LEGE    din 23 iunie 1922

pentru modificarea art. 48, 49, 58, 59, 61, 62, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 81, 86, 87, 101, 102, 103, 105, 106, 108, 111 si 137 din Legea pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, promulgata la 23 iulie 1921

ACT EMIS DE: PARLAMENT

    Legea pentru aplicarea reformei agrare din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures prevede, in partea privitoare la executare, o serie intreaga de formalitati, cu termene adeseori prea lungi, care toate ingreuneaza si intarzie aplicarea.
    Prin proectul ce prezentam urmarim, in prima linie, inlesnirea operatiunilor de expropriere si improprietarire, prin simplificarea formelor si scurtarea termenelor.
    In acest scop propunem modificarea articolelor: 48, 49, 58, 59, 61, 62, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 81, 86, 87, 101, 102, 103, 105, 106, 108, 111 si 137.
    Pentru a ne da mai bine seama de aceste modificari, reproducem mai la vale textul in vigoare si textul modificator.
    De asemenea, spre deosebire de Vechiul Regat, Basarabia si Bucovina, finantarea operatiunilor decurgand din aplicarea acelei legi este data prin art. 137 Bancii Agrare, societate anonima din Cluj.
    In acelasi articol, pe langa finantarea reformei agrare, se mai prevad dispozitiuni privitoare la modificarea statutelor Bancii, la sporirea capitalului ei si la autorizarea consiliului de ministri ca, in conditiuni ce va stabili prin conventiane cu Banca Agrara, aceasta sa beneficieze de toate drepturile asigurate prin legi speciale institutelor de credit funciar ungar privilegiate, care nu isi au sediul principal pe teritoriul Romaniei precum si lichidarea acestor institute.
    In fine, in legatura cu finantarea operatiunilor agrare, se confera Bancii dreptul de a-si urmari debitorii pe cale administrativa.
    Din examinarea celor mai sus aratate se constata in mod neindoios, ca, in afara de finantarea reformei agrare, toate celelalte dispozitiuni din acest articol - chiar daca s-ar crede ca se pot acorda acestei institutiuni de credit - ele nu aveau ce cauta in cadrul reformei agrare.
    In ceea ce priveste insa finantarea reformei care intra in spiritul si cuprinsul legii, credem ca modul cum este solutionata nu corespunde sistemului financiar adoptat pentru toate provinciile tarii, si anume de a se face finantarea de catre Stat.
    In adevar, Statul facand exproprierea, el are sarcina platii ei, iar pamantul expropriat trecandu-l taranimii, se cuvine deci ca el sa-si perceapa pretul datorit prin sistemul legal cu care isi recupereaza toate veniturile sale.
    A se creia sisteme deosebite, este a produce incurcaturi si greutati, care nu pot fi in interesul unei bune administrari a averei Statului.
    De aceea propunem suprimarea in intregul lor a fiecareia din dispozitiunile prevazute prin art. 137 din lege, si, ca consecinta, desfiintarea oricaror conventiuni, modificari de statute, acordari de privilegii, care ar fi fost prevazute prin acest articol sau facute in executarea lui.
    Propunem deci desfiintarea totala a acestui articol si inlocuirea lui prin altul, care prevede finantarea reformei agrare si in Ardeal tot de catre Stat.
    Daca si d-voastre impartasiti modul nostru de a vedea, va rog a lua in consideratiune si a vota proectul de lege alaturat.

    Ministrul Agriculturii si Domeniilor
    AL. CONSTANTINESCU

    Art. 1
    Se modifica dupa cum urmeaza:
    Art. 48
    Pretul cu care se plateste pamantul expropriat se fixeaza in prima instanta de comisia de ocol si de comisiunea judeteana pentru expropriere, iar in ultima instanta de Curtea de apel, conform dispozitiunilor de la art. 77.
    Art. 49
    Hotaririle Curtilor de apel pot fi atacate in termen de trei luni de la ultima pronuntare inaintea inaltei Curti de casatie pentru violarea acestei legi, numai de catre ministerul agriculturii prin procurorul general de pe langa inalta Curte.
    Curtea de Casatie va judeca in sectiuni unite citand partile si ministerul agriculturii, considerand afacerea urgenta.
    Daca inalta Curte caseaza hotarirea, Curtea de trimitere este datoare sa se supuna hotaririi Curtii de casatie.
    Art. 58
    In fiecare judet va functiona una sau mai multe comisiuni judetene de expropriere compuse din cate trei membri, si anume:
    a) Un consilier al Curtii de apel sau judecator de tribunal, desemnat de ministerul de justitie ca presedinte;
    b) Consilierul agricol judetean;
    c) Un delegat al ministerului agriculturii si domeniilor.
    Pe langa fiecare comisiune judeteana va functiona cate un secretar delegat de presedintele tribunalului, dintre notarii si practicantii de sub conducerea sa sau din personalul grefei, dintre cei ce au examenul de carte funduara. Secretarul va lua parte la sedinte si conduce efectiv toate lucrarile biuroului comisiei judetene.

    Comisiunile judetene

    Art. 59
    Comisiunile judetene pot judeca cu doi membri. Presedintele trebuie sa ia parte neaparat la sedinta.
    Hotaririle comisiei judetene se pronunta cu majoritate de voturi.
    In cazul in care la judecata nu au luat parte decat doi membri si se iveste deosebire de pareri intre ei, parerea presedintelui este hotaratoare.
    Hotaririle se vor pronunta indata ce lucrarea a fost terminata si vor cuprinde sustinerile partilor, motivele hotaririi si parerile deosebite si semnaturile membrilor comisiunii si a secretarilor.

    Comisiunile de ocol

    Art. 61
    In fiecare circumscriptie de judecatorie de ocol va functiona una sau mai multe comisiuni de ocol pentru expropriere compuse din cate trei membri si anume:
    a) Un judecator de ocol sau de tribunal delegat de ministerul de justitie ca presedinte, dintre judecatorii circumscriptiei Curtii de apel;
    b) Agronomul regional;
    c) Un delegat al ministerului agriculturii si domeniilor.
    In chestiuni de expropriere de paduri acest delegat poate fi un silvicultor.
    Pe langa fiecare comisiune de ocol va functiona cate un secretar delegat de presedintele tribunalului, insarcinat cu conducerea efectiva a tuturor lucrarilor comisiunii de ocol, care de preferinta va fi conducatorul cartii funduare.
    Comisiunea de ocol poate judeca cu doi membri, presedintele insa trebuie sa ia parte neaparat la sedinta.
    Hotaririle comisiunii de ocol se pronunta cu majoritate de voturi.
    In cazul in care la judecata nu au luat parte decat doi membri si se iveste deosebire de pareri intre ei, parerea presedintelui e hotaritoare.
    Hotaririle se vor da indata ce lucrarea a fost terminata si se vor constata prin procese-verbale, care vor cuprinde sustinerile partilor, motivele hotaririi si semnaturile membrilor comisiunii si a secretarului.
    Aceste procese-verbale vor cuprinde si opiniile separate.

    Atributiunile comisiunilor de ocol

    Art. 62
    Atributiunile comisiunilor de ocol sunt:
    1. Se pronunta in prima instanta asupra situatiei juridice a proprietatii din punctul de vedere al exproprierii, asupra intinderii si situatiei, alegerii si stabilirii terenului expropriabil, asupra cuantumului acestui si celui ce ramane neexpropriat; determina valoarea pamantului si fixeaza lotul tip.
    Art. 71
    In ziua fixata comisiunea de ocol se transporta la fata locului si se rosteste asupra intinderii proprietatii supuse in total sau in parte exproprierii, asupra diferitelor categorii de pamant, asupra cladirilor si altor imbunatatiri si asupra suprafetelor care in limitele articolelor de la cap. I urmeaza a se lasa proprietarului.
    In acelasi timp comisiunea fixeaza lotul tip si pretul pamantului pe jugare cadastrale pentru fiecare categorie de pamant, urmand normele prevazute la art. 50 din lege.
    Art. 72
    Dupa terminarea lucrarilor prevazute la art. 71, presedintele comisiei de ocol este dator a ramane in comuna si a face verificarea tablourilor de improprietarire, dresand procese-verbale individuale, pe baza carora comisiunea va da la resedinta comisiei de ocol hotarirea cu privire la lista celor indreptatiti.
    Art. 73
    Hotarirea comisiunii de ocol se va da indata dupa terminarea lucrarilor la fata locului chiar in aceeasi zi, ea se va trece in proces-verbal si se va afisa pana in trei zile de la pronuntare la usa primariei locale, constatand aceasta prin dresare de proces-verbal semnat de primar si secretar, care se va inainta presedintelui comisiei chiar in aceeasi zi.
    Art. 74
    Hotaririle comisiunii de ocol pentru expropriere fiind supuse apelului.
    Apelul se poate face de ministerul agriculturii si domeniilor, de proprietari si de sateni.
    Apelul se va face catre presedintele comisiei judetene in termen de 5 zile libere de la pronuntarea hotararii comisiunii de ocol.
    El se depune in mana presedintelui comisiunii de ocol, a secretarului sau arhivarului comisiunii sub luare de dovada.
    Acestia sunt datori a-l trimite cu intreg dosarul presedintelui comisiunii chiar in ziua primirii.
    Art. 75
    Comisiunile judetene si cele de ocol pot lucra si judeca valabil in toate operatiunile ce le sunt atribuite prin legea de fata cu majoritate de doi membri, din care presedintele trebuie sa ia parte neaparat conform dispozitiunilor de la art. 59 si 61.
    Art. 76
    Presedintele comisiunii judetene, primind dosarul exproprierii, fixeaza termenul de judecata apelului in maximum 15 zile de la inregistrarea apelului la comisia de ocol; ziua fixata se afisaza la usa sediului comisiunii judetene cel putin cu 5 zile inainte de judecata.
    Hotarirea data se afiseaza in termen de 5 zile de la pronuntare la usa sediului comisiunei judetene; afisarea se va constata prin proces-verbal dresat de presedintele sau secretarul comisiei judetene si care se va atasa la dosar.
    Contra hotaririlor comisiunilor de ocol nu se acorda drept de opozitie.
    Hotaririle comisiunilor de ocol care au ramas definitive prin neapelare in termen legal, precum si hotaririle comisiunilor judetene, sunt definitive si nesupuse recursului sau vreunei alte cai de reformare, asupra tuturor punctelor judecate, afara numai de dreptul de a face apel la Curte in privinta pretului, conform dispozitiunilor din articolul urmator.

    Dreptul de apel

    Art. 77
    Partile nemultumite asupra pretului fixat, au dreptul de a apela fie hotarirea comisiunei de ocol, cand ea ar fi ramas definitiva, prin nefacerea de apel in termen legal la comisiunea judeteana, fie hotarirea comisiunei judetene, in caz ca s-a facut apel.
    Apelul se face la Curtea de apel respectiva care este ultima instanta cu privire la fixarea pretului.
    In caz cand hotarirea comisiunii de ocol este cea definitiva, apelul la Curte se face in termen de 15 zile de cand a ramas definitiva, adica de la expirarea termenului ce avusese pentru facerea apelului la comisiunea judeteana.
    Contra hotaririi comisiunei judetene termenul de apel la Curte va fi de 15 zile de la data afisarii.

    Fixarea terenului de expropriat

    Art. 81
    Delegatul directiunii cadastrului, in conformitate cu hotaririle definitive ale comisiunilor de expropriere, va alcatui planul terenului de expropriat, folosind in acest scop planurile cadastrale existente, iar relativ la mosiile comasate hartile si celelalte lucrari tehnice de comasare, sau va executa un plan nou in conformitate cu dispozitiunile regulamentului special si cu toate prevederile cu privire la lucrarile tehnice de comasare.
    In acest din urma caz, dupa verificarea noului plan, se vor fixa in natura hotarele terenului expropriat de catre delegatul cadastrului, care va dresa un proces-verbal despre aceasta si pe care il va depune la primaria locala, prin luare de dovada de la primar sau secretar.
    In termen de 10 zile de la data acestui proces-verbal, partile au dreptul sa faca contestatie la comisiunea judeteana, insa numai cu privire la executarea tehnica.
    Judecarea contestatiei se va face in termen si dupa normele stabilite la art. 76 din lege iar dosarele se vor inapoia de urgenta comisiunei de ocol pentru executare.
    Lucrarea delegatului directiunii cadastrului neapelata in termenul de mai sus ramane definitiva.
    Dupa terminarea lucrarilor de executarea pe teren, judecatorul de ocol va trece in cartile funduare hotaririle definitive de expropriere, intabuland dreptul de proprietate al Statului.
    Planul originar se va trimite directiunii cadastrului, o copie va fi retinuta la dosarul exproprierii care va fi pastrata la arhiva judecatoriei de ocol, alta copie va fi trimisa primariei respective.

    Plata pamanturilor expropriate

    Art. 86
    Plata pretului pentru fiecare proprietar se va face de indata ce exproprierea este definitiva. Statul face plata pretului totdeauna prin consemnarea numerarului sau a rentei cuvenite la Casa de depuneri si consemnatiuni. El se libereaza valabil prin simplul fapt al consemnarii pretului. Proprietarul va ridica numerarul sau titlurile de renta de la Casa de depuneri si consemnatiuni numai cu autorizatiunea judecatoriei de ocol, ca autoritate a cartii funduare competinte.
    Art. 87
    Orice actiune de revendicare, urmariri imobiliare sau de venituri, precum si orice drepturi reale ca: privilegii, ipoteci legale sau conventionale, uzufruct, servituti, embatic sau besman, sau orice alte de orice natura, chiar cunoscute Statului, nu pot impiedeca exproprierea si raman desfiintate de drept asupra portiunii expropriate din ziua consemnarii pretului cuvenit in renta la Casa de depuneri si consemnatiuni. Judecatoria, prin oficiul cartii funduare, in urma cererii Casei centrale a improprietaririi si sub dovada consemnarii pretului, va ordona radierea tuturor acestora deasupra portiunii expropriate si inchiderea oricaror dosare de actiuni sau urmariri.
    De asemenea, pana la consemnare, orice cesiuni, urmariri, popriri si sechestre nu se pot infiinta in mainile Statului, care nu are a tine seama de ele, iar cele infiintate raman de drept desfiintate.

    Organele de aplicarea improprietarirei

    Art. 101
    Organele de aplicare ale improprietaririi sunt:
    1. Comitetul local;
    2. Comisiunea de ocol;
    3. Comisiunea judeteana;
    Comitetul local se compune din secretarul comunal, primarul, preotul, invatatorul diriginte si doi trei sateni alesi din sanul lor.
    Comitetul local are insarcinarea de a intocmi in fiecare comuna un tablou de toti satenii care ar avea dreptul sa fie improprietariti in conformitate cu dispozitiunile legii si cu ordinea de precadere ce ea stabileste si care se vor desvolta prin instructiuni.
    Comisiunile de ocol pentru improprietarire se compun ca si la expropriere din aceleasi persoane prevazute la art. 61 din lege.
    Art. 102
    Comisiunea de ocol are insarcinarea de a judeca listele intocmite de comitetul local cu satenii indreptatiti a se improprietari, si le va aseza in ordinea de preferinta potrivit art. 92 si urmatorii. Comisiunea hotaraste cu majoritatea de voturi. Hotarirea se da cu apel la comisiunea judeteana de improprietarire. Apelul se va judeca dupa normele stabilite la art. 76 din lege.
    Art. 103
    Comisiunile judetene pentru improprietarire se compun din aceleasi persoane prevazute la art. 58 din lege.
    Comisiunea judeteana pentru improprietarire judeca la resedinta in ultima instanta toate contestatiunile ivite la intocmirea tablourilor de improprietarire, stabilind in mod definitiv listele satenilor ce urmeaza a fi improprietariti.
    De asemenea hotaraste in mod definitiv, ca instanta de apel, marimea lotului tip din comuna si face tragerea la sorti a celor improprietariti, iar daca va fi cazul o va face chiar la fata locului.
    Art. 105
    Comisiunea de ocol pentru improprietarire, in cel mult 30 de zile de la promulgarea legii de fata, va proceda la judecarea listelor intocmite de comitetul local. Judecarea se va face la resedinta. Listele incheiate vor fi afisate 5 zile la usa primariei din comuna respectiva. Comisiunea va incheia proces-verbal de incheierea si afisarea lor in dublu exemplar, pastrand unul la arhiva comunei, iar altul inaintandu-l comisiunii judetene, chiar a doua zi dupa darea hotararii, impreuna cu dosarul.
    Satenii nemultumiti vor face apel la comisiunea judeteana de improprietarire in cursul celor 5 zile de afisare dupa normele stabilite la art. 74 al legii.
    Art. 106
    Comisiunea judeteana de expropriere fixeaza termenul si judeca in conformitate cu despozitiunile art. 76 din lege, atat in ceea ce priveste tabloul de improprietarire, cat si marimea lotului tip.
    Daca este cazul de a se face tragere la sorti, comisiunea o va face in sedinta publica si pe categorii. Ziua fixata pentru tragerea la sorti a indreptatitilor va fi adusa la cunostinta satenilor cu 8 zile inainte. Delegatii satenilor vor fi invitati sa asiste.
    Art. 108
    Pe baza lucrarilor de improprietarire ramase definitive, comisiunea judeteana va dispune intocmirea planurilor de parcelare prin inginerul operator sau delegatul directiunii cadastrului, in conformitate cu regulamentul special.
    Art. 111
    Odata indeplinite formalitatile prevazute la art. 81 parcelarea ramane definitiva.

    Efectuarea operatiunilor financiare

    Art. 137
    Toate operatiunile financiare decurgand din aplicarea acestei legi se fac de Stat.
    Platile anticipate din pret se fac in contul si pe seama Statului.
    Sumele incasate servesc exclusiv la amortizarea prin tragere la sorti a titlurilor amortizabile emise pentru plata pamantului expropriat.
    Cumparatorii vor fi dati in debit pentru orice rest ar datora din pret, iar incasarea sumelor datorate se urmareste conform legilor ce sunt sau vor fi in vigoare pentru urmarirea veniturilor Statului.
    Fiecare din dispozitiunile prevazute in art. 137 al Legii agrare pentru Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, promulgata la 23 iulie 1921, este si ramane desfiintata, si ca consecinta raman desfiintate toate conventiunile incheiate de Banca Agrara, modificarea statutelor Bancii Agrare si toate celelalte privilegii prevazute in sus citatul articol.
    Art. 2
    Hotaririle pronuntate pana la promulgarea legii de fata de oricare din comisiunile prevazute in Legea de la 23 iulie 1921 raman valabile.
    Termenele de reformarea lor pentru cele care nu ar fi definitive, vor fi cele prevazute in prezenta lege.
    Lucrarile care ar fi pendinte inaintea diferitelor comisiuni si pentru care nu ar fi intervenit hotarari, se vor continua conform prescriptiunilor legii de fata.
    Art. 3
    Textele articolelor modificate se vor introduce fiecare la locul sau in Legea pentru reforma agrara din 23 iulie 1921 si vor face parte integranta dintr insa, iar articolele II si III din prezenta lege vor forma art. 142 si 143 din Legea pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures.