LEGE
Nr. 127 din 11 aprilie 2003
pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei
si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura
"Tratarea apei potabile si a apei uzate din municipiul Brasov si
localitatile invecinate situate in judetul Brasov, Romania", semnat la
Bucuresti la 2 august 2002 si la Bruxelles la 7 iunie 2002
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 285 din 24 aprilie 2003
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Se ratifica Memorandumul de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura
"Tratarea apei potabile si a apei uzate din municipiul Brasov si
localitatile invecinate situate in judetul Brasov, Romania", semnat la Bucuresti
la 2 august 2002 si la Bruxelles la 7 iunie 2002.
Art. 2
(1) In cadrul contractelor incheiate cu contractorii locali pentru
executarea de lucrari, furnizarea de bunuri si servicii platile pot fi
efectuate si in euro.
(2) Cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse in planul de
finantare prevazut in anexa nr. II la memorandumul de finantare se suporta din
surse proprii ale beneficiarului final.
(3) Sumele necesare continuarii finantarii proiectului in cazul
indisponibilitatii temporare a contributiei comunitare ISPA se prevad in
bugetul de stat la alineatul "Transferuri aferente Fondului national de
preaderare", in bugetul Ministerului Finantelor Publice - "Actiuni
generale" si se transfera autoritatii responsabile cu implementarea masurii,
Oficiul de Plati si Contractare PHARE, urmand a se regulariza cu fondurile
transferate de catre Comisia Europeana, in limita sumelor eligibile cheltuite.
(4) In cazul in care sumele prevazute la alin. (3) vor fi cheltuite in alt
scop decat cel prevazut in memorandumul de finantare, beneficiarul final va
restitui aceste sume la bugetul de stat.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 10 februarie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI,
ALEXANDRU ATHANASIU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 25 martie
2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Masura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/007
MEMORANDUM DE FINANTARE
convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta
financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici
Structurale de Preaderare pentru masura "Tratarea apei potabile si a apei
uzate din municipiul Brasov si localitatile invecinate situate in judetul
Brasov, Romania"*)
*) Traducere.
Comisia Europeana, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in
numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea, reprezentata
de catre comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pe de o
parte, si Guvernul Romaniei, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrarii europene, denumit in continuare Beneficiarul, pe de alta
parte,
au convenit urmatoarele:
Art. 1
Masura la care se face referire in art. 2 va fi implementata si finantata
din resursele bugetare ale Comunitatii in conformitate cu prevederile cuprinse
in prezentul memorandum. Masura la care se face referire in art. 2 va fi
implementata cu respectarea Conditiilor generale prevazute in anexa la
Acordul-cadru semnat intre Comisie si Beneficiar, completat cu prevederile
prezentului memorandum si ale anexelor la acesta.
Art. 2
Identificarea masurii
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub
forma asistentei financiare nerambursabile, la finantarea urmatoarei masuri
descrise in anexa nr. I:
Numarul masurii: 2000/RO/16/P/PE/007
Denumirea masurii: Tratarea apei potabile si a apei uzate din municipiul
Brasov si localitatile invecinate situate in judetul
Brasov, Romania
Durata: - data inceperii: data semnarii memorandumului de finantare de
catre
Comisie
- data finalizarii: 31 decembrie 2008
Localizare: judetul Brasov
Grupa: bazinul raului Olt
Art. 3
Angajamentul
1. Cheltuiala publica sau echivalenta maxima care va fi luata in
considerare pentru calcularea asistentei va fi de 58.708.624 euro.
2. Procentul corespunzator asistentei acordate de catre Comunitate pentru
masura este fixat la 71% din totalul cheltuielilor publice sau echivalente
indicate in planul de finantare din anexa nr. II.
3. Valoarea maxima a asistentei asigurate de catre Instrumentul pentru
Politici Structurale de Preaderare este fixata la 41.683.123 euro.
4. Un total de 20.841.561 euro este angajat din bugetul pe anul 2002 la
capitolul bugetar B7-020. Angajamentele privind transele anuale ulterioare se
vor baza pe planul de finantare initial sau revizuit pentru masura respectiva,
in functie de stadiul implementarii masurii si de disponibilitatile bugetare.
Art. 4
Platile
1. Asistenta comunitara va acoperi platile referitoare la masura pentru
care s-au facut angajamente valabile din punct de vedere juridic de catre
Beneficiar si pentru care s-a alocat in mod specific finantarea necesara.
Aceste plati trebuie sa fie in legatura cu lucrarile descrise in anexa nr. I.
2. Platile efectuate inainte de data semnarii memorandumului de finantare
de catre Comisie nu sunt eligibile pentru asistenta din Instrumentul pentru
Politici Structurale de Preaderare.
3. Masura descrisa in anexa nr. I si platile efectuate de organismul
responsabil pentru implementarea acestei masuri se vor incheia nu mai tarziu de
data de 31 decembrie 2008.
Raportul solicitat pentru efectuarea platii finale va fi inaintat in
maximum 6 luni de la aceasta data.
4. Plata in avans este fixata la 8.336.624 euro si va fi transferata dupa
cum urmeaza:
- o suma de 4.168.312 euro va fi platita dupa semnarea prezentului
memorandum de catre Beneficiar;
- diferenta se va achita dupa semnarea contractului de lucrari principale,
care va fi avizat de catre Beneficiar si Comisie, dupa inaintarea planului
final de achizitii, precum si dupa indeplinirea altor conditii specificate in
art. 8 pct. 3.
5. In conformitate cu prevederile pct. (5) din sectiunea a III-a din anexa
nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta masura o valoare totala a platilor
in avans si intermediare reprezentand 90% din totalul asistentei financiare
nerambursabile acordate.
Art. 5
Respectarea legilor si politicilor Comunitatii
Masura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite in
acordurile europene si va contribui la punerea in aplicare a politicilor
comunitare, in special a celor referitoare la protejarea si imbunatatirea
starii mediului.
Art. 6
Proprietatea intelectuala
Beneficiarul si autoritatea responsabila cu implementarea, mentionata la
pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura in ceea ce priveste obtinerea tuturor
drepturilor de proprietate intelectuala pentru studii, schite, planuri,
publicitate si pentru alte materiale produse in legatura cu planificarea,
implementarea, monitorizarea si evaluarea masurii. Acestea vor garanta accesul
si dreptul de a utiliza astfel de materiale de catre Comisie sau orice alt
organism ori persoana delegata de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale
numai in scop propriu.
Art. 7
Permise si autorizatii
Orice tipuri de permise si/sau autorizatii necesare pentru implementarea
masurii trebuie sa fie eliberate de autoritatile competente ale Beneficiarului
la timp si in conformitate cu legislatia nationala.
Art. 8
Conditii specifice referitoare la masura
Fara a se aduce atingere conditiilor generale prevazute in anexa nr. III,
asistenta financiara nerambursabila acordata din partea Comunitatii se afla sub
rezerva urmatoarelor conditii:
1. Conditia privind evaluarile si situatia activelor:
Comisia isi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistentei pentru ISPA
stabilita la art. 3, daca in termen de 5 ani de la data finalizarii lucrarilor
conditiile de exploatare (tarife, venituri etc.) difera in mod semnificativ
fata de evaluarile initiale facute pentru stabilirea nivelului asistentei
financiare nerambursabile si/sau exista o modificare substantiala care:
a) afecteaza natura exploatarii sau conditiile de implementare ori confera
unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; si
b) rezulta fie din modificarea formei de proprietate asupra oricarei parti
a infrastructurii finantate, fie din incetarea sau modificarea esentiala a
aranjamentelor de exploatare.
Tara beneficiara va informa Comisia asupra oricarei modificari si se va
cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificari.
In cazul in care este incheiat un contract de concesionare pentru
serviciile din domeniul apei potabile si apei uzate sau este incheiata o alta
forma de participare a sectorului privat, Comisia isi rezerva dreptul de a
verifica acest contract, pentru a se asigura ca asistenta se deruleaza in
beneficiul strict al populatiei.
2. Conditia privind viabilitatea:
Asistenta financiara nerambursabila a Comunitatii pentru masura este
acordata sub rezerva punerii la dispozitie de catre autoritatile implicate a
unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatarii si intretinerii eficiente
a activelor.
3. Conditiile care trebuie indeplinite inaintea platii celei de-a doua
transe a avansului:
a) semnarea unei intelegeri de imprumut cu BERD in vederea finantarii
investitiilor incluse in masura;
b) prezentarea de catre beneficiar a planului de achizitie final, care
trebuie aprobat de catre Comisie;
c) infiintarea unei unitati de implementare a proiectului (UIP) si numirea
unui manager de proiect conform termenilor de referinta acceptati de catre
Comisie;
d) evidenta unor investigatii geotehnice preliminare de-a lungul
aliniamentului magistralei principale, localizarea statiilor de pompare,
aliniamentul canalului colector "I" si descrierea detaliata a
pozitiei tunelelor vor fi luate in considerare, inainte de lansarea licitatiei,
pentru confirmarea fezabilitatii optiunii;
e) evidenta unei verificari a capacitatii Statiei de tratare a apei
potabile din Tarlung si a calculului hidraulic al canalului colector trebuie sa
fie realizate inaintea lansarii ofertei si rezultatele vor fi incluse in
documentele de oferta relevante;
f) ajustarea tarifelor aplicate pentru acoperirea pierderilor financiare ca
rezultat al neajustarii cu inflatia din ultima perioada, care reprezinta 30%
din media tarifului din luna martie 2001, trebuie sa fie realizata;
g) elaborarea unui plan de recuperare a costurilor canalului colector din
Poiana Brasov, prin aplicarea principiului "poluatorul plateste";
h) beneficiarul va furniza mai multe detalii cu privire la nivelul apei
industriale pretratate si la reciclare, inainte de licitatie.
4. Conditii ce trebuie indeplinite inaintea efectuarii platilor
intermediare ulterioare:
a) realizarea modificarilor de tarif aplicabile din prima zi a lunii
calendaristice imediat dupa semnarea acestui memorandum de finantare (tariful
initial), modificari aferente inflatiei:
(i) astfel de cresteri de tarif datorate inflatiei vor fi cel putin de 4
ori pe an si, in orice caz, nu mai tarziu de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie si
1 octombrie ale fiecarui an; sau
(ii) atunci cand cresterea cumulativa in procente datorata inflatiei de la
cresterea anterioara de tarif depaseste 5%, se face corelarea in functie de
inflatie.
Indeplinirea acestei conditii va fi verificata la sfarsitul fiecarui an
calendaristic. Aceasta conditie poate fi revazuta de Comisie, avandu-se in
vedere viitoarea politica guvernamentala cu privire la controlul inflatiei;
b) sunt luate masuri pentru a se asigura deplina concordanta cu legislatia
existenta in ceea ce priveste tratarea apelor uzate, inainte de 31 decembrie
2005;
c) conform cerintelor Comisiei Europene si BERD, pana la data de 30 iunie a
fiecarui an pana in anul 2005, va fi prezentat un raport care va fi inclus in
planul de actiune pentru a imbunatati managementul financiar si operational al
companiei de apa.
5. Conditiile ce trebuie indeplinite inainte de plata finala:
a) prezentarea de catre beneficiarul final, pana la data de 31 decembrie
2006, a unui program specific de exploatare si intretinere care va fi agreat de
Comisie. Programul se va derula pe o perioada de 10 ani, incepand cu 1 ianuarie
2007;
b) evidenta faptului ca un plan de recuperare a costurilor pentru canalul
colector din Poiana Brasov a fost implementat cu succes.
Art. 9
Prevederile privind implementarea cuprinse in anexele la prezentul
memorandum de finantare fac parte integranta din acesta.
Nerespectarea conditiilor si prevederilor privind implementarea va fi
tratata de Comisie conform procedurii stipulate in sectiunea a VIII-a din anexa
nr. III.1.
Art. 10
Textul autentic al acestui memorandum de finantare este prezentul document
semnat mai jos.
Semnat la Bucuresti la 2 august 2002.
Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrarii europene,
coordonatorul national ISPA
Semnat la Bruxelles la 7 iunie 2002.
Pentru Comunitate,
Michel Barnier,
membru al Comisiei Europene
Lista anexelor
Anexa nr. I "Descrierea masurii"
Anexa nr. II "Plan de finantare"
Anexa nr. III
Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"
Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru
masurile finantate prin ISPA"
Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plata pentru raportarea progresului
financiar si fizic si pentru solicitarea de modificari"
Anexa nr. III.4 "Acord privind cerintele minime de control financiar
aplicabile masurilor finantate prin ISPA"
Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor
incasate eronat prin ISPA"
Anexa nr. III.6 "Cerinte privind informarea si publicitatea"
ANEXA 1
DESCRIEREA MASURII
"Tratarea apei potabile si a apei uzate din municipiul Brasov si localitatile
invecinate situate in judetul Brasov, Romania"
Codul masurii: 2000/RO/16/P/PE/007
1. Denumirea masurii: Tratarea apei potabile si a apei uzate din municipiul
Brasov si localitatile invecinate situate in judetul Brasov, Romania
2. Autoritatea care prezinta cererea (coordonatorul national ISPA):
2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrarii europene
2.2. Adresa: Ministerul Integrarii Europene
Directia coordonarea programelor ISPA si SAPARD
Eugen Teodorovici, director
str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucuresti,
Romania
Telefon: + 40-1-301.16.23
Fax: + 40-1-301.16.26
E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro
3. Autoritatea responsabila cu implementarea (conform celor definite la
pct. 2 din sectiunea a II-a din anexa nr. III.2):
3.1. Denumirea: Oficiul de Plati si Contractare PHARE
Ministerul Finantelor Publice
3.2. Adresa: str. Mendeleev nr. 36 - 38, etajul IV, sectorul 1,
Bucuresti, Romania
in cooperare cu:
3.3. Denumirea: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
3.4. Adresa: Bd. Libertatii nr. 12, sectorul 5, Bucuresti, Romania
4. Beneficiarul final (in cazul in care acesta este alt organism decat
autoritatea mentionata la pct. 3):
4.1. Denumirea: Regia Autonoma de Apa Brasov
4.2. Adresa: str. Vlad Tepes nr. 13, Brasov, 2200, judetul Brasov,
Romania
5. Localizare:
5.1. Tara beneficiara: Romania
5.2. Regiunea: judetul Brasov
6. Descriere
Masura consta intr-un numar de investitii referitoare la alimentarea cu apa
potabila si epurarea apelor uzate in municipiul Brasov, oras cu aproximativ
325.000 de locuitori. Brasovul este situat in bazinul raului Olt, care se varsa
in Dunare, in final ajungand in Marea Neagra.
6.1. Alimentarea cu apa potabila si tratarea apei potabile
Situatia prezenta poate fi descrisa pe scurt astfel:
- calitatea apei din sursa de apa Harman-Prejmer (1.700 l/s capacitate,
initial destinata pentru folosirea in agricultura si in irigatii) nu este
adecvata din cauza prezentei pesticidelor si continutului crescut de ioni de
fier;
- Statia de tratare a apei potabile de la Tarlung nu are capacitatea
tehnologica de a atinge parametrii cantitativi si calitativi pentru apa
potabila, in special in conditiile unei turbiditati ridicate a apei brute
(aproximativ 6 luni pe an). Totodata, sistemul de operare este manual,
neoferind nici un fel de precizie asupra acuratetii procesului tehnologic;
- datorita faptului ca anumite componente ale retelei de alimentare cu apa
sunt vechi de 50 - 100 de ani, sistemul prezinta o lipsa de functionalitate
care este inacceptabila si care duce la intreruperea serviciilor si la
scurgeri/pierderi masive prin reteaua de distributie;
- in prezent nu exista o distributie centralizata a apei potabile in
anumite cartiere ale Brasovului (Stupini, Tractorul VI);
- sistemul de distributie pentru Sanpetru si Harman nu asigura fluxul si
presiunea necesare;
- nu exista un sistem de contorizare universala a consumului de apa.
6.2. Colectarea apei uzate
Situatia prezenta poate fi descrisa pe scurt astfel:
- datorita conditiilor de precipitatii, capacitatea de transport a
sistemului de canalizare este depasita, avand ca rezultat inundatii in partea
mai joasa a municipiului Brasov. Reziduurile organice care raman pe strazi in
urma acestor inundatii reprezinta un risc pentru populatie;
- in absenta retelei de canalizare in anumite parti ale municipiului
Brasov, apa menajera se infiltreaza in sol, reprezentand un risc major, luand
in considerare faptul ca apa de suprafata este folosita in multe parti ale
municipiului pentru nevoi domestice;
- in statiunea montana Poiana Brasov statia de tratare existenta nu este
operationala, reprezentand o mare problema pentru mediu si pentru cursurile de
apa din zona. Aceasta afecteaza alimentarea cu apa potabila a unei intregi
zone.
6.3. Componentele masurii
A fost pregatit un master plan pentru perioada 2000 - 2020. In cadrul
masurii ISPA au fost incluse urmatoarele componente:
A. Alimentarea cu apa potabila si tratarea apei potabile
Sistemul de alimentare cu apa din Brasov va fi reorganizat. Sursa de apa
Harman-Prejmer va fi abandonata. Aceasta sursa de apa consta in 40 de puturi
(de adancime mica si medie, de exemplu mai putin de 50 m) pentru captarea apei
subterane. Puturile sunt localizate intr-o zona agricola supusa unui risc
crescut de deteriorare a calitatii apei din cauza pesticidelor. Apa prezinta de
asemenea si un inalt continut de fier. In plus fata de faptul ca apa nu este in
concordanta cu normele de calitate referitoare la apa potabila, folosirea
acestor surse implica cateva faze de pompare succesive, care necesita consum de
energie. De aceea este necesar ca aceste puturi sa fie excluse din sursele
regulate de apa. Reorganizarea sistemului de alimentare cu apa necesita o serie
de investitii in statii de pompare, rezervoare si retele de distributie. In
afara eliminarii surselor de apa de calitate inferioara, reorganizarea
sistemului de alimentare cu apa va avea ca scop exploatarea debitului
gravitational, reducerea fazelor de pompare, economisind energie si crescand
eficienta operationala. Va exista de asemenea o reducere a cantitatii de apa
produsa: capacitatea Statiei de tratare a apei potabile de la Tarlung va fi
crescuta de la 1.650 l/s la 2.200 l/s, in timp ce sursa de apa Harman-Prejmer
va produce 1.700 l/s. Urmatoarele componente sunt incluse in programul de alimentare
cu apa si de tratare:
Componenta I: Reabilitarea Statiei de tratare a apei potabile de la Tarlung
Statia de tratare a apei potabile (STAP) de la Tarlung care functioneaza in
prezent a fost construita in perioada 1968 - 1974 si a fost extinsa intre anii
1980 - 1982. Are o capacitate tehnologica de 1.650 l/s si are capacitatea de a
trata acest debit numai in cazul in care apa extrasa din lacul de acumulare
este de buna calitate. Cand nivelurile de turbiditate sunt crescute (in timpul
perioadelor ploioase sau de topire a zapezii, aproximativ 6 luni/an),
capacitatea de tratare este in mod considerabil redusa.
Urmatoarele lucrari sunt prevazute:
- construirea a doua rezervoare pentru preoxidarea apei brute;
- construirea a doua rezervoare de sedimentare tip lamela cu curenti
incrucisati, care sa inlocuiasca unitatile de sedimentare existente;
- restaurarea camerelor de filtrare nr. 2, 3, 4 (camera de filtrare nr. 1 a
fost deja restaurata in cadrul unor programe de investitii anterioare);
- doua rezervoare si statia de spalare a filtrelor;
- constructia unor noi cladiri prevazute cu echipament modern si automat de
pregatire si dozare;
- modernizarea fabricii de clorinare, luand in considerare dozarea si
siguranta echipamentelor;
- facilitati pentru gestionarea apei de spalare inversa (spalare in contra
curent);
- reabilitarea fluxului orizontal al rezervorului de sedimentare pentru a
fi folosit la tratarea apei de spalare inversa (spalare in contra curent);
- echipament de deshidratare a namolului;
- extinderea capacitatii statiei termoelectrice si a atelierului mecanic;
- constructia unei cladiri suplimentare pentru administratie si control,
care va include un centru de informare a publicului;
- laborator fizic/chimic, biologic si bacteriologic;
- reabilitarea depozitului existent pentru materialele de intretinere;
- reabilitarea statiei electrice;
- reabilitarea retelelor interne ale statiei de tratare a apelor uzate;
- lucrari la locul de plasare al statiei de tratare;
- operarea statiei trebuie sa fie imbunatatita si automatizata prin
introducerea unui sistem de control bazat pe un program computerizat, incluzand
instalarea instrumentelor de masura si control.
Reabilitarea STAP va asigura:
- tratarea unui flux de 2.200 l/s in orice fel de conditii, incluzand cele
de inalta turbiditate, pentru a fi in concordanta cu directivele Uniunii
Europene privind apa potabila. Noua capacitate a STAP va permite abandonarea
puturilor de slaba calitate de la Harman-Prejmer;
- monitorizarea si automatizarea procesului de operare, cu posibilitatea de
interventie in timp real;
- recuperarea si tratarea apei necesare spalarii inverse a filtrelor,
tratarea namolurilor si depozitarea finala intr-un depozit de deseuri ecologice
(deja terminat in 2001), pentru a preveni descarcarile viitoare ale apelor
uzate in raul Timis;
- folosirea unor echipamente cu grad crescut de eficienta si de baza.
Componenta II: Reabilitarea retelei de alimentare cu apa potabila in
municipiul Brasov
Aceasta masura prevede reabilitarea retelelor de alimentare cu apa potabila
in cartierele Racadau si Schei (20,2 km), care va reduce in mod semnificativ
nivelurile de scurgere, care in unele cazuri sunt estimate a fi peste 60% .
Masurarea la nivel de scara de bloc si instalarea de masuratori zonale in
cartierele renovate vor permite determinarea balantei apei pentru fiecare zona
prin identificarea pierderilor.
Componenta III: Distributia eficienta a debitului suplimentar in Statia de
tratare a apei potabile de la Tarlung si reabilitarea sistemului de alimentare
cu apa in cartierul Timis-Triaj
Abandonarea folosirii sursei de apa de la Harman-Prejmer va permite
eliminarea a 3 faze de pompare. Reorganizarea sistemului de alimentare cu apa
va necesita urmatoarele lucrari:
- unul dintre cele 17 rezervoare din oras (rezervorul Darste) va fi
alimentat cu apa transportata gravitational de la STAP Tarlung prin
interconectarea cu canalul colector principal de la Statia de tratare a apei
potabile din municipiul Brasov;
- alimentarea rezervorului Pleasa din rezervorul Darste printr-o noua
statie de pompare;
- alimentarea cu apa a cartierului Timis-Triaj, care va reduce drastic
nivelul de scurgere in aceasta parte a retelei de distributie;
- reabilitarea retelei de apa potabila in cartierul Timis-Triaj, care va
reduce semnificativ nivelul existent de scurgeri in aceasta parte a retelei de
distributie.
Componenta IV: Alimentarea cu apa potabila pentru Sanpetru si Harman
Alimentarea cu apa in zonele Harman si Sanpetru este in prezent asigurata
din sursa de apa de la Harman-Prejmer. In cadrul acestei componente:
- statia de pompare Rulmentul va fi restaurata in totalitate prin
instalarea unei statii de pompare eficiente si a unui sistem automat de
control. Un nou rezervor-tampon este prevazut pentru imbunatatirea operarii si
pentru a permite realizarea de reparatii viitoare la vechiul rezervor-tampon;
- alimentarea cu apa pentru Harman si Sanpetru va fi asigurata printr-o
conducta verticala de la statia de pompare Rulmentul pana la un rezervor care
va fi construit pe dealul Lempes. De acolo, apa va fi distribuita gravitational
catre cartierele Sanpetru si Harman prin retele de distributie.
Componenta V: Dezvoltarea retelelor pentru apa potabila in municipiul
Brasov
Masura prevede dezvoltarea retelelor pentru apa potabila, incluzand
derivatii si apometre, in cartierele Tractorul VI si Nord (aproximativ 600 de
locuitori) si in cartierul Stupini (aproximativ 1.770 de locuitori), care in
prezent nu au inca aceste facilitati. In prezent, in cartierul Stupini apa
potabila este obtinuta din fantani de suprafata (5 - 8 m), care nu ating
standardele de calitate ale apei potabile. Exista o mare incidenta a
spitalizarii din cauza calitatii necorespunzatoare a apei (boli gastrice).
Componenta VI: Apometre
Aceasta masura include achizitionarea de apometre (4.550), altele decat
cele care vor fi instalate in zonele dezvoltate/reabilitate, pentru a tine
evidenta tuturor consumatorilor care in prezent nu sunt contorizati si pentru a
le inlocui pe cele vechi/defecte. Masura va completa investitia initiata in
cadrul Programului de dezvoltare a utilitatilor municipale I (MUDP I). Aceasta
va asigura contorizarea in proportie de 100% a consumatorilor.
Ca parte a componentelor II - V, sistemele de control, presiune si senzorii
de nivel la rezervoare, precum si SCADA vor fi asigurate.
B. Colectarea apei uzate
Aceasta componenta are ca scop imbunatatirea si maximizarea colectarii
apelor uzate. Epurarea va fi asigurata de Statia de epurare a apelor uzate
Brasov, care a fost reabilitata prin intermediul programului MUDP I, pentru a
fi in concordanta cu Directiva CE referitoare la apele urbane uzate. Statia de
epurare are o capacitate suficienta pentru a trata un flux crescut de apa.
Toate extensiile noi ale canalizarii vor fi conectate la statia de epurare a
apelor uzate reabilitata.
Componenta VII: Dezvoltarea retelei de canalizare in municipiul Brasov
Aceasta componenta consta in dezvoltarea unei retele de canalizare in
cartierul Tractorul VI Sud, care in prezent nu dispune de asemenea facilitati
(12 km).
Componenta VIII: Reabilitarea si dezvoltarea canalului colector
"I"
Masura rezolva colectarea apelor uzate de la zonele de est si nord-est ale
municipiului Brasov si transportul acestora prin gravitatie la Statia de
epurare Brasov. Aceasta va reprezenta un ajutor pentru alte canale colectoare
de ape uzate existente in oras, care, in timpul perioadelor cu precipitatii
abundente si topiri de zapada, sunt supraincarcate, acest lucru cauzand
inundari regulate ale orasului, generand riscul imbolnavirii populatiei.
Componenta IX: Construirea canalului colector principal in Poiana Brasov -
Rasnov
In prezent situatia este urmatoarea:
- Poiana Brasov este una dintre zonele municipiului Brasov cu un important
potential turistic, care are o retea separata de canalizare. Apele uzate sunt
colectate si transportate gravitational pana la statia de epurare existenta.
Statia de epurare este localizata de-a lungul rutei turistice Poiana Brasov -
Rasnov, la baza partiei de schi;
- statia de epurare a devenit operationala in anul 1978. Atat din cauza
gradului avansat de deteriorare a lucrarilor civile si echipamentului
electromecanic al statiei, cat si datorita locatiei nefavorabile, este
recomandat sa se introduca o solutie alternativa sigura si eficienta pentru
colectarea apelor uzate din zona Poiana Brasov. Statia de epurare are
deficiente serioase care au avut ca rezultat o apa uzata insuficient tratata;
- cladirile localizate in Poiana de Jos au in prezent bazine septice
rudimentare, care nu lucreaza corespunzator, contaminand zona turistica.
Aceasta componenta va rezolva urmatoarele aspecte:
- apele uzate din Poiana Brasov vor fi colectate la punctul de intrare al
statiei de epurare existente si transportate gravitational printr-un nou canal
colector, care se va lega de canalul existent din Rasnov la Statia de epurare
Brasov. Canalul colector Rasnov - Statia de epurare Brasov are capacitate
suficienta de transport al fluxului aditional de ape uzate generate in Poiana
Brasov. In acelasi timp implementarea canalului colector va rezolva
interceptarea si colectarea apelor uzate din zona Poiana de Jos;
- constructia acestui canal colector va pune capat unei situatii in care
practic apa uzata netratata este descarcata intr-o importanta zona turistica si
mai departe va reprezenta o sursa de apa pentru localitatile Rasnov si
Cristian.
Componenta X: Debitmetre pentru apa uzata
Aceasta componenta include procurarea si instalarea unui echipament
suplimentar de masurare in punctele strategice ale sistemului de colectare,
astfel incat debitele de ape uzate sa poata fi monitorizate continuu si sa
poata fi creata o baza de date. Baza de date va permite aplicarea principiului
"poluatorul plateste".
C. Asistenta tehnica, supervizare in timpul implementarii si publicitate
- Asistenta tehnica va fi solicitata pentru urmatoarele activitati:
- asistarea unitatii de implementare a proiectului (UIP) in realizarea
sarcinilor;
- asistarea companiei de apa in implementarea Planului de actiune
pentru imbunatatirea performantei (in scopul imbunatatirii structurilor de
conducere constituite; structurile si capacitatea implementarii investitiilor
de capital; performanta financiara si operationala si stabilirea mecanismelor
pentru servicii suplimentare). Ca parte a acestui plan de actiune, va fi
realizat un program de performante financiare si operationale, in scopul de a
introduce: sistemul tarifar de acoperire a costurilor; sistemul de control al
costurilor si datoriilor; planul de imbunatatire a serviciilor;
- delegarea realizarii unui studiu de analiza a optiunii pentru
participarea sectorului privat.
- Asistenta tehnica pentru pregatirea procesului participarii sectorului
privat: in Brasov implicarea sectorului privat se poate dovedi benefica pentru
a asigura operarea si intretinerea optima a bunurilor reabilitate/construite cu
grant ISPA. Municipalitatea locala este interesata sa implice sectorul privat
in managementul apei si in serviciile de apa uzata. Facand obiectul unui studiu
de analiza a optiunii (vezi mai sus) care recomanda care ar fi cea mai adecvata
forma de participare a sectorului privat, asistenta tehnica (in conditiile unei
expertize legale, financiare, tehnice) va fi solicitata sa sprijine
municipalitatea sa inceapa si sa incheie acest proces cu succes, in
conformitate cu legislatia UE si romana in acest domeniu.
- Supervizarea in timpul implementarii: un inginer FIDIC supervizor va fi
prezent sa supervizeze implementarea lucrarilor.
- Publicitate pentru masura.
7. Obiective
Obiectivul general al masurii este sa imbunatateasca infrastructura de
mediu a Brasovului, municipiu situat in Romania, tara candidata la aderarea la
Uniunea Europeana, in scopul indeplinirii obligatiilor stabilite in Acordul de
aderare.
Principalul obiectiv al masurii este de a asigura reabilitarea si
dezvoltarea infrastructurii pentru tratarea si distribuirea apei potabile si
colectarea apelor uzate. Aceasta va permite urmatoarele:
- reabilitarea STAP Tarlung va asigura accesul la o apa de buna calitate,
reducand riscurile pentru sanatatea publica;
- noile conducte principale de apa, reorganizarea si reabilitarea statiilor
de pompare vor face sistemul mai eficient, vor reduce costurile de pompare si
vor permite o operare mai eficienta;
- reabilitarea retelei de distribuire a apei, contorizarea serviciilor
necontorizate si instalarea unor noi retele vor imbunatati alimentarea cu apa a
consumatorilor, vor reduce pierderile din retea (de la 37% la 20%) si riscul
intrarii apei contaminate in conducte prin punctele de scurgere;
- completarea si extinderea canalului colector "I" si construirea
din Poiana Brasov pana la Rasnov a canalului colector vor scadea presiunea din
reteaua de canalizare in perioada ploioasa, astfel incat apa sa nu mai iasa
prin gurile de canalizare, sa fie prevenita iesirea la suprafata prin izvoare a
apei uzate netratate in Poiana Brasov, protejandu-se astfel mediul;
- prin realizarea acestei masuri riscurile pentru sanatatea publica ca
urmare a deteriorarii calitatii apei in puturile din Harman-Prejmer vor fi
rezolvate.
7.1. Conformitatea cu directivele Uniunii Europene
Componentele propuse pentru implementare in cadrul masurii ISPA pentru
municipiul Brasov vor respecta prevederile legale cuprinse in urmatoarele
directive ale CE:
- componenta I, Reabilitarea STAP Tarlung: aceasta componenta va asigura
capacitatea beneficiarului de a se conforma cu cerintele privind calitatea apei
potabile din Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului
urban;
- componenta II, Reabilitarea retelei de alimentare cu apa potabila in
municipiul Brasov: prin inlocuirea conductelor deosebit de corodate care
provoaca scurgeri din retea, obligatiile beneficiarului de a furniza apa
potabila de calitate, asa cum este stipulat in Directiva 98/83/CE privind
calitatea apei destinate consumului urban, vor fi in continuare puse in
practica;
- componenta III, Distributia eficienta a debitului suplimentar in STAP
Tarlung, si componenta IV, Alimentarea cu apa potabila pentru Sanpetru si
Harman: prin intreruperea folosirii unei surse poluate, aceste componente vor
asigura ca sunt respectate obligatiile de a furniza apa potabila de calitate,
asa cum este stipulat in Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate
consumului urban;
- componenta V, Dezvoltarea retelelor pentru apa potabila in municipiul
Brasov: prin asigurarea unei conectari adecvate direct la noile conducte de
distributie, se va garanta ca beneficiarul isi indeplineste obligatiile de a
furniza apa potabila de calitate, asa cum este stipulat in Directiva 98/83/CE
privind calitatea apei destinate consumului urban;
- componenta VII, Dezvoltarea retelei de canalizare in municipiul Brasov,
componenta VIII, Reabilitarea si dezvoltarea canalului colector "I",
componenta IX, Construirea canalului colector principal in Poiana Brasov -
Rasnov, componenta X, Debitmetre pentru apa uzata: aceste componente vor
asigura conformitatea cu Directiva 91/271/CEE privind apele uzate urbane,
maximizand cantitatea de apa uzata ce va fi tratata la statia de tratare a
apelor uzate (STAU) si eliminand deversarile de apa uzata netratata in zona
Poiana Brasov.
In completare, reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa si
de canalizare ajuta la asigurarea conformitatii cu Directiva 80/68/CEE privind
apele de suprafata.
7.2. Indicatori fizici
Indicatorii-cheie prezentati in tabelul urmator vor fi folositi pentru
monitorizarea progresului fizic al constructiei masurii. In ceea ce priveste
proiectarea finala a anumitor componente ale masurii, responsabilitatea ii va
reveni contractorului, cifrele prezentate in tabel fiind indicative.
________________________________________________________________________________
Indicatori fizici Unitatea Volumul/
Rezultate: tratarea apei potabile si alimentarea cu apa de masura numarul
________________________________________________________________________________
I. Reabilitarea STAP Tarlung
Lucrul la o noua constructie mc 35.223
Volumul lucrarilor de constructii de pamant mc 72.185
Drumuri si platforme mp 4.650
Conducte Dn 32 - 200 mm pentru proces si apa potabila ml 1.905
Conducte Dn 250 - 100 mm ml 1.680
Conducte de canalizare Dn 250 - 400 mm ml 1.225
Pod razuitor nr. 5
Pod macara nr. 3
Pompe nr. 21
Suflante de aer nr. 1
Zona construita pentru reabilitarea statiei de filtrare, mp 4.205
statia de clorinare, spalarea in contracurent a
tancurilor de sedimentare, centrala termica, cladire
administrativa si depozite
________________________________________________________________________________
II. Reabilitarea retelei de alimentare cu apa potabila
in municipiul Brasov
Conducte Dn 25 - 90 mm ml 3.300
Conducte Dn 160 - 315 mm ml 11.700
Conducte Dn 400 mm ml 370
Camere nr. 265
Valve nr. 286
Hidranti nr. 250
Apometre nr. 1.402
Drumuri reparate ml 22.400
________________________________________________________________________________
III. Distributia eficienta a debitului suplimentar in
STAP Tarlung si reabilitarea sistemului de
alimentare cu apa in cartierul Timis-Triaj
Statia de pompare
- lucrari de pamant mc 200
- betoane mc 350
- pompe nr. 3
- poduri macara nr. 1
Conducte Dn 50 - 75 mm ml 1.615
Conducte Dn 160 - 225 mm ml 2.630
Conducte Dn 400 - 500 mm ml 4.530
Camere nr. 97
Valve nr. 47
Subtraversari de cai ferate nr. 2
Reparatii de drum ml 7.925
Aprovizionarea cu electricitate ml 1.500
Hidranti nr. 41
Apometre nr. 112
________________________________________________________________________________
IV. Alimentarea cu apa potabila pentru Sanpetru si
Harman
Statia de pompare
- pompe nr. 9
Rezervoare de apa
- lucrari de pamant mc 1.460
- betoane mc 580
- valve nr. 5
Conducte Dn 355 mm ml 5.140
Conducte Dn 400 mm ml 3.600
Camere nr. 2
Valve nr. 5
Reparatii de drumuri ml 3.160
Aprovizionarea cu electricitate ml 1.500
________________________________________________________________________________
V. Dezvoltarea retelelor pentru apa potabila in
municipiul Brasov
Conducte Dn 25 - 40 mm ml 500
Conducte Dn 110 - 400 mm ml 72.186
Camere nr. 635
Valve nr. 475
Hidranti nr. 396
Apometre nr. 56
Reparatii de drumuri ml 32.230
________________________________________________________________________________
VI. Apometre
Apometre nr. 4.550
________________________________________________________________________________
Indicatori fizici Unitatea Volumul/
Rezultate: colectarea apelor uzate de masura numarul
________________________________________________________________________________
VII. Dezvoltarea retelei de canalizare in
municipiul Brasov (Tractorul Sud)
Conducte Dn 300 - 500 mm ml 9.270
Conducte Dn 1000 mm ml 3.000
Camere nr. 240
Reparatii de drumuri ml 8.000
________________________________________________________________________________
VIII. Reabilitarea si dezvoltarea canalului colector "I"
Conducte Dn 400 mm ml 1.415
Conducte Dn 1000 - 2200 mm ml 3.900
Camere nr. 67
Tunel sub calea ferata ml 815
Reparatii de drumuri ml 2.575
________________________________________________________________________________
IX. Construirea canalului colector principal in
Poiana Brasov - Rasnov
Conducte Dn 300 - 400 mm ml 13.300
Camere nr. 296
Tunel in stanca ml 900
Debitmetre pentru ape uzate Dn 300 mm nr. 2
________________________________________________________________________________
X. Debitmetre pentru apa uzata
Debitmetre pentru ape uzate Dn 300 - 1200 mm nr. 9
________________________________________________________________________________
Indicatori de performanta Inainte de Dupa
Rezultate ISPA ISPA
________________________________________________________________________________
Alimentarea cu apa
________________________________________________________________________________
Populatia conectata 98% 100%
________________________________________________________________________________
Calitate necorespunzatoare 20% 0%
________________________________________________________________________________
Serviciu adecvat standardelor (presiune, aprovizionare,
continuitate) 75% 100%
________________________________________________________________________________
Contorizare 97% 100%
________________________________________________________________________________
Canalizare
________________________________________________________________________________
Proportia apei tratate 60% 100%
________________________________________________________________________________
Ponderea populatiei conectate 94% 99,5%*)
________________________________________________________________________________
*) Sistemul de canalizare in Stupini si Tractorul VI Nord va fi realizat
imediat dupa finalizarea STAU Feldioara (investitie prevazuta in master plan).
Astazi aceste sectoare sunt alimentate din puturi individuale de mica adancime,
iar apa uzata este colectata in bazine septice golite in mod regulat.
________________________________________________________________________________
Indicatori de performanta Inainte de Dupa
ISPA ISPA
________________________________________________________________________________
Alimentarea cu apa
________________________________________________________________________________
Pierderile din retea (datorate scurgerilor, absentei
contorizarii etc.) 37% 20%
________________________________________________________________________________
Canalizare
________________________________________________________________________________
Imbunatatirea calitatii bazinului Valea Seaca*) Clasa A3 Clasa A2
________________________________________________________________________________
*) Bazinul Valea Seaca este format din cursurile de apa din izvorul Valea
Seaca si initial era inclus in categoria de calitate A2. Din cauza apelor uzate
netratate corespunzator in STAU Poiana Brasov si deversarilor in acest curs de
apa, Valea Seaca este acum clasificata ca A3 in termeni de calitate a apei.
8. Programul de lucru
Programul de lucru orientativ este urmatorul:
________________________________________________________________________________
Categoria de lucrari Data Data
inceperii finalizarii
________________________________________________________________________________
Studiul de fezabilitate martie 2000 septembrie 2000
Analiza economica martie 2000 mai 2000
Analiza financiara martie 2000 iunie 2000
Studiul de impact asupra mediului martie 2000 iunie 2000
Proiectare martie 2000 decembrie 2000
Documentatia de licitatie septembrie 2000 septembrie 2001
Cumpararea terenului iulie 2002 decembrie 2003
Construirea septembrie 2002 decembrie 2007
Faza operationala iulie 2008 in curs de
desfasurare
________________________________________________________________________________
9. Elementele principale ale analizei financiare
9.1. Principiul "poluatorul plateste"
Datorita taxei pentru apa bruta si aplicarii la consumatori a tarifelor
pentru alimentare cu apa si canalizare, principiul "poluatorul
plateste" este respectat:
- Regia Autonoma de Apa Brasov plateste catre SEGA tarife pentru apa bruta
extrasa, care colecteaza veniturile pentru autoritatea nationala a apei, si
plateste in acest fel o suma pentru poluarea mediului catre autoritatile care
sunt insarcinate cu protectia apei;
- Regia Autonoma de Apa Brasov este obligata sa plateasca comisioane pentru
apele deversate in mediul inconjurator, care depasesc anumite standarde de
poluare, catre aceleasi autoritati;
- consumatorii platesc pentru extragerea de apa cu tarifele lor pentru apa;
- consumatorii platesc pentru tratarea apei uzate prin intermediul
tarifelor lor pentru canalizare.
Parametrii de calitate pentru apa uzata industriala deversata in reteaua de
canalizare sunt prevazuti in legislatia romana si sunt aplicati la nivel
national. Pentru a atinge aceste standarde este necesar pentru majoritatea
industriilor sa realizeze o pretratare inaintea deversarii in sistemul
municipal de canalizare. Pentru nerespectare sunt prevazute penalizari
financiare.
Unitati de operare individuale ale Regiei Autonome de Apa Brasov realizeaza
controlul de calitate (calitatea tratarii apei potabile si epurarea apei
uzate), dar agentiile de mediu si de sanatate realizeaza teste independente.
Regia Autonoma de Apa Brasov plateste taxe de penalizare pentru neconcordanta,
desi acest lucru este raportat ca fiind rar. In eventualitatea in care un
consumator deverseaza substante interzise in sistemul de canalizare, Regia
Autonoma de Apa Brasov poate sa impuna penalizari financiare. Aceasta indica
faptul ca sistemul de monitorizare si amendare este activ, desi se pare ca
marimea amenzilor inca nu constituie un impediment motivant.
Una dintre componentele propuse, canalul colector Poiana Brasov - Rasnov,
priveste o zona caracterizata de o racordare nedomestica de 70%, in special
hoteluri si case de vacanta. Se considera ca povara acestei componente nu
trebuie sa fie suportata de rezidentii din Brasov si ca principiul
"poluatorul plateste" ar trebui aplicat in totalitate. De aceea va fi
pus la punct un plan de recuperare a costurilor pentru canalul colector Poiana
Brasov, prin intermediul principiului mentionat. Acest lucru a fost luat in
calcul pentru determinarea gradului de interventie pentru aceasta masura.
9.2. Tarife
In municipiul Brasov tarifele in anul 2001 reprezentau aproximativ 3,9% din
media venitului pe gospodarie. Ajustarea tarifului aplicat pentru recuperarea
pierderilor financiare ca urmare a necorelarii cu inflatia in ultima perioada,
adica aproximativ 30% din media tarifului aplicat in luna martie 2001, va fi
realizata si va fi urmata apoi de ajustarea regulata a tarifelor in vederea
corelarii cu inflatia.
O crestere a tarifelor in anul 2008 cu 20% (anul in care isi incepe
activitatea statia de tratare a apei potabile) este anticipata. O crestere
viitoare a tarifelor va fi bazata pe principiul recuperarii costurilor. Regia
Autonoma de Apa Brasov se angajeaza sa aiba o politica de recuperare a
costurilor, ca o conditie esentiala pentru autonomia sa financiara.
In plus, vor fi stabilite mecanisme la inceputul masurii ISPA pentru a se
asigura recuperarea costurilor legate de canalul colector principal de la
Poiana Brasov - Rasnov, prin intermediul unei taxe speciale de turism sau al
unor taxe mai mari pentru turistii din Poiana Brasov.
9.3. Exploatarea si intretinerea
Un procent de 0,5% din structurile civile mentionate mai sus sau din cele
prezentate in continuare (inclusiv canalul colector reabilitat) si 3% din
componentele mecanice si electrice, pe baza valorii lor stabilite, vor fi
utilizate ca baza a alocatiilor bugetare anuale pentru a se asigura ca noile
bunuri sunt mentinute la standardele de calitate cerute. Analizele financiare
subliniaza faptul ca vor fi disponibile suficiente resurse pentru a se asigura
exploatarea si intretinerea corespunzatoare. Costul de exploatare si
intretinere este estimat ca fiind superior prezentului cost situat in jurul
valorii de 91.000 euro pe an. O mare parte din aceasta crestere a costurilor se
va datora in special tratarii chimice asigurate prin STAP Tarlung.
10. Analiza impactului asupra mediului
10.1. Procedura
Nici o componenta a acestei masuri nu intra sub incidenta celor doua anexe,
anexa I sau anexa II, la Directiva 85/337/CEE privind evaluarea impactului
asupra mediului (amendata prin Directiva 97/11/CE). A fost realizat totusi un
studiu de impact asupra mediului in anul 2000*1). Trebuie obtinut de asemenea
acordul de mediu, iar autoritatea competenta pentru eliberarea acestuia este
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. In concordanta cu legislatia
romaneasca, acordul pentru inceperea constructiei (autorizatia de constructie)
este obtinut dupa finalizarea proiectului tehnic (in faza de proiectare dintre
studiul de fezabilitate si proiectul detaliat de constructie) si a documentelor
de licitatie.
------------
*1) Aplicatia initiala includea componente care se incadrau in anexa II la
Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului. Aceste componente nu au
fost pastrate.
10.2. Monitorizarea conformarii
La nivel local au fost create inspectoratele locale de protectie a mediului
care sunt responsabile cu emiterea acordului de mediu si monitorizarea masurii.
Responsabilitatea privind monitorizarea conformarii masurii cu standardele
stabilite in documentatie este organizata dupa cum urmeaza:
Apa potabila
Pentru a monitoriza calitatea apei potabile si a apelor uzate a fost
infiintat in cadrul Regiei Autonome de Apa Brasov un birou pentru supravegherea
calitatii si protectiei mediului. Acest birou se afla in directa subordine a
directorului general si este in permanent contact cu inspectoratul de protectie
a mediului (IPM), directia de sanatate publica si inspectia sanitara de stat.
Extragerea de probe si analiza probelor de apa potabila sunt realizate dupa cum
urmeaza:
La STAP Tarlung:
- probele de apa bruta sunt prelevate de doua ori pe zi din lacul de acumulare
de la Tarlung, iar analizele (fizice, chimice, bacteriologice si biologice)
sunt realizate in laboratoarele statiei;
- probele sunt prelevate de doua ori pe zi dupa fiecare etapa de tratare
(analize fizice, chimice si bacteriologice). In fiecare zi se realizeaza
analiza clorului si a turbiditatii.
Pentru alte surse de apa si reteaua de distributie: probele sunt recoltate
zilnic din 40 de puncte diferite din reteaua de distributie si din alte surse
de alimentare cu apa (puturi si izvoare). Probele stranse sunt transportate in
principalul laborator al Regiei Autonome de Apa Brasov, unde dupa inregistrarea
acestora (locul de prelevare si ora) se realizeaza analizele (fizico-chimice si
bacteriologice).
Apa uzata:
- limitele parametrilor masurati la nivelul descarcarilor de apa uzata
provenita din statia de tratare a apei uzate sunt stabilite de Ministerul
Apelor si Protectiei Mediului prin intermediul Regiei Autonome "Apele
Romane" si trebuie respectate in mod strict. Acesti parametri sunt
stabiliti in concordanta cu Directiva 91/271/CEE privind apele uzate urbane;
- monitorizarea calitatii este realizata de personalul statiei de tratare a
apei uzate impreuna cu Biroul pentru supravegherea calitatii si protectiei
mediului, folosindu-se laboratorul de ape uzate al Regiei Autonome de Apa
Brasov;
- in acelasi timp, institutiile de supervizare/monitorizare, precum IPM
locale si reprezentanta locala a Regiei Autonome "Apele Romane",
monitorizeaza calitatea apei uzate utilizand propriile lor laboratoare;
- laboratorul de ape uzate al Regiei Autonome de Apa Brasov impreuna cu
Biroul pentru supravegherea calitatii si protectiei mediului realizeaza
activitatea de monitorizare a deversarilor de ape uzate in reteaua publica de
canalizare, provenind de la agentii economici;
- in fiecare zi laboratorul strange probe de apa uzata deversata pe care le
analizeaza si pe baza carora realizeaza rapoarte pentru Biroul pentru
supravegherea calitatii si protectiei mediului. Acest birou elibereaza acordul
privind deversarile pentru fiecare agent economic care utilizeaza reteaua de
canalizare, in conformitate cu NTPA 002. Daca in urma analizelor se constata
depasirea limitelor stabilite in acorduri, biroul calculeaza penalitati si
aplica sanctiuni pentru aceste depasiri. Probele sunt prelevate in concordanta
cu o planificare lunara. Dotarea laboratorului este foarte moderna, astfel
incat analizele sunt realizate in mod corespunzator.
11. Cost si asistenta (in euro)
A. Repartizarea costurilor in functie de tipurile de cheltuieli
________________________________________________________________________________
Articolul Cost total Cost Cost
total
(euro) neeligibil eligibil
(euro) (euro)
________________________________________________________________________________
Cheltuieli planificare/proiectare 1.637.092 845.234*3) 791.858
Achizitionarea terenului*1), *4) 457.282 457.282
0
Pregatire amplasament 1.296.679
1.296.679
Lucrari principale 42.622.607
42.622.607
Echipamente si instalatii pentru statie 6.073.029
6.073.029
Asistenta tehnica (inclusiv training) 1.075.434
1.075.434
Supervizarea in timpul implementarii 2.337.727
2.337.727
Publicitate 78.497
78.497
Cheltuieli neprevazute*2) 4.432.793
4.432.793
Taxe publice si impozite*1) 10.535.057 10.535.057*3)
0
Altele (de specificat) 0
0
________________________________________________________________________________
TOTAL: 70.546.197 11.837.573
58.708.624
________________________________________________________________________________
*1) Neeligibil.
*2) Justificate in mod corespunzator numai pentru elementele bugetare
mentionate. Cheltuielile neprevazute au fost estimate la 8% din costul masurii
pe baza a 6% alocari pentru lucrari aditionale si elemente neprevazute in
contract si 2% factor de crestere a preturilor. In particular, absenta
sistemului de informatii geografice poate conduce la modificarea rutelor pe
parcursul implementarii masurii.
*3) Cheltuieli realizate inainte de aplicatie (in ceea ce priveste taxele
publice si impozitele, cheltuieli in valoare de 5.643 euro au fost realizate
inainte de aplicatie).
*4) Practic toate cerintele legate de achizitionarea terenului afecteaza
doar terenul public, cu exceptia unor mici proprietati private. Conform Legii
nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, nu vor fi
probleme legate de achizitionarea terenului aflat in proprietate privata, care
pot influenta negativ implementarea masurii.
B. Repartizarea costurilor intre diferitele componente ale masurii
________________________________________________________________________________
Total costuri
Articol eligibile
(euro)
________________________________________________________________________________
A. Alimentarea cu apa potabila si tratarea apei potabile
I. Reabilitarea STAP Tarlung 25.552.268
II. Reabilitarea retelei de alimentare cu apa potabila in
municipiul Brasov 3.473.992
III. Distributia eficienta a debitului suplimentar in STAP
Tarlung 2.751.961
IV. Alimentarea cu apa potabila pentru Sanpetru si Harman 2.444.651
V. Dezvoltarea retelelor pentru apa potabila in municipiul Brasov 4.467.265
VI. Apometre 180.000
________________________________________________________________________________
Subtotal (66% din total) 38.870.137
________________________________________________________________________________
B. Colectarea apei uzate
VII. Dezvoltarea retelei de canalizare in municipiul Brasov 1.671.941
VIII. Reabilitarea si dezvoltarea canalului colector "I"
11.727.330
IX. Construirea canalului colector principal in
Poiana Brasov - Rasnov 2.661.981
X. Debitmetre pentru apa uzata 285.577
________________________________________________________________________________
Subtotal (28% din total) 16.346.829
________________________________________________________________________________
C. Asistenta tehnica, supervizare in timpul implementarii si
publicitate
Asistenta tehnica 1.075.434
Supervizare in timpul implementarii 2.337.727
Publicitate 78.497
________________________________________________________________________________
Subtotal (6% din total) 3.491.658
________________________________________________________________________________
Total eligibil pentru aplicatia ISPA 58.708.624
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Contributia Cheltuieli Cost Asistenta Rata
Costul total sectorului neeligibile total ISPA asistentei
privat eligibil (%)
________________________________________________________________________________
70.546.197 0 11.837.573 58.708.624 41.683.123 71
________________________________________________________________________________
Rata asistentei: 71% .
12. Implicarea institutiilor financiare internationale
Regia Autonoma de Apa Brasov a fost implicata in Programul de dezvoltare a
utilitatilor municipale I (MUDP I), cofinantat de catre BERD. BERD a acceptat
sa cofinanteze in principiu investitiile incluse in masura ISPA si acorda un
imprumut in cadrul noii facilitati de imprumut pentru investitii municipale de
mediu a Bancii, cu garantie municipala. Dupa evaluarea capacitatii de plata a
Regiei Autonome de Apa Brasov in luna martie 2001, Banca a confirmat ca va
finanta aproximativ 25% din costurile eligibile ale masurii (14.479 milioane
euro). Se asteapta o decizie formala a consiliului de conducere al Bancii in
vara anului 2001. Restul de cheltuieli, circa 4% din costurile masurii, va fi
acoperit din veniturile viitoare care urmeaza a fi colectate in Poiana Brasov
si din surse locale, de exemplu din sursele proprii ale Regiei Autonome de Apa
Brasov. Planul de achizitii va lua in considerare diferitele surse de
finantare.
13. Conditii specifice ale masurii
Vezi art. 8 din memorandumul de finantare.
14. Planul de achizitii
Inainte de plata celui de-al doilea avans, beneficiarul va prezenta un plan
de achizitii final, formulat pe baza modelului prezentat in anexa nr. I.a),
care trebuie sa fie acceptat de catre Comisie.
Procesul de licitatie se va desfasura in conformitate cu regulile stabilite
in titlul IX al Regulamentului financiar, iar participarea la procedurile de
licitatie va fi permisa tuturor persoanelor fizice si juridice definite in
anexa nr. III.1 sectiunea a XI-a paragraful (2) a), pentru contractele nr. 1,
2, 3, 4 si 6.
Pentru contractele nr. 5 "Distributia eficienta a fluxului de
apa" si nr. 7 "Canalul colector I de apa uzata", pentru care se
prevede cofinantarea paralela prin BERD, este autorizata o derogare de la
procedurile de licitatie prevazute la titlul IX, in conformitate cu prevederile
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.267/99 din 21 iunie 1999 care
reglementeaza Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare, amendat
prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.382/2001. Participarea tarilor terte
la licitatii si contracte este autorizata in ceea ce priveste componentele
masurii. Cheltuielile considerate in conformitate cu procedurile BERD si care
indeplinesc conditiile de eligibilitate ISPA vor fi utilizate pentru calcularea
cheltuielilor totale eligibile pentru aceste masuri.
ANEXA 1.a)
PLAN
provizoriu de achizitii
________________________________________________________________________________
Numarul Descrierea Tipul Luna prognozata Rata de
ofertei lucrarilor si contractului de lansare a rambursare
serviciilor (lucrari, ofertei a facturilor
care vor fi furnizare (luna, anul) legate
licitate materiale, de
contractul
servicii) specificat
________________________________________________________________________________
1. Supervizare si asistenta servicii februarie 2002
tehnica
________________________________________________________________________________
2. Asistenta tehnica pentru servicii decembrie 2002
pregatirea participarii
sectorului privat
________________________________________________________________________________
3. Reabilitarea STAP Tarlung lucrari aprilie 2002
(FIDIC galben)
________________________________________________________________________________
4. Canalul colector Poiana lucrari august 2002
Brasov - Rasnov; (FIDIC galben)
debitmetre pentru apele
uzate; reabilitarea
retelelor de alimentare
cu apa potabila in
cartierele Schei si
Racadau; contoare de apa
________________________________________________________________________________
5. Distributia eficienta a lucrari iunie 2002
fluxului de apa (FIDIC galben)*)
________________________________________________________________________________
6. Alimentarea cu apa pentru lucrari decembrie 2002
Sanpetru, Harman, (FIDIC galben)
dezvoltarea retelelor de
alimentare cu apa si
canalizare in municipiul
Brasov
________________________________________________________________________________
7. Canalul colector "I" de lucrari noiembrie 2001
apa uzata (FIDIC galben)*)
________________________________________________________________________________
*) Contractele care vor fi finantate de BERD.
Termenii de referinta pentru acordarea contractelor vor fi disponibili in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si/sau pe Internet.
ANEXA 2
PLAN DE FINANTARE
(bazat pe angajamentele din bugetul Uniunii Europene)
Denumirea masurii: Tratarea apei potabile si a apei uzate din municipiul Brasov
si localitatile invecinate situate in judetul Brasov, Romania
Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/007
- euro-
_______________________________________________
| Anul | Cost total | Costuri |
| | | neeligibile |
|______________|________________|_______________|
| | 1 = 2 + 3 | 2 |
|______________|________________|_______________|
| 2000 | - | - |
| 2001 | - | - |
| 2002 | 29.354.311 | - |
| 2003 | 17.612.589 | - |
| 2004 | 5.870.862 | - |
| 2005 | - | - |
| 2006 | 5.870.862 | - |
| Neanualizate | 11.837.573 | 11.837.573 |
|______________|________________|_______________|
| TOTAL | 70.546.197 | 11.837.573 |
|______________|________________|_______________|
- continuare -
______________________________________________________________________________
| Anul | Costuri eligibile
|
|
|_______________________________________________________________|
| | Total | ISPA |Autoritati nationale
|
| | |
|_____________________|
| | | |Autoritati| Altele*)
|
| | | |locale |
|
|______________|_____________________|___________________|__________|__________|
| |3 = 5 + 7 + 8|4 = 3/1| 5 |6 = 5/3| 7 | 8
|
| | | (%) | | (%) | |
|
|______________|_____________|_______|___________|_______|__________|__________|
| 2000 | - | - | - | - | - | -
|
| 2001 | - | - | - | - | - | -
|
| 2002 | 29.354.311 | 100 | 20.841.561| 71 | 1.273.105|
7.239.645|
| 2003 | 17.612.589 | 100 | 12.504.938| 71 | 763.863|
4.343.788|
| 2004 | 5.870.862 | 100 | 4.168.312| 71 | 254.621| 1.447.929|
| 2005 | - | - | - | - | - | -
|
| 2006 | 5.870.862 | 100 | 4.168.312| 71 | 254.621|
1.447.929|
| Neanualizate | - | - | - | - | - | -
|
|______________|_____________|_______|___________|_______|__________|__________|
| TOTAL | 58.708.624 | 83 | 41.683.123| 71 |
2.546.210|14.479.291|
|______________|_____________|_______|___________|_______|__________|__________|
- continuare -
_________________________ ___________________________
| Anul |Cost total| | Imprumut de la |
| | | | institutiile financiare |
| | | | internationale |
|______________|__________| |___________________________|
| | 1 = 2 + 3| | 9 | 10 = 11/1 |
| | | | | % |
|______________|__________| |_____________|_____________|
| 2000 | - | | - | - |
| 2001 | - | | - | - |
| 2002 |29.354.311| | 7.239.645 | 25 |
| 2003 |17.612.589| | 4.343.788 | 25 |
| 2004 | 5.870.862| | 1.447.929 | 25 |
| 2005 | - | | - | - |
| 2006 | 5.870.862| | 1.447.929 | 25 |
| Neanualizate |11.837.573| | - | - |
|______________|__________| |_____________|_____________|
| TOTAL |70.546.197| | 14.479.291 | 21 |
|______________|__________| |_____________|_____________|
*) Cofinantare BERD.
ANEXA 3.1
PREVEDERI FINANCIARE
privind implementarea ISPA
SECTIUNEA I
Forme si rate de asistenta
(1) Asistenta Comunitatii prin ISPA poate fi sub forma de asistenta
nerambursabila directa, de asistenta rambursabila sau orice alta forma de
asistenta.
Asistenta rambursata catre autoritatea de management sau catre alta
autoritate publica va fi refolosita in acelasi scop.
(2) Rata asistentei din partea Comunitatii, acordata prin ISPA, poate fi de
pana la 75% din cheltuiala publica sau echivalenta, inclusiv cheltuielile
facute de organismele ale caror activitati se incadreaza intr-un cadru legal
sau administrativ care face ca acestea sa fie privite ca echivalente ale unor
organisme publice. Comisia poate propune cresterea acestei rate pana la 85%, in
special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesara pentru indeplinirea
unor masuri esentiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.
Rata asistentei si suma maxima a asistentei financiare nerambursabile ISPA
vor fi specificate in memorandumul de finantare aferent masurii respective.
In cazul asistentei rambursabile sau in cazul in care exista un interes
special al Comunitatii, rata de asistenta trebuie redusa tinandu-se seama de:
a) disponibilitatea cofinantarii;
b) capacitatea masurii de a genera venituri; si
c) aplicarea corespunzatoare a principiului "poluatorul
plateste".
(3) Masurile care genereaza venituri in conformitate cu paragraful (2) b)
sunt cele care privesc:
a) infrastructura a carei folosinta implica taxe provenite de la
utilizatori;
b) investitii productive in sectorul de mediu.
Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului
"poluatorul plateste".
(4) Masurile privind studiile preliminare si asistenta tehnica pot fi
finantate in mod exceptional in proportie de 100% din costurile totale.
(5) Masurile acoperite de un memorandum de finantare vor fi implementate de
tara beneficiara in stransa colaborare cu Comisia, care isi va pastra
responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.
SECTIUNEA a II-a
Angajamente
(1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA in conformitate cu
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comunitatii Europene,
pe baza memorandumului de finantare care va fi incheiat intre Comisie si tara
beneficiara.
Totusi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenta acordata
masurilor vor fi efectuate in unul dintre urmatoarele doua moduri:
a) Angajamentele pentru masurile finantate prin ISPA care vor fi realizate
pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regula generala si sub rezerva
pct. b), sa fie efectuate in rate anuale.
Angajamentele pentru prima rata anuala vor fi facute de Comisie la semnarea
memorandumului de finantare referitor la masura.
Acest angajament nu va depasi totalul platii in avans, prevazuta la paragraful
(2) din sectiunea a III-a de mai jos, si al asistentei financiare
nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat in planul
de finantare.
Angajamentele pentru ratele anuale urmatoare trebuie sa se bazeze pe planul
de finantare initial sau revizuit al masurii. Acestea vor fi acordate, in
principiu, la inceputul fiecarui an financiar, dar nu mai tarziu de data de 1
aprilie a anului in discutie, cu conditia ca cheltuielile preconizate pentru
anul urmator sa le justifice si ca progresul lucrarilor sa demonstreze ca
proiectul avanseaza satisfacator catre finalizare si sub rezerva
disponibilitatii resurselor bugetare.
b) Pentru masurile cu o durata mai mica de 2 ani si pentru care asistenta
Comunitatii nu depaseste 20 milioane euro un prim angajament de pana la 80% din
totalul asistentei acordate poate fi facut cand Comisia semneaza memorandumul
de finantare referitor la masura.
Diferenta va fi angajata in conditiile in care progresul lucrarilor
demonstreaza ca proiectul inainteaza satisfacator catre finalizare si sub
rezerva disponibilitatii resurselor bugetare.
(2) Cu exceptia cazurilor deplin justificate, asistenta angajata pentru o
masura la care lucrarile fizice nu au inceput in intervalul de 2 ani de la data
semnarii de catre Comisie a memorandumului de finantare referitor la masura va
fi anulata.
In orice caz Comisia trebuie sa informeze in timp util tara beneficiara si
autoritatea desemnata atunci cand exista riscul unei anulari.
SECTIUNEA a III-a
Plati
(1) Platile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare
sau a diferentei finale.
Platile intermediare si plata diferentei finale trebuie sa se refere la
cheltuieli certificate si platite, care trebuie sustinute de facturi primite
sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
(2) Platile in avans
Ca regula generala, un avans de pana la 20% din totalul asistentei acordate
prin ISPA, asa cum a fost initial decis, va fi platit autoritatii desemnate,
astfel cum este definita la paragraful (9).
Avansul este, ca regula generala, transferat in urmatoarele moduri:
- o prima transa de pana la jumatate din valoarea avansului este platita
cand tara beneficiara semneaza memorandumul de finantare;
- diferenta este platita dupa semnarea primului contract, in mod normal
primul contract de lucrari.
Abaterile de la aceasta regula generala trebuie aprobate printr-o decizie a
Comisiei in memorandumul de finantare referitor la masura.
Intregul avans sau parti din acesta trebuie returnate de autoritatea
desemnata, mentionata in paragraful (2), daca nici o cerere de plata nu a fost
transmisa Comisiei in termen de 12 luni de la data la care a fost platit
avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilita de Comisie pe
baza cheltuielilor eligibile efectiv platite. Returnarea avansului nu duce la
anularea asistentei acordate de Comunitate.
(3) Platile intermediare
Platile intermediare sunt efectuate de Comisie catre autoritatea desemnata,
la cererea acesteia, daca masura progreseaza satisfacator catre finalizare, si
vor fi facute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate si certificate, sub
rezerva urmatoarelor conditii:
- tara beneficiara a inaintat un raport care sa descrie progresul masurii
din punct de vedere al indicatorilor fizici si financiari si conformitatea
acesteia cu memorandumul de finantare, inclusiv, atunci cand este cazul, orice
conditii specifice referitoare la asistenta;
- s-au luat masuri in sensul indeplinirii observatiilor si recomandarilor
autoritatilor de inspectie nationale si/sau comunitare;
- au fost indicate masurile luate pentru corectarea oricaror probleme
tehnice, financiare si legale care au aparut;
- a fost analizata orice indepartare de la planul de finantare initial;
- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea masurii.
Tara beneficiara va fi informata de Comisie daca nu a indeplinit una dintre
conditiile stipulate mai sus.
Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plata
si pentru rapoartele de progres fizic si financiar.
(4) Tarile beneficiare trebuie sa se asigure ca cererile de plata sunt
inaintate Comisiei, ca regula generala, de 3 ori pe an, pana la 1 martie, 1
iulie si 1 noiembrie cel mai tarziu.
(5) Suma totala a platilor efectuate conform paragrafelor (2) si (3) nu
trebuie sa depaseasca 80% din totalul asistentei acordate. Comisia poate mari
acest procent pana la 90% in cazuri justificate.
(6) Plata diferentei finale din asistenta acordata de Comunitate
Plata diferentei finale din asistenta acordata de Comunitate, calculata pe
baza cheltuielilor certificate si intr-adevar efectuate, va fi facuta daca:
- masura a fost realizata in conformitate cu obiectivele sale;
- masura a indeplinit conditiile sale specifice, astfel cum sunt mentionate
in memorandumul de finantare;
- raportul final mentionat in sectiunea a V-a a fost inaintat Comisiei;
- autoritatea desemnata sau organismul mentionat in paragraful (2) a inaintat
Comisiei o cerere de plata, in termen de 6 luni de la data limita de finalizare
a lucrarii, pentru cheltuielile specificate in memorandumul de finantare;
- tara beneficiara certifica Comisiei ca informatiile furnizate in cererea
de plata si in raport sunt corecte;
- tara beneficiara a transmis Comisiei declaratia mentionata in apendicele
B la anexa nr. III.4;
- toate masurile de informare si publicitate stabilite de Comisie,
prevazute in anexa nr. III.6, au fost implementate;
- cand managementul asistentei acordate pentru o masura este conferit
agentiilor de implementare din tarile beneficiare in sistem descentralizat,
tarile beneficiare furnizeaza Comisiei toate informatiile necesare pentru a
verifica daca regulile Comunitatii privind achizitiile publice au fost
indeplinite, in special cele care privesc publicarea anunturilor de licitatie
si transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor si de adjudecare a
contractului, si daca au fost respectate toate conditiile specificate in memorandumul
de finantare.
(7) Daca raportul final mentionat mai sus nu este transmis Comisiei in
termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrarilor si de efectuare a
platilor, astfel cum este specificata in memorandumul de finantare, partea de
asistenta care reprezinta diferenta finala pentru acea masura va fi anulata.
(8) Cererile pentru platile intermediare si pentru plata finala prezentate
de tara beneficiara sunt insotite de o declaratie a responsabilului national cu
autorizarea, care specifica numai platile legate de cheltuielile sustinute de
facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa si care
sunt conforme prevederilor care guverneaza eligibilitatea cheltuielilor pentru
proiectele finantate prin ISPA, astfel cum sunt specificate in anexa nr. III.2.
(9) Toate platile pentru asistenta acordata de Comisie prin acest
memorandum de finantare vor fi facute catre o entitate centrala, Fondul
National, desemnata de tara beneficiara sa primeasca asemenea plati. Ca regula
generala, platile trebuie facute de Comisie intr-un singur cont bancar desemnat
de tara beneficiara, nu mai tarziu de doua luni de la primirea unei cereri
valide si complete de plata. Acest termen limita nu se aplica pentru plata
avansului. Fondul National trebuie sa transfere cat de repede posibil si in
totalitate contributia ISPA catre organismele responsabile cu implementarea.
(10) Fondul National, condus de responsabilul national cu autorizarea
(RNA), va avea intreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor in
cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea
catre Comisie a oricaror fonduri platite in plus sau nejustificat.
Responsabilitatile responsabilului national cu autorizarea sunt stabilite
in memorandumul de intelegere incheiat intre Comisie si tarile beneficiare.
SECTIUNEA a IV-a
Folosirea euro
(1) Sumele cuprinse in aplicatiile pentru asistenta impreuna cu planul de
finantare relevant vor fi prezentate in euro.
(2) Sumele privind asistenta si planurile de finantare aprobate de Comisie
vor fi exprimate in euro.
(3) Declaratiile de cheltuieli care justifica cererile de plata
corespunzatoare trebuie exprimate in euro.
Rata de schimb care va fi folosita trebuie sa fie rata financiara contabila
a Comisiei, aplicabila pentru luna in care declaratia de cheltuieli a fost
inregistrata in documentele contabile ale autoritatilor responsabile cu
managementul financiar al proiectului. Rata lunara de schimb este fixata
conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC)
nr. 3418/93 care stabileste regulile detaliate de implementare a unor prevederi
ale Reglementarii financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata
din penultima zi lucratoare a lunii precedente pentru care ratele sunt
stabilite. Comisia va informa autoritatile responsabile cu privire la aceasta
rata*1).
(4) Platile asistentei financiare acordate de Comisie trebuie facute in
euro catre autoritatea desemnata de tara beneficiara in acest sens.
------------
*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm
SECTIUNEA a V-a
Raportul final
Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea masurii trebuie sa
transmita Comisiei un raport final in termen de cel mult 6 luni de la
finalizarea masurii. Raportul final va contine urmatoarele:
a) descrierea lucrarilor efectuate, insotita de indicatori fizici,
cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrari si masurile luate cu
privire la clauzele specifice continute in decizia de acordare a asistentei
financiare nerambursabile;
b) certificatul de conformitate a lucrarilor cu decizia de acordare a
asistentei financiare nerambursabile;
c) o prima evaluare a gradului de indeplinire a rezultatelor prevazute, mai
ales cu privire la:
- data efectiva de implementare a masurii;
- indicarea modului in care masura va fi administrata dupa finalizare;
- confirmarea, daca este necesar, a previziunilor financiare, in special a
celor legate de costurile de operare si veniturile asteptate;
- confirmarea previziunilor socioeconomice, in special a costurilor si
beneficiilor asteptate;
- indicarea actiunilor luate pentru a se asigura protectia mediului si
costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul
plateste";
- data la care masura finantata devine operationala;
d) informatii referitoare la actiunile de publicitate.
SECTIUNEA a VI-a
Amendamente la memorandumul de finantare
(1) Daca cheltuiala publica sau echivalenta intr-adevar efectuata difera de
cheltuiala planificata initial, asistenta acordata de Comunitate va fi
modificata luandu-se in calcul aceasta, dar nu trebuie sa depaseasca suma
maxima stabilita in memorandumul de finantare.
O schimbare a ratei asistentei Comunitatii fata de rata acordata initial
sau fata de asistenta financiara nerambursabila maxima va necesita o modificare
a memorandumului de finantare conform procedurilor descrise in paragraful (3).
(2) Daca, atunci cand planul de finantare a unui proiect este amendat,
angajamentele si/sau platile Comunitatii depasesc deja sumele mentionate in
planul de finantare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare tinand seama
de suma supraangajata sau supraplatita, cand autorizeaza prima operatiune financiara
(angajare sau plata) dupa acel amendament.
(3) Orice amendament la memorandumul de finantare se va face in
conformitate cu urmatoarele proceduri:
a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a
caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala in planul de
finantare sau in programul cheltuielilor trebuie facute printr-un memorandum de
finantare, ca raspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la initiativa
Comisiei dupa consultarea cu tara beneficiara. Definitia modificarii
"substantiale" este data in prevederile referitoare la eligibilitatea
cheltuielilor;
b) in cazul altor amendamente tara beneficiara va trimite Comisiei o
propunere in acest sens. Comisia va face observatiile necesare sau isi va
transmite acordul in termen de cel mult 20 de zile lucratoare de la primirea
propunerii. Amendamentul va fi adoptat dupa ce Comisia si-a dat acordul.
Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente;
c) nici o modificare in cheltuiala anuala, mai mica de 25% din totalul
cheltuielilor planificate pentru proiect, nu va fi considerata o modificare
substantiala a planului de finantare si a programului de cheltuieli.
SECTIUNEA a VII-a
Controlul financiar
(1) Un audit financiar corespunzator, intern si extern, va fi indeplinit,
in conformitate cu standardele de audit internationale acceptate, de catre
autoritatile nationale competente de control financiar, care trebuie sa fie
independente pentru a-si putea desfasura functia. In fiecare an un plan de
audit si un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise
Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitie Comisiei.
(2) Fara a prejudicia verificarile efectuate de tarile beneficiare,
serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau
prin reprezentanti autorizati corespunzator, sa efectueze pe teren audituri
tehnice si financiare, inclusiv verificari prin sondaj si audituri finale.
(3) Tara beneficiara trebuie sa se asigure ca, atunci cand personalul
Comisiei sau reprezentantii ei corespunzator autorizati si/sau Curtea
Auditorilor efectueaza verificari, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe
loc toate documentatiile relevante si care au legatura cu elementele finantate
prin memorandumul de finantare. Tarile beneficiare trebuie sa sprijine
serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor sa isi efectueze auditurile
referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.
(4) Implementarea detaliata a prevederilor principiilor controlului
financiar, impreuna cu intelegerile privind cooperarea si coordonarea
programarii si metodologiei controlului dintre Comisie si tarile beneficiare
sunt specificate in anexa nr. III.4.
SECTIUNEA a VIII-a
Recuperarea platilor necuvenite
(1) Daca implementarea unei masuri nu justifica fie o parte, fie toata
asistenta alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, in
special cerand tarii beneficiare sa isi faca cunoscute observatiile intr-un
interval specificat de timp si sa corecteze orice neregula.
(2) Ca urmare a examinarii mentionate la paragraful (1) Comisia poate
reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la masura in cauza, daca
examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzatoare a fondurilor sau
neindeplinirea uneia dintre conditiile specificate in memorandumul de finantare
si in special orice modificare semnificativa care afecteaza natura sau
conditiile de implementare a masurii si pentru care acordul Comisiei nu a fost
cerut. Orice reducere sau anulare a asistentei implica recuperarea sumelor
platite.
(3) Cand Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectata sau ca o
parte ori intreaga operatiune nu justifica fie numai o parte, fie intreaga
asistenta acordata acesteia, Comisia trebuie sa examineze corespunzator cazul
si sa solicite tarii beneficiare sa isi inainteze observatiile intr-o perioada
specificata. Dupa examinare, daca tara beneficiara nu a luat masurile corective
necesare, Comisia poate:
a) sa reduca sau sa anuleze orice avans;
b) sa anuleze o parte sau intreaga asistenta acordata masurii.
Comisia va hotari masura corectoare tinand seama de natura neregulii si de
existenta oricaror deficiente in sistemele de management si control.
(4) Orice suma platita gresit trebuie returnata Comisiei de autoritatea
definita la paragraful (9) din sectiunea a III-a. Daca aceasta autoritate nu
returneaza suma datorata Comisiei, tara beneficiara trebuie sa ramburseze
aceasta suma Comisiei. Dobanda aplicata conturilor pentru intarzierile de plata
trebuie aplicata sumelor nereturnate, in conformitate cu regulile specificate
in Reglementarea financiara care guverneaza bugetul Comunitatii.
SECTIUNEA a IX-a
Managementul
(1) Comisia trebuie sa ceara tarilor beneficiare:
a) sa stabileasca incepand cu data de 1 ianuarie 2000, dar in orice caz nu
mai tarziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management si control care asigura:
- implementarea corespunzatoare a asistentei acordate prin acest memorandum
de finantare, in conformitate cu principiile unui management financiar solid;
- separarea functiilor de management si control;
- ca declaratiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte si provin
dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile
pentru verificare;
b) sa verifice regulat ca masurile finantate de Comunitate au fost corect
realizate;
c) sa previna neregulile si sa ia masuri impotriva acestora;
d) sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei.
(2) Sistemele de management si control ale tarilor beneficiare trebuie sa
furnizeze un sistem corespunzator de audituri, astfel cum este definit in
apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite in special:
- regularizarea inchiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu
inregistrarile contabile si cu documentele justificative de la diferitele
niveluri administrative;
- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile si ale altor
fonduri;
- examinarea planurilor tehnice si de finantare ale proiectului, a
rapoartelor de progres, procedurilor de licitatie si contractare la diferite
niveluri administrative.
SECTIUNEA a X-a
Monitorizarea
Tarile beneficiare si Comisia vor asigura implementarea si monitorizarea in
conformitate cu urmatoarele prevederi:
(1) Infiintarea comitetelor de monitorizare trebuie sa aiba loc in urma
unei intelegeri intre tarile beneficiare implicate si Comisie. Autoritatile si
organismele desemnate de tara beneficiara, Comisie si, unde este cazul, de
B.E.I. si/sau alte institutii cofinantatoare vor fi reprezentate in aceste
comitete. Vor fi de asemenea reprezentate in astfel de comitete si autoritatile
regionale sau locale si societatile private, in cazul in care acestea au
competenta necesara pentru executarea unui proiect si daca sunt direct
implicate in acest proiect.
(2) Monitorizarea va fi facuta pe baza unor proceduri de raportare
convenite in comun, de verificare prin sondaj si, daca este necesar, prin
infiintarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul
specific al proiectului si la obiectivele acestuia. Acestia vor fi stabiliti
astfel incat sa arate stadiul atins in executarea masurii in relatie cu planul
si cu obiectivele propuse initial si progresul realizat in domeniul
managementului si in alte probleme legate de acesta.
(3) a) Pentru fiecare masura coordonatorul national ISPA trebuie sa
inainteze Comisiei rapoarte de progres in ultimele 3 luni pana la sfarsitul
fiecarui an intreg de implementare.
b) Pentru intalnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul national
ISPA trebuie sa inainteze rapoarte de progres conform modelului standard
furnizat de Comisie. Raportul trebuie sa intre in posesia Comisiei cu 15 zile
lucratoare inaintea intalnirii programate.
(4) Pe baza rezultatelor monitorizarii si tinand seama de observatiile
comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele si conditiile de acordare
a asistentei aprobate initial, precum si planul de finantare prevazut, daca
este necesar, la propunerea tarilor beneficiare.
Comisia va intocmi aranjamentele corespunzatoare pentru aceste modificari,
in functie de natura si de importanta lor.
SECTIUNEA a XI-a
Transparenta in adjudecarea contractelor
(1) Procedura care trebuie urmata pentru acordarea contractelor de lucrari,
achizitii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite in titlul IX din
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Uniunii Europene.
(2) a) Participarea la procedurile de licitatie trebuie sa fie deschisa si
pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este
aplicabil tratatul si tuturor persoanelor fizice sau juridice din tarile
beneficiare ISPA.
Prin urmare, se va cere ofertantilor sa isi declare nationalitatea si sa
prezinte in sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislatie.
b) In cazurile justificate corespunzator, cum ar fi cofinantarea de la
institutii financiare internationale, si dupa o examinare facuta din timp de
Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite nationalilor unor terte
tari sa participe la licitatia pentru contracte.
(3) a) Tarile beneficiare vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
o participare cat mai mare. Pentru aceasta si cand valoarea contractelor o
cere, ele trebuie sa asigure publicarea in avans a invitatiei de participare la
licitatie in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene si in "Monitorul
Oficial" din tarile beneficiare.
b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii si
specificatii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor
persoanelor fizice sau juridice din tarile membre sau din tarile beneficiare.
c) In plus informatia trebuie lansata pe Internet intr-o forma
transparenta.
(4) Procedurile detaliate privind licitatiile si contractele sunt stabilite
in Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual infiintat pentru
programul PHARE.
SECTIUNEA a XII-a
Transparenta in contabilitate si in rapoartele proiectelor
Tara beneficiara trebuie sa se asigure ca pentru masura la care se refera
memorandumul de finantare toate organismele publice sau private implicate in
managementul si in implementarea operatiunilor au fie un sistem separat de
contabilitate, fie o codificare contabila adecvata a tuturor tranzactiilor
implicate, ceea ce va facilita verificarea de catre Comisie si de catre
autoritatile nationale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea,
trebuie sa se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului
in cauza.
Autoritatile responsabile vor asigura accesul la toate documentele
justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect, pe o perioada
de 5 ani dupa efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv.
SECTIUNEA a XIII-a
Evaluarea ex-post
Prin evaluarea ex-post se vor analiza atat utilizarea resurselor, cat si
randamentul si eficienta asistentei si a impactului sau, precum si factorii ce
contribuie la succesul sau esecul implementarii masurilor, realizarilor si
rezultatelor.
Dupa finalizarea masurilor Comisia si tarile beneficiare vor evalua modul
in care acestea au fost indeplinite, inclusiv randamentul si eficienta
utilizarii resurselor. Evaluarea va cuprinde si impactul real al implementarii
lor pentru a se stabili daca obiectivele initiale au fost atinse. Printre
altele, aceasta evaluare se va referi si la contributia masurilor la
implementarea politicilor Comunitatii in domeniul mediului sau contributia
acestora la politicile privind reteaua transeuropeana extinsa si transportul in
comun. De asemenea, ele vor evalua si impactul masurilor asupra mediului.
ANEXA 3.2
PREVEDERI
privind eligibilitatea cheltuielilor pentru masurile finantate prin ISPA
SECTIUNEA I
Domeniul cheltuielilor
ISPA acorda asistenta pentru urmatoarele masuri:
1. proiecte de mediu care dau posibilitatea tarilor beneficiare sa se
alinieze la cerintele legilor Comunitatii privind protectia mediului si la
obiectivele Parteneriatului de Aderare;
2. proiectele de infrastructura in transport, care promoveaza o mobilitate
sustinuta, si, in particular, cele care constituie proiecte de interes comun in
baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) si cele care permit tarilor
beneficiare sa se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta
include interconectarea si interoperabilitatea retelelor nationale la retelele
transeuropene si accesul la aceste retele;
3. studii preliminare, evaluari si masuri de asistenta tehnica, inclusiv
actiunile de informare si publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea
includ asistenta tehnica si administrativa in beneficiul mutual al Comisiei si
al tarilor beneficiare, care nu sunt in mod normal in sarcina administratiei
publice nationale, acoperind identificarea, pregatirea, managementul,
monitorizarea, auditul si supervizarea proiectelor.
Regulile specificate in sectiunile II - XII de mai jos, referitoare la
proiectele mentionate la pct. 1 si 2 de mai sus, sunt totusi aplicate prin
analogie si deciziilor pentru proiectele mentionate la pct. 3.
------------
*2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European si a Consiliului din
23 iulie 1996 privind directivele Comunitatii pentru dezvoltarea retelei de
transport transeuropean.
SECTIUNEA a II-a
Definitii si concepte de baza
1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului si grupurile de proiecte
In scopul prevazut de acest document se vor aplica urmatoarele definitii:
a) un proiect reprezinta o serie de lucrari indivizibile economic in scopul
atingerii unei functii tehnice precise si cu un scop clar identificat;
b) o etapa independenta tehnic si financiar reprezinta o etapa care poate
fi identificata ca operationala in intregul sau.
O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate
sau tehnice necesare pentru indeplinirea unui proiect;
c) pot fi grupate proiectele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie localizate pe acelasi curs de apa sau in aceeasi arie de
captare ori sa fie situate de-a lungul aceluiasi coridor de transport;
- trebuie cuprinse in acelasi plan global privind cursul de apa sau aria de
captare ori coridorul, in scopuri bine identificate;
- trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea si
monitorizarea grupului de proiecte, in cazurile in care proiectele sunt
derulate de autoritati competente diferite.
2. Organismul responsabil cu implementarea
a) Pentru proiectele finantate prin ISPA organismul responsabil cu
implementarea este organismul responsabil cu licitatiile si contractarile.
Acest organism este specificat in pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de
finantare.
Ca o consecinta, orice schimbare a organismului responsabil cu
implementarea unui proiect trebuie sa fie aprobata de Comisie printr-un
memorandum de finantare.
b) In mod normal prin acest organism se intelege beneficiarul final al
asistentei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectueaza cheltuieli
eligibile.
c) Totusi acest organism poate delega implementarea altui organism care
poate, de asemenea, sa efectueze cheltuieli eligibile. In asemenea cazuri
Comisia trebuie informata despre tipul delegarilor propuse si trebuie sa
primeasca o copie de pe documentele relevante.
3. Conceptul de administratie publica
Administratia publica poate cuprinde urmatoarele trei niveluri de
guvernamant:
- organisme de guvernamant centrale (nivel national);
- organisme de guvernamant regionale;
- organisme de guvernamant locale.
In plus, acest concept poate include si organismele a caror activitate
poate intra intr-un cadru legal sau administrativ, in virtutea faptului ca sunt
privite ca echivalent al unor organisme publice.
4. Implementarea si perioada de implementare a unui proiect
a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea
preliminara (incluzand studiul variantelor) pana la finalizarea proiectului
aprobat si pana la masurile de publicitate pentru un proiect finantat.
b) Memorandumul de finantare se poate aplica uneia sau mai multor etape
mentionate mai sus.
c) Perioada de implementare a proiectului reprezinta, ca regula generala,
perioada necesara pentru finalizarea etapelor sus-mentionate pana in momentul
in care proiectul devine complet operational si obiectivul fizic descris in
memorandumul de finantare a fost finalizat/definitivat.
5. Evidenta documentelor si transparenta
Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie sa se bazeze pe intelegeri
legale obligatorii si/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente
documentare corespunzatoare.
In scopul maximizarii transparentei si pentru a permite controlul Comisiei
si/sau al autoritatii nationale competente de control financiar asupra
cheltuielilor, fiecare tara beneficiara trebuie sa se asigure ca orice organism
implicat in managementul si implementarea proiectelor a stabilit o evidenta
contabila separata referitoare la proiectul descris in memorandumul de
finantare.
6. Cheltuieli
Cheltuielile trebuie raportate la platile certificate si facute efectiv de
organismul responsabil cu implementarea, sustinute de facturi platite sau de
documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezinta orice
document transmis de autoritatea definita la pct. 2 din aceasta sectiune pentru
a demonstra ca intrarile contabile ofera o imagine adevarata si corecta a
tranzactiilor reale implicate, in concordanta cu practicile contabile standard.
Este necesara o aprobare prealabila a Comisiei atunci cand se folosesc
documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
SECTIUNEA a III-a
Principalele categorii de cheltuieli eligibile
Ca regula generala, cheltuielile legate de:
- studiile de fezabilitate;
- planificare si proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra
mediului;
- pregatirea terenului;
- constructii;
- utilaje si instalatii implicate permanent in proiect;
- testare si instruire;
- managementul proiectului;
- masurile compensatorii si de reducere a impactului asupra mediului;
- alte tipuri de cheltuieli specificate in memorandumul de finantare;
- masurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind
informarea si publicitatea
sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.
SECTIUNEA a IV-a
Studii de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectului
1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea si
proiectarea proiectelor
a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzand
studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect si
proiectarea proiectelor sunt, ca regula generala, eligibile, cu conditia ca
aceste cheltuieli sa fie direct legate de unul sau mai multe proiecte si sa fie
aprobate in mod special printr-un memorandum de finantare.
b) In cazurile in care mai multe proiecte se deruleaza prin acelasi
contract sau cand organismul responsabil cu implementarea exercita functiile de
mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem
contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile
sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul
sistemului de alocare a timpului).
2. Implicarea administratiei publice
In cazurile in care functionarii din administratia publica sunt implicati
in activitatile mentionate la pct. 1 a) din aceasta sectiune, cheltuielile pot
fi acceptate ca eligibile de catre Comisie in cazuri clar justificate si in
concordanta cu urmatoarele criterii:
- functionarul a renuntat temporar la statutul sau de functionar in
administratia publica;
- cheltuielile trebuie sa aiba la baza un contract privind unul sau mai
multe proiecte specificate; in cazul in care un contract se refera la mai multe
proiecte, costurile trebuie sa fie alocate intr-un mod transparent (de exemplu,
cu ajutorul programarilor in timp);
- cheltuielile trebuie sa fie direct legate de unul sau de mai multe
proiecte individuale avute in vedere;
- contractul trebuie sa fie limitat in timp si nu trebuie sa depaseasca
data limita stabilita pentru finalizarea proiectului;
- sarcinile care trebuie indeplinite pentru acel contract nu trebuie sa
acopere atributii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1
din sectiunea a VIII-a;
- dispozitiile nu trebuie sa fie folosite pentru a ocoli procedurile de
achizitii publice ale Comunitatii.
SECTIUNEA a V-a
Pregatirea terenului si constructiile
a) In cazurile in care organismul responsabil cu implementarea executa
pregatirea terenului si lucrarile de constructie sau parti din acestea pe cont
propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si
transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu
valoare probativa echivalenta.
In cazul in care sunt implicati functionari ai administratiei publice, se
aplica prevederile specificate la pct. 2 din sectiunea a IV-a.
b) Costurile eligibile trebuie sa includa doar costurile reale aparute dupa
datele specificate la pct. 1 din sectiunea a X-a si legate direct de proiect.
Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre urmatoarele
categorii:
- costuri privind munca (salarii brute si nete);
- cheltuieli pentru utilizarea durabila a echipamentelor pe perioada
constructiilor;
- costuri de productie folosite pentru implementarea proiectului;
- costuri de functionare si alte categorii de cheltuieli, daca sunt in mod
specific justificate; acestea trebuie alocate in mod echitabil, in concordanta
cu standardele contabile general recunoscute;
- cheltuielile de functionare impuse nu sunt eligibile in cazul in care
organismul mentionat la pct. a) de mai sus este inclus in administratia
publica.
c) Ca regula generala, costurile trebuie sa fie evaluate la pretul pietei.
SECTIUNEA a VI-a
Achizitii, inchirieri de echipamente si active necorporale (licente,
software etc.)
1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din
cadrul proiectului
a) Cheltuielile privind achizitiile sau productia de utilaje si echipamente
care vor fi permanent instalate si fixate in proiect sunt eligibile daca sunt
cuprinse in inventarul echipamentului durabil de catre organismul specificat la
pct. 2 din sectiunea a II-a si sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital,
in concordanta cu conventiile standard de contabilitate.
b) Fara a prejudicia prevederile pct. 3 din sectiunea a IX-a, inchirierea
acestor echipamente este considerata ca parte a costurilor de operare si este
neeligibila.
2. Achizitiile de active necorporale
Achizitiile si utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele,
sunt eligibile daca sunt necesare pentru implementarea proiectului.
3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului
a) In cazul in care organismul responsabil cu implementarea executa
pregatirea terenului si lucrarile de constructie sau o parte din acestea pe
cont propriu, cheltuielile privind achizitiile sau productia echipamentelor
care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt
eligibile.
b) Echipamentele durabile, care sunt in mod expres achizitionate sau
produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile daca
acestea sunt fara valoare economica ori sunt distruse dupa folosinta si daca
sunt specificate in memorandumul de finantare.
4. Echipamentele durabile utilizate de administratia publica
a) Cheltuielile privind achizitia sau inchirierea de echipamente durabile
utilizate de administratia publica nu sunt eligibile.
b) Fara a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din sectiunea a VIII-a,
cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru inchirierea
acestuia, utilizat de administratia publica ca urmare a sarcinilor privind
monitorizarea si supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.
SECTIUNEA a VII-a
Achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adaugata
Cheltuielile cu achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adaugata
(T.V.A.) nu sunt eligibile.
SECTIUNEA a VIII-a
Cheltuieli administrative
1. Principii generale
Ca regula generala, cheltuielile administratiei publice, inclusiv salariile
functionarilor de la nivel national, regional si local, nu sunt eligibile
pentru asistenta (inclusiv asistenta tehnica), cu exceptia cheltuielilor clar
fundamentate provenite din obligatiile ce revin pentru realizarea controalelor
financiare, monitorizarea financiara si fizica, evaluarea si prevenirea neregulilor
si a cheltuielilor care intra sub incidenta obligatiilor de recuperare a
sumelor pierdute.
Cu exceptia Fondului National, costurile care includ salariile legate de
angajarea temporara, la initiativa Comisiei, a personalului temporar, fie functionari
publici, fie proveniti din sectorul privat, pentru lucrari privind
managementul, urmarirea, evaluarea si controlul sunt eligibile prin masuri de
asistenta tehnica, astfel cum sunt definite la pct. 3 din sectiunea I.
Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil daca acest lucru este
permis in mod specific printr-o masura de asistenta tehnica mentionata in
memorandumul de finantare.
2. Comitetul de organizare si monitorizare
a) Fara a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile aparute in
organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor
documente justificative.
b) Ca regula generala, costurile permise includ una sau mai multe dintre
urmatoarele categorii:
- servicii de traducere;
- inchirierea de sali de conferinte si aranjamentele auxiliare;
- inchirierea de echipamente audio-video si alte echipamente electronice
necesare;
- procurarea documentatiei si a facilitatilor aferente;
- taxe pentru participarea expertilor;
- cheltuieli pentru calatorii.
c) Salariile si alocatiile pentru functionarii din administratia publica,
intervenite in acest context, nu sunt eligibile.
3. Intalniri la cererea Comisiei
Regulile prevazute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la
organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei.
SECTIUNEA a IX-a
Alte tipuri de cheltuieli
1. Managementul si supervizarea proiectului
Cheltuielile referitoare la managementul si supervizarea proiectului sunt,
ca regula generala, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1
si 2 din sectiunea a IV-a.
2. Costuri financiare
Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este
eligibil; acestea privesc in particular dobanzile pentru finantarea
intermediara, comisioane bancare, comisioane de garantie etc.
Garantiile bancare legate de imprumuturile bancare folosite pentru
finantarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.
3. Tehnici financiare care nu implica un transfer imediat al activelor
proprii
Fara a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesita
implicarea imediata a transferului activelor proprii pot fi considerate
eligibile daca sunt justificate si aprobate in memorandumul de finantare.
Tarile beneficiare trebuie sa demonstreze printr-o analiza a riscurilor ca
tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decat
achizitionarea directa a unor bunuri.
4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finantate
a) Nici un tip de costuri de operare aparute dupa finalizarea proiectului
nu este eligibil.
b) Ca exceptie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru
pregatirea personalului pentru operare si testarea proiectului si a
echipamentelor pot fi luate in considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru
o anumita perioada definita in memorandumul de finantare.
c) Principiile definite la pct. a) si b) de mai sus sunt valabile, de
asemenea, pentru o componenta individuala completa a unui proiect sau a unui
grup de proiecte, chiar si in cazul in care intregul proiect nu a fost inca
finalizat.
5. Masuri de publicitate si informare
Cheltuielile pentru masurile luate in conformitate cu prevederile anexei
nr. III.6 privind informarea si publicitatea sunt eligibile.
SECTIUNEA a X-a
Perioada de eligibilitate
1. Limita initiala de timp privind eligibilitatea
Limita initiala de timp privind eligibilitatea este evaluata diferentiat,
in conformitate cu urmatoarele situatii:
a) Cand selectia proiectului, licitatia si contractarea de catre tarile
beneficiare fac obiectul aprobarii ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt
eligibile pentru asistenta de la data la care memorandumul de finantare a
proiectului este semnat de Comisie.
In caz exceptional, cand finantarea proiectului este realizata printr-o
combinatie fie de la B.E.I., fie de la alta institutie finantatoare si
asistenta financiara nerambursabila ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru
asistenta de la data incheierii acordului cu B.E.I. sau cu alta institutie
finantatoare pentru fiecare proiect. Ca regula generala, aceasta data nu
trebuie sa fie mai devreme de 6 luni de la data mentionata la primul
subparagraf. Sunt necesare in mod obligatoriu urmatoarele conditii:
- lucrarile si contractele pentru care se aplica prevederile trebuie sa fie
identificate in memorandumul de finantare;
- B.E.I. sau alta institutie finantatoare certifica respectarea
prevederilor art. 108 (2), 109 (2) si (3), 114 (1), 115, 117 si 118 din
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comisiei Europene.
In cazurile de mai sus, ca regula generala, Comisia dispune aplicarea, dupa
examinarea de catre Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2)
din Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comisiei Europene.
b) Dupa decizia Comisiei de a acorda sprijin agentiilor de implementare ale
tarilor candidate pe baze descentralizate*4), cheltuielile sunt eligibile
pentru asistenta de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA),
cu conditia ca cererea sa poata fi considerata completa.
Platile facute inainte de data specificata la pct. a) si b) de mai sus sunt
neeligibile.
------------
*3) Vezi art. 12 (1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din
21 iunie 1999.
*4) Vezi art. 12 (2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din
21 iunie 1999.
2. Modificari ale proiectelor
a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala cu sau mai mare
de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai
mic, trebuie considerata o modificare substantiala a proiectului. Modificarile
majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt,
de asemenea, tratate ca fiind "substantiale".
Regulile stabilite la paragraful 1 se aplica si pentru eligibilitatea
cheltuielilor privind modificarile de mai sus.
b) Pentru orice alta modificare a proiectului cheltuielile privind noi
elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul in care
cererea de modificare este primita de Comisie (serviciul ISPA).
c) Cererea pentru modificari si informatiile relevante anexate la aceasta
pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Inregistrarea cererii si a
materialelor depuse trebuie sa fie facuta in minuta intalnirii.
3. Timpul limita final privind eligibilitatea
a) Data finala a eligibilitatii este specificata, ca regula generala, in
art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finantare.
b) Data finala depinde de platile facute de organismul responsabil cu
implementarea.
c) Data finala a eligibilitatii este prevazuta in memorandumul de finantare
respectiv. Dupa ce aceasta data a expirat beneficiarul dispune de o perioada de
6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plata finala impreuna cu raportul
final si o notificare, astfel cum este prevazut in paragraful (6) din sectiunea
a III-a din anexa nr. III.1 si in apendicele B la anexa nr. III.4 la
memorandumul de finantare.
d) Comisia nu poate extinde aceasta perioada de 6 luni.
SECTIUNEA a XI-a
Cererile de plata
Cererile de plata prezentate Comisiei de tarile beneficiare au la baza
facturile deja platite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din sectiunea a II-a.
In cazul lucrarilor angajate de un concesionar sau de un organism
echivalent autoritatea guvernamentala responsabila trebuie sa certifice
corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plata trebuie sa fie inregistrate si
certificate de responsabilul national cu autorizarea. Cererile sunt apoi
inaintate Comisiei prin intermediul Delegatiei Comisiei.
SECTIUNEA a XII-a
Alte elemente specificate in detaliu
(1) Orice intrebari aparute, care nu sunt explicit specificate in
principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor in cadrul proiectelor
finantate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va stradui sa
raspunda intrebarilor in mod deschis, in spiritul inscris in aceste principii
si cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune.
(2) In cazul conflictelor dintre aceste principii si regulile nationale de
eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie sa primeze.
ANEXA 3.3a)
Model de cerere de plata pentru raportarea progresului financiar si fizic
INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA
CERERE DE PLATA
A. Tipul platii
______________________________________________________________________________
| _ _
|
| Plati peste 80% |_| Plati intermediare |_|
|
| _
|
| Plati ale balantei finale |_|
|
|______________________________________________________________________________|
B. Fondul National/Identificarea contului
______________________________________________________________________________
| Numele: |
| Adresa:
|
| Persoana de contact:
|
| Telefon: Fax:
|
| E-mail:
|
| Denumirea bancii:
|
| Sediul bancii: |
| Codul postal: Oras:
|
| Numarul contului: Codul scurt:
|
|______________________________________________________________________________|
C. Masuri
______________________________________________________________________________
| Titlul masurii:
|
| Codul masurii ISPA: Codul national de referinta:
|
| Numarul memorandumului de finantare curent:
|
| Data:
|
|______________________________________________________________________________|
D. Autoritatea responsabila cu implementarea
______________________________________________________________________________
| Denumirea:
|
| Sediul: |
| Cod postal: Oras:
|
| Persoana de contact:
|
| Telefon: |
| E-mail:
|
|______________________________________________________________________________|
E. Cheltuieli intervenite si plati ISPA
______________________________________________________________________________
| a) Cheltuieli eligibile confirmate la data:
|
| b) In aceasta cerere de plata:
|
| c) = a) + b) cheltuieli cumulative la data:
|
| d) Plati cerute de aceasta cerere:
|
| e) = d)/b)% din cheltuielile confirmate:
|
| Totalul platilor ISPA primite de Fondul National (NF) pana la data:
|
|______________________________________________________________________________|
F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro)
______________________________________________________________________________
|Categorii de |Cheltuieli |Cheltuieli|Cheltuieli |Totalul |Rata de
|
|cheltuieli*) |in |confirmate|confirmate in |cheltuielilor|executie
|
| |memorandumul|anterior |aceasta cerere|confirmate |financiara
|
| |de finantare| |de plata pana | |
|
| |curent | |la data ..... | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| | (1) | (2) | (3) | (4)=(2)+(3)
|(5)=(4)/(1)|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Taxe de | | | | |
|
| proiectare | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Pregatirea | | | | |
|
| terenului | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Principalele| | | | |
|
| lucrari | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Utilaje si | | | | |
|
| echipamente | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Asistenta | | | | |
|
| tehnica | | | | | |
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Supervizare | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Altele | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Total: | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
*) Astfel cum se precizeaza in tabelul 9.1 din formularul aplicatiei pentru
asistenta sau asa cum specifica modificarile acestuia.
O lista suplimentara la contract poate fi potrivita.
G. Indicatorii fizici ai executiei
______________________________________________________________________________
| |Indicatori fizici*) |Executia | Pana la | Pana la |
|
| |____________________|fizica | (data) | (data) |
|
| | | |pana la |___________|___________|
|
| | | |data |Executia |Executia | Rata
|
|Tipul |Unitatea| Cantitatea|platilor |fizica |fizica | executiei
|
|lucrarii*)| | |anterioare|referitoare|referitoare| fizice
|
| | | | |la aceasta |la | (%)
|
| | | | |cerere de |solicitarea|
|
| | | | |plata |totala |
|
| | | | | |inaintata |
|
| |
|___________|__________|___________|___________|___________|
| | | (1) | (2) | (3)
|(4)=(2)+(3)|(5)=(4)/(1)|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
*) Astfel cum se precizeaza in tabelul 15.1 din formularul aplicatiei
pentru asistenta sau asa cum specifica modificarile acestuia.
O lista suplimentara la contract poate fi potrivita.
H. Scurta descriere a lucrarilor efectuate
______________________________________________________________________________
| |
|
|
|______________________________________________________________________________|
I. Conditii specifice referitoare la masura (art. 8 din memorandumul de
finantare)
______________________________________________________________________________
| Referitor la conditii specifice, daca acestea exista, si modul in care
|
| acestea au fost indeplinite.
|
| |
|______________________________________________________________________________|
J. Observatii si recomandari ale autoritatilor de inspectie nationale sau
comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finantare)
______________________________________________________________________________
| Precizati cateva observatii si recomandari sumare, daca exista
|
| (cu referiri complete la sursa acestora), si modul in care acestea au fost
|
| indeplinite.
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
K. Probleme tehnice, financiare si legislative (anexa nr. III.1 la
memorandumul de finantare)
______________________________________________________________________________
| Referitor la orice probleme care pot aparea in implementarea masurilor,
|
| incluzand devieri de la planul de finantare original si explicatii cu
|
| privire la actiunile intreprinse pentru corectare.
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
L. Masuri adoptate in scopul informarii cu privire la asistenta oferita de
Comunitate
______________________________________________________________________________
| _ _
|
| Panouri ridicate la locul executiei? Da |_| Nu |_|
|
|______________________________________________________________________________|
| Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra masurilor in
cauza:|
| _ _ _
|
| Presa |_| Televiziune |_| Radio |_|
|
| Alte mijloace audiovizuale
|
| Tipul documentatiei scrise, disponibila pentru public
|
|______________________________________________________________________________|
M. Confirmarea responsabilului national cu autorizarea
______________________________________________________________________________
| Prin prezenta declar ca cheltuielile eligibile confirmate se refera la
|
| articolele deja platite pentru realizarea investitiilor aprobate si ca nu |
| sunt rezultat al schimbarii proiectului sau al lucrarilor efectuate in afara
|
| celor prevazute in cadrul descrierii masurii si ca documentele originale
|
| privind platile indicate in listele anexate sunt pastrate de Fondul National
|
| sau de autoritatea responsabila cu implementarea, stampilate si disponibile
|
| in vederea consultarii si verificarii.
|
|
|
| Data: Semnatura si autentificarea
|
|______________________________________________________________________________|
ANEXA LA CEREREA DE PLATA
Facturi*)
______________________________________________________________________________
| Titlul masurii:
|
| Codul ISPA: Codul national:
|
| Memorandum de finantare nr.: Data: |
|______________________________________________________________________________|
| Furnizor si contract|Factura | Data |Chitanta | Data | Valoarea
|Observatii|
| |nr. ....| |nr. .... | | | |
|_____________________|________|______|_________|______|____________|__________|
| | | | | | |
|
| | | | | | |
|
| | | | | | |
|
|_____________________|________|______|_________|______|____________|__________|
| Total: | | | | | |
|
|_____________________|________|______|_________|______|____________|__________|
*) Copii stampilate corect de pe evidentele contabile referitoare la
cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plata transmisa
responsabilului national cu autorizarea.
Verificari si controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de
finantare)
______________________________________________________________________________
| Controlul fizic al lucrarilor Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
|______________________________________________________________________________|
| Controlul financiar Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii: |
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
|______________________________________________________________________________|
ANEXA 3.3.b)
Model pentru formularul care va fi inaintat Comitetului de monitorizare
FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA
A. Identificarea masurii
______________________________________________________________________________
| Denumirea masurii:
|
| Autoritatea responsabila cu implementarea:
|
| Codul ISPA al masurii:
|
| Memorandum de finantare nr.: Data:
|
| Contributia asistentei ISPA:
|
|______________________________________________________________________________|
B. Executia financiara Planul de plati
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Estimarea acceptata initial
B - Estimarea acceptata in prezent
______________________________________________________________________________
| |Total | Plati | Cheltuieli | Total |
|
| |costuri | efectuate | viitoare | cheltuieli |
|
| |eligibile| | | |
|
| Anul |_________|________________|______________|_______________| Diferente/
|
| | | |(pana in| (%) |(de la| (%) | | (%) | cost total
|
| | A | B |prezent)| |data) | | | | (%)
|
| |____|____|________|_______|______|_______|_______|_______|_____________|
| | (1)|(2) | (3) |(4)= | (5) |(6)= |(7)= |(8)=
|(9)=[(7)-(2)]|
| | | | |(3)/(2)| |(5)/(2)|(3)+(5)|(7)/(2)| /total (2)
|
|______|____|____|________|_______|______|_______|_______|_______|_____________|
| 2000 | | | | | | | | |
|
| 2001 | | | | | | | | |
|
| 2002 | | | | | | | | |
|
| 2003 | | | | | | | | |
|
| 2004 | | | | | | | | |
|
| 2005 | | | | | | | | |
|
| 2006 | | | | | | | | |
|
|______|____|____|________|_______|______|_______|_______|_______|_____________|
|Total | | | | | | | | | |
|______|____|____|________|_______|______|_______|_______|_______|_____________|
| _ _
|
| Schimbare propusa in planul de finantare: Da |_| Nu |_|
|
| Transmisa deja Comisiei Europene la data de:
|
| Urmeaza sa fie transmisa Comisiei Europene in data de:
|
|
|
| Va fi prezentata Comitetului de monitorizare (anexati planul si motivele
|
| modificarii lui)
|
|______________________________________________________________________________|
C. Executia pe categorii de cheltuieli
______________________________________________________________________________
| |Decizia| Plati efectuate| Cheltuieli | Total
|
| |curenta| | viitoare | cheltuieli
|
| Categoria de |
|________________|______________|_______________|
| cheltuieli (ca in | |(pana | |(de la| | |
|
| cererea de plata)*) | |in | (%) |data) | (%) | | (%)
|
| | |prezent)| | | | |
|
|
|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
| | (1) | (2) |(3)= | (4) |(5)= |(6)= |(7)=
|
| | | |(2)/(1)|
|(4)/(1)|(2)+(4)|(6)/(1)|
|______________________|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Proiectare | | | | | | |
|
|______________________|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Organizare de santier| | | | | | |
|
|______________________|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Lucrari | | | | | | |
|
|______________________|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Utilaje si | | | | | | |
|
| echipamente | | | | | | |
|
|______________________|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Asistenta tehnica | | | | | | |
|
|______________________|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Supervizare | | | | | | |
|
|______________________|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Altele | | | | | | |
|
| (specificari) | | | | | | |
|
|______________________|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Total: | | | | | | |
|
|______________________|_______|________|_______|______|_______|_______|_______|
*) Este de dorit si o defalcare pe contract.
D. Executia fizica
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
I - Indicatori fizici
T - Tipul
C - Cantitatea
______________________________________________________________________________
| | |Executia |Progres in |Executia |Procentul|Executia
|
| Tipul | I |fizica pana |executia |fizica |de |fizica
|
|lucrarilor|_______|la data |fizica de la|totala pana |executie |pana la
|
| *) | | |Comitetului |Comitetul de|la Comitetul|fizica
|incheierea|
| | T | C |de |monitorizare|de | (%) |masurii
|
| | | |monitorizare|anterior |monitorizare| |
|
| | | |anterior | |actual | |
|
| |
|___|____________|____________|____________|_________|__________|
| | |(1)| (2) | (3) |(4)=(2)+(3) | (5)= | (6)
|
| | | | | | | (4)/(1) |
|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
*) Este de dorit si o defalcare pe contract.
E. Motive pentru intarziere si diferente
______________________________________________________________________________
|
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
F. Data prevazuta pentru finalizare
______________________________________________________________________________
| In memorandumul de finantare initial:
|
| In memorandumul de finantare actual: |
| Data prevazuta pentru finalizare:
|
| Data modificata ce urmeaza sa fie propusa Comitetului de monitorizare:
|
|______________________________________________________________________________|
De anexat, daca este necesar, informatii referitoare la:
- adjudecarea contractelor;
- aspecte legate de protectia mediului;
- conditii stabilite in memorandumul de finantare;
- probleme aparute pe parcurs.
ANEXA 3.3.c)
Model pentru solicitarea de modificari
PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA
Autoritatea responsabila cu implementarea:
1. Identificarea masurii
______________________________________________________________________________
| Denumirea masurii:
|
| Autoritatea responsabila cu implementarea:
|
| Codul ISPA al masurii:
|
| Memorandum de finantare nr.: Data:
|
| Contributia asistentei ISPA:
|
|______________________________________________________________________________|
2. Schimbarea datei de finalizare a masurii
______________________________________________________________________________
|
|
| Data curenta: Data propusa pentru finalizare:
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
3. Schimbari propuse in planul de finantare*)
- euro -
______________________________________________________________________________
| | Cheltuieli eligibile totale | Cheltuieli eligibile efectuate
|
| Anul | conform memorandumului de | sau previziuni pentru
|
| | finantare in vigoare | cheltuielile totale
|
|________|___________________________________|_________________________________|
| 2000 | | |
|________|___________________________________|_________________________________|
| 2001 | |
|
|________|___________________________________|_________________________________|
| 2002 | |
|
|________|___________________________________|_________________________________|
| 2003 | |
|
|________|___________________________________|_________________________________|
| 2004 | |
|
|________|___________________________________|_________________________________|
| 2005 | |
|
|________|___________________________________|_________________________________|
| 2006 | |
|
|________|___________________________________|_________________________________|
| Total: | |
|
|________|___________________________________|_________________________________|
| _ _
|
| Solicitare de crestere a asistentei Da |_| Nu |_|
|
| Suma solicitata drept crestere (euro)
|
|______________________________________________________________________________|
*) De anexat planul de finantare modificat.
4. Modificari in costurile eligibile ale masurii
______________________________________________________________________________
|Categoria cheltuielii*) | Costuri totale | Modificarea | Costuri totale
|
| | eligibile curente | solicitata | eligibile propuse
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Proiectare | | | |
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Organizare de santier | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Lucrari | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Utilaje si echipamente | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Asistenta tehnica | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Supervizare | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Altele (specificari) | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
| Total: | | |
|
|________________________|___________________|_____________|___________________|
*) Este de dorit si o defalcare pe contract.
5. Modificari ale indicatorilor fizici
______________________________________________________________________________
|_____________________|_____________________|_________________|________________|
|_____________________|_____________________|_________________|________________|
|_____________________|_____________________|_________________|________________|
|_____________________|_____________________|_________________|________________|
|_____________________|_____________________|_________________|________________|
|_____________________|_____________________|_________________|________________|
6. Modificari ale caracteristicilor masurii
______________________________________________________________________________
| |
|
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
7. Motive pentru modificarile propuse
______________________________________________________________________________
|
|
| |
|______________________________________________________________________________|
Propunerea de modificare:
Data inaintarii solicitarii de modificare:
Semnatura coordonatorului national ISPA
ANEXA 3.4
ACORD
privind cerintele minime de control financiar aplicabile masurilor finantate
prin ISPA
SECTIUNEA 1
Acordul privind cerintele minime de control financiar aplicabile masurilor
finantate prin ISPA, denumit in continuare CMCF, se aplica asistentei
financiare furnizate in baza prezentului memorandum de finantare si
implementate de administratia tarii beneficiare.
SECTIUNEA a 2-a
1. Sistemele de control si management ale tarii beneficiare trebuie:
a) sa asigure implementarea corespunzatoare a asistentei in concordanta cu
obiectivele managementului financiar adecvat;
b) sa furnizeze o certificare corespunzatoare a validitatii solicitarilor
pentru platile intermediare si plata finala, bazata pe cheltuielile efectuate;
c) sa furnizeze un sistem de audit corespunzator;
d) sa specifice institutiile si responsabilitatile si, in particular,
controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificarii;
e) sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot
aparea in executarea actiunilor si a proiectelor;
f) sa stabileasca masurile corective necesare pentru eliminarea punctelor
slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul executiei
proiectului, in particular in ceea ce priveste managementul financiar.
2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzator este
cel care indeplineste cerintele mentionate in apendicele A.
SECTIUNEA a 3-a
1. Tarile beneficiare trebuie sa organizeze controale periodice sau finale
ale masurilor si proiectelor, denumite in continuare controale, efectuate in
particular pentru:
a) a verifica eficienta sistemelor de management si control in vigoare;
b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaratiile de
cheltuieli de la diferitele niveluri implicate.
2. Tarile beneficiare trebuie sa organizeze o distributie egala a
controalelor pe parcursul perioadei in cauza.
3. La selectia masurilor si proiectelor ce vor face obiectul controalelor
se vor avea in vedere:
a) controlul unui esalon reprezentativ de proiecte in ceea ce priveste
tipul si marimea lor;
b) factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale
Comunitatii;
c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autoritati de implementare sau
beneficiari finali, astfel incat principalele autoritati de implementare si
beneficiarii finali sa fie subiectul aceluiasi tip de control inainte de
finalizarea fiecarui proiect.
SECTIUNEA a 4-a
Pe parcursul controalelor tarile beneficiare trebuie sa urmareasca
verificarea urmatoarelor:
a) aplicarea practica si eficacitatea sistemelor de management si control;
b) corespondenta dintre inregistrari si documentele justificative la
nivelul beneficiarului final si al autoritatilor intermediare, pentru un numar
adecvat de documente contabile;
c) existenta unui sistem de audit adecvat;
d) natura si calendarul cheltuielilor relevante (angajamente si plati) pentru
un numar adecvat de cheltuieli, corespunzator cerintelor Comunitatii, in ceea
ce priveste caracteristicile fizice aprobate ale proiectului si ale lucrarilor
executate;
e) utilizarea proiectului este in concordanta cu cea descrisa in
solicitarea de cofinantare din partea Comunitatii;
f) contributiile financiare sunt in limitele stipulate in memorandumul de
finantare si sunt platite beneficiarului final fara nici un fel de reducere sau
intarziere nejustificata;
g) a fost facuta disponibila cofinantarea nationala corespunzatoare;
h) masurile cofinantate au fost implementate in concordanta cu prevederile
memorandumului de finantare corespunzator masurii finantate.
SECTIUNEA a 5-a
Controalele trebuie sa stabileasca daca anumite probleme aparute au un
caracter sistematic sau prezinta un risc pentru altii; trebuie, de asemenea, sa
identifice cauzele unor astfel de situatii, orice examinari ulterioare si
actiunile corective si preventive care sunt necesare.
SECTIUNEA a 6-a
Fiecare tara beneficiara si Comisia trebuie sa se consulte cel putin o data
pe an in vederea coordonarii programelor de control, pentru a se putea maximiza
efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel
national si comunitar. Aceste consultari trebuie sa se refere la tehnicile de
analiza a riscului care vor fi aplicate si trebuie sa tina seama de controalele
recente, de rapoartele si comunicarile autoritatilor nationale, ale Comisiei si
Curtii Europene de Conturi.
SECTIUNEA a 7-a
1. Tarile beneficiare trebuie sa asigure investigarea si solutionarea
corespunzatoare a neregulilor evidente raportate in urma controalelor nationale
sau comunitare.
2. Daca o neregula evidenta nu a fost solutionata in mod corespunzator in
termen de 6 luni din momentul in care a fost raportata autoritatii de
implementare in cauza, tara beneficiara trebuie sa informeze Comisia, in cazul
in care nu a informat-o in conditiile prevazute in anexa nr. III.5.
3. Pentru paragrafele 1 si 2, solutionat corespunzator inseamna prezentarea
de dovezi suficiente care sa demonstreze ca neregula nu a existat sau a fost
corectata de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare in fata
persoanei sau a organizatiei adecvate, responsabila pentru control in tara
beneficiara.
Daca o anumita neregula are un caracter sistematic, solutionat
corespunzator inseamna adoptarea actiunilor necesare pentru corectarea
cazurilor care nu au fost identificate in mod individual in cadrul
controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.
4. Dovezile la care se face referire in paragraful 3 pot consta in copii de
pe inregistrarile contabile si de pe documentele relevante sau de pe orice alt
document necesar.
SECTIUNEA a 8-a
1. Tara beneficiara va prezenta Comisiei o declaratie elaborata de o
persoana sau de o organizatie independenta de serviciul de implementare, al
carei model indicativ este prezentat in apendicele B, nu mai tarziu de data
solicitarii platii finale referitoare la masura finantata. Declaratia va
cuprinde concluziile controalelor efectuate in anii precedenti si va furniza
concluzii referitoare la validitatea solicitarii efectuarii platii finale, a
legalitatii si regularitatii operatiunilor, cu evidentierea declaratiei finale
privind cheltuielile.
2. In cazul in care exista puncte slabe importante in ceea ce priveste
managementul si controlul sau frecventa ridicata a neregulilor inregistrate nu
permite furnizarea unei asigurari de ansamblu pentru validitatea solicitarii
efectuarii platii finale, declaratia trebuie sa se refere la aceste
circumstante si sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor si a
impactului financiar.
In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control in
vederea identificarii si rectificarii neregulilor intr-o perioada specificata.
SECTIUNEA a 9-a
Tarile beneficiare vor informa Comisia pana la data de 30 iunie a fiecarui
an, iar pentru prima oara pana la data de 30 iunie 2002 cel tarziu, in ceea ce
priveste aplicarea CMCF in anul calendaristic precedent, cu referire speciala
la cerintele sectiunii a 2-a si incluzand orice completari sau actualizari
necesare ale descrierii sistemelor de management si control, cerute in
sectiunea a IX-a din anexa nr. III.1.
SECTIUNEA a 10-a
Comisia si tara beneficiara trebuie sa lucreze impreuna pentru a se asigura
ca obiectivele acestui acord sunt indeplinite in cadrul aranjamentelor
administrative din fiecare tara beneficiara.
SECTIUNEA a 11-a
1. Persoanele si organizatiile responsabile cu implementarea operatiunilor
cofinantate de Comunitate trebuie sa se asigure ca toate documentele si
evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor
responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor imputernicite pentru
aceasta.
2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele
imputernicite pentru aceasta pot solicita sa le fie furnizate extrase sau copii
de pe documentele ori evidentele contabile mentionate in paragraful 1.
SECTIUNEA a 12-a
Informatiile colectate pe parcursul controalelor trebuie sa fie protejate
de secretul profesional, in concordanta cu prevederile relevante ale
legislatiei nationale si comunitare. Aceste informatii nu pot fi comunicate
altor persoane decat celor care, conform atributiilor lor in cadrul tarii
beneficiare sau in cadrul institutiilor comunitare, trebuie sa intre in posesia
acestora pentru indeplinirea atributiilor respective.
SECTIUNEA a 13-a
Oficialii Comisiei Europene trebuie sa aiba acces la toate documentele
elaborate in scopul efectuarii controlului in cadrul CMCF sau la cele
referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informatiile stocate in
sistemele de procesare a datelor.
SECTIUNEA a 14-a
Prevederile acestui acord nu impiedica tarile beneficiare sa aplice
proceduri nationale de control mai riguroase decat cele descrise aici.
Apendicele A
DESCRIEREA SUCCINTA
a cerintelor referitoare la informatiile necesare pentru un sistem de audit
corespunzator
Un sistem de audit corespunzator, descris in sectiunea a 2-a c), este
indeplinit pentru o anumita forma de asistenta cand:
1. Evidentele contabile tinute la nivelul de management corespunzator
furnizeaza informatii detaliate despre platile facute beneficiarilor finali
pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data inregistrarii contabile, suma
fiecarei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data si metoda de
plata; inregistrarile vor fi sustinute de documentele justificative necesare (de
exemplu, facturi).
2. In cazul cheltuielilor care au doar partial legatura cu operatiunile
cofinantate de Comunitate exista justificari suficiente care sa demonstreze
corectitudinea alocarii sumelor intre cele cofinantate de Comunitate si
celelalte operatiuni. Justificari similare exista, de asemenea, pentru toate
tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau
in raport cu celelalte costuri.
3. Planurile tehnice si de finantare ale proiectelor, rapoartele de progres,
documentele privind aprobarea asistentei financiare nerambursabile, procedurile
de licitatie si contractare etc. sunt pastrate disponibile la nivelul de
management adecvat.
4. La raportarea platilor catre o autoritate intermediara informatiile mentionate
in paragraful 1 sunt incluse intr-o declaratie de cheltuieli detaliata care
precizeaza, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuiala
individuala, in vederea intocmirii sumei totale certificate. Aceste declaratii
detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru inregistrarile
contabile ale autoritatilor intermediare.
5. Autoritatile intermediare vor tine inregistrari contabile pentru fiecare
proiect si pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare data de beneficiarii
finali. La raportarea catre ofiterul financiar mentionat in paragraful (9) din
sectiunea a III-a din anexa nr. III autoritatile intermediare vor prezenta o
lista cuprinzand proiectele aprobate in cadrul fiecarei forme de asistenta,
impreuna cu informatiile pentru fiecare proiect, cuprinzand cel putin o
identificare completa a proiectului si a beneficiarului final, data aprobarii
asistentei financiare nerambursabile, sumele alocate si platite, perioada
acoperita de cheltuieli si suma cheltuielilor pe masuri si subprograme. Aceste
informatii constituie documentatia justificativa a inregistrarilor contabile
facute de autoritatile desemnate si baza pentru pregatirea declaratiilor de
cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.
6. In cazul in care beneficiarii finali raporteaza direct autoritatii
desemnate, declaratiile detaliate de cheltuieli mentionate in paragraful 4
constituie documentatia justificativa pentru inregistrarile contabile ale
autoritatii desemnate care este responsabila cu intocmirea listei cuprinzand
proiectele, mentionata in paragraful 5.
7. In cazurile in care una sau mai multe autoritati intermediare intervin
intre beneficiarul final si autoritatile desemnate, fiecare autoritate
intermediara solicita, pentru aria sa de responsabilitate, declaratii detaliate
privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite
ca documentatie justificativa pentru propriile inregistrari contabile,
raportand institutiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare
proiect.
8. In cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management si de
informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autoritatile
implicate vor obtine suficiente informatii de la nivelul inferior pentru a-si
justifica propriile inregistrari contabile si sumele raportate la nivel
superior, asigurand in acest fel un sistem de audit corespunzator al
rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuiala si pentru
documentele justificative la nivelul beneficiarului final.
Apendicele B
MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI
care trebuie anexata la cererea finala de plata
Catre Comisia Europeana
Directoratul General
REGIO
Subiect: <Masura finantata prin ISPA - numarul si localizarea>
1. Subsemnatul,
...........................................................,
(Se specifica numele, functia si serviciul.)
am examinat declaratia finala de plata pentru
...............................................................................,
(Se indica masura finantata prin ISPA si perioada acoperita.)
impreuna cu cererea catre Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenta
comunitara.
Scopul controlului
2. Am condus controlul in concordanta cu prevederile CMCF, am planificat si
am executat controlul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca
declaratia finala de cheltuieli si cererea de plata a sumelor provenite din
asistenta comunitara nu contin declaratii false
................................................................................
(Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)
Observatii
3. Scopul controlului a fost ingradit de urmatoarele:
a) ........................................................................
b) ........................................................................
c) ................................................................... etc.
(Se vor indica limitarile controlului, de exemplu, probleme sistemice,
deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentatiei
ajutatoare, cazurile aflate in proceduri legale etc.; se va estima suma
cheltuielilor afectate de aceste limitari si asistenta comunitara
corespunzatoare acestora.)
4. Controlul impreuna cu concluziile oricarui alt control national sau din
partea Comunitatii la care am avut acces au dezvaluit o frecventa
scazuta/ridicata (se va indica corespunzator; daca este ridicata se va explica)
a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate in mod
satisfacator de autoritatile de management si nu par sa afecteze suma provenita
din asistenta comunitara, cu urmatoarele exceptii:
a) ........................................................................
b) ........................................................................
c) ................................................................... etc.
(Se indica erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzator si,
pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea
problemelor si marimea sumelor provenite din asistenta comunitara, care par sa
fie afectate de acestea.)
Concluzii
In cazul in care nu exista limitari ale controlului, iar frecventa erorilor
depistate este redusa si toate problemele au fost rezolvate in mod
satisfacator:
5. a) In urma controlului si a concluziilor oricarui control national sau
din partea Comunitatii, la care am avut acces, opinia mea este ca declaratia
finala de cheltuieli prezinta corect, in toate aspectele materiale,
cheltuielile facute in concordanta cu reglementarile si cu prevederile
programului si solicitarea facuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din
asistenta comunitara pare sa fie valida.
In cazul in care exista unele limitari ale controlului, dar frecventa
erorilor nu este ridicata, sau daca exista probleme care nu au fost rezolvate
in mod satisfacator:
5. b) Cu exceptia problemelor la care s-a facut referire la pct. 3 si/sau a
erorilor/neregulilor care par ca nu au fost rezolvate in mod satisfacator si la
care s-a facut referire la pct. 4, opinia mea, bazata pe controlul efectuat si
pe concluziile oricarui control national sau din partea Comunitatii, la care am
avut acces, este ca declaratia finala de cheltuieli prezinta corect, in toate
aspectele materiale, cheltuielile facute in concordanta cu reglementarile si
prevederile programului si solicitarea facuta Comisiei pentru plata sumelor
provenite din asistenta comunitara pare sa fie valida.
In cazul in care exista limitari majore ale controlului sau frecventa
erorilor depistate este ridicata, chiar daca erorile/neregulile au fost
rezolvate in mod satisfacator:
5. c) Din cauza problemelor la care s-a facut referire la pct. 3 si/sau a
frecventei ridicate a erorilor mentionate la pct. 4, nu sunt in pozitia de a
exprima o opinie asupra declaratiei finale de cheltuieli si asupra solicitarii
facute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitara.
ANEXA 3.5
ACORD
cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor incasate eronat prin ISPA
SECTIUNEA 1
Acest acord nu trebuie sa afecteze aplicarea in tara beneficiara a
regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciara dintre
tarile beneficiare ori dintre Comisie si tarile beneficiare cu privire la
problemele penale.
SECTIUNEA a 2-a
(1) Tarile beneficiare trebuie sa comunice Comisiei in termen de 3 luni de
la data intrarii in vigoare a memorandumului de finantare:
- prevederile stabilite de lege, reglementarile sau actiunile
administrative pentru aplicarea masurilor finantate prin ISPA;
- lista cuprinzand autoritatile si organismele responsabile cu aplicarea
masurii, principalele prevederi referitoare la rolul si functionarea acestor
autoritati si organisme si la procedurile pentru aplicarea carora sunt
responsabile.
(2) Tarile beneficiare trebuie sa comunice imediat Comisiei orice
amendamente la informatiile furnizate prin indeplinirea cerintelor paragrafului
(1).
(3) Comisia trebuie sa studieze comunicarile facute de tarile beneficiare
si trebuie sa le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie sa
ramana in contact cu tarile beneficiare atat timp cat este necesar pentru
indeplinirea prevederilor acestei sectiuni.
SECTIUNEA a 3-a
Neregula inseamna orice incalcare a prevederilor memorandumului de
finantare, rezultand dintr-o actiune sau omisiune a unui operator economic,
care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitatii
si/sau a legilor nationale relevante ori o grupa de cheltuiala nejustificata.
SECTIUNEA a 4-a
(1) In timpul celor doua luni dupa sfarsitul fiecarui trimestru tarile
beneficiare trebuie sa raporteze Comisiei, Oficiului European Antifrauda orice
nereguli care au constituit subiectul initierii unor investigatii
administrative sau judiciare.
Pentru aceasta trebuie, pe cat posibil, sa dea detalii privind:
- masura finantata prin ISPA;
- prevederile care au fost incalcate, natura si suma cheltuielilor; in
cazurile in care nu s-a efectuat nici o plata, sumele care ar fi fost platite
gresit daca nu s-ar fi descoperit neregulile, cu exceptia cazurilor in care
eroarea sau neglijenta este descoperita inaintea platii si nu conduce la
pedepse administrative sau judiciare;
- suma totala si distributia acesteia intre diferitele surse de finantare;
- perioada in care sau momentul in care neregula a fost comisa;
- practicile folosite pentru comiterea neregulii;
- felul in care a fost descoperita neregula;
- autoritatile nationale sau organismele care au intocmit raportul oficial
cu privire la nereguli;
- consecintele financiare, suspendarea, daca este cazul, a platilor si
posibilitatile de recuperare;
- data si sursa primei informatii care a dus la suspiciunea ca se comite o
neregula, data la care a fost intocmit raportul oficial privind neregula si,
daca este cazul, tara beneficiara si tertele tari implicate;
- identitatea oricaror persoane fizice sau juridice implicate, exceptand
cazurile in care asemenea informatii nu au relevanta in combaterea neregulilor
din cauza caracterului neregulilor in cauza.
(2) Daca unele dintre informatiile mentionate la paragraful (1) si, in
particular, cele care privesc practicile folosite in comiterea neregulilor si
maniera in care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, tarile
beneficiare trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze informatiile lipsa atunci
cand inainteaza Comisiei urmatoarele rapoarte trimestriale privind neregulile.
(3) Daca reglementarile nationale prevad confidentialitatea
investigatiilor, comunicarea informatiilor trebuie sa fie subiectul unei
autorizari din partea unei instante judecatoresti competente.
SECTIUNEA a 5-a
Fiecare tara beneficiara trebuie sa raporteze Comisiei si, daca este
necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse ca
au existat, atunci cand exista temerea ca:
- acestea pot avea foarte rapid repercusiuni in afara teritoriului sau;
si/sau
- arata ca un nou mal praxix a fost implicat (folosit).
SECTIUNEA a 6-a
In timpul celor doua luni dupa sfarsitul fiecarui trimestru tarile
beneficiare trebuie sa informeze Comisia, cu referire la orice alt raport
anterior intocmit conform prevederilor sectiunii a 4-a, despre procedurile
instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior si a schimbarilor
importante care rezulta din acestea, incluzand:
- sumele care au fost sau se asteapta sa fie recuperate;
- masurile interimare luate de tara beneficiara pentru asigurarea
recuperarii sumelor platite gresit;
- procedurile judiciare sau administrative instituite in vederea
recuperarii sumelor platite gresit si pentru impunerea sanctiunilor;
- motivele in cazul suspendarii procedurilor de recuperare; pe cat posibil,
Comisia trebuie notificata inainte de luarea deciziei;
- orice suspendari ale acuzarilor judiciare.
Tarile beneficiare trebuie sa notifice Comisiei deciziile administrative
sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.
SECTIUNEA a 7-a
Daca nu exista nereguli de raportat in perioada de referinta, tarile
beneficiare trebuie sa informeze Comisia despre acest lucru in aceeasi limita
de timp stabilita in paragraful (1) din sectiunea a 4-a.
SECTIUNEA a 8-a
Atunci cand autoritatile competente din tara beneficiara decid, la cererea
expresa a Comisiei, sa initieze sau sa continue procedurile legale in vederea
recuperarii sumelor platite gresit, Comisia poate sa decida sa ramburseze tarii
beneficiare, total sau partial, costurile legale si costurile care decurg
direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar daca
procedurile nu au avut succes.
SECTIUNEA a 9-a
(1) Comisia trebuie sa pastreze contacte corespunzatoare cu tara
beneficiara in scopul suplimentarii informatiilor furnizate despre neregulile
la care se face referire in sectiunea a 4-a, despre procedurile mentionate in
sectiunea a 6-a si, in particular, despre posibilitatea de recuperare.
(2) Independent de contactele mentionate in paragraful (1), Comisia trebuie
sa informeze tarile beneficiare atunci cand natura neregulii este de asemenea
maniera incat sugereaza ca practici similare sau identice pot aparea in alte tari
beneficiare.
(3) Comisia trebuie sa organizeze pentru reprezentantii tarilor beneficiare
intalniri de informare la nivelul Comunitatii, pentru a examina impreuna cu
acestia informatiile obtinute conform sectiunilor 4, 5 si 6 si paragrafului (1)
din aceasta sectiune, in special cu privire la invatamintele care trebuie trase
in viitor referitoare la nereguli, la masurile de prevenire si la procedurile
legale.
(4) La cererea unei tari beneficiare sau a Comisiei tarile beneficiare si
Comisia trebuie sa se consulte in scopul eliminarii oricarui aspect ce
prejudiciaza interesele Comisiei, care devine evident in timpul indeplinirii
prevederilor in vigoare.
SECTIUNEA a 10-a
Comisia trebuie sa informeze cu regularitate tarile beneficiare, in cadrul
conventiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de marime al fondurilor
implicate in neregulile care au fost descoperite si despre categoriile de
nereguli, impartite pe tipuri si pe sume (valoric).
SECTIUNEA a 11-a
(1) Tarile beneficiare si Comisia trebuie sa ia toate precautiile necesare
pentru a se asigura ca informatiile pe care le schimba raman confidentiale.
(2) Informatiile la care se face referire in acest acord nu pot fi trimise
in particular altor persoane decat celor din tarile beneficiare sau din cadrul
institutiilor comunitare, care au, conform atributiilor lor, acces la acestea,
decat daca tarile beneficiare care le furnizeaza au specificat in mod expres
aceasta.
(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvaluite altor tari
beneficiare sau institutii comunitare numai daca acest lucru este necesar
pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili daca o
presupusa neregula a avut loc.
(4) Informatiile comunicate sau obtinute in orice mod, potrivit acestui
acord, vor fi supuse confidentialitatii profesionale si vor fi protejate in
acelasi mod in care informatii similare sunt protejate de legislatia nationala
a tarilor beneficiare care le primesc si de prevederile corespondente
aplicabile institutiilor Comunitatii.
In plus aceste informatii nu pot fi folosite in alt scop decat cel prevazut
in prezentul acord decat daca autoritatile care le-au furnizat si-au dat
acordul expres si cu conditia ca prevederile in vigoare in tarile beneficiare
in care se gaseste institutia beneficiara sa nu interzica asemenea comunicare
sau folosire.
(5) Paragrafele (1) - (4) nu impiedica folosirea, in orice actiune legala
sau procedura instituita ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunitatii
in domeniul asistentei pentru preaderare, a informatiilor obtinute conform
acestui acord. Autoritatea competenta din tarile beneficiare care a furnizat
aceste informatii trebuie informata dinainte despre o asemenea folosire.
(6) Cand o tara beneficiara notifica Comisiei ca o persoana fizica sau
juridica, al carei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, in
urma anchetei ulterioare se dovedeste ca nu a fost implicata in nici o
neregula, Comisia trebuie sa ii informeze in continuare pe toti cei carora le-a
dezvaluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane
nu trebuie dupa aceea sa mai fie tratate, in virtutea notificarilor anterioare,
ca persoane implicate in neregula avuta in vedere.
SECTIUNEA a 12-a
Sumele recuperate trebuie distribuite intre tarile beneficiare si Comisie
in conformitate cu ratele de cofinantare, proportional cu cheltuielile deja
facute de acestea.
SECTIUNEA a 13-a
Verificarile si inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor
financiare ale Comunitatii impotriva neregulilor, astfel cum sunt definite in
sectiunea a 3-a, trebuie pregatite si conduse de Comisie in stransa cooperare
cu autoritatile competente din tarile beneficiare, care vor fi notificate in
timp util despre obiectul si scopul verificarilor si al inspectiilor mentionate
in aceasta anexa, astfel incat autoritatile sa poata acorda tot sprijinul
necesar. In acest scop oficialii tarii beneficiare implicate pot participa la
verificarile si inspectiile pe loc.
In plus, daca tara beneficiara implicata doreste, verificarile si
inspectiile pe loc pot fi efectuate impreuna de Comisie si autoritatile
competente ale tarii beneficiare.
SECTIUNEA a 14-a
Verificarile si inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la
operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme
nationale carora le este atribuita putere legala, daca exista motive sa se
creada ca au fost comise nereguli.
Pentru a se facilita efectuarea de catre Comisie a acestor verificari si
inspectii operatorilor economici trebuie sa le fie solicitata o garantare a
accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafete
folosite in scopuri de afaceri.
Cand este strict necesar sa se stabileasca unde si daca neregulile exista,
Comisia poate efectua verificari si inspectii la alti operatori economici
implicati, pentru a avea acces la informatiile pertinente detinute de acestia
despre faptele care fac subiectul verificarilor si inspectiilor pe loc.
SECTIUNEA a 15-a
(1) Verificarile si inspectiile pe loc trebuie efectuate, in baza
responsabilitatii si autoritatii Comisiei, de catre oficialii sau de alti
angajati ai acesteia, imputerniciti corespunzator in baza regulamentelor
relevante ale Comisiei si numiti in continuare inspectorii Comisiei. Personalul
pus la dispozitie Comisiei de tara beneficiara in cadrul procesului de
infratire institutionala - twinning - poate sa participe la aceste verificari
si inspectii.
Inspectorii Comisiei isi vor exercita puterea pe baza unei autorizatii care
le atesta identitatea si pozitia, impreuna cu un document care sa indice
subiectul si scopul verificarii si inspectiei pe loc.
Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sa corespunda
regulilor de procedura stabilite de legile tarii beneficiare implicate.
(2) Sub rezerva intelegerii cu tara beneficiara Comisia poate cere
asistenta oficialilor din tarile beneficiare ca observatori si poate apela la
alte organisme, care activeaza sub responsabilitatea sa, sa acorde asistenta
tehnica.
Comisia trebuie sa se asigure ca toti oficialii si organismele mentionate
mai sus prezinta toate garantiile cu privire la competenta tehnica,
independenta si respectarea secretului profesional.
SECTIUNEA a 16-a
(1) Inspectorii Comisiei trebuie sa aiba acces, in aceleasi conditii cu
inspectorii administratiei nationale si in conformitate cu legislatia
nationala, la toate informatiile si documentatiile despre operatiunile
implicate, care sunt necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a
inspectiilor pe loc. Acestia se pot folosi de toate facilitatile de inspectie
ca si inspectorii administratiei nationale si pot face copii in special de pe
documentele relevante.
Verificarile si inspectiile pe loc pot privi, in particular:
- registre si documente profesionale, cum ar fi: facturi, liste de termene
si conditii, omitere de plati, declaratii privind materialele folosite si munca
efectuata, documente bancare pastrate de operatorii economici, date computerizate;
- sistemele si metodele de productie, ambalare si expediere;
- verificari fizice privind natura si cantitatea bunurilor sau ale
operatiunilor finalizate;
- prelevarea si verificarea de mostre;
- progresul lucrarilor si investitiilor pentru care s-a acordat finantarea
si utilizarea investitiilor finalizate;
- documente contabile si bugetare;
- implementarea tehnica si financiara a proiectelor subsidiare.
(2) Daca este cazul, este in sarcina tarii beneficiare, la cererea Comisiei,
sa ia toate masurile de precautie corespunzatoare, in conformitate cu
legislatia nationala, in special pentru protejarea probelor.
SECTIUNEA a 17-a
(1) Informatiile comunicate sau obtinute in orice fel conform prevederilor
acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional si sunt protejate in
acelasi mod in care informatiile similare sunt protejate de legislatia
nationala a tarii beneficiare care le primeste si de prevederile
corespunzatoare aplicabile institutiilor comunitare.
Asemenea informatii nu pot fi comunicate altor persoane in afara celor din
institutiile Comunitatii sau din tarile beneficiare, a caror functie necesita
cunoasterea lor, si nici nu pot fi folosite de institutiile Comunitatii in alte
scopuri decat cele de asigurare a unei protectii eficiente a intereselor
financiare ale Comunitatii in toate tarile beneficiare. Cand o tara beneficiara
intentioneaza sa foloseasca in alte scopuri informatiile obtinute de oficialii
care participa sub autoritatea sa ca observatori la verificarile si inspectiile
pe loc, trebuie sa ceara aprobarea tarii beneficiare de la care informatia
respectiva a fost obtinuta.
(2) Comisia trebuie sa raporteze in cel mai scurt timp posibil
autoritatilor competente ale tarii pe al carei teritoriu au fost efectuate
verificarile si inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legata de o
neregula pe care a aflat-o in cursul verificarii sau al inspectiei pe loc. In
orice moment Comisiei i se va putea cere sa informeze autoritatea
sus-mentionata despre rezultatele unor asemenea verificari si inspectii.
(3) Inspectorii Comisiei trebuie sa se asigure ca la intocmirea rapoartelor
lor se tine seama de cerintele procedurale specificate in legislatia nationala
a tarii beneficiare implicate. Documentele materiale si probatoare specificate
in sectiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele mentionate. Rapoartele astfel
intocmite trebuie sa fie folosite ca probe (admisibile) in procedurile
administrative sau juridice ale tarii beneficiare in care folosirea lor se
dovedeste necesara, in acelasi mod si in aceleasi conditii ca si rapoartele
intocmite de inspectorii administratiei nationale. Acestea trebuie sa fie
subiectul acelorasi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor
administrative intocmite de inspectorii administratiei nationale si vor avea
aceeasi valoare ca acestea. Cand o inspectie este desfasurata in comun,
inspectorii nationali care au luat parte la operatiune vor fi rugati sa
contrasemneze raportul intocmit de inspectorii Comisiei.
SECTIUNEA a 18-a
Cand operatorii economici la care se face referire in sectiunea a 14-a se
opun unei verificari sau inspectii pe loc, tara beneficiara implicata,
actionand in conformitate cu regulile nationale, trebuie sa acorde
inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa isi
indeplineasca sarcinile de verificare sau inspectie pe loc.
Este de datoria tarii beneficiare sa ia toate masurile necesare in
conformitate cu legislatia nationala.
ANEXA 3.6
CERINTE
privind informarea si publicitatea
Regulile stabilite in prezenta anexa, referitoare la informare si
publicitate, au inca un caracter provizoriu. De aceea regulile consimtite in
acest memorandum de finantare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor masuri
care beneficiaza de asistenta financiara ISPA.
Regulile privind detaliile intelegerii referitoare la informare si
publicitate
1. Obiective si scop
Masurile de informare si publicitate privind asistenta acordata prin ISPA
au ca scop:
- sa mareasca constientizarea si transparenta publica fata de activitatile
Comunitatii Europene;
- sa informeze potentialii beneficiari si organizatiile profesionale despre
posibilitatile ISPA.
Informarea si publicitatea trebuie sa priveasca toate proiectele pentru
care ISPA asigura asistenta financiara. Tinta masurilor de informare si
publicitate este de a informa publicul general si, de asemenea, potentialii
beneficiari, inclusiv:
- autoritatile regionale, locale sau publice;
- partenerii sociali si economici;
- organizatiile neguvernamentale;
- operatorii si promotorii de proiect;
- orice alte parti interesate
despre oportunitatile oferite de ISPA.
2. Principii generale
Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite in
continuare organisme responsabile, sunt raspunzatoare pentru toate masurile de
publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusa in cooperare cu
departamentele Comisiei, care vor fi informate despre masurile luate in acest
scop.
Organismul responsabil trebuie sa ia toate masurile administrative necesare
pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si sa colaboreze cu
departamentele Comisiei.
Masurile de informare si publicitate trebuie luate in timp util, imediat
dupa ce asistenta ISPA este aprobata. Comisia isi rezerva dreptul sa initieze
procedura de restrangere, suspendare sau anulare a asistentei ISPA, daca tara
beneficiara nu isi indeplineste obligatiile stabilite in prezenta anexa.
3. Indrumari privind activitatile de informare si publicitate
In afara de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, urmatoarele principii
trebuie aplicate in conformitate cu toate masurile de informare si publicitate:
3.1. Media
Organismul responsabil trebuie sa informeze media in modul cel mai
corespunzator despre actiunile cofinantate prin ISPA. Participarea Comunitatii
Europene va fi reflectata exact in aceste informari.
Pentru aceasta lansarea formala a proiectelor si fazele importante ale
implementarii lor vor face subiectul unor masuri de informare, in special in
mijloacele media regionale (presa, radio si televiziune). Trebuie asigurata o
colaborare corespunzatoare cu delegatiile Comisiei in tarile beneficiare implicate.
3.2. Actiunile de informare
Organizarea actiunilor de informare, cum ar fi: conferinte, seminarii,
targuri si expozitii legate de implementarea proiectelor partial finantate prin
ISPA, trebuie sa mentioneze explicit participarea Comunitatii Europene. Trebuie
sa se beneficieze de aceasta oportunitate pentru a se expune steagul
Comunitatii Europene in salile de conferinta si sigla Comunitatii Europene pe
documente. Delegatiile Comisiei in tarile beneficiare trebuie sa sprijine, daca
este necesar, organizarea si desfasurarea unor asemenea evenimente.
3.3. Material informativ
Publicatiile (cum ar fi brosuri si prospecte) despre proiecte sau masuri
similare trebuie sa contina pe coperta o indicatie clara a siglei Comunitatii
Europene atunci cand se foloseste si o sigla nationala, regionala sau locala.
Cand publicatia include o prefata, aceasta trebuie semnata atat de persoana
responsabila din tara beneficiara, cat si, din partea Comisiei, de membrul
Comisiei responsabil sau de catre un reprezentant desemnat, pentru a asigura
faptul ca participarea Comunitatii Europene este clara. Aceste publicatii
trebuie sa faca referiri la organismele responsabile pentru informarea partilor
interesate.
Principiile sus-mentionate se vor aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale sau de pe paginile web.
4. Obligatii ale tarilor beneficiare
Informarea si publicitatea trebuie sa faca obiectul unei serii coerente de
masuri definite de organismul responsabil in colaborare cu Comisia, pe durata
proiectului. Tarile beneficiare trebuie sa se asigure ca reprezentantii
Comisiei, inclusiv delegatiile sale, sunt corect implicate in cele mai
importante activitati legate de ISPA.
Cand proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie sa ia
urmatoarele masuri care sa indice participarea ISPA in proiectele mentionate:
a) Informarea referitoare la proiect
Masurile de informare si publicitate prompte trebuie luate pentru a
constientiza publicul general in privinta asistentei acordate de Comunitatea
Europeana prin ISPA. Organismul responsabil trebuie sa publice continutul
proiectelor in cea mai adecvata forma si sa se asigure ca asemenea documente
sunt difuzate catre media locala si regionala si sa le tina la dispozitie
partilor interesate. Masurile prompte vor include:
- panouri de publicitate ridicate la locul lucrarilor;
- placi comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile
publicului general,
care vor fi instalate in conformitate cu aranjamentele speciale privind
informarea pe teren, detaliate mai jos.
b) Informatii generale referitoare la ISPA
In plus fata de prevederile pct. a) organismul responsabil, impreuna cu
coordonatorul national ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulata a
informatiilor generale despre asistenta ISPA alocata tarii lor, subliniind
implementarea proiectelor si rezultatele obtinute. Aceasta informare generala
trebuie sa aiba loc cel putin o data pe an si sa fie facuta disponibila
Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor brosuri de
interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) si
conferinte de instiintare la un nivel corespunzator. Informarea trebuie sa
grupeze proiectele dupa natura lor si/sau sa se focalizeze pe proiectele de interes
relevant. Aceasta trebuie actualizata anual si transmisa televiziunilor sau
posturilor de radio nationale si regionale, Comisiei si, la cerere, altor parti
interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1.
5. Activitatea comitetelor de monitorizare
Comitetele de monitorizare trebuie sa se asigure ca exista informatii
adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop fiecare comitet de
monitorizare trebuie sa informeze media, cat de des considera necesar, despre
progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Presedintele va
fi responsabil pentru contactele cu media si va fi asistat de reprezentantii
Comisiei.
Pregatirile corespunzatoare vor fi facute, de asemenea, in colaborare cu
Comisia si cu delegatiile acesteia in tarile beneficiare, atunci cand au loc
evenimente importante, cum ar fi intalniri la nivel inalt sau inaugurari.
Reprezentantii Comisiei in comitetele de monitorizare, in colaborare cu
organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate
privind publicitatea, in special cu cele care privesc panourile de publicitate
si placile comemorative (vezi prevederile de mai jos).
Masurile de informare si publicitate si probele adecvate, cum sunt
fotografiile, trebuie sa fie inmanate presedintelui de catre organismul
responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise
Comisiei.
Presedintii comitetelor de monitorizare trebuie sa inainteze Comisiei toate
informatiile care trebuie avute in vedere la intocmirea raportului anual al
acesteia.
6. Prevederi finale
Organismul responsabil poate in orice moment sa desfasoare actiuni
suplimentare pe care le considera necesare.
Acesta trebuie sa consulte Comisia si sa o informeze despre initiativele pe
care le are, astfel incat Comisia sa poata participa in mod corespunzator la
indeplinirea acestora.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegatia
sa la locul de desfasurare, va asigura asistenta sub forma unui manual care va
fi intocmit in limba nationala. Acesta va contine indrumari detaliate in forma
electronica (CD-ROM) si va fi disponibil, la cererea contractantilor, la
organismul responsabil sau la coordonatorul national ISPA.
Masuri speciale privind panourile de publicitate si placile comemorative
Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA tarile beneficiare se vor
asigura ca sunt indeplinite urmatoarele masuri de informare si publicitate:
1. Panourile de publicitate
Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfasurare a
lucrarilor pentru proiectele finantate prin ISPA. Asemenea panouri de
publicitate trebuie sa cuprinda un spatiu rezervat indicatiilor privind
participarea Comunitatii Europene.
Panourile de publicitate trebuie sa aiba o dimensiune potrivita cu scala
operatiunilor desfasurate.
Sectiunea panoului de publicitate rezervata Comunitatii Europene trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii:
- trebuie sa ocupe cel putin 50% din suprafata totala a panoului de
publicitate;
- trebuie sa poarte sigla Comunitatii Europene si sa cuprinda textul
urmator, astfel cum este prezentat in tabelul anexat.
Atunci cand organismul responsabil nu ridica propriul panou de publicitate
care sa anunte implicarea sa in finantarea proiectului, asistenta acordata de
Comunitatea Europeana trebuie anuntata pe un panou de publicitate special. In
asemenea cazuri prevederile sus-mentionate referitoare la contributia Comisiei
Europene se aplica prin analogie.
Panourile de publicitate trebuie inlaturate nu mai tarziu de 6 luni de la
data finalizarii lucrarilor si trebuie sa fie inlocuite cu o placa
comemorativa, in conformitate cu prevederile pct. 2.
2. Placile comemorative
Placile comemorative permanente trebuie plasate pe teren si trebuie sa fie
accesibile publicului general. In afara siglei Comunitatii Europene asemenea
placi trebuie sa mentioneze contributia Comunitatii Europene la proiect.
Trebuie folosit textul urmator ca model pentru continutul cerut:
"Acest proiect a fost cofinantat cu .....% de catre Comunitatea
Europeana.
La finalul lucrarii in .......................... costul total al proiectului a
(se mentioneaza anul)
fost de .................... si contributia totala a Comunitatii Europene a
fost
(moneda nationala)
de .......................... ."
(moneda nationala)
Exemplu:
______________________________________________________________________________
| Titlul proiectului
|
| Localizarea
|
|______________________________________________________________________________|
| Sigla Comunitatii Finantat de:
|
| Europene Uniunea Europeana (asistenta ..... euro
..................|
| financiara nerambursabila) (moneda
nationala)|
| IFI (imprumut) ..... euro
..................|
| (moneda
nationala)|
| Autoritatea de
|
| implementare: {Ministerul ...}
|
| {Agentia ...} |
|______________________________________________________________________________|
| Beneficiar: {Denumirea beneficiarului}
|
| Supervizare si |
| management: {Denumirea firmei}
|
|______________________________________________________________________________|
| Contractant: {Denumirea contractantului} |
|______________________________________________________________________________|