua respingere este definitiva.
    In cazul in care Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativa in redactarea aprobata de Senat, acesta, dupa ce a fost semnat de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, cu 5 zile inainte de a fi trimis la promulgare, se comunica Guvernului si Curtii Supreme de Justitie si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale. Daca legea este aprobata cu procedura de urgenta, termenul este de 2 zile.
    Data la care legea a fost depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor se aduce la cunostinta in plenul Camerei, in termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea si comunicarea se fac numai in zilele in care Camerele Parlamentului lucreaza in plen.
    Dupa implinirea termenelor prevazute la alin. 3, legea se trimite, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, Presedintelui Romaniei in vederea promulgarii.
    Art. 118
    In cazurile de neconstitutionalitate, constatate potrivit art. 144 lit. a) din Constitutie, Camera Deputatilor, dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, obiectia de neconstitutionalitate.
    Raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati va cuprinde aprecieri cu privire la continutul deciziei Curtii Constitutionale si va recomanda Camerei admiterea sau respingerea obiectiei de neconstitutionalitate. In raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati si in timpul dezbaterii obiectiei de neconstitutionalitate nu pot fi facute amendamente.
    In urma dezbaterii, legea declarata in intregime neconstitutionala sau ansamblul prevederilor declarate neconstitutionale se supune unui singur vot.
    Obiectia de neconstitutionalitate a Curtii este inlaturata numai in cazul in care atat Camera Deputatilor, cat si Senatul au adoptat legea, in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
    In cazul in care in una dintre Camere nu se obtine majoritatea de doua treimi, ceruta de art. 145 alin. (1) din Constitutie, prevederile declarate neconstitutionale prin decizia Curtii Constitutionale se inlatura prin lege, operindu-se, cu aprobarea Camerei, corelarile tehnico-legislative necesare. Daca legea in ansamblul sau este declarata neconstitutionala, ea nu se mai trimite Presedintelui spre promulgare.
    In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 144 lit. b), dispozitiile declarate neconstitutionale nu se mai aplica. In vederea inlocuirii acestor dispozitii, Camera va reexamina textele declarate neconstitutionale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina si imunitati.
    Art. 119
    Reexaminarea legii de catre Camera Deputatilor, in urma cererii facute de Presedintele Romaniei in temeiul art. 77 alin. (2) din Constitutie, va avea loc in cel mult 30 de zile de la primirea cererii.
    Cererea Presedintelui Romaniei privind reexaminarea unei legi va fi examinata de comisia permanenta sesizata in fond cu proiectul de lege sau propunerea legislativa; aceasta va intocmi un raport in care va face propuneri cu privire la obiectiile formulate in cererea de reexaminare.
    Raportul comisiei impreuna cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputatilor dupa regulile procedurii legislative.
    Art. 120
    In cazul in care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa, intr-o redactare diferita de cea aprobata de Senat, presedintele Camerei Deputatilor, de acord cu presedintele Senatului, va initia procedura de mediere.
    Procedura de mediere va fi initiata si in situatia in care Senatul adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o alta redactare sau cu unele texte diferite fata de proiectul votat de Camera Deputatilor.
    Aceasta activitate se va desfasura prin intermediul unei comisii paritare, care va lucra potrivit normelor cuprinse in art. 56 - 57 si 72 - 75 din prezentul regulament.
    Raportul comisiei de mediere va fi inscris pe ordinea de zi a Camerei, urmindu-se procedura prevazuta de art. 78 - 100 din prezentul regulament.
    Art. 121
    Raportul comisiei de mediere se dezbate in fiecare Camera.
    Daca deputatii si senatorii isi insusesc textul legii in forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conforma art. 117 alin. 3.
    Art. 122
    In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate in divergenta sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, in tot sau in parte, se aplica prevederile art. 75 din prezentul regulament.

    Sectiunea 6
    Desfasurarea sedintelor Camerei Deputatilor
    Art. 123
    Sedintele Camerei Deputatilor sunt publice, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, ca anumite sedinte sa fie secrete.
    Art. 124
    La sedintele publice ale Camerei Deputatilor pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Camerei, in conditiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, in ordinea solicitarii de catre cei interesati, in limita locurilor disponibile in lojele destinate publicului.
    Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Camerei. Daca li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie.
    Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar fiind eliminate din sala de catre forta publica pusa la dispozitia presedintelui.
    La cererea unui deputat sau din proprie initiativa, dupa consultarea Camerei, presedintele atrage atentia mijloacelor de informare in masa asupra informatiilor vadit inexacte (inclusiv omisiuni, deformari etc.), privind lucrarile Camerei sau asupra comentariilor care aduc atingere institutiei parlamentare.
    Biroul de presa va prezenta zilnic o revista a presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare si presedintilor comisiilor permanente.
    Art. 125
    Deputatii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Camerei si sa se inscrie pe lista de prezenta, tinuta de unul dintre secretari.
    Deputatul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de vointa sa, va trebui sa anunte din timp Biroul permanent, mentionand cauzele care il impiedica sa participe.
    Deputatului care nu isi poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara, pentru fiecare zi de absenta, o suma de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia lunara, la care se adauga diurna de sedinta si diurna de deplasare.
    Art. 126
    Camera Deputatilor isi desfasoara activitatea, in plen, in comisii si in grupurile parlamentare pe parcursul a 4 sau 5 zile consecutive din saptamana, potrivit programului stabilit de ea, la propunerea Biroului permanent. De regula, a 5-a zi din saptamana este rezervata activitatii in circumscriptiile electorale in care deputatii au fost alesi.
    La propunerea Biroului permanent se vor putea tine sedinte dupa un alt program.
    Art. 127
    Sedinta Camerei Deputatilor este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care il inlocuieste.
    Presedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari.
    Persoana care conduce lucrarile Camerei este obligata sa precizeze daca este intrunit cvorumul legal si sa anunte ordinea de zi.
    Art. 128
    Camera Deputatilor lucreaza legal in prezenta majoritatii deputatilor.
    In timpul sedintelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Camerei verificarea intrunirii cvorumului, iar presedintele va proceda la verificarea acestuia.
    In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, presedintele Camerei suspenda sedinta si arata ziua si ora de reluare a lucrarilor.
    Secretarii vor informa ulterior Camera despre cauzele lipsei deputatilor care nu si-au anuntat absenta.
    Art. 129
    Presedintele Camerei sau vicepresedintele care il inlocuieste conduce dezbaterile, asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului.
    Art. 130
    Secretarii intocmesc liste cu deputatii care se inscriu la cuvant.
    Deputatii vor lua cuvantul in ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui Camerei.
    Ministrilor prezenti in Camera li se poate da cuvantul in orice faza a dezbaterilor si ori de cate ori solicita acest lucru.
    Art. 131
    Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvantul in Camera vorbesc de la tribuna acesteia.
    Art. 132
    La propunerea presedintelui, Camera are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant, in functie de obiectul dezbaterilor.
    Deputatii si celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligate sa se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvant. In caz contrar, presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvantul.
    Art. 133
    Presedintele Camerei va da cuvantul oricand unui deputat pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal care il priveste, limitand timpul acordat in acest scop.
    Prevederile art. 1 se aplica si in cazul in care se cere cuvantul in probleme privitoare la regulament.
    Art. 134
    Presedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia Camerei.
    Propunerea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 135
    Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atat de la tribuna Camerei, cat si din sala de sedinte.
    Se interzice dialogul intre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele aflate in sala.
    Art. 136
    Presedintele Camerei cheama la ordine pe deputatii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cand tulburarea persista si poate dispune eliminarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor.
    Art. 137
    Dezbaterile din sedintele Camerei se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
    Stenogramele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, in cel mult 10 zile, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
    Deputatii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu banda magnetica, in cel mult 3 zile de la data sedintei.
    Pana la aparitia Monitorului Oficial al Romaniei, deputatii au dreptul de a obtine o copie a acesteia.

    Sectiunea 7
    Procedura privind punerea sub urmarirea penala a membrilor Guvernului
    Art. 138
    Camera Deputatilor are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului.
    Art. 139
    Dezbaterea cererii se efectueaza pe baza raportului intocmit fie de o comisie permanenta ca urmare a unei anchete desfasurate in conditiile art. 68 din prezentul regulament, fie de o comisie speciala de ancheta constituita in acest scop. Daca ministrul are si calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va elabora un raport pe care il inainteaza Camerei.
    Rapoartele prevazute la alin. 1 se inscriu cu prioritate in proiectul ordinii de zi.
    Cererea se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor.
    Art. 140
    In cazul in care Camera Deputatilor decide sa ceara urmarirea penala, presedintele Camerei va adresa ministerului justitiei o cerere pentru inceperea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, el va instiinta pe Presedintele Romaniei pentru eventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a carui urmarire penala a fost ceruta.
    Art. 141
    Dispozitiile art. 108 - 137 din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator.

    CAP. 3
    Motiuni, intrebari, interpelari, informarea deputatilor, petitii

    1. Motiuni
    Art. 142
    Motiunea exprima pozitia Camerei Deputatilor intr-o anumita problema de politica interna sau externa.
    Motiunea poate fi initiata de cel putin 50 de deputati.
    Presedintele Camerei nu va lua in considerare motiunile care nu indeplinesc cerintele prevazute la alin. 1 si 2 si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura.
    Initierea motiunilor de cenzura are loc in conditiile prevazute de art. 78 din regulamentul sedintelor comune ale Camerei si Senatului.
    Art. 143
    Pana la incheierea dezbaterii unei motiuni, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte motiuni in aceeasi problema.
    Motiunile trebuie sa fie motivate si se depun la presedintele Camerei, in cursul sedintelor publice.
    Dupa primirea motiunii, presedintele Camerei o comunica de indata Guvernului si o aduce la cunostinta Camerei, dupa care dispune afisarea ei la sediul Camerei Deputatilor.
    Art. 144
    Presedintele Camerei stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate depasi 6 zile de la inregistrarea acesteia, instiintand Guvernul in acest sens.
    Motiunile privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.
    Art. 145
    Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse in art. 123 - 137 ale prezentului regulament si se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 146
    Dupa inceperea discutarii motiunii, deputatii nu-si pot atrage adeziunea la motiune, dezbaterea urmand a se incheia prin supunerea la vot a motiunii de catre presedintele Camerei.
    Art. 147
    La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.
    2. Intrebari
    a) Dispozitii comune
    Art. 148
    Fiecare deputat poate adresa intrebari Guvernului, ministrilor sau altor conducatori ai organelor administratiei publice.
    Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice Camerei informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor sau de comisiile permanente ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata.
    Art. 149
    Presedintele Camerei are dreptul sa nu admita intrebarile care:
    a) privesc probleme de interes personal sau particular;
    b) urmaresc in exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice;
    c) se refera la procese aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau pot afecta solutionarea unor cauze aflate in curs de judecata;
    d) privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice.
    La intrebarile orale si la intrebarile scrise, membrii Guvernului nu raspund, daca cel care a adresat intrebarea nu se afla in sala de sedinte.
    Intrebarile la care nu s-a raspuns se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, la sfarsitul fiecarei sesiuni ordinare.
    b) Intrebari orale
    Art. 150
    In fiecare zi de luni de la ora 18,30 timp de 30 de minute, deputatii pot adresa intrebari orale membrilor Guvernului. Intrebarile orale se adreseaza de catre deputat membrului competent al Guvernului in domeniul respectiv. Primului-ministru i se pot adresa numai intrebari privind politica generala a Guvernului.
    Intrebarile orale se depun la presedintele Camerei Deputatilor cel mai tarziu pana la ora 15,00 a zilei de luni. Presedintele Camerei Deputatilor il informeaza pe ministrul pentru relatia cu Parlamentul asupra intrebarilor orale la care membrii Guvernului urmeaza sa raspunda in cursul sedintei consacrate acestora.
    Art. 151
    Intrebarea orala este expusa sumar, intr-un interval de timp de cel mult un minut. Ministrul competent raspunde la intrebarea ce i-a fost adresata in cel mult 3 minute. Autorul intrebarii, dupa audierea raspunsului,  poate interveni cu precizari si comentarii, fara a depasi doua minute. Ministrul poate exercita dreptul la replica, in acelasi interval de timp. Nici o alta interventie pe marginea intrebarii respective nu mai poate avea loc.
    Membrul Guvernului poate amana raspunsul la intrebarea orala pentru saptamana urmatoare.
    In situatia in care membrul Guvernului, caruia ii este adresata intrebarea nu este prezent, raspunsul se va da in sedinta din saptamana urmatoare consacrata intrebarilor orale. Presedintele Camerei Deputatilor il informeaza pe primul-ministru asupra raspunsurilor amanate.
    c) Intrebari scrise
    Art. 152
    Fiecare deputat are dreptul sa adreseze Guvernului, membrilor sai sau altor conducatori ai organelor administratiei publice intrebari scrise care se depun la presedintele Camerei in fiecare zi de luni, la incheierea orei ministeriale.
    Deputatii care adreseaza intrebari scrise vor preciza daca doresc un raspuns in scris sau oral de la tribuna Camerei Deputatilor.
    Intrebarile scrise se transmit membrilor Guvernului de catre presedintele Camerei Deputatilor.
    Art. 153
    Raspunsurile la intrebarile scrise se transmit deputatului in cel mult 15 zile.
    Intrebarile la care se solicita un raspuns oral de la tribuna Camerei Deputatilor se inscriu pe ordinea de zi a sedintei in succesiunea primirii raspunsurilor, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data inregistrarii acestora.
    Raspunsurile la intrebarile prevazute la alin. 2 se dau in cele 30 de minute care urmeaza timpului afectat intrebarilor orale. Un raspuns nu poate depasi 5 minute. Daca raspunsul la o intrebare da nastere unei replici a celui care a adresat intrebarea, timpul pentru replica este de cel mult 3 minute.
    Art. 154
    Daca timpul afectat raspunsurilor la intrebari nu este suficient, raspunsurile care nu au fost prezentate vor fi inscrise pe ordinea de zi a sedintei din lunea urmatoare.
    Art. 155
    Nici un deputat nu poate adresa mai mult de doua intrebari in aceeasi sedinta.
    3. Interpelari
    Art. 156
    Interpelarile se fac in scris, aratandu-se obiectul acestora, fara nici o dezvoltare.
    Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai multi deputati, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe. Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la interpelari in cel mult doua saptamani. Pentru motive temeinice, Camera poate acorda un nou termen.
    Ele se citesc in sedinta publica de luni consacrata intrebarilor si interpelarilor, intre orele 19,30 - 20,00, dupa care se prezinta presedintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru.
    Art. 157
    Interpelarile se inscriu, in ordinea prezentarii, intr-un registru special si se afiseaza la sediul Camerei.
    Dezvoltarea interpelarilor are loc in sedinta de luni, dupa ora ministeriala, consacrata intrebarilor si raspunsurilor la intrebari. Durata dezvoltarii interpelarii nu poate depasi 5 minute.
    In sedinta consacrata dezbaterii interpelarilor, un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. In cazul in care timpul consacrat interpelarilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta si o alta interpelare.
    Art. 158
    In sedinta consacrata pentru dezvoltarea interpelarii se da cuvantul interpelatorului si apoi primului-ministru sau reprezentantului sau. Acestia din urma pot, dupa dezvoltarea interpelarii, sa raspunda imediat sau sa ceara o amanare pentru sedinta din lunea urmatoare.
    Art. 159
    Camera Deputatilor poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii.
    4. Informarea Camerei Deputatilor si a deputatilor
    Art. 160
    Camera Deputatilor si deputatii au dreptul sa obtina informatiile necesare desfasurarii activitatii lor din partea organelor administratiei publice.
    Art. 161
    Camera Deputatilor si comisiile sale pot cere Guvernului si celorlalte organe ale administratiei publice informatii si documente, in cadrul controlului parlamentar al activitatii acestora.
    In cazul in care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Camera Deputatilor despre aceasta, iar Camera decide in sedinta secreta.
    Documentele se restituie dupa consultare.
    Art. 162
    Deputatul poate solicita de la organele administratiei publice centrale, printr-o cerere adresata presedintelui Camerei Deputatilor sau presedintelui comisiei permanente din care fac parte, orice informatii sau documente, in copie certificata, utile pentru desfasurarea activitatii sale. Cererea poate fi refuzata in cazul in care aceasta priveste secrete de stat de importanta deosebita. Refuzul se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor care va decide in sedinta secreta.
    5. Petitii
    Art. 163
    Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Camerei Deputatilor.
    Petitiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
    Art. 164
    Petitiile se inscriu intr-un registru, in ordinea primirii, consemnidu-se numarul de inregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii.
    Art. 165
    Petitiile inregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii si altor comisii permanente, spre dezbatere si solutionare.
    Oricare membru al Camerei poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresandu-se in acest sens presedintelui comisiei sesizate.
    Art. 166
    Comisia va decide, in termen de cel mult 10 zile, daca o va trimite unei autoritati publice competente ori o va clasa sau, in cazuri deosebite, o va prezenta Camerei.
    Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata.
    Art. 167
    Trimestrial, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii prezinta Biroului permanent si, la inceputul fiecarei sesiuni, Camerei un raport asupra petitiilor primite si asupra modului de solutionare a acestora.
    In raport se vor face mentiuni cu privire la solutiile date de autoritatile publice la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.
    Autoritatile publice care au primit petitii spre solutionare sunt obligate sa transmita comisiei solutiile adoptate in termen de cel mult o luna de la primirea petitiei.

    CAP. 4
    Statutul deputatului

    Sectiunea 1
    Imunitate parlamentara
    Art. 168
    Deputatii se bucura de imunitate parlamentara de la data eliberarii certificatului doveditor al alegerii, sub conditia validarii.
    Art. 169
    Deputatul nu poate fi tras la raspundere juridica, sub nici o forma, pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
    Art. 170
    Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea prealabila a Camerei Deputatilor si dupa ascultarea sa.
    Cererea de retinere, arestare, perchezitie sau privind posibilitatea trimiterii in judecata penala ori contraventionala se adreseaza presedintelui Camerei de catre ministrul justitiei.
    Presedintele camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea, in sedinta publica, dupa care o trimite de indata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati spre examinare, care va stabili daca exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotararea comisiei se adopta prin votul majoritatii membrilor comisiei. Votul este secret.
    Ministrul justitiei va inainta comisiei respective toate documentele pe care aceasta le solicita; in caz de refuz, comisia va apela la Camera Deputatilor.
    Raportul comisiei se supune, in termenul stabilit de Camera, dezbaterii si aprobarii acesteia.
    Camera Deputatilor hotaraste, prin vot secret, asupra cererii, cu majoritatea de doua treimi din numarul membrilor.
    Art. 171
    Numai in caz de infractiune flagranta deputatul poate fi retinut si supus perchezitiei fara incuviintarea prealabila a Camerei Deputatilor. Ministrul justitiei va informa, neintarziat, pe presedintele Camerei, asupra retinerii si a perchezitiei. Presedintele Camerei poate fi informat si pe alta cale.
    In cazul in care Camera Deputatilor constata ca nu exista termeni pentru retinere, se va dispune imediat revocarea acestei masuri. In situatia in care Camera Deputatilor nu este intrunita in sedinta, aceasta competenta revine Biroului permanent.
    Dispozitia de revocare a retinerii se executa de indata prin ministrul justitiei.
    Art. 172
    Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se inscriu, cu prioritate, pe ordinea de zi.

    Sectiunea 2
    Incompatibilitati
    Art. 173
    Calitatea de deputat sau senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului, precum si cu alte functii stabilite prin lege.
    Art. 174
    Calitatea de deputat este incompatibila cu functia de Presedinte al Romaniei si cu cea de senator.
    Art. 175
    Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice.
    Art. 176
    Se interzice utilizarea numelui insotit de calitatea de deputat in orice actiune publicitara privitoare la o activitate care aduce profit.
    Art. 177
    Deputatul care se afla intr-una din incompatibilitatile prevazute in art. 173 - 176 va dimensiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat in termen de 10 zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate.
    Dupa expirarea termenului prevazut la alin. 1, deputatul care continua sa se afle intr-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din functia de deputat. Demisia de aduce la cunostinta Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 178
    Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista partidului, formatiunii politice ori coalitiei acestora, daca pana la data validarii mandatului, partidul sau formatiunea politica pentru care a candidat confirma in scris ca apartine acesteia. Asupra legalitatii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputatilor un raport.
    Art. 179
    In cursul termenului prevazut la art. 177 deputatul trebuie sa declare in scris la Biroul permanent orice activitate pe care va continua sa o desfasoare in viitor, care se incadreaza in incompatibilitatile prevazute de lege.
    Art. 180
    Schimbarile intervenite in activitatea deputatului pe durata exercitarii mandatului se aduc la cunostinta Biroului permanent, in scris, in cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora.
    Art. 181
    Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, care va intocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Camera cu votul majoritatii membrilor sai.
    Daca deputatul a facut sa inceteze cauza de incompatibilitate, dupa sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta in procesul-verbal al sedintei; asemenea cazuri nu se trec in raportul comisiei.

    Sectiunea 3
    Exercitarea mandatului de deputat
    Art. 182
    Deputatii, reprezentanti ai poporului, isi exercita drepturile si isi indeplinesc indatoririle pe toata durata legislaturii pentru care au fost alesi.
    Art. 183
    Deputatii intra in exercitiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data intrunirii legale a Camerei Deputatilor, sub conditia validarii.
    Art. 184
    Dupa validarea mandatelor, deputatilor li se elibereaza legitimatia de membru al Camerei Deputatilor, semnata de presedintele acesteia.
    Deputatii primesc un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentanti ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata mandatului.
    Modelul insemnului se stabileste de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Camerei Deputatilor.
    Art. 185
    Calitatea de deputat inceteaza la data intrunirii legale a Camerei nou-alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
    Art. 186
    Deputatii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui Camerei. Acesta, in sedinta publica, il intreaba pe deputatul respectiv daca staruie in demisie, iar daca raspunde afirmativ sau nu se prezinta in Camera pentru a raspunde, cu toate ca a fost instiintat, presedintele declara locul vacant.
    Art. 187
    Deputatii care sunt membrii ai Guvernului vor primi salariul si celelalte drepturi banesti aferente - spor de vechime in munca, diurne de deplasare - de la autoritatile la care isi desfasoara activitatea.
    Art. 188
    Retinerile din indemnizatia lunara a deputatului in temeiul art. 46, 125 si 195 se aproba de Biroul permanent pe baza examinarii lunare a situatiei prezentei deputatilor la lucrarile Camerei.

    Sectiunea 4
    Absente si concedii
    Art. 189
    Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele Camerei sau comisiei din care face parte decat in cazul in care a obtinut aprobarea unui concediu.
    Deputatii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfasurarea altor actiuni parlamentare, situatie in care nu sunt considerati absenti.
    Prevederile alin. 2 se aplica si deputatilor care sunt membri ai Guvernului, in cazul in care absenta acestora a fost determinata de exercitarea atributiilor functiei pe care o indeplinesc.
    Prezenta deputatilor, membri ai Guvernului, la lucrarile in plen ale Camerei Deputatilor este obligatorie la deschiderea si incheierea sesiunilor, la dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi si a propunerilor legislative din sfera lor de competenta, la desfasurarea orei ministeriale consacrate intrebarilor si raspunsurilor la intrebari, la dezbaterea interpelarilor privind politica ministerului de care raspund, la prezentarea rapoartelor si declaratiilor politice ale primului-ministru.

    Sectiunea 5
    Sanctiuni
    Art. 190
    Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sanctiuni:
    a) avertismentul;
    b) chemarea la ordine;
    c) retragerea cuvantului;
    d) eliminarea din sala de sedinte;
    e) interzicerea participarii la lucrarile Camerei pe timp de maximum 15 zile;
    f) excluderea temporara.
    Sanctiunile prevazute la lit. a), b), c) si d) se aplica de catre presedintele Camerei, iar cele de la lit. e) si f), de catre Camera, la propunerea presedintelui.
    Pentru aplicarea sanctiunilor de la lit. e) si f), cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplina si imunitati care va prezenta un raport asupra cercetarii efectuate.
    Art. 191
    La prima abatere de la regulament, presedintele Camerei avertizeaza deputatul in culpa si-l invita sa respecte regulamentul.
    Art. 192
    Deputatii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor continua sa se abata de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima data, incalca in mod grav dispozitiile regulamentului vor fi chemati la ordine.
    Chemarea la ordine se inscrie in stenograma sedintei.
    Art. 193
    Inainte de a chema la ordine un deputat, presedintele Camerei il invita sa-si retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente si care ar da loc la aplicarea sanctiunii.
    Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata, ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica.
    Art. 194
    In cazul in care, dupa chemarea la ordine, un deputat continua sa se abata de la regulament, presedintele Camerei ii va retrage cuvantul, iar daca persista, il va elimina din sala.
    Art. 195
    In cazul unor abateri grave, savarsite de deputat in mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sanctiunea interzicerii participarii deputatului la lucrarile ei pe o perioada de maximum 15 zile sau poate hotari, la propunerea presedintelui, excluderea temporara a deputatului in culpa.
    Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina si imunitati, in cel mult 4 zile.
    Art. 196
    Excluderea temporara poate varia de la o sedinta pana la maximum 30 de sedinte din aceeasi sesiune.
    Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte:
    a) suspendarea indemnizatiei lunare pe timpul excluderii;
    b) suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitatii;
    c) interzicerea participarii la lucrarile Camerei si ale comisiilor;
    d) interzicerea accesului in localul Camerei Deputatilor.
    Art. 197
    Excluderea se executa de catre chestor si, in caz de opunere, cu ajutorul fortei publice puse la dispozitia presedintelui Camerei.
    Art. 198
    Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele Camerei si pot aplica sanctiunile prevazute la art. 190 alin. 1 lit. a), b) si c).
    In cazul in care un deputat savarseste abateri deosebit de grave, presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta presedintelui Camerei, care il va supune Camerei Deputatilor in vederea aplicarii sanctiunilor prevazute de regulament.

    CAP. 5
    Serviciile Camerei Deputatilor

    Art. 199
    Personalul din serviciile Camerei Deputatilor este condus de secretarul general al Camerei Deputatilor.
    Secretarul general si secretarul general adjunct sunt numiti si eliberati din functie de catre Camera Deputatilor, la propunerea presedintelui acesteia.
    Secretarul general este ordonator principal de credite.
    In indeplinirea atributiilor sale secretarul general emite ordine.
    Art. 200
    Camera Deputatilor aproba bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat si il inainteaza Guvernului in vederea includerii lui in bugetul de stat.
    Includerea cheltuielilor de capital in bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.
    Art. 201
    In cadrul serviciilor Camerei Deputatilor functioneaza Departamentul tehnic legislativ, format din specialisti in domeniul juridic, angajati sau, dupa caz, remunerati cu o indemnizatie fixa lunara.
    Departamentul tehnic legislativ asigura asistenta tehnica necesara pentru redactarea proiectelor si propunerilor legislative, cu respectarea normelor de tehnica legislativa, precum si evidenta legislatiei.
    Art. 202
    In cadrul Departamentului tehnic legislativ functioneaza Serviciul de documentare si informare legislativa si Serviciul pentru informare legislativa externa.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 203
    Proiectele de legi si propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor si a Senatului al caror mandat a expirat isi continua procedura in Camera Deputatilor nou-aleasa.
    Art. 204
    Camera Deputatilor adopta hotarari potrivit procedurii prevazute la art. 78-137 din prezentul regulament.
    Art. 205
    Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare si adoptare a legilor, prevazuta de art. 78 - 137, cu votul majoritatii deputatilor.