HOTARARE Nr.
891 din 3 iunie 2004
privind stabilirea unor
masuri de supraveghere a pietei produselor din domeniile reglementate,
prevazute in Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor,
republicata
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 313 din 6 aprilie 2006
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Supravegherea pieţei este activitatea
prin care autorităţile competente asigură că sunt respectate prevederile
reglementărilor tehnice prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea
conformităţii produselor, republicată.
(2) Activităţile de
supraveghere a pieţei se realizează de către structuri nominalizate, cu
respectarea prevederilor art. 26-28 din Legea nr. 608/2001, republicată.
(3) Structura nominalizată pentru supravegherea
pieţei, denumită în continuare organ de control, trebuie să îndeplinească
sarcinile privind supravegherea pieţei, cu respectarea principiului
proporţionalităţii. Potrivit acestui principiu, măsurile stabilite de către
organul de control trebuie să fie corelate cu gradul de risc sau de
neconformitate al produsului, iar impactul asupra liberei circulaţii a
mărfurilor nu trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru atingerea
obiectivelor supravegherii pieţei, prevăzute în prezenta hotărâre.
(4) Prin activitatea de supraveghere a pieţei se
urmăreşte a se controla dacă:
a) produsele din domeniile reglementate, prevăzute în
Legea nr. 608/2001, republicată, denumite în continuare produse, îndeplinesc
cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile;
b) cei responsabili de introducerea pe piaţă sau
punerea în funcţiune a produselor acţionează pentru ca produsele neconforme să
fie aduse în conformitate cu cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile şi
pun în aplicare măsurile dispuse de organele de control, atunci când este
cazul.
(5) In situaţiile în care, conform prevederilor
reglementărilor tehnice, se impune aplicarea de sancţiuni, organele de control
dispun măsurile necesare, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
(6) Obiectivele supravegherii pieţei privesc
asigurarea că produsele sunt în conformitate cu cerinţele reglementărilor
tehnice aplicabile şi, implicit, asigurarea protecţiei sănătăţii şi securităţii
persoanelor, protecţiei mediului, a animalelor domestice şi proprietăţii sau a
altor interese acoperite de reglementările tehnice.
(7) Supravegherea pieţei
acoperă întregul teritoriu al României.
Art. 2. - (1) Termenii folosiţi în prezenta hotărâre se
definesc în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 608/2001,
republicată.
(2) Definiţiile prevăzute la alin. (1), utilizate în
prezenta hotărâre, se completează cu definiţiile termenilor „consumator"
şi „operator economic", conform prevederilor art. 2 din Ordonanţa
Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu definiţiile termenilor
„incident" şi „scop propus", potrivit prevederilor art. 2 din Legea
nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, republicată.
(3) In sensul prevederilor prezentei hotărâri,
termenul supraveghere în utilizare se defineşte ca fiind ansamblul de măsuri
prin care se asigură şi se confirmă siguranţa în funcţionare şi performanţele,
conform scopului propus, pe toată durata de exploatare a produsului, precum şi
detectarea incidentelor în utilizare.
Art. 3. - Organul de control poate
subcontracta activităţi tehnice, cum ar fi, de exemplu, încercări şi inspecţii,
cu condiţia ca organul de control să îşi asume responsabilitatea luării
deciziei privind rezultatul supravegherii şi numai dacă nu există nici un
conflict de interese între sarcinile sale de supraveghere a pieţei şi
activităţile de evaluare a conformităţii ale organismului subcontractant.
Art. 4. - (1) In scopul evitării conflictelor de
interese, organismele notificate trebuie excluse de la responsabilităţile
privind supravegherea pieţei.
(2) Organul de control trebuie să asigure că nu există
conflicte de natura celor prevăzute la art. 3.
Art. 5. - (1) Informaţiile obţinute de către organul de
control în timpul activităţii de supraveghere a pieţei sunt confidenţiale.
Organul de control trebuie să asigure respectarea cerinţei privind păstrarea
secretului profesional şi comercial, în principal:
a) In cazul în care o autoritate competentă sau un alt
organ de control, care transmite informaţia, precizează caracterul secret al
informaţiei;
b) In situaţia în care informaţia priveşte conţinutul
documentaţiei tehnice;
c) pe tot parcursul evaluării unui caz pentru care
s-a invocat clauza de salvgardare prevăzută în prezenta hotărâre.
*) Republicată în temeiul art. II din Hotărârea
Guvernului nr. 140/2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 891/2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor
din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea
conformităţii produselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 219 din 15 martie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.
Hotărârea Guvernului nr. 891/2004 a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 8 iulie 2004.
(2) Deciziile şi măsurile luate
pe baza informaţiilor obţinute de către organul de control pot fi făcute
publice în cazul în care se protejează interese de ordin public.
CAPITOLUL II
Monitorizare şi măsuri pentru îndeplinirea
conformităţii
Art. 6. - In cadrul activităţii
de supraveghere a pieţei, organul de control trebuie să parcurgă, în principal,
următoarele etape:
a) monitorizarea produselor introduse pe piaţă sau
puse în funcţiune;
b) stabilirea măsurilor ce trebuie luate de către
producător, reprezentantul autorizat al acestuia sau de către altă persoană
responsabilă pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a
produsului, pentru îndeplinirea conformităţii, după caz.
Art. 7. - Obiectivul monitorizării produselor, prevăzut
la art. 6 lit. a), este acela de a verifica dacă produsele corespund
reglementărilor tehnice aplicabile, la introducerea pe piaţă sau la punerea lor
în funcţiune, după caz.
Art. 8. - (1) Monitorizarea produselor introduse pe
piaţă sau puse în funcţiune se realizează, după caz, în
principal, prin:
a) vizitarea regulată a locurilor unde se
comercializează şi se depozitează produsele;
b) vizitarea regulată a locurilor unde produsele sunt
puse în funcţiune;
c) organizarea de controale inopinate şi verificări
punctuale;
d) prelevarea de mostre de
produse şi verificarea prin examinare şi încercare a acestora.
(2) Organul de control are dreptul de a solicita
orice informaţie necesară pentru realizarea sarcinilor ce îi revin.
(3) In cazul în care au fost descoperite neconformităţi, pentru a verifica dacă erorile apar în mod constant, organul
de control poate verifica produsele în conformitate cu modulele utilizate de
către producător pentru evaluarea conformităţii produselor cu cerinţele
esenţiale prevăzute în reglementările tehnice
aplicabile acelor produse.
(4) Organul de control poate monitoriza produsele prezentate
la târguri, expoziţii, demonstraţii şi altele asemenea şi verifică dacă pentru
produsele care nu corespund cerinţelor prevăzute în reglementările tehnice
aplicabile sunt furnizate indicaţii vizibile care să precizeze clar că astfel
de produse nu pot fi comercializate sau puse în funcţiune în România sau în
Comunitatea Europeană înainte de a fi realizate conform cerinţelor
reglementărilor tehnice aplicabile.
Art. 9. - Verificările
realizate de către organul de control pot fi:
a) verificări formale;
b) verificări de fond.
Art. 10. - Pot fi verificate prin verificări formale,
după caz, prezenţa şi modul de aplicare a marcajului, disponibilitatea
declaraţiei de conformitate EC, informaţiile ce însoţesc produsul şi/sau corecta alegere a procedurilor de
evaluare a conformităţii.
Art. 11. - (1) In situaţia în care reglementarea
tehnică prevede obligaţia întocmirii declaraţiei de conformitate EC, aceasta
trebuie să fie pusă la dispoziţie organului de control imediat ce este
solicitată de către acesta.
(2) Neprezentarea, la cerere, a declaraţiei de
conformitate EC poate constitui un motiv suficient pentru organul de control
pentru a pune la îndoială prezumţia de conformitate a produsului cu cerinţele
reglementării tehnice aplicabile.
Art. 12. - Verificările de fond privesc verificarea
conformităţii produsului cu cerinţele esenţiale, a conţinutului declaraţiei de
conformitate EC şi corecta aplicare a procedurilor de evaluare a conformităţii.
Aceste verificări, după caz, pot fi axate numai pe anumite aspecte ale
cerinţelor prevăzute de reglementările tehnice aplicabile produsului.
Art. 13. - (1) In situaţia în care reglementarea
tehnică prevede obligaţia întocmirii documentaţiei tehnice, aceasta trebuie să
fie pusă la dispoziţie organului de control, la cerere, într-o perioadă
rezonabilă, stabilită de către organul de control, în funcţie de importanţa şi
riscul în cauză, bazat pe principiul proporţionalităţii şi pe asigurarea
protecţiei agenţilor economici împotriva sarcinilor inutile.
(2) Neprezentarea documentaţiei tehnice în condiţiile
prevăzute la alin. (1) poate constitui un motiv suficient pentru a pune la
îndoială conformitatea produsului cu cerinţele din reglementarea tehnică
aplicabilă.
(3) Documentaţia tehnică poate fi păstrată în orice
format, inclusiv sub formă tipărită sau CD-ROM, cu condiţia să fie disponibilă
pe perioada şi în condiţiile prevăzute de reglementările tehnice aplicabile
produsului.
Art. 14. - (1) Declaraţia de
conformitate EC şi documentaţia tehnică trebuie să fie puse la dispoziţie
organului de control de către producător, reprezentantul autorizat al acestuia
sau de către altă persoană responsabilă pentru introducerea pe piaţă sau
punerea în funcţiune a produsului, conform prevederilor reglementărilor
tehnice.
(2) Organul de control poate cere organismului
notificat care a realizat evaluarea conformităţii produsului informaţii
relevante pentru scopul supravegherii pieţei.
(3) Un organ de control poate
solicita traducerea în limba română a documentaţiei tehnice. In situaţia în
care organul de control consideră traducerea necesară, acesta trebuie să
definească clar acea parte a documentaţiei ce se impune a fi tradusă şi să
permită realizarea acesteia într-un timp rezonabil, luând în considerare proporţionalitatea
cererii. Traducerea nu este necesar a se realiza de către un translator atestat
sau autorizat.
(4) Cerinţa privind traducerea în limba română se
poate aplica şi declaraţiei de conformitate EC, dacă traducerea în limba română
a acestui document nu este prevăzută de reglementarea tehnică aplicabilă
produsului.
Art. 15. - In situaţia în care organul de control
descoperă că un produs nu este în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, acesta trebuie să
ia măsurile necesare şi să acţioneze pentru îndeplinirea conformităţii.
Acţiunile corective depind de gradul de neconformitate, care trebuie stabilit,
de la caz la caz, în concordanţă cu principiul proporţionalităţii, după cum
urmează:
a) pentru îndeplinirea conformităţii, organul de
control poate solicita producătorului, reprezentantului autorizat al acestuia
sau altei persoane responsabile pentru introducerea pe piaţă sau punerea în
funcţiune a produsului, după caz, să realizeze conformitatea cu prevederile din
reglementările tehnice aplicabile produsului introdus pe piaţă sau care este
pus în funcţiune;
b) In situaţia în care măsurile iniţiale nu au condus
la rezultatele aşteptate sau rezultatele obţinute sunt considerate
insuficiente, organul de control va lua măsurile potrivite pentru a
restricţiona sau a interzice introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a
produsului în cauză şi/sau pentru a asigura retragerea lui de pe piaţă.
Retragerea de pe piaţă a produselor neconforme poate fi cerută să fie realizată
de către producător, reprezentantul său autorizat sau de către altă persoană
responsabilă pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a
produsului.
Art. 16. - (1) In cadrul acţiunilor de supraveghere a
pieţei, organul de control trebuie să analizeze şi să decidă, de la caz la caz,
dacă neconformităţile constatate sunt nesubstanţiale sau substanţiale.
(2) In legătură cu neconformităţile constatate,
înaintea oricărei decizii, organul de control va anunţa partea implicată, dând
posibilitatea acesteia de a fi consultată. Dacă problema ce se impune a fi
rezolvată este urgentă, dat fiind pericolul grav şi iminent, organul de control
dispune măsurile necesare fără a consulta partea implicată.
(3) Lipsa unei reacţii din
partea părţii implicate, în intervalul de timp stabilit de către organul de
control, îndreptăţeşte organul de control să ia decizia pe care o consideră
necesară.
(4) Orice decizie luată privind restricţionarea sau
interzicerea introducerii pe piaţă ori punerii în funcţiune sau privind retragerea
de pe piaţă a unor produse trebuie să fie motivată, producătorul,
reprezentantul autorizat al acestuia sau altă persoană responsabilă pentru
introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a produsului, după caz, trebuind
să fie informată în scris în acest sens. Această comunicare va conţine, de
asemenea, informaţii în legătură cu dreptul celui în cauză de a contesta
decizia, precum şi cu termenul în care contestaţia poate fi făcută, cu
respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare.
Art. 17. - Pot fi considerate neconformităţi
nesubstanţiale, după caz, fapte ca de exemplu:
a) folosirea şi aplicarea incorectă a marcajului CE în
ceea ce priveşte, de exemplu, forma, mărimea, vizibilitatea,lizibilitatea,
caracteristica marcajului de conformitate CE de a nu putea fi şters;
b) aplicarea incorectă a altor marcaje de conformitate
şi mărci suplimentare;
c) neprezentarea imediată a declaraţiei de
conformitate EC sau neînsoţirea produsului de acest document, atunci când este
obligatoriu;
d) neînsoţirea sau însoţirea incompletă a produsului
de alte informaţii prevăzute în reglementarea tehnică aplicabilă;
e) neînscrierea numărului de identificare al
organismului notificat alături de marcajul CE.
Art. 18. - Sunt considerate neconformităţi substanţiale
neconformităţile produselor cu cerinţele esenţiale din reglementările aplicabile.
Art. 19. - Persoanele fizice sau juridice care
desfăşoară activităţi de comercializare ulterior introducerii pe piaţă a
produselor, denumite în continuare distribuitori, trebuie să fie capabile să
identifice, după caz, producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau
altă persoană responsabilă pentru introducerea pe piaţă sau punerea în
funcţiune a produsului ori persoana care i-a furnizat produsul.
Art. 20. - (1) In cazul identificării de neconformităţi
substanţiale, organul de control trebuie să aibă măsurile necesare pentru a se
îndeplini conformitatea, urmărind principiul proporţionalităţii. In aceste
situaţii, organul de control trebuie să restricţioneze sau să interzică
introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a unui produs şi să dispună
retragerea acestuia de pe piaţă. Organul de control trebuie să se asigure că
aceste măsuri sunt respectate şi îndeplinite.
(2) Acţiunea de interzicere sau de restricţionare a
introducerii pe piaţă ori a punerii în funcţiune a unui produs, prevăzută la
alin. (1), poate fi la început temporară, pentru a permite organului de control
să obţină dovezi suficiente cu privire la periculozitatea sau la altă
neconformitate substanţială a produsului.
Art. 21. - In situaţia în care producătorul este
stabilit în afara teritoriului României sau a statelor membre ale Uniunii
Europene, măsurile ce trebuie întreprinse de autorităţile vamale şi de organul
de control în legătură cu produsele care trebuie să respecte cerinţele
reglementărilor tehnice aplicabile se realizează cu respectarea legislaţiei
naţionale care preia Regulamentul Consiliului nr. 339/93/CEE din 8 februarie
1993 privind verificarea conformităţii cu regulile de siguranţă a produsului în
cazul produselor importate din ţările terţe, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L040 din 17 februarie 1993.
Art. 22. - In plus faţă de activităţile ce fac obiectul
etapelor prevăzute la art. 6, organul de control, atunci când este cazul,
trebuie:
a) să acţioneze în colaborare cu producătorii,
reprezentanţii autorizaţi ai acestora sau cu alte persoane responsabile pentru
introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a produselor, pentru prevenirea
introducerii pe piaţă sau punerii în funcţiune a produselor neconforme şi pentru informarea utilizatorilor asupra
aspectelor privind sănătatea şi securitatea;
b) să prevină sau să solicite prevenirea, de către
producători, reprezentanţii autorizaţi ai acestora sau de către alte persoane
responsabile pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a
produselor, a persoanelor care ar putea fi supuse riscurilor ca urmare a
introducerii pe piaţă sau a punerii în funcţiune a produselor neconforme;
c) să dispună interzicerea folosirii produselor
neconforme şi, dacă este cazul, distrugerea acestora, să solicite retragerea
certificatelor emise de către organismele notificate, cu respectarea
principiului proporţionalităţii, şi să verifice dacă aceste decizii şi măsuri
sunt respectate.
CAPITOLUL III
Schimbul de
informaţii
Art. 23. - (1) Măsura privind restrictionarea ori
interzicerea introducerii pe piaţă sau punerii în funcţiune a unui produs ori
retragerea acestuia de pe piaţă, prevăzută la art. 20 alin. (1), în cazul în
care neconformitatea este stabilită cu referire la o eroare sistematică de
proiectare sau la întreaga serie de produse fabricate, oricât de limitată ar fi
seria, conduce la invocarea clauzei de salvgardare, în situaţia în care
reglementarea tehnică aplicabilă produsului prevede această cerinţă.
(2) In situaţiile prevăzute la alin. (1), clauza de
salvgardare se limitează numai la produsele considerate neconforme cu cerinţele
aplicabile pentru a face obiectul liberei circulaţii a mărfurilor, inclusiv cu
prevederile referitoare la marcajul CE, şi care sunt stabilite de către organul
de control că prezintă un pericol substanţial, chiar dacă produsele sunt corect
fabricate, instalate sau întreţinute şi sunt utilizate conform destinaţiei.
(3) Măsura naţională de restricţionare ori de
interzicere a introducerii pe piaţă sau punerii în funcţiune a unui produs ori
de retragere a unui produs de pe piaţă trebuie să fie bazată pe dovezi care să
constituie mijloace suficiente pentru demonstrarea erorilor privind proiectarea
produsului sau fabricarea acestuia şi care să indice un pericol previzibil,
potenţial sau actual ori altă neconformitate substanţială, chiar şi în situaţia
în care produsele sunt corect fabricate, instalate, întreţinute şi folosite
conform scopului propus sau rezonabil prevăzut.
Art. 24. - (1) Autorităţile
competente informează Comisia Europeană că invocă clauza de salvgardare imediat
după începerea acţiunii ce implică restrictionarea ori interzicerea
introducerii pe piaţă sau punerii în funcţiune a produselor periculoase sau
neconforme ori retragerea de pe piaţă a acestora. In condiţiile în care
reglementarea tehnică impune, autorităţile competente vor informa şi statele
membre ale Uniunii Europene în legătură cu această decizie.
(2) In situaţia în care motivele care au determinat
invocarea clauzei de salvgardare au fost eliminate ori în cazul în care
motivele care au generat această măsură s-au dovedit nejustificate, autorităţile competente retrag
comunicarea prevăzută la alin. (1).
(3) Autorităţile competente informează potrivit
prevederilor alin. (1) şi, după caz, retrag comunicarea în condiţiile prevăzute
la alin. (2) şi primesc informaţii în legătură cu comunicările făcute de
statele membre ale Uniunii Europene, prin Ministerul Economiei şi Comerţului,
care asigură relaţia cu Comisia Europeană şi cu statele membre ale Uniunii
Europene în legătură cu invocarea clauzei de salvgardare.
(4) Excepţie de la prevederile alin. (3) face
Ministerul Sănătăţii, responsabil în domeniile sale de competenţă pentru
punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) şi (2). Ministerul Sănătăţii va
informa Ministerul Economiei şi Comerţului cu privire la orice acţiune
întreprinsă în legătură cu invocarea clauzei de salvgardare.
Art. 25. - Comunicarea prevăzută la art. 24 alin. (1)
trebuie să cuprindă, în principal:
a) o referinţă la directivele şi, în special, la
cerinţele esenţiale faţă de care a fost stabilită neconformitatea;
b) numele şi adresa producătorului, ale
reprezentantului autorizat al acestuia şi suplimentar, dacă este necesar,
numele şi adresa altei persoane responsabile pentru introducerea pe piaţă sau
punerea în funcţiune a produselor, după caz;
c) o copie a declaraţiei de conformitate EC;
d) numele şi numărul de identificare ale organismului
notificat care a intervenit în procedura de evaluare a conformităţii, dacă este
cazul;
e) informaţii asupra procedurii care a fost folosită
de către organul de control pentru verificarea conformităţii produsului;
f) o evaluare cuprinzătoare şi dovezi pentru
justificarea măsurii, ca de exemplu standardele armonizate sau alte
specificaţii tehnice folosite de către organele de control, rapoartele de
încercare şi identificarea laboratoarelor de încercări, orice alte informaţii
şi probe necesare pentru justificarea acţiunii.
Art. 26. - Autoritatea
competentă este obligată să aplice orice decizie a Comisiei Europene luată la
nivel european, care priveşte restrictionarea liberei circulaţii a mărfurilor.
Art. 27. - Dacă în urma analizei Comisia Europeană
consideră că invocarea clauzei de salvgardare nu se justifică, notificarea
prevăzută la art. 24 alin. (1) va fi retrasă; în baza comunicării realizate de
către Comisia Europeană, autoritatea competentă va întreprinde măsurile
necesare pentru restabilirea liberei circulaţii a mărfurilor.
Art. 28. - (1) Pentru produsele
destinate consumatorilor sau care ar putea să fie utilizate de către
consumatori şi care, în condiţii de utilizare normale sau rezonabile, prezintă,
indiferent de cauză, un risc imediat şi serios pentru sănătatea şi securitatea
consumatorilor, organul de control trebuie să informeze Comisia Europeană
atunci când adoptă sau decide să adopte măsuri de urgenţă pentru prevenirea,
restrictionarea sau impunerea unor condiţii specifice pentru comercializarea ori utilizarea unor
asemenea produse.
(2) Schimbul de informaţii prevăzut la alin. (1) se
realizează prin utilizarea sistemului de furnizare rapidă a informaţiilor,
denumit RAPEX, conform prevederilor din legislaţia naţională care transpune
Directiva Parlamentului European şi Consiliului nr. 2001/95/EC din 3 decembrie
2001 privind securitatea generală a produselor, publicată în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene nr. L011 din 15 ianuarie 2002, şi se invocă independent de
clauza de salvgardare, o dată cu aceasta.
Art. 29. - (1) In cazul dispozitivelor
medicale implantabile active, dispozitivelor medicale şi dispozitivelor
medicale de diagnosticare in vitro, denumite în continuare dispozitive
medicale, care au generat un incident ce poate conduce sau a condus la moartea
unui pacient ori a unui utilizator sau care au determinat deteriorarea severă a
stării de sănătate a acestuia, ca rezultat din:
a) orice funcţionare necorespunzătoare sau deteriorare
a caracteristicilor ori performanţelor dispozitivelor medicale;
b) etichetare sau instrucţiuni
de utilizare inadecvate;
c) orice motiv tehnic sau medical legat de
caracteristicile ori de performanţele dispozitivelor medicale şi care conduce
producătorul la retragerea sistematică a tuturor dispozitivelor medicale de
acelaşi tip, se aplică procedura de vigilenţă pentru dispozitivele medicale,
conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile acestor dispozitive.
(2) In situaţia în care se aplică procedura de
vigilenţă pentru dispozitivele medicale, dacă există condiţii pentru invocarea
clauzei de salvgardare, autorităţile competente şi organul de control vor
acţiona conform prevederilor art. 24-26.
Art. 30. - (1) In situaţia în care producătorul,
reprezentantul autorizat al acestuia sau altă persoană responsabilă pentru
introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a produselor nu îşi are sediul
pe teritoriul României, în scopul de a obţine informaţii privind declaraţia de
conformitate EC sau detalii în legătură cu documentaţia tehnică ori pentru a
primi informaţii referitoare la lanţul de distribuţie a produsului în vederea
luării de măsuri justificate împotriva tuturor celor care sunt responsabili
pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a unui produs care nu
respectă cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile, organul de control va
contacta autoritatea de supraveghere a pieţei din statul membru în care este
înregistrat acel producător, reprezentant autorizat al acestuia sau acea altă
persoană responsabilă pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a
produselor, după caz. Dacă un organism notificat a fost implicat, organul de control
va contacta, de asemenea, şi autoritatea de supraveghere a pieţei din statul
membru în a cărei jurisdicţie se află acel organism notificat.
(2) In cazul produselor neconforme realizate de către producătorii prevăzuţi la art. 21, precum şi pentru produsele
considerate de către organele de control ca potenţial periculoase pentru
sănătatea şi securitatea persoanelor
sau pentru protecţia mediului, în scopul de a întreprinde măsurile necesare
pentru eliminarea neconformităţilor, organul de control şi autorităţile vamale
vor colabora şi vor asigura realizarea schimbului de informaţii necesar, cu
respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
(3) Referitor la neconformităţile substanţiale şi
nesubstanţiale constatate şi la măsurile luate pentru îndeplinirea conformităţii
unui produs, cu respectarea prevederilor art. 5, organul de control va asigura,
la nivel naţional, schimbul de informaţii cu celelalte organe de control cu
responsabilităţi în realizarea supravegherii pieţei pentru acelaşi produs. In
măsura în care consideră necesar, organul de control va asigura schimbul de
informaţii şi cu autorităţile de supraveghere a pieţei din statele membre ale
Uniunii Europene.
Art. 31. - (1) Entităţile cu reponsabilităţi privind
supravegherea în utilizare a produselor, în situaţia în care obligaţia privind
supravegherea pieţei nu le revine conform prevederilor reglementărilor tehnice,
informează organele de control responsabile cu privire la neconformităţile
constatate în timpul exercitării funcţiei lor, dacă aceste neconformităţi
privesc proiectarea sau fabricarea produselor ori dacă din analiza factorilor
ce au generat un incident rezultă că produsul nu era conform cerinţelor
reglementărilor tehnice aplicabile, în momentul introducerii pe piaţă sau
punerii în funcţiune.
(2) Organul de control este obligat să primească şi să
analizeze reclamaţiile consumatorilor sau ale altor utilizatori ai produsului
ori ale producătorilor, reprezentanţilor autorizaţi ai acestora sau ale altor
persoane responsabile pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a
produselor, referitor la concurenţa neloială, şi să acţioneze în sensul
întreprinderii măsurilor ce se impun. In toate situaţiile organul de control va
comunica celor care au formulat reclamaţiile informaţii privind rezultatele
obţinute în mod direct în urma investigării subiectului ce a făcut obiectul
reclamaţiei, cu respectarea prevederilor art. 5.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 32. - Contravaloarea
mărfurilor şi a eşantioanelor prelevate pentru verificarea conformităţii
produselor cu cerinţele aplicabile, precum şi cheltuielile ocazionate de
examinarea şi încercarea produselor în laboratoare se suportă de către organul
de control. Dacă în urma testării se stabileşte că producătorul, reprezentantul
autorizat al acestuia sau altă persoană responsabilă de introducerea pe piaţă
sau punerea în funcţiune a produsului a introdus pe piaţă ori a pus în
funcţiune un produs care nu respectă cerinţele din reglementările tehnice
aplicabile, organul de control recuperează cheltuielile efectuate de la cel
care a introdus pe piaţă sau a pus în funcţiune produsul neconform, după caz.
Art. 33. - (1) Orice persoană fizică sau juridică care
în mod premeditat împiedică, se opune, ameninţă ori furnizează informaţii false sau care nu acordă asistenţă ori
sprijin sau nu pune în aplicare deciziile organului de control aflat în
exercitarea sarcinilor ce îi revin conform prevederilor prezentei hotărâri şi
ale reglementărilor tehnice va fi deferită autorităţilor judiciare competente
pentru obstrucţionarea activităţii organului de control, conform prevederilor
legale.
(2) Punerea la dispoziţie contra cost sau gratuit a
produselor dovedite neconforme, precum şi a celor interzise sau restricţionate
temporar de la introducere pe piaţă sau punere în funcţiune, conform
prevederilor art. 20, determină organul de control să solicite organelor
îndreptăţite ale statului aplicarea sancţiunilor complementare: să confişte
aceste produse sau să impună reţinerea produselor în locaţii stabilite de către
acestea, pe cheltuiala producătorului, reprezentantului autorizat al acestuia
sau a persoanei responsabile pentru introducerea pe piaţă ori punerea în
funcţiune a produselor respective, după caz.
Art. 34. - In exercitarea atribuţiilor ce îi revin în
legătură cu supravegherea pieţei, personalul organelor de control are dreptul
să sigileze produsele care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în reglementările
tehnice.
Art. 35. - In situaţia în care organul de control
consideră necesar pentru realizarea sarcinilor ce îi revin, acesta are dreptul
să solicite şi să primească sprijin şi asistenţă din partea organelor de
poliţie.
Art. 36. - In scopul realizării sarcinilor ce îi revin,
organul de control trebuie:
a) să stabilească şi să actualizeze periodic programe
de supraveghere a pieţei pentru categoriile de produse aflate în
responsabilitatea sa de control, cu luarea în considerare a riscurilor pe care
acestea le au pentru protecţia sănătăţii, securitatea utilizatorilor, protecţia
proprietăţii şi mediului;
b) să urmărească şi să acţioneze pentru actualizarea
cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice ale personalului său angajat şi
colaborator, privind securitatea produselor;
c) să întocmească rapoarte semestriale şi ori de câte
ori este necesar, conform prevederilor reglementărilor tehnice, în legătură cu
rezultatele activităţilor de supraveghere a pieţei, pe care să le prezinte
autorităţilor competente responsabile, pentru reglementarea domeniului în care
organul de control acţionează;
d) să îşi revizuiască ori de câte ori este necesar
procedurile, modul de organizare şi funcţionare, în scopul desfăşurării unei
activităţi de control eficiente;
e) să asigure realizarea schimbului de informaţii şi
respectarea condiţiilor în legătură cu acestea, conform prevederilor prezentei
hotărâri;
f) să emită declaraţii publice în care să specifice:
(i) produsele care sunt sau pot fi
nesigure,producătorii ori distribuitorii unor astfel de produse;
(ii) acei producători sau reprezentanţi autorizaţi ai acestora ori acele persoane responsabile pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a produsului, ale căror practici sau
activităţi privind anumite
produse pot afecta negativ sănătatea şi siguranţa persoanelor, protecţia mediului, a animalelor domestice şi a proprietăţii
sau alte interese acoperite
de reglementările tehnice;
(iii) orice alte probleme care pot afecta negativ sănătatea şi siguranţa persoanelor, protecţia mediului, a animalelor domestice şi a
proprietăţii sau alte interese
acoperite de reglementările tehnice.
Art. 37. - In termen de 90 de zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a prezentei hotărâri, organele de control vor lua măsurile necesare pentru alinierea procedurilor proprii privind
supravegherea pieţei la prevederile prezentei
hotărâri.
Art. 38. - Ministerul Economiei şi Comerţului asigură
coordonarea la nivel naţional a activităţilor de supraveghere a pieţei şi
colaborează în acest sens cu celelalte autorităţi competente.
Art. 39. - Organele de control asigură şi controlul
respectării măsurilor tranzitorii stabilite în conformitate cu prevederile cap.
VI din Legea nr. 608/2001, republicată, şi ale reglementărilor tehnice aplicabile produselor.
Art. 40. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 90 de zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor
art. 23-29 şi ale art. 30 alin. (1) şi (2) care se aplică de la data aderării
României la Uniunea Europeană