Legea Nr.127 din 08.07.2019

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Titlul IDispoziţii generale Articolul 1Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii. Articolul 2Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principii de bază: a)principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi asiguraţii sistemului; b)principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor; c)principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate şi plătite de persoanele fizice şi juridice, care contribuie la sistemul public de pensii; d)principiul egalităţii, potrivit căruia asiguraţii care au realizat cel puţin stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii, beneficiază de tratament nediscriminatoriu, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; e)principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii; f)principiul solidarităţii sociale, conform căruia asiguraţii sistemului public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege; g)principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii; h)principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie; i)principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial; j)principiul disponibilităţii, potrivit căruia pensionarii care au realizat un stagiu de cotizare mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pot renunţa la pensia stabilită potrivit prezentei legi pentru drepturi prevăzute de legislaţia specifică asistenţei sociale. Articolul 3În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a)asigurat - persoana fizică pentru care angajatorul sau entitatea asimilată angajatorului este obligat/ă să reţină şi să plătească contribuţia de asigurări sociale, persoana fizică ce realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează contribuţia de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, precum şi persoana fizică ce achită contribuţia de asigurări sociale pe baza contractului de asigurare socială, potrivit prezentei legi; b)contract de asigurare socială - contractul încheiat între persoana fizică şi casa teritorială de pensii pentru completarea stagiului de cotizare prevăzut de prezenta lege sau pentru completarea venitului asigurat; c)contribuabil - persoana fizică sau juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi; d)declaraţie individuală de asigurare - declaraţia fiscală pe baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau din drepturi de proprietate intelectuală pentru care există obligaţia depunerii acesteia, şi care constituie documentul pe baza căruia se stabilesc, în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare, punctajul lunar şi cel anual, precum şi numărul total de puncte realizat; e)declaraţie nominală de asigurare - declaraţia fiscală pe baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, altele decât cele prevăzute la lit. d), care constituie documentul pe baza căruia se stabilesc, în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare, punctajul lunar şi cel anual, precum şi numărul total de puncte realizat; f)locuri de muncă în condiţii deosebite - locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor; g)locuri de muncă în condiţii speciale - locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puţin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe grave asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor; h)perioade asimilate - perioadele pentru care nu s-au datorat contribuţii de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii şi care se pot valorifica la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prezentei legi; i)prestaţii de asigurări sociale - venituri de înlocuire acordate pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor asigurate, ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii sau decesului, acordate sub formă de pensii, şi alte prestaţii de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege; j)punctaj lunar - numărul de puncte realizat de asigurat întro lună, calculat prin raportarea câştigului salarial brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; k)punctaj anual - numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obţinut prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare; l)număr total de puncte realizate - numărul total de puncte corespunzător stagiului de cotizare realizat, la care se adaugă numărul de puncte corespunzătoare stagiului potenţial şi cel aferent perioadelor asimilate; m)riscuri asigurate - evenimentele care, la producerea efectelor lor, obligă sistemul public de pensii să acorde asiguraţilor pensii şi alte prestaţii de asigurări sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi; n)stagiu de cotizare - perioada de timp ulterioară intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care s-au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii; o)stagiu minim de cotizare - perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă şi care nu cuprinde perioadele asimilate; p)stagiu complet de cotizare - perioada de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare, pentru a putea beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate; q)stagiu potenţial - perioada de timp prevăzută de prezenta lege, considerată stagiu de cotizare şi acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecţiunilor invalidante; r)vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de prezenta lege, pentru bărbaţi şi femei, în raport cu anul şi luna naşterii, de la care aceştia pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege; s)sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii - acele sisteme de pensii ale căror organizare şi funcţionare sunt reglementate de alte acte normative; ş)pensionar - persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege; t)salariul lunar brut/câştigul salarial brut - veniturile din salarii sau asimilate salariilor care au constituit/constituie baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, conform legislaţiei în vigoare, pentru perioadele ulterioare datei de 31 martie 2001. Articolul 4
(1) Administrarea sistemului public de pensii se realizează prin Casa Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, care funcţionează şi îndeplineşte atribuţii potrivit prezentei legi.
(2) În subordinea CNPP funcţionează case judeţene de pensii, în fiecare municipiu - reşedinţă de judeţ, precum şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii.
(3) CNPP poate înfiinţa, desfiinţa sau reorganiza case locale de pensii, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei teritoriale de pensii, în funcţie de numărul şi structura asiguraţilor şi beneficiarilor. Articolul 5
(1) Asiguraţii sistemului public de pensii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România.
(2) Pot fi asiguraţi ai sistemului public de pensii şi cetăţenii români, cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România, în condiţiile prevăzute de instrumentele juridice internaţionale la care România este parte.
(3) În aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, prin derogare de la dispoziţiile Codului civil în materia dreptului internaţional privat, la stabilirea obligaţiilor sau la acordarea beneficiilor ce le revin asiguraţilor şi beneficiarilor sistemului public de pensii care au locul de şedere permanentă pe teritoriul altui stat, dar care deţin şi documente valabile care atestă domiciliul în România, va prevala criteriul locului de şedere obişnuită, sub rezerva dispoziţiilor contrare prevăzute în respectivele instrumente juridice.
(4) Asiguraţii au obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, conform prezentei legi. Articolul 6
(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, următoarele persoane:I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă; b)funcţionarii publici; c)alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I; III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri; IV. persoanele care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
(2) Orice persoană care a realizat un stagiu minim de cotizare de cel puţin 10 ani se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială.
(3) În sistemul public de pensii se poate încheia contract de asigurare socială şi pentru perioade de timp de maximum 5 ani anteriori lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(4) Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială prevăzut la alin. (3), sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data dobândirii capacităţii de muncă şi data încheierii contractului de asigurare socială.
(5) Perioada pentru care se încheie contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (3) constituie stagiu de cotizare şi se valorifică pentru obţinerea unei pensii potrivit prezentei legi. Articolul 7
(1) Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II, asiguraţii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, alţii decât cei care depun declaraţie individuală de asigurare, persoanele juridice şi fizice care achită drepturile băneşti ale asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV, denumite în continuare angajatori sau entităţi asimilate angajatorului, potrivit Codului fiscal, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. III, sunt obligate să întocmească şi să depună, la organul fiscal central, declaraţia nominală de asigurare.
(2) În situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare, punctajul lunar, punctajul anual şi numărul total de puncte ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să întocmească şi să depună, conform reglementărilor fiscale, o declaraţie rectificativă a declaraţiei nominale de asigurare.
(3) Termenele şi modalităţile de depunere a declaraţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt prevăzute de Codul fiscal. Articolul 8
(1) Pentru perioadele de după 31 martie 2001, informaţiile preluate din declaraţiile nominale prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (2), precum şi din declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, constituie elementele pe baza cărora se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii, punctajul lunar şi punctajul anual pentru asiguraţii sistemului public de pensii.
(2) În situaţiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1), existenţa raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declaraţia nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare, a punctajului lunar şi a punctajului anual, pot fi valorificate şi alte acte doveditoare, întocmite în condiţiile legii.
(3) În situaţiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1), se constată erori în cuprinsul declaraţiei prevăzute la art. 7 alin. (1) şi al declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de cauzele producerii acestora, iar angajatorii sau entităţile asimilate angajatorilor se află în imposibilitatea de a întocmi şi depune declaraţie rectificativă potrivit art. 7 alin. (2), în vederea stabilirii stagiului de cotizare, a punctajului lunar şi a punctajului anual pot fi valorificate informaţiile din alte acte doveditoare, întocmite potrivit legii.
(4) Obligaţia prezentării actelor doveditoare prevăzute la alin. (2) şi (3) revine persoanei în cauză ori reprezentantului legal al acesteia. Articolul 9
(1) Persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. IV sunt asigurate în sistemul public de pensii pe baza declaraţiei individuale de asigurare sau, după caz, pe baza declaraţiei nominale de asigurare, înregistrate la organul fiscal competent.
(2) Termenele şi modalităţile de depunere a declaraţiilor prevăzute la alin. (1) sunt prevăzute de Codul fiscal. Articolul 10
(1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) şi (3) se încheie între persoana interesată sau, după caz, reprezentantul legal ori mandatarul acesteia, desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul persoanei interesate.
(2) Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii. Articolul 11
(1) Venitul asigurat înscris în contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) poate fi modificat, din iniţiativa asiguratului, prin încheierea unui act adiţional la contractul de asigurare socială.
(2) Venitul asigurat înscris în contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2), în baza căruia se calculează contribuţia de asigurări sociale se modifică, din iniţiativa asiguratorului, respectiv a casei teritoriale de pensii, prin notificarea scrisă a asiguratului, ori de câte ori venitul lunar asigurat este mai mic decât cel prevăzut la art. 33 alin. (1). Articolul 12
(1) În sistemul public de pensii, evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal al asiguratului sau, după caz, pe baza codului de identificare atribuit de către CNPP.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţa/şederea în România, precum şi ale persoanelor pentru care CNPP întocmeşte documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii de asigurări sociale sunt furnizate acesteia gratuit de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea CNPP, şi de către oricare altă autoritate/instituţie publică sau altă entitate care, potrivit legii, deţine astfel de informaţii.
(4) În vederea realizării atribuţiilor privind evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale, CNPP poate încheia protocoale în aplicarea prevederilor alin. (3) în scopul efectuării de schimburi de date. Protocoalele se publică în Monitorul Oficial.
(5) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Articolul 13Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: a)perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat contribuţie de asigurări sociale; b)perioada de la data de 1 aprilie 2001 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în care persoanele au fost asigurate, conform legii, în sistemul public de pensii; c)timpul util la pensie realizat de agricultori şi durata de asigurare, în condiţiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 14
(1) În sistemul public de pensii sunt considerate perioade asimilate acele perioade în care asiguratul:a)a beneficiat de pensie de invaliditate; b)a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvenţă ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, ori a unui ciclu de studii universitare, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licenţă, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz; c)a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; d)a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006, de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii; e)a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale; f)a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 7 ani; g)are vechime în muncă conform prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare; h)a realizat perioade necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislaţiei în vigoare până la data de 1 aprilie 2001.
(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, sau, după caz, mai multe cicluri de studii universitare de acelaşi nivel conform prevederilor alin. (1) lit. b) beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii de acelaşi nivel, la alegere.
(3) Perioadele prevăzute la alin. (1) se valorifică numai în situaţia în care aceste perioade nu se suprapun cu stagii de cotizare realizate în condiţiile prezentei legi.
(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obţinerea unei categorii de pensie în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Articolul 15
(1) Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie perioade asimilate, după cum urmează:a)3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă; b)6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă.
(2) Constituie perioade asimilate şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, precum şi perioada suplimentară acordată pentru stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale şi condiţii deosebite de muncă după data de 1 aprilie 2001 şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Constituie perioade asimilate şi alte perioade suplimentare la vechimea în muncă acordate în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
(4) Perioadele prevăzute la alin. (1)-(3) se valorifică pentru obţinerea unei categorii de pensie în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Articolul 16
(1) Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii datorează şi plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte.
(2) La stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate sau recunoscute conform legislaţiei altor ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte.
(3) În sistemul public de pensii, obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în moneda naţională.
(4) În cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în moneda altor ţări pe teritoriul României, contribuţiile se plătesc în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României din data stabilită pentru plata acestor drepturi. Titlul IIBugetul asigurărilor sociale de stat Articolul 17
(1) Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii.
(2) CNPP înaintează anual Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale propunerile pentru elaborarea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru partea de cheltuieli.
(3) CNPP are calitatea de creditor bugetar numai pentru veniturile bugetare pe care le administrează, reprezentând contribuţii de asigurări sociale datorate de persoanele fizice asigurate pe bază de contract de asigurare socială, precum şi alte venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, conform legii.
(4) CNPP şi unităţile din subordinea acesteia efectuează cheltuieli în limita aprobată prin buget şi a creditelor bugetare deschise, în condiţiile legii.
(5) În situaţia în care legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul precedent, până la adoptarea noului buget, cu respectarea prevederilor art. 37 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 18Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din: a)contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri, potrivit legii; b)sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale; c)comisionul achitat CNPP de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat, datorat pentru operaţiunile administrative şi financiare efectuate, conform prevederilor art. 43¹ şi art. 44 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 19
(1) Comisionul prevăzut la art. 18 lit. c) reprezintă o cotă procentuală de 0,5% aplicată lunar asupra sumei totale ce face obiectul operaţiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat.
(2) Comisionul prevăzut la alin. (1) se suportă din veniturile administratorilor, aşa cum sunt prevăzute la art. 85 din Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se achită în termen de 5 zile de la primirea contribuţiilor conform art. 35 alin. (4), dar nu mai târziu de data de 25 a lunii. Articolul 20
(1) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.
(2) Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă.
(3) Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.
(4) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(5) Fondul de rezervă se constituie în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat nu primeşte sume pentru echilibrare, potrivit art. 18 lit. b), şi numai după acoperirea deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat. Articolul 21
(1) În condiţiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), pentru asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia acelora care au încheiat contracte de asigurare socială, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF, are obligaţia de a transmite CNPP informaţiile necesare stabilirii, în sistemul public de pensii, a stagiului de cotizare realizat şi a punctajului lunar, în vederea acordării prestaţiilor de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege. Informaţiile necesare cuprind cel puţin evidenţa obligaţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat datorate şi plătite de angajatori şi/sau de asiguraţi, precum şi eventualele rectificări ale declaraţiilor de asigurare.
(2) Procedura de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (1), precum şi alte elemente necesare se stabilesc prin protocol încheiat între ANAF şi CNPP, care se publică în Monitorul Oficial.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) îşi acordă reciproc şi gratuit accesul la informaţiile referitoare la declararea/achitarea contribuţiilor de asigurări sociale din bazele de date pe care le au în administrare.
(4) Anual, după depunerea declaraţiilor fiscale, ANAF transmite CNPP veniturile realizate de persoanele fizice, altele decât cele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor. Articolul 22
(1) Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după regularizarea cu bugetul de stat, în limita sumelor primite de acesta, potrivit prevederilor art. 18 lit. b).
(2) Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din fondul de rezervă.
(3) Deficitul din anii precedenţi şi din anul curent al bugetului asigurărilor sociale de stat rămas după utilizarea fondului de rezervă se finanţează din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. Articolul 23Disponibilităţile băneşti ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt purtătoare de dobânzi, nivelul dobânzilor stabilindu-se prin convenţii încheiate de CNPP cu Trezoreria Statului. Articolul 24În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat. Titlul IIIContribuţia de asigurări sociale Articolul 25
(1) Contribuabilii la sistemul public de pensii sunt:a)persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi din indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entităţile asimilate acestora au obligaţia, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reţine la sursă şi de a vira contribuţia de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat; b)persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, potrivit Codului fiscal, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale; c)angajatorii sau entităţile asimilate acestora care, potrivit Codului fiscal, au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă, precum şi eventuale diferenţe de contribuţii de asigurări sociale pe care legislaţia le pune în seama angajatorului; d)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile teritoriale şi unităţile trimiţătoare, care, potrivit legislaţiei specifice, au obligaţia de a suporta din bugetele proprii contribuţia de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate.
(2) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii şi persoanele fizice care sunt asigurate, conform prezentei legi, pe baza contractului de asigurare socială. Articolul 26Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea asiguraţilor din sistemul public de pensii pot fi normale, deosebite şi speciale. Articolul 27Sunt încadrate în condiţii deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor şi metodologiei prevăzute de legislaţia în vigoare la data încadrării acestora. Articolul 28
(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:a)unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă; b)activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii; c)aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1; d)activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3; e)activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4.
(2) Alte locuri de muncă în condiţii speciale decât cele prevăzute la alin. (1) pot fi stabilite prin lege. Metodologia şi criteriile de încadrare a locurilor de muncă în condiţii speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Periodic, din 5 în 5 ani, locurile de muncă în condiţii speciale prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării în condiţii speciale, stabilită prin hotărâre a Guvernului.
(4) Perioada cuprinsă între data expirării avizului şi data reînnoirii avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii speciale constituie stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, pentru care angajatorii datorează şi plătesc, cota de contribuţie de asigurări sociale pentru condiţii speciale de muncă.
(5) Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi perioadele în care un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă şi pentru care angajatorii datorează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale. Articolul 29În situaţia contractului de asigurare socială contribuţia de asigurări sociale se datorează de la data încheierii acestuia, în cota prevăzută în Codul fiscal. Articolul 30
(1) Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) se face lunar de către aceştia sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi, în baza contractului de asigurare.
(2) Plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), se poate face şi anticipat, pentru perioada de până la sfârşitul anului calendaristic. În aceste situaţii, stagiul de cotizare este corespunzător timpului scurs în interiorul perioadei pentru care s-a efectuat plata. Articolul 31
(1) Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (3) se efectuează într-o singură tranşă sau eşalonat, în tranşe lunare, în termen de un an de la data încheierii contractului de asigurare socială.
(2) Contractul de asigurare socială încheiat conform prevederilor art. 6 alin. (3) îşi încetează aplicabilitatea la data la care contribuţia de asigurări sociale datorată în baza acestuia este achitată în întregime.
(3) În situaţia în care la expirarea termenului de un an, prevăzut la alin. (1), contribuţia de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se constituie corespunzător plăţii efectuate. Articolul 32
(1) Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor sistemului public de pensii, cu excepţia acelora care sunt asiguraţi în baza contractului de asigurare socială, este prevăzută de Codul fiscal.
(2) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor juridice şi fizice care au calitatea de angajatori, precum şi al entităţilor asimilate angajatorilor, este prevăzută de Codul fiscal. Articolul 33
(1) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (3) o constituie cel puţin câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială. Articolul 34Veniturile pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea prestaţiilor din sistemul public de pensii. Articolul 35
(1) Contribuţia de asigurări sociale prevăzută de lege pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale conform Codului fiscal, se plăteşte lunar/trimestrial de către angajator împreună cu contribuţia de asigurări sociale pe care acesta o datorează, după caz, în calitate de contribuabil, bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi şi pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, datorată şi plătită la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat.
(3) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP transmite fiecărui administrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl administrează.
(4) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP virează către fiecare fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând contribuţiile datorate acestor fonduri. Articolul 36
(1) În cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia.
(2) Pentru ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1) şi art. 6 alin. (3), termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este prevăzut de Codul fiscal. Articolul 37Activitatea privind administrarea creanţelor provenind din contribuţii de asigurări sociale, datorate de persoanele fizice, contribuabili ai sistemului public de pensii, cu excepţia celor prevăzute la art. 6 alin. (2) şi (3), şi de persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajator sau entităţile asimilate angajatorilor, precum şi constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, se realizează de organul fiscal central, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 38Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) şi (3) activitatea de colectare a contribuţiilor de asigurări sociale se realizează de CNPP, prin casele teritoriale de pensii. Articolul 39
(1) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), plata cu întârziere a contribuţiei de asigurări sociale generează obligaţia de plată a unor dobânzi şi penalităţi de întârziere. Cotele dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, precum şi modul de calcul al acestora sunt cele stabilite prin Codul de procedură fiscală.
(2) Sumele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.
(3) Calculul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere se efectuează de către casa teritorială de pensii cu care s-a încheiat contractul de asigurare socială. Articolul 40
(1) În sistemul public de pensii stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat şi plătit contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către asigurat şi, după caz, de către angajator.
(2) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV care au depus declaraţia individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal se constată că, la sfârşitul anului, în funcţie de categoria de venit, venitul net anual determinat sau, după caz, venitul brut anual realizat ori normele anuale de venit determinate potrivit Codului fiscal sunt mai mici decât suma reprezentând 12 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată şi aceştia au plătit contribuţie de asigurări sociale, stagiul de cotizare se determină prin raportarea venitului la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale la salariul minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la data depunerii declaraţiei fiscale.
(3) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (2), asigurate pe baza contractului de asigurare socială, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care sa datorat şi plătit, conform legii, contribuţia de asigurări sociale, inclusiv dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente.
(4) Dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate de persoanele prevăzute la alin. (3) se încasează de către casa teritorială de pensii competentă. Articolul 41
(1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi, conform clauzelor prevăzute în contract.
(2) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se reziliază, din iniţiativa casei teritoriale de pensii, în cazul neplăţii contribuţiei de asigurări sociale pentru o perioadă de 3 luni consecutive.
(3) Rezilierea contractului de asigurare socială potrivit alin. (2) se face începând cu ziua următoare celei pentru care sa plătit contribuţia de asigurări sociale.
(4) În cazul rezilierii contractului de asigurare socială, contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare astfel realizat se determină prin raportarea sumelor plătite la cota de contribuţie de asigurări sociale aplicată asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Articolul 42
(1) Contractul de asigurare socială încetează de drept la data decesului asiguratului.
(2) Eventualele sume neachitate până la data decesului, reprezentând contribuţii de asigurări sociale şi, după caz, dobânzi şi penalităţi, nu se mai urmăresc. Stagiul de cotizare se constituie numai din perioadele pentru care s-au plătit sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale şi, după caz, dobânzile şi penalităţile calculate.
(3) În situaţiile în care, conform prevederilor art. 30 alin. (2), sunt efectuate plăţi anticipate pentru perioade ulterioare datei decesului, sumele plătite pentru aceste perioade, reprezentând contribuţie de asigurări sociale, se restituie, la cerere, persoanelor prevăzute la art. 111 alin. (1), în termenul general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data decesului.
(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), constituie stagiu de cotizare perioada pentru care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale până la data decesului. Articolul 43În sistemul public de pensii stagiul de cotizare realizat de asiguraţi, precum şi perioadele asimilate se determină în ani, luni şi zile calendaristice. Articolul 44Stagiul de cotizare se certifică, la cererea asiguratului sistemului public de pensii, prin adeverinţă emisă de către CNPP, prin casele teritoriale de pensii. Titlul IVPrestaţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii Articolul 45În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de prestaţii de asigurări sociale: a)pensii; b)alte prestaţii de asigurări sociale. Capitolul IPensii Articolul 46
(1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege pot beneficia de una dintre următoarele categorii de pensii acordate de sistemul public de pensii:a)pensia pentru limită de vârstă; b)pensia anticipată; c)pensia de invaliditate; d)pensia de urmaş.
(2) În sistemul public de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie dintre cele prevăzute la alin. (1). Secţiunea 1Pensia pentru limită de vârstă Articolul 47Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege. Articolul 48
(1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
(3) Stagiul complet de cotizare, care cuprinde şi perioadele asimilate, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(4) În perioada eşalonării vârstelor standard de pensionare, femeile pot opta pentru pensionare la împlinirea vârstei de 63 de ani sau la vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5. Articolul 49
(1) Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:a)conform tabelului nr. 1, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă;Tabelul nr. 1

b)conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale prevăzute la art. 28 alin. (1);Tabelul nr. 2

c)cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât şi în sisteme neintegrate acestuia beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii. Articolul 50
(1) Sunt exceptate de la prevederile art. 49 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin:a)20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani; b)20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani; c)25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. c) şi d), pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani.
(2) Vârsta standard de pensionare redusă potrivit prevederilor alin. (1) nu poate fi mai mică de:a)45 de ani, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a); b)50 de ani, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b), cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 43 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi; c)50 de ani pentru femei şi 52 de ani pentru bărbaţi, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c).
(3) Stagiul complet de cotizare este de:a)20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a); b)25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e); c)25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. c) şi d). Articolul 51
(1) Fac excepţie de la prevederile art. 49 alin. (1) lit. b) şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b).
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă.
(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), stagiul complet de cotizare este de 15 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, respectiv de 17 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii. Articolul 52Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: a)indiferent de vârstă, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare; b)cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani; c)cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare. Articolul 53Persoanele cu deficienţă vizuală gravă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat în aceste condiţii cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare. Articolul 54
(1) Fracţiunea de an de stagiu de cotizare realizată în grupa I şi/sau condiţii speciale de muncă, pentru care nu se acordă reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 49 alin. (1) lit. b), poate fi cumulată cu perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite de muncă în vederea reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 49 alin. (1) lit. a).
(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare acordate asiguraţilor sistemului public de pensii, prevăzute la art. 49 şi de alte acte normative cu caracter special, pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani.
(3) Vârstele de pensionare reduse în condiţiile alin. (2) nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi de 52 de ani pentru bărbaţi. Articolul 55
(1) În situaţia personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, prevederile art. 49 alin. (1) lit. b) se aplică numai în condiţiile realizării numărului minim de ore de zbor, salturi sau starturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din aviaţia civilă în condiţii speciale de muncă.
(2) Activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii sunt cele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 privind stabilirea criteriilor de încadrare a activităţilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii.
(3) Activităţile din anexa nr. 2, avizate în condiţii speciale de muncă, realizate în unităţile din anexa nr. 3, se consideră în condiţii speciale de muncă numai dacă acestea se desfăşoară pe durata programului normal de lucru dintr-o lună. Articolul 56
(1) Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare şi care au născut 3 copii şi i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază la cerere de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare prevăzută în anexa nr. 5.
(2) La reducerea prevăzută la alin. (1) se adaugă câte un an în plus începând cu al patrulea copil.
(3) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani. Articolul 57
(1) Persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 cu cel puţin 8 ani pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5.
(2) La stabilirea stagiului complet de cotizare potrivit alin. (1) se iau în considerare şi perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b)-h) şi art. 15. Articolul 58
(1) În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Economiei, metodologia de stabilire şi determinare a zonelor industriale cu poluare remanentă.
(2) Siturile cu potenţial de poluare remanentă sunt identificate şi nominalizate prin ordin comun al celor trei miniştri.
(3) Locuitorii din unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia, la cerere, de reducerea vârstei standard de pensionare cu până la 2 ani, dacă au locuit şi/sau lucrat cel puţin 30 de ani în zona determinată prin ordinul comun prevăzut la alin. (2), într-o rază de 8 km în jurul sitului contaminat. Articolul 59Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la art. 56-58 nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative. Secţiunea a 2-aPensia anticipată Articolul 60
(1) Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
(2) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d)-h) şi art. 15.
(3) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 3. Tabelul nr. 3

Articolul 61La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la art. 60 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative. Articolul 62
(1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării şi, după caz, prin adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare ori, după caz, în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate şi/sau perioadelor asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a)-c).
(2) Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate opta pentru pensie de invaliditate în situaţia pierderii capacităţii de muncă. Secţiunea a 3-aPensia de invaliditate Articolul 63Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condiţiile de pensie pentru limită de vârstă şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a)accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; b)altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; c)participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii. Articolul 64
(1) În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:a)de gradul I, caracterizată de deficienţa funcţională gravă, capacitate de muncă şi autoservire diminuate; b)de gradul II, caracterizată de deficienţa funcţională accentuată, capacitate de muncă diminuată şi capacitate de autoservire păstrată; c)de gradul III, caracterizată de deficienţa funcţională medie, capacitate de muncă diminuată şi capacitate de autoservire păstrată.
(2) Pentru orice grad de invaliditate prevăzut la alin. (1), în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale. Articolul 65
(1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
(2) CNPP, prin intermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare INEMRCM, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Articolul 66
(1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepţia urmaşilor prevăzuţi la art. 76 lit. c), de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM, în funcţie de domiciliul solicitantului. Listele cu privire la locaţia cabinetelor de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM se vor afişa public atât la sediul CNPP şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-ul instituţiilor.
(3) În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate şi, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3) sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 10 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, în funcţie de domiciliul persoanei. Contestaţia se soluţionează de către comisiile medicale regionale de contestaţii.
(7) Comisiile medicale regionale de contestaţii funcţionează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM.
(8) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 10 zile de la data soluţionării.
(9) Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (6) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(10) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive. Articolul 67
(1) În vederea efectuării de investigaţii şi examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin INEMRCM, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unităţi sanitare de specialitate, în condiţiile legii.
(2) Listele cu privire la locaţia unităţilor sanitare de specialitate se vor afişa public atât la sediul CNPP şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-ul instituţiilor. Articolul 68
(1) La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
(2) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă. Articolul 69
(1) Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor.
(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(4) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi. Articolul 70
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate; b)încadrarea în alt grad de invaliditate; c)redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligaţia să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit şi să prezinte documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua oricând, atât la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat, precum şi din oficiu, ca urmare a convocării justificate de către medicul expert al asigurărilor sociale.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 66. Articolul 71
(1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:a)prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă; b)au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege.
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face de către medicul expert al asigurărilor sociale, conform listei de afecţiuni ireversibile prevăzute în hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor medicale pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Sănătăţii, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Articolul 72
(1) În vederea soluţionării cererii de încadrare în grad de invaliditate medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM cu privire la cazurile cu documentaţie medicală insuficientă şi/sau incompletă, precum şi în cazurile a căror documentaţie impune verificarea datelor medicale.
(2) INEMRCM şi centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă pot convoca, pentru expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate. INEMRCM poate convoca pentru expertizare şi persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate. Convocarea se va adresa cazurilor pentru care se dispune verificarea expertizei medicale sau evaluarea datelor medicale, în vederea obţinerii pensiei de invaliditate.
(3) Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum şi persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligaţia de a se prezenta la convocarea prevăzută la alin. (2). Neprezentarea persoanelor la convocare, precum şi refuzul de a efectua investigaţiile medicale şi examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacităţii de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate.
(4) Încadrarea ulterioară în grad de invaliditate a persoanelor care nu şi-au îndeplinit obligaţia prevăzută la alin. (3) se face numai cu avizul INEMRCM.
(5) Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigaţiilor medicale şi examinărilor necesare în vederea evaluării/expertizării capacităţii de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM, centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă, precum şi de către medicul expert al asigurărilor sociale.
(6) În aplicarea prevederilor alin. (1)-(5), INEMRCM emite avize, rapoarte de expertiză medicală a capacităţii de muncă, precum şi decizii medicale asupra capacităţii de muncă, cu caracter obligatoriu pentru cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
(7) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă emise conform alin. (6) pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă din cadrul INEMRCM. Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile şi se comunică în termen de 10 zile de la soluţionare.
(8) Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, emise în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive. Articolul 73
(1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 71 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, cu consultarea medicului curant, în vederea reintegrării socioprofesionale.
(2) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării, cu excepţia situaţiilor în care neîndeplinirea obligaţiei este temeinic justificată.
(3) Medicii experţi ai asigurărilor sociale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii.
(4) Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii. Articolul 74
(1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadei asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) şi, după caz, a perioadelor de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate.
(2) Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu şi se acordă cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 69 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
(4) Pensionarii de invaliditate nu pot opta pentru pensie anticipată. Secţiunea a 4-aPensia de urmaş Articolul 75Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Articolul 76Copiii au dreptul la pensie de urmaş: a)până la vârsta de 16 ani; b)dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; c)pe toată durata invalidităţii, de orice grad, dacă aceasta sa ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b). Articolul 77
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus. Articolul 78
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. Articolul 79Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 77 şi la art. 78 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri brute lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit Codului fiscal sau dacă acestea sunt mai mici decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Articolul 80Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani. Articolul 81
(1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:a)pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat; b)pensia de invaliditate gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător aferent pensiei prevăzute la alin. (1) în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:a)50% - pentru un singur urmaş; b)75% - pentru 2 urmaşi; c)100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
(3) Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie. Articolul 82Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte. Articolul 83În cazul modificării numărului de urmaşi îndreptăţiţi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 81 alin. (2). Articolul 84Persoanele prevăzute la art. 76 lit. c) şi la art. 78 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate. Capitolul IICalculul prestaţiilor de asigurări sociale Secţiunea 1Calculul pensiilor Articolul 85
(1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.
(2) La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1) fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului. Articolul 86
(1) Valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 85 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară, respectiv 25.
(2) Valorile punctului de pensie sunt următoarele:a)la data de 1 septembrie 2019 - 1.265 lei; b)la data de 1 septembrie 2020 - 1.775 lei; c)la data de 1 septembrie 2021 - 1.875 lei.
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă este de 75 lei.
(4) Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
(5) Indicatorii prevăzuţi la alin. (4) utilizaţi la stabilirea valorii punctului de referinţă pentru anul următor sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
(6) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (4) are valoare negativă la stabilirea valorii punctului de referinţă se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(7) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (3) au valoare negativă se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă.
(8) Prin legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili anual alte majorări decât cele prevăzute de prezentul articol. Articolul 87
(1) Numărul total de puncte realizate de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia.
(2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
(3) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.
(4) În situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat şi plătit contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.
(5) La calcularea punctajelor anuale şi a punctajului lunar se utilizează două zecimale.
(6) În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se diminuează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale. Articolul 88
(1) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:a)cuantumul brut al pensiei de invaliditate, în situaţia prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. a); b)cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d) şi e).
(2) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b), c) şi f) punctajul lunar este de 0,25 puncte.
(3) În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1), se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.
(4) În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) şi care, în aceeaşi perioadă, au realizat, conform legii, stagii de cotizare ca urmare a încadrării într-o formă de asigurare obligatorie sau facultativă, la calculul punctajului lunar al asiguratului se ia în considerare venitul lunar asigurat.
(5) Partea din cuantumul pensiei aferentă numărului de puncte corespunzătoare perioadelor asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b)-g) se suportă de la bugetul de stat. Articolul 89
(1) Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:a)0,50 puncte pentru gradul I de invaliditate; b)0,35 puncte pentru gradul II de invaliditate; c)0,15 puncte pentru gradul III de invaliditate.
(2) Pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale.
(3) Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale. Articolul 90
(1) Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:a)cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii; b)cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.
(2) Persoanele prevăzute la art. 53 beneficiază de majorarea punctajelor lunare cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activitate ca persoane cu deficienţă vizuală gravă. Secţiunea a 2-aPensia minimă Articolul 91
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie pensia minimă, în funcţie de stagiul de cotizare realizat.
(2) Pensia minimă se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăşi procentul maxim de 75%.
(3) Pensia minimă se acordă pensionarilor în situaţia în care cuantumul pensiei, cuvenit sau aflat în plată, are o valoare mai mică decât cuantumul pensiei minime calculat conform alin. (2).
(4) În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una din categoriile de pensie prevăzute la art. 46 alin. (1), de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii, ori de pensie din alte state, pensia minimă se acordă în situaţia în care suma cuantumurilor tuturor acestor venituri nu depăşeşte cuantumul pensiei minime calculat conform alin. (2).
(5) În situaţia pensionarilor care au realizat stagiu de cotizare cuprins între 10 şi 15 ani, pensia minimă se stabileşte în funcţie de stagiul de cotizare realizat, într-un procent de 40% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, la care se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat între 11 ani şi 14 ani inclusiv.
(6) În situaţia pensionarilor pentru limită de vârstă care au realizat stagiu de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie prevăzut de legislaţia anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, mai mic de 10 ani, în condiţii de handicap, precum şi ca nevăzător, pensia minimă se stabileşte într-un procent de 40% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
(7) Diferenţa dintre cuantumul pensiei minime şi cuantumul pensiei stabilite potrivit art. 85 alin. (1) se suportă din bugetul de stat. Articolul 92
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 91 alin. (2), fiecare beneficiar de pensie de urmaş are dreptul la o pensie minimă în cuantum de 35% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare urmaş în parte, cu respectarea prevederilor art. 91 alin. (3).
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul copiilor orfani de ambii părinţi, dacă suma drepturilor cuvenite după fiecare părinte este sub nivelul pensiei minime pentru urmaşi prevăzute la alin. (1). Articolul 93Cuantumul pensiei minime se modifică, ori de câte ori se modifică salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Capitolul IIIStabilirea şi plata pensiilor Articolul 94
(1) Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2) Cererea de pensionare poate fi depusă şi de altă persoană decât cele prevăzute la alin. (1), dacă aceasta declară pe propria răspundere că cererea este semnată olograf atât de titular, cât şi de persoana care o depune.
(3) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.
(4) În aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, persoanele care au locul de şedere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la instituţia de asigurări sociale competentă din statul de şedere permanentă.
(5) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (3) sau (4), poate fi retrasă la solicitare, de titular, de reprezentantul legal ori de mandatarul desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare. Articolul 95
(1) În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut la art. 94 alin. (3).
(3) În situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului prevăzut la art. 94 alin. (3) drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.
(4) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:a)de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat; b)de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu are calitatea de asigurat; c)din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului; d)de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului; e)de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte ulterior decesului susţinătorului condiţiile prevăzute de lege referitoare la vârsta standard de pensionare. Articolul 96În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii, cu excepţia pensiilor anticipate, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) şi pct. II. Articolul 97
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în cazul în care, la solicitarea casei teritoriale de pensii competente din România, cererea prevăzută la alin. (1) nu a putut fi completată de către solicitant cu toate documentele necesare stabilirii dreptului, în termen de 12 luni de la înregistrare, cererea de pensionare se soluţionează prin decizie de respingere.
(3) Termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte cu 30 de zile în cazul persoanelor care au calitatea de asigurat în luna solicitării, precum şi în situaţia în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare faţă de cele existente în dosarul de pensie.
(4) Decizia de pensie cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(5) Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului sau reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 10 zile de la data emiterii ori personal, la sediul instituţiei emitente.
(6) În termenul prevăzut la alin. (5), casa teritorială de pensii emitentă comunică angajatorului, la solicitarea acestuia, în format electronic, faptul că a fost emisă decizia de pensionare.
(7) Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare. Articolul 98
(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă se constată că solicitarea pensionarului este neîntemeiată, cererea de revizuire se soluţionează conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare.
(3) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV, care au depus declaraţia individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constată diferenţe între venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute în vedere la calculul pensiei şi cel ales de contribuabil în declaraţia individuală de asigurare, casa teritorială de pensii operează, din oficiu, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire, care se emite până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul anterior.
(4) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (3) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(5) Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(6) Cererea prevăzută la alin. (5) se soluţionează în termen de 60 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare.
(7) Pensionarii pentru limită de vârstă care realizează stagiu de cotizare după data înscrierii la pensie pot solicita recalcularea pensiei o singură dată într-un an calendaristic, în condiţiile legii.
(8) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) şi (7) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
(9) Deciziile de pensie emise în temeiul prevederilor alin. (5) şi (7) pot fi anulate, la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare. Articolul 99
(1) În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte titularului sau reprezentantului legal al acestuia. Articolul 100
(1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:a)la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi Compania Naţională „Poşta Română" - S.A.; b)în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi băncile comerciale, precum şi între CNPP şi alte instituţii de credit, conform legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii.
(3) În situaţia persoanelor care beneficiază atât de pensie, cât şi de alte drepturi băneşti, prevăzute la alin. (2), plata drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se face prin aceeaşi modalitate de plată, la aceeaşi adresă sau în acelaşi cont curent sau cont de card, pentru toate drepturile cuvenite aceleiaşi persoane.
(4) CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite lunar beneficiarilor, prin bănci sau prin Compania Naţională „Poşta Română" - S.A., drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2).
(5) În situaţia beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) la domiciliu/reşedinţă, Compania Naţională „Poşta Română" - S.A. remite lunar acestora drepturile băneşti şi documentul de plată întocmit de CNPP.
(6) În situaţia beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) în cont curent sau în cont de card, documentul de informare cu privire la sumele plătite, întocmit de CNPP, este transmis lunar la domiciliul acestora, în plic închis, pentru respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(7) Dacă timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. a) şi alin. (2), care se achită la domiciliu/reşedinţă, sunt restituite ca neachitate şi nu sunt solicitate de beneficiarii în cauză, casa teritorială de pensii procedează la neefectuarea plăţii respectivelor drepturi, începând cu luna următoare.
(8) În cazul în care, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii, drepturile băneşti prevăzute la alin. (7) nu sunt solicitate de beneficiari, casa teritorială de pensii procedează la suspendarea plăţii acestora, începând cu luna următoare.
(9) Modelul documentului de plată şi al celui de informare, prevăzute la alin. (5) şi (6), se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), în situaţia pensionarilor aflaţi în instituţii de asistenţă socială sau în detenţie, plata pensiei se poate face, la cererea titularului, la sediul acestora. Articolul 101
(1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiar a drepturilor prevăzute la art. 100 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea documentelor de informare la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:a)prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor; b)prin stabilirea unui tarif, pentru un document de informare, în situaţia în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card; c)prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.
(2) Procentul şi tariful prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1,1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(4) Comisionul bancar prevăzut la alin. (1) lit. c) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite. Articolul 102
(1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care comisioanele se suportă, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(5) Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor băneşti acordate de casele teritoriale de pensii stabiliţi pe teritoriul altor state, denumiţi în continuare beneficiari nerezidenţi, au obligaţia de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viaţă.
(6) În vederea aplicării prevederilor alin. (5), casa teritorială de pensii competentă emite şi transmite, la adresa de domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, până la data de 31 decembrie, respectiv 30 iunie, un exemplar al certificatului de viaţă, completat cu detaliile referitoare la beneficiarul nerezident.
(7) Certificatul de viaţă prevăzut la alin. (5) poate fi transmis de beneficiarul nerezident şi din propria iniţiativă.
(8) Beneficiarul nerezident are obligaţia de a semna certificatul de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.
(9) Modelul unic de certificat de viaţă se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP. Articolul 103Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP. Articolul 104
(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:a)pensionarul a decedat; b)pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia; c)pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 78 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii; d)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) sau cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale şi rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz; e)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) sau cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 72 alin. (2), sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz; f)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) sau cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 73 alin. (1); g)copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 76 lit. c); h)pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului; i)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei teritoriale de pensii în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat. Articolul 105
(1) În sistemul public de pensii plata pensiei/indemnizaţiei pentru însoţitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:a)pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat; b)pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) ori cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală la termen ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale; c)copilul beneficiar al pensiei de urmaş, prevăzut la art. 76 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor; d)soţul supravieţuitor sau copilul urmaş beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii; e)a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei; f)beneficiarul nu prezintă sau nu comunică casei teritoriale de pensii competente certificatul de viaţă în termenul prevăzut la art. 102 alin. (5); g)a expirat termenul prevăzut la art. 100 alin. (8); h)pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) ori cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte; i)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, prevăzut la art. 79, realizează venituri lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit Codului fiscal, dacă acestea sunt mai mari decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; j)pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II.
(2) În cazul pensionarului de invaliditate gradul I, care are şi calitatea de persoană cu handicap grav, plata indemnizaţiei pentru însoţitor, prevăzută la art. 69, se suspendă începând cu luna următoare celei în care optează pentru unul dintre drepturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş în condiţiile prevăzute la art. 76 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(4) În situaţia pensionarului de invaliditate sau pensionarului urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) ori cel prevăzut la art. 78 alin. (1) care nu se prezintă la convocarea INEMRCM, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau a medicului expert al asigurărilor sociale ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate, suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 72 alin. (3).
(5) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Articolul 106
(1) În sistemul public de pensii, reluarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se face după cum urmează:a)potrivit prevederilor convenţiei de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiată de România, în situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. a); b)începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. b); c)la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situaţia prevăzută la art. 73 alin. (1); d)de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. c); e)la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situaţiile prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. i) şi j); f)la cerere, începând cu luna următoare exprimării opţiunii la pensie, pentru situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. d); g)la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului, pentru situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. e); h)de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viaţă după expirarea termenelor prevăzute la art. 102 alin. (5); i)la cerere, începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate gradul I, care are şi calitatea de persoană cu handicap grav, optează pentru plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 69; j)de la data suspendării, pe baza dovezii continuării studiilor, în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaş prevăzut la art. 105 alin. (3), cu excepţia copilului urmaş, medic rezident, situaţie în care reluarea plăţii pensiei se face de la data angajării; k)la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor, suspendată conform prevederilor art. 105 alin. (1) lit. g) şi alin. (5).
(2) Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.
(3) În aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, reluarea plăţii pensiei, în situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. h), se face în baza deciziei medicale asupra capacităţii de muncă emise de medicul expert al asigurărilor sociale, astfel:a)începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă; b)de la data suspendării, dacă documentele medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă au fost transmise casei teritoriale de pensii în termen de un an de la data suspendării, iar depăşirea termenului de revizuire nu îi poate fi imputată pensionarului sau instituţiei competente de la locul de şedere permanentă; c)începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, dacă termenul prevăzut la lit. b) este depăşit. Articolul 107Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii. Articolul 108Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, precum şi la contestarea deciziilor, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale pentru care stabilirea şi plata se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel. Articolul 109În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie potrivit Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de nivelul acestora, cu excepţia: a)soţului supravieţuitor beneficiar al unei pensii de urmaş care realizează venituri mai mari decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, conform prevederilor art. 79; b)pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II. Articolul 110Beneficiarii prestaţiilor de asigurări sociale şi ai celorlalte drepturi stabilite şi plătite, conform legii, prin intermediul casei teritoriale de pensii, sunt obligaţi să comunice acesteia orice schimbare intervenită de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care au fost stabilite sau se plătesc aceste drepturi, în termen de 15 zile de la data apariţiei schimbării respective. Articolul 111
(1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care are calitatea de soţ supravieţuitor, copil, părinte sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul altor drepturi prevăzute de legi speciale pentru care stabilirea şi plata revine, conform legii, caselor teritoriale de pensii, dacă legea specială nu dispune altfel. Capitolul IVAlte prestaţii de asigurări sociale Articolul 112În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele prestaţii de asigurări sociale: a)ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor; b)tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari; c)ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru al familiei unuia dintre aceştia. Articolul 113
(1) Soţul supravieţuitor, pensionar pentru limită de vârstă, poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor lunar, dacă la data solicitării acestuia îndeplineşte următoarele condiţii: a)a realizat stagiul complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5; b)a împlinit vârsta standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5; c)nu s-a recăsătorit; d)durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.
(2) Ajutorul lunar prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra cuantumului pensiei susţinătorului decedat, aflat în plată sau cuvenit la data decesului, actualizat la data solicitării, după caz.
(3) În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una sau mai multe dintre categoriile de pensie prevăzute în sistemul public de pensii, de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii ori de pensie din alte state, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de casele teritoriale de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea ajutorului lunar se are în vedere nivelul cumulat al tuturor acestor venituri.
(4) Suma drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) nu poate fi mai mare de 80% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
(5) Persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare, şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1)-(4) pot opta pentru cel mai avantajos ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor.
(6) Ajutorul pentru soţul supravieţuitor prevăzut la alin. (1) se acordă la cerere, depusă la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază solicitantul. Articolul 114
(1) Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin acordarea de bilete de tratament asiguraţilor şi pensionarilor sistemului public de pensii, în limita sumelor alocate pentru această prestaţie, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Numărul total al biletelor de tratament balnear, inclusiv al celor asigurate în unităţile de tratament balnear din proprietatea CNPP, este stabilit anual prin hotărâre a Guvernului.
(3) În vederea stabilirii numărului de bilete de tratament balnear pentru staţiunile balneare se va ţine seama de solicitările potenţialilor beneficiari, de categoria de confort oferită, precum şi de nivelul maxim al tarifelor stabilit prin ordin al preşedintelui CNPP, conform prevederilor legale în vigoare.
(4) Prestaţiile privind tratamentul balnear sunt asigurate în unităţile de tratament din proprietatea CNPP şi în completare în unităţi de profil prin contracte încheiate potrivit legii.
(5) Asiguraţii şi pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condiţiile prezentei legi, după cum urmează:a)gratuit - persoanele beneficiare de pensie de invaliditate din cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale; b)cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii şi pensionarii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a).
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se pot acorda bilete de tratament balnear, în condiţiile prezentei legi, şi soţului/soţiei asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii, care nu este asigurat/pensionar al sistemului public, cu plata integrală a biletului de tratament.
(7) Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.
(8) Contravaloarea prestaţiilor acordate în condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) şi diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi contribuţia bănească prevăzută la alin. (5) lit. b) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(9) Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear, inclusiv categoriile de beneficiari şi nivelul contribuţiei băneşti individuale ale acestora, se aprobă anual, prin ordin al preşedintelui CNPP. Articolul 115Numărul biletelor de tratament balnear, inclusiv cele care se acordă gratuit potrivit prezentei legi, precum şi cele care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale unor legi cu caracter reparatoriu, modul de acordare, de distribuire şi de decontare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Articolul 116
(1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau oricare persoană care face această dovadă.
(2) Ajutorul de deces prevăzut la alin. (1) se acordă şi în cazul decesului persoanei care, în ultimele 3 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii.
(3) Dovada prevăzută la alin. (1) se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.
(4) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Articolul 117
(1) Asiguratul şi pensionarul au dreptul la ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie care, la data decesului, nu era asigurat sau beneficiar al unei prestaţii de asigurări sociale prevăzute la art. 45.
(2) Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:a)soţul; b)copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, sau, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate; c)părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
(3) În cazul acordării ajutorului de deces prevăzut la alin. (1), solicitantul trebuie să facă dovada calităţii de asigurat sau de pensionar la data decesului membrului de familie pentru care se solicită acest drept.
(4) Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 116 alin. (4).
(5) Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) pct. I sau II din lege şi raportul de muncă a fost suspendat. Articolul 118
(1) În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora, ajutorul de deces prevăzut la art. 116 sau art. 117 poate fi achitat şi către o persoană juridică, dacă aceasta face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), plata ajutorului de deces se face pe baza documentelor justificative prin virament bancar. Articolul 119
(1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora.
(2) Acordarea ajutorului de deces se face la cerere, pe baza certificatului de deces şi a documentelor justificative, şi nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare. Articolul 120
(1) Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de către casa teritorială de pensii competentă, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct. I-IV şi alin. (2), respectiv al unui membru de familie al acestuia.
(2) Competenţa teritorială a acordării ajutorului de deces revine, după caz, casei teritoriale de pensii din raza de domiciliu a asiguratului/pensionarului decedat sau din raza de domiciliu a asiguratului/pensionarului care solicită ajutor de deces pentru un membru de familie. Articolul 121
(1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie prevăzut de lege, calculat de la data decesului, respectiv de la data înregistrării actului de deces în situaţia declarării morţii prin hotărâre judecătorească.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit la data decesului. Titlul VCasa Naţională de Pensii Publice Articolul 122
(1) CNPP este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale care administrează sistemul public de pensii.
(2) CNPP se află sub autoritatea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
(3) Sediul CNPP este în municipiul Bucureşti.
(4) Casele teritoriale de pensii sunt instituţii publice cu personalitate juridică ce prestează servicii publice.
(5) CNPP are în subordine INEMRCM, care este instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică.
(6) În cadrul INEMRCM se înfiinţează prin ordin al preşedintelui CNPP structuri teritoriale, fără personalitate juridică, denumite centre regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
(7) Organizarea şi funcţionarea INEMRCM, precum şi structura organizatorică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea preşedintelui CNPP.
(8) CNPP este acţionar unic la Societatea Comercială de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumită în continuare S.C. TBRCM - S.A.
(9) CNPP are în subordine Centrul Naţional de Formare şi Pregătire Profesională, ca instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică, ale cărui cheltuieli curente şi de capital se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din fonduri proprii.
(10) Statutul privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Formare şi Pregătire Profesională se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea preşedintelui CNPP. Articolul 123
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacităţii de muncă trec din subordinea caselor teritoriale de pensii în subordinea INEMRCM.
(2) Personalul cabinetelor teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă se preia de către INEMRCM, la care trece activitatea acestora, beneficiind de drepturile salariale avute şi prevăzute în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul IOrganizarea CNPP Articolul 124
(1) Conducerea CNPP este asigurată de un preşedinte şi consiliul de administraţie.
(2) Preşedintele CNPP este numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii şi justiţiei sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Preşedintele CNPP este şi preşedintele consiliului de administraţie.
(3) Preşedintele exercită o funcţie asimilată funcţiilor de demnitate publică.
(4) Preşedintele are rang de secretar de stat şi este salarizat la nivelul prevăzut de lege pentru această funcţie.
(5) Consiliul de administraţie este compus din 19 membri, respectiv preşedintele CNPP şi alte 18 persoane, care sunt reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor, sindicatelor şi pensionarilor, după cum urmează:a)preşedintele CNPP; b)5 reprezentanţi ai Guvernului, câte unul din partea: Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, propuşi de conducătorii respectivelor ministere şi numiţi de către Guvern; c)5 reprezentanţi ai patronatelor, desemnaţi de organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional; d)5 reprezentanţi ai sindicatelor, desemnaţi de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional; e)3 reprezentanţi ai pensionarilor, desemnaţi de organizaţiile naţionale ale pensionarilor.
(6) Membrii consiliului de administraţie sunt desemnaţi potrivit prevederilor alin. (5) pe o perioadă de 4 ani.
(7) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 13 dintre membrii săi.
(8) Pe durata exercitării mandatului, membrii consiliului de administraţie pot fi revocaţi de către cei care i-au numit, respectiv desemnat.
(9) În cazul încetării mandatului, ca urmare a revocării, a demisiei sau a decesului, vor fi numite, respectiv desemnate, alte persoane.
(10) Activitatea de secretariat a consiliului de administraţie este asigurată de un secretar, numit de preşedintele CNPP din cadrul personalului acestei instituţii. Articolul 125
(1) Membrii consiliului de administraţie prevăzuţi la art. 124 alin. (5) beneficiază de o indemnizaţie de şedinţă în cuantum de 10% din nivelul de salarizare prevăzut la art. 124 alin. (4).
(2) Indemnizaţia de şedinţă a secretarului consiliului de administraţie se stabileşte în cuantum de 50% din indemnizaţia de şedinţă a unui membru al consiliului, stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administraţie, ca urmare a participării la şedinţe, nu poate depăşi într-o lună 20% din nivelul de salarizare prevăzut la art. 124 alin. (4).
(4) Indemnizaţiile de şedinţă stabilite potrivit alin. (1)-(3) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu respectarea prevederilor art. 128. Articolul 126
(1) CNPP îşi elaborează Statutul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului muncii şi justiţiei sociale.
(2) Statutul prevăzut la alin. (1) cuprinde în mod obligatoriu atribuţiile consiliului de administraţie, ale preşedintelui CNPP, precum şi modul de organizare şi funcţionare a CNPP.
(3) Numărul de personal al structurilor CNPP, la nivel central şi local, nu poate fi mai mic decât numărul corespunzător raportului de un salariat la 2.000 de asiguraţi şi beneficiari de prestaţii de asigurări sociale.
(4) Modul de organizare şi funcţionare a S.C. TBRCM - S.A., prevăzută la art. 122 alin. (8), se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea preşedintelui CNPP. Articolul 127
(1) Ministrul muncii şi justiţiei sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Ministrul muncii şi justiţiei sociale poate delega atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare, preşedintelui CNPP.
(3) Directorii executivi ai caselor teritoriale de pensii sunt ordonatori terţiari de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat. Articolul 128Cu excepţia cheltuielilor prevăzute la art. 101 referitoare la transmiterea către beneficiar a drepturilor, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat în limita unui procent de până la 3% aplicat asupra cheltuielilor anuale totale prevăzute prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv asupra cheltuielilor din alte surse atrase, în condiţiile legii. Capitolul IIAtribuţiile CNPP şi ale caselor teritoriale de pensii Articolul 129În aplicarea prevederilor prezentei legi, CNPP îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii: a)îndrumă şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele teritoriale de pensii; b)furnizează datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului de stat; c)stabileşte modalitatea tehnică de evidenţă a contribuabililor la sistemul public de pensii, a drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în cazul contractelor de asigurare socială, precum şi a modului de colaborare cu Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date; d)publică anual raportul de activitate; e)organizează cooperarea cu instituţii similare din alte ţări, în vederea coordonării prestaţiilor de asigurări sociale din domeniul propriu de competenţă, pentru lucrătorii migranţi; f)ia măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia; g)asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii, pe baza informaţiilor transmise de ANAF, respectiv de casele teritoriale de pensii; h)asigură evidenţa, la nivel naţional, a drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în cazul contractelor de asigurare socială, pe baza codului numeric personal; i)creează arhive electronice care constituie baze de date pentru operaţiunile desfăşurate în cadrul sistemului public de pensii, conform procedurilor aprobate prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale; j)coordonează şi controlează activitatea INEMRCM; k)aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor europene şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege; l)organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din sistemul public de pensii; m)asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă; n)asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care este parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi; o)organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare; p)asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu. Articolul 130În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele teritoriale de pensii îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii: a)colectează şi virează contribuţiile de asigurări sociale plătite în baza contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) şi (3) şi contribuţiile pentru bilete de tratament balnear, în condiţiile legii; b)urmăresc încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, altele decât cele administrate de ANAF; c)iau măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia; d)stabilesc şi plătesc prestaţiile de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege, precum şi alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special; e)aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor europene şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege; f)organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului propriu; g)asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă; h)asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi; i)asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu. Articolul 131
(1) Realizarea atribuţiilor ce revin caselor teritoriale de pensii, potrivit legii, este supusă controlului CNPP.
(2) Realizarea atribuţiilor ce revin CNPP, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Articolul 132
(1) Salarizarea personalului CNPP şi al caselor teritoriale de pensii se realizează potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale CNPP, ale caselor teritoriale de pensii, ale INEMRCM şi ale centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat. Titlul VIRăspunderea juridică Articolul 133Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea juridică, potrivit legii. Capitolul IContravenţii Articolul 134Constituie contravenţie următoarele fapte: a)refuzul persoanei juridice de a transmite CNPP şi caselor teritoriale de pensii, la solicitarea acestora, documentele justificative în vederea aplicării prevederilor art. 147; b)nerespectarea prevederilor art. 110. Articolul 135
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 134 se sancţionează după cum urmează:a)cele prevăzute la lit. a) cu 2-3 puncte-amendă; b)cele prevăzute la lit. b) cu 0,25-0,50 puncte-amendă.
(2) Valoarea unui punct-amendă este egală cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit potrivit legii. Articolul 136Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 134 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 135 alin. (1) se fac de către CNPP, prin casele teritoriale de pensii de către personalul împuternicit în acest sens. Articolul 137Procedura privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 135 alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNPP, în condiţiile legii. Articolul 138
(1) Sumele de bani provenite din amenzile contravenţionale, aplicate potrivit prevederilor art. 135 şi 136, constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la art. 134 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul IIJurisdicţia asigurărilor sociale Articolul 139
(1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă.
(2) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a prezentului articol şi data intrării în vigoare a prezentei legi se contestă potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive. Articolul 140Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel. Articolul 141Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: a)drepturi şi obligaţii născute în temeiul contractului de asigurare socială; b)deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii; c)deciziile medicale emise de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă din cadrul INEMRCM, precum şi de comisiile medicale regionale; d)plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi; e)deciziile de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale; f)alte drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi. Articolul 142
(1) Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri, inclusiv cele prevăzute la art. 141 lit. d), se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul. Articolul 143
(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive. Articolul 144Cererile formulate în faţa oricăror organe sau a instanţelor judecătoreşti, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru. Titlul VIIDispoziţii tranzitorii şi finale Capitolul IDispoziţii tranzitorii Articolul 145
(1) Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul CNPP, reglementată prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, îşi continuă activitatea până la soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de pensie rămase nesoluţionate la data publicării prezentei legi.
(2) Organizarea activităţii Comisiei Centrale de Contestaţii în vederea soluţionării contestaţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.
(3) Soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (1) se face în termen de 3 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care se publică prezenta lege în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Hotărârile emise de către Comisia Centrală de Contestaţii prevăzută la alin. (1) pot fi contestate în termen de 45 de zile la instanţa de judecată competentă. Articolul 146
(1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1), sunt încadrate în condiţii speciale.
(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă până la data de 1 aprilie 2001 în activităţile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1), sunt încadrate în condiţii speciale, constituie stagii de cotizare în condiţii speciale, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.
(3) Stagiile de cotizare realizate în grupa I de muncă şi condiţii speciale mai mici de 1 an se valorifică în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare conform prevederilor art. 49 alin. (1) lit. a).
(4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 28 alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 în care salariaţii au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate, conform legislaţiei anterioare în grupele I şi a II-a de muncă, şi care, potrivit legislaţiei în vigoare ulterior datei de 1 aprilie 2001 şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate în condiţii speciale de muncă.
(5) Dovada vechimii în muncă în grupa I şi/sau a II-a de muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare.
(6) În situaţia în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverinţe eliberate de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.
(7) Adeverinţele care atestă încadrarea activităţii în grupele I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor primare, care pot fi verificate, şi care au fost întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
(8) Prin documente primare, care pot fi verificate, se înţelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităţilor/ categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative.
(9) În situaţia în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activităţii în grupele I şi/sau a II-a de muncă, angajatorii sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date sunt obligaţi să pună la dispoziţia CNPP şi/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele primare prevăzute la alin. (7) şi (8) pe baza cărora s-au eliberat aceste adeverinţe în vederea verificării respectării legislaţiei în domeniu. Prelucrarea datelor se realizează în condiţiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(10) În situaţia în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (9), se constată încălcări ale legislaţiei privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverinţelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă. Articolul 147
(1) În situaţia în care există suspiciuni cu privire la legalitatea actelor doveditoare depuse la documentaţia pentru stabilirea/modificarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a altor drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii şi/sau CNPP pot solicita, în scris sau prin poşta electronică, persoanei/pensionarului sau persoanelor juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date, după caz, pentru clarificarea situaţiilor respective, documente şi informaţii suplimentare.
(2) Persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date necesare stabilirii drepturilor de asigurări sociale sunt obligate să transmită casei teritoriale de pensii şi/sau CNPP copii, certificate pentru conformitate cu originalul, de pe actele care au stat la baza emiterii documentelor respective.
(3) Persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date au obligaţia de a răspunde în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării. În această situaţie, termenul de soluţionare a cererii de stabilire/modificare a prestaţiilor de asigurări sociale şi/sau a altor drepturi prevăzute de legi speciale se prelungeşte corespunzător.
(4) În cazul în care persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date infirmă realitatea datelor din documentul supus verificării sau nu transmit, în termenul prevăzut la alin. (3), documentele care au stat la baza eliberării acestuia sau documentele transmise conţin date contradictorii sau neconcludente, la stabilirea/modificarea drepturilor, casa teritorială de pensii şi/sau CNPP nu va utiliza datele din documentele a căror realitate nu a fost confirmată sau, după caz, va proceda la revizuirea drepturilor, prin excluderea din calcul a datelor din respectivele documente.
(5) În situaţia în care persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date transmit documentele solicitate cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (3), dar în cadrul termenului general de prescripţie, drepturile de pensie se stabilesc/modifică de la data cererii. Articolul 148
(1) Pentru perioadele prevăzute la art. 13 lit. a) şi c), dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizate până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, în original.
(2) În situaţia în care dovada vechimii în muncă nu se poate face cu carnetul de muncă în original, perioadele prevăzute la art. 13 lit. a) se pot valorifica pe baza informaţiilor existente în arhiva electronică creată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, informaţii certificate potrivit procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului, adoptată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului alineat. Articolul 149
(1) În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră ori salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulţirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:a)25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978; b)24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 martie 1990; c)23,6 zile (189 ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990 - 30 septembrie 1990; d)21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990 - 1 ianuarie 1997; e)21,16 zile (169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997; f)21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998; g)21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999; h)21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000; i)21,42 zile (171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001; j)21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 2002; k)pentru anul 2003 şi în continuare numărul mediu de zile şi, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la zilele de sărbătoare legală.
(2) În situaţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate salariile, la determinarea numărului total de puncte se utilizează salariul minim pe ţară în vigoare în perioada respectivă.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963, pentru care, la determinarea numărului total de puncte, se utilizează:a)un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale; b)un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962 şi pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale şi nici nu sunt dovedite; c)un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962, în situaţia în care, prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare, rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).
(4) În situaţia în care, pentru perioadele ulterioare datei de 31 august 1947, în documentele doveditoare sunt înregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate în funcţie de reformele monetare.
(5) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, cu excepţia perioadelor asimilate prevăzute de lege. Articolul 150
(1) Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverinţe eliberate de persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.
(2) Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, punctajul anual este 0,57255 puncte.
(3) Pentru perioadele de contribuţie realizate conform Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale. Articolul 151
(1) Pentru perioadele asimilate care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.
(2) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a)-c) şi lit. h), realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, la determinarea punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, ori salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.
(3) Pentru perioadele recunoscute ca vechime în muncă, potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează valoarea a 1,5 salarii minime pe economie, brute sau nete, după caz, din perioadele respective.
(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), în care persoana a realizat şi stagii de cotizare, la determinarea punctajului lunar se utilizează veniturile prevăzute la art. 152, avute în perioadele respective, dacă acestea sunt mai mari decât valoarea de 1,5 salarii minime pe economie.
(5) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1), realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează:a)cuantumul pensiei de invaliditate, în situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a); b)25% din câştigul salarial mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, în situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b) şi c).
(6) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d), realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 şi data de 1 ianuarie 2006, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizaţiilor de asigurări sociale.
(7) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. e), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2005 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boală profesională.
(8) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2006 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective. Articolul 152
(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Venitul total lunar realizat brut sau net, după caz, prevăzut la alin. (1), se dovedeşte prin adeverinţă întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 6, eliberată pe baza statelor de plată, de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, nu se poate face dovada venitului total lunar realizat, brut sau net, după caz, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, precum şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă ori sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.
(4) Persoanele care nu fac dovada venitului total lunar realizat prevăzut la alin. (1) şi ale căror drepturi de pensie se stabilesc cu utilizarea veniturilor salariale prevăzute la alin. (3) beneficiază de majorarea punctajelor lunare, corespunzătoare stagiului de cotizare realizat în perioada 1 februarie 1975 - 1 aprilie 2001, cu 10%.
(5) Salariile prevăzute la alin. (3) care se utilizează pentru determinarea punctajelor lunare sunt salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:a)salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b)salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c)salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:a)perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983:

– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

– 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

– 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

– 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani; b)perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992:

– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;

– 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

– 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

– 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

– 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani; c)perioada 1 aprilie 1992 - 1 aprilie 2001: cel înscris în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverinţe eliberate de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.
(7) Salariile minime pe economie, brute sau nete, după caz, pentru fiecare an, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt prevăzute în anexa nr. 8.
(8) Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător anului 1949. Articolul 153
(1) De majorarea punctajelor lunare prevăzută la art. 152 alin. (4) beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie au fost stabilite până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Majorarea punctajelor lunare prevăzută la art. 152 alin. (4) nu se aplică perioadelor asimilate stagiului de cotizare.
(3) Persoanele cărora, în baza unor hotărâri judecătoreşti, la calculul punctajelor lunare corespunzătoare stagiului de cotizare realizat în perioada prevăzută la art. 152 alin. (4), li s-au valorificat şi drepturi salariale, altele decât salariul de bază şi sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislaţia în vigoare la data stabilirii/recalculării pensiei, nu beneficiază pentru aceste perioade de majorarea punctajelor lunare prevăzută la art. 152 alin. (4). Articolul 154
(1) La determinarea punctajelor lunare se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia nominală de asigurare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data de 1 ianuarie 2018, respectiv baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale după data de 1 ianuarie 2018.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul asigurat înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială. Articolul 155
(1) Pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, punctajul lunar se calculează prin raportarea veniturilor prevăzute la art. 152 sau, după caz, la art. 154, la câştigul salarial mediu brut sau net, după caz, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, prevăzut în anexa nr. 7.
(2) Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum şi pentru perioada cuprinsă între 1939-1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează câştigul salarial mediu brut corespunzător anului 1938. Articolul 156
(1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5% beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:a)16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973; b)13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978; c)14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986; d)21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990; e)15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991; f)14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992; g)13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999; h)22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; i)17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.
(2) Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:a)26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978; b)28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986. Articolul 157
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislaţiei anterioare devin pensii în înţelesul prezentei legi şi se recalculează prin înmulţirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 86, cu excepţia pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001 care se recalculează conform art. 168.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului alineat, pensiile stabilite conform legislaţiei anterioare vor fi evaluate în vederea recalculării prevăzută la alin. (1). Procedura de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, la propunerea CNPP, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) În cazul în care prin aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se păstrează cuantumul avantajos.
(4) În situaţia în care cuantumul pensiei rezultat ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) şi (3) este mai mic decât cel prevăzut la art. 91 se acordă cuantumul pensiei minime.
(5) În vederea evaluării pensiilor prevăzute la alin. (2), în anul 2019 se suplimentează personalul CNPP cu respectarea prevederilor art. 126 alin. (3), precum şi fondurile necesare dotării cu mobilier, logistică, consumabile, tehnică de calcul, medii de stocare şi comunicaţii. Articolul 158CNPP, prin casele teritoriale de pensii, notifică pensionarii referitor la rezultatul aplicării prevederilor art. 157 alin. (1). Procedura de notificare se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNPP. Articolul 159La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile anticipate stabilite conform legislaţiei anterioare devin pensii pentru limită de vârstă şi se recalculează, prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate la stabilirea pensiei şi a eventualelor stagii de cotizare realizate până la data recalculării. Articolul 160La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile anticipate parţiale fără diminuare, stabilite conform prevederilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 218/2015 privind protejarea şi sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău, devin pensii pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate la stabilirea pensiei şi a eventualelor stagii de cotizare realizate până la data recalculării. Articolul 161
(1) Persoanele ale căror drepturi de pensie, acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât şi în sistemul public de pensii, pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condiţiile de acordare a dreptului. Numărul total de puncte rezultat în urma recalculării este cel corespunzător stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii.
(3) În situaţia reglementată la alin. (1) şi (2), perioadele asimilate stagiului de cotizare se valorifică într-unul dintre sisteme, în funcţie de opţiunea beneficiarului.
(4) Drepturile rezultate în urma recalculării se cuvin şi se acordă începând cu luna următoare solicitării. Articolul 162
(1) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan în două sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului lunar, perioadele respective se iau în calcul o singură dată.
(2) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan la sistemul de asigurări sociale şi pensii pentru agricultori şi la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului lunar se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective. Articolul 163
(1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie de urmaş, stabilită pe baza legislaţiei anterioare, devenită pensie conform prevederilor art. 157 alin. (1), cuvenită soţului supravieţuitor, se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devenite pensii conform prevederilor art. 157 alin. (1), la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate. Articolul 164
(1) În situaţia persoanelor care au beneficiat de majorarea prevăzută la art. 152 alin. (4) şi fac dovada venitului total lunar realizat, brut sau net, pensia se recalculează în condiţiile art. 98 alin. (5) şi alin. (8).
(2) În situaţia în care cuantumul pensiei recalculat conform alin. (1) este mai mic decât cuantumul pensiei rezultat prin aplicarea majorării prevăzute la art. 152 alin. (4), se acordă acesta din urmă.
(3) De prevederile alin. (1) şi (2) beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie au fost stabilite până la intrarea în vigoare a prezentei legi. Articolul 165Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul. Articolul 166
(1) Modelul contractelor de asigurare socială se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.
(2) Modelul deciziilor de pensie şi al deciziilor de stabilire a drepturilor prevăzute de legile cu caracter special se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP. Articolul 167Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data depunerii cererii. Articolul 168
(1) Pensiile stabilite în fostul sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, devenite pensii conform prevederilor art. 157 alin. (1), se recalculează, din oficiu, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) În situaţia în care cuantumul pensiei rezultat ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) este mai mic decât cel prevăzut la art. 91 se acordă cuantumul minim al pensiei.
(3) Pensiile recalculate conform prevederilor alin. (1) şi (2) se cuvin şi se plătesc începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi. Capitolul IIDispoziţii finale Articolul 169
(1) În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripţie a dreptului la acţiune, de 3 ani, calculat de la data constatării.
(3) Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale constituie titlu executoriu.
(4) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, mai mici de 40 lei, nu se mai urmăresc.
(5) Actualizarea sumei prevăzute la alin. (4), ca urmare a modificării prevederilor legale în materie, se face prin ordin al preşedintelui CNPP.
(6) Sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarilor nu se mai urmăresc.
(7) În cazul sumelor cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale virate din eroare, ulterior decesului, în contul bancar al titularului, eroare determinată de necomunicarea, până la data efectuării viramentului, prin orice mijloace, către casa teritorială de pensii a cauzei de încetare a plăţii drepturilor, aceasta are obligaţia de a efectua demersuri în vederea identificării persoanei care a încasat sumele respective.
(8) În situaţia în care, în urma demersurilor efectuate, persoana care a încasat necuvenit prestaţia nu poate fi identificată în termen de 3 ani de la data decesului titularului dreptului, suma încasată necuvenit nu se mai urmăreşte. Articolul 170
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la asiguraţii decedaţi, nu se mai urmăresc. Articolul 171
(1) Prin derogare de la prevederile art. 226 alin. (10) din Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, debitele provenite din prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale se recuperează prin reţinere/compensare din/cu drepturile lunare plătite debitorului prin casele teritoriale de pensii.
(2) Reţinerile/compensările prevăzute la alin. (1) se efectuează de casele teritoriale de pensii, cu respectarea termenului general de prescripţie a dreptului la acţiune de 3 ani, calculat de la data emiterii deciziei de recuperare.
(3) În cazul în care se constată că recuperarea debitului conform prevederilor alin. (1) şi (2) nu se poate face în termenul general de prescripţie de 3 ani, casa teritorială de pensii transmite titlul executoriu organului fiscal central, în vederea punerii în executare silită, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi în situaţia în care pe parcursul recuperării debitului prin reţinere/compensare se constată că au intervenit modificări în situaţia debitorului care nu mai fac posibilă recuperarea.
(5) Debitele recuperate în condiţiile alin. (1)-(4) se fac venit la bugetul din care au fost finanţate sumele încasate necuvenit.
(6) În situaţia prevăzută la alin. (3) şi (4), procedura de transmitere de către casele teritoriale de pensii a titlurilor executorii se stabileşte prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale. Articolul 172Bazele de date privind asiguraţii şi beneficiarii sistemului public de pensii sunt proprietatea CNPP şi au caracter confidenţial. Articolul 173
(1) Cuantumul pensiei pentru invaliditate stabilit conform prezentei legi, a cărei cauză o constituie accidentul de muncă sau boala profesională, se suportă din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă şi boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiei pentru urmaş, dacă decesul susţinătorului s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
(3) În cazul pensiilor din sistemul public de pensii provenite din fostul sistem de asigurări sociale al agricultorilor, cuantumul pensiei se suportă de la bugetul de stat.
(4) Se suportă, de asemenea, de la bugetul de stat şi partea din cuantumul pensiei aferentă numărului de puncte obţinute prin valorificarea, după data de 1 aprilie 2001, a fiecărui an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, a fiecărui an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a perioadelor de contribuţie realizate, conform acestei legi, după data de 29 iulie 1992 şi până la data de 1 aprilie 2001.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi în situaţia pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) Ajutorul pentru soţul supravieţuitor se suportă din bugetul de stat. Articolul 174
(1) Pentru efectuarea operaţiunilor legate de întocmirea şi transmiterea documentelor de plată a prestaţiilor stabilite şi achitate de către alte instituţii, CNPP încasează contravaloarea cheltuielilor materiale şi a manoperei aferente serviciilor efectuate.
(2) Sumele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) constituie venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat. Articolul 175Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile privind asigurările sociale se efectuează şi de experţi tehnici extrajudiciari pregătiţi în Centrul Naţional de Formare şi Pregătire Profesională, din subordinea CNPP. Articolul 176
(1) Între sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor de pensie. În aceste situaţii, pensia din sistemul public de pensii se stabileşte numai pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în acest sistem.
(2) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 14 alin. (1), care constituie şi vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, în unul dintre sisteme, în urma exprimării opţiunii de către solicitant. Articolul 177
(1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care persoana îndeplineşte atât condiţiile pentru acordarea unei pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, cât şi cele pentru acordarea unei pensii dintr-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii. Articolul 178Prin depunerea cererii în vederea acordării drepturilor prevăzute de prezenta lege, persoana în cauză îşi exprimă consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, în scopul stabilirii şi plăţii drepturilor cuvenite, în condiţiile prezentei legi şi Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016. Articolul 179
(1) Contractele de asigurare socială aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi se reziliază de drept la data abrogării Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Eventualele sume neachitate până la data rezilierii contractului reprezentând contribuţii de asigurări sociale şi, după caz, dobânzi şi penalităţi nu se mai urmăresc. Stagiul de cotizare se constituie numai din perioadele pentru care s-au plătit sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale şi, după caz, dobânzile şi penalităţile calculate şi se valorifică la stabilirea dreptului la pensie. Articolul 180În aplicarea prezentei legi, se emit norme, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Articolul 181Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezenta lege. Articolul 182
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2021, cu excepţia:a)art. 86 alin. (2) lit. a), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019; b)art. 86 alin. (2) lit. b), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020; c)art. 139, art. 145, art. 148 alin. (2), art. 157 alin. (2) şi (5) şi art. 183 alin. (1), care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, preşedintele CNPP şi membrii consiliului de administraţie îşi continuă mandatul început în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, până la împlinirea termenului pentru care au fost numiţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 124 alin. (8). Articolul 183
(1) La data intrării în vigoare a prevederilor art. 139 din prezenta lege se abrogă art. 102 şi art. 149 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:a) Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi actele subsecvente emise în baza acesteia; b) Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, cu completările ulterioare.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ION-MARCEL CIOLACU PREŞEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU Bucureşti, 8 iulie 2019. Nr. 127. ANEXA Nr. 1L I S T A cuprinzând personalul navigant din aviaţia civilă ale cărui locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale 1. Personal navigant pe: a)avioane turboreactoare şi turbopropulsoare de transport; b)avioane clasice de transport public; c)avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate; d)elicoptere şi avioane utilitare; e)aeronave prototipuri la încercare în zbor.2. Echipaje de recepţie în zbor a aeronavelor, instructori în şcoli, cursuri şi aerocluburi, pe: a)avioane clasice; b)avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.3. Personal de încercare în zbor a aeronavelor noi, de serie 4. Personal navigant de control în zbor 5. Personal tehnic care execută recepţia şi controlul tehnic în zbor al aeronavelor 6. Instructori în şcoli, cursuri şi aerocluburi de zbor fără motor 7. Personal de paraşutism profesionist care: a)execută salturi din aeronavă în procesul de instrucţie, antrenament sau salturi speciale; b)execută salturi pentru recepţia paraşutelor; c)execută salturi din turnul de paraşutism; d)desfăşoară activitatea de instructor de paraşutism la bordul aeronavei din care se execută salturi cu paraşuta.8. Însoţitori de bord ANEXA Nr. 2L I S T A cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiţii speciale în care se desfăşoară următoarele activităţi 1. Activitatea din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi şi muniţii pentru următoarele operaţii: a)manipularea materiilor explozive: docheri, docherimecanizatori, conducători de utilaje portuare, mineri de suprafaţă şi artificieri; b)manipularea materiilor toxice şi pulverulente, a produselor chimice şi petrochimice, a cărbunilor şi a minereurilor: docheri, docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare; c)fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unităţile de producţie a explozivilor, precum şi fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului în aceleaşi unităţi de producţie a explozivilor; d)fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii, locurile de muncă în care se execută operaţii cu exploziv de iniţiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum şi locurile de muncă în care se execută operaţii cu explozivi aromatici, la care angajaţii vin în contact direct cu aceştia; e)asamblarea şi dezasamblarea focoaselor, şuruburilor portamorsă şi a detonatoarelor, în cazul în care elementele componente sunt încărcate; f)asanarea terenurilor şi a apelor de muniţii, de produse pirotehnice, de materii explozive şi mine; g)operaţii de distrugere a muniţiilor încărcate şi a elementelor de muniţii încărcate, a pulberilor, a explozivilor şi a produselor pirotehnice; h)delaborarea muniţiilor şi a elementelor pirotehnice încărcate cu substanţe explozive sau incendiare.2. Activitatea din locurile de muncă încadrate în categoriile de risc radiologic III şi IV din centrale nuclearoelectrice, unităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, unităţi de fabricare a combustibilului nuclear, unităţi de tratare şi depozitare a deşeurilor radioactive, instalaţii radiologice şi alte instalaţii nucleare. 3. Activitatea desfăşurată în subteran la construcţii hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum şi de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri şi galerii. 4. Activitatea desfăşurată în subteran: lucrări de construcţii, întreţinere şi reparaţii de tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum şi galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m. 5. Activităţile desfăşurate în subteran în cadrul metroului pentru: a)mecanic de locomotivă şi ramă electrică de metrou; b)mecanic ajutor de locomotivă şi ramă electrică de metrou; c)mecanic instructor.6. Activitatea de revizie, întreţinere, exploatare şi reparaţie de la metrou, care se desfăşoară 100% în subteran. 7. Activitatea desfăşurată de personalul din siguranţa circulaţiei, care îndeplineşte funcţia de mecanic de locomotivă şi automotor, mecanic ajutor şi mecanic instructor. 8. Activitatea de exploatare portuară desfăşurată de docheri şi de docheri-mecanizatori. 9. Activitatea desfăşurată de personalul navigant din unităţile de transport maritim şi fluvial, care lucrează în sala maşinilor de pe navele maritime şi fluviale cu capacitate de peste 600 CP. 10. Lucrări permanente sub apă la suprapresiune: scafandri şi chesonieri. 11. Activitatea desfăşurată de personalul de pe platforme marine. 12. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează în exploatări forestiere: fasonatori, corhănitori, funicularişti, tractorişti, conducători de tractoare articulate forestiere, sortatori. 13. Activitatea desfăşurată la forajul sondelor de ţiţei şi gaze: intervenţii, probe de producţie şi reparaţii capitale la sonde, combustie subterană, detubări sonde şi săparea puţurilor pentru repararea coloanelor la sonde; activitatea de operaţii speciale - pentru timpul efectiv lucrat la sondă; montarea-demontarea turlelor petroliere, cu excepţia turlelor rabatabile. 14. Reparaţii şi întreţinere la mori cu capacitate mai mare de 7.000 t. 15. Prelucrarea industrială a topiturii de sticlă prin suflare cu gura - operaţii executate complet nemecanizat la ţeavă, preluând priza din cuptorul de topire - şi din ţeava de sticlă greu fuzibilă. 16. a) Prelucrarea topiturii de sticlă la maşini automate, semiautomate şi prese; b)Alimentarea manuală a cuptoarelor de topit sticlă; c)Cuptoarele pentru topirea sticlei.17. Fabricarea fibrelor minerale artificiale din fibre şi fibre de sticlă. 18. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de cocsificare a cărbunelui: a)cocserie: maşina de şarjare, aşezarea şi etanşarea uşilor, încălzirea bateriilor şi a colectoarelor de gaze - platformele de pe bateriile de cocs şi semicocs, scoaterea uşilor, transportul cocsului la stins, stingerea şi sortarea cocsului; b)sectorul chimic al cocseriei: chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea şi încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate şi fabricate; c)arderea pe vatră în cuptoare deschise a gudroanelor rezultate de la rafinarea produselor petroliere; d)operaţia de gudronare a lingotierelor.19. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la producerea electrozilor siderurgici şi de sudură: a)măcinarea, dozarea, malaxarea, brichetarea şi presarea materiilor prime necesare fabricării electrozilor; b)calcinarea cocsului de petrol şi a antracitului; c)prepararea smoalei, a electrografitului, precum şi a deşeurilor crude şi a antracitului şi dozarea acestor componente; d)coacerea, recoacerea, grafitarea şi impregnarea electrozilor; e)recuperarea produselor cărbunoase; f)prelucrări mecanice pe maşini-unelte speciale ale electrozilor siderurgici grafitaţi şi ale niplurilor, ale blocurilor de furnal.20. Prepararea de minereuri: măcinare, flotare, filtrare. 21. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de aglomerare: a)sectorul de aglomerare din siderurgie: operaţiile de la maşina de aglomerare, reintroducerea în flux a şarjei neaglomerate - retur, expediţia aglomeratului; b)încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi - operaţie ce se execută sub silozuri; c)măcinarea, prăjirea, aglomerarea, şarjarea, precum şi topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb; d)prăjirea şi aglomerarea minereului de cupru, topirea concentratelor cuproase, convertizarea, prerafinarea, precum şi granularea cuprului; e)prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor şi a materialelor refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea şi turnarea metalelor neferoase.22. Activitatea desfăşurată de personalul de la furnale: a)încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi - operaţie ce se execută sub silozuri; b)instalaţia de dozare şi de încărcare a materialelor de şarjă, încărcarea furnalelor, epurarea gazelor de furnal, preîncălzitoare de aer, curăţarea canalelor de la furnal, activitatea prestată la creuzetul furnalelor, desulfurarea fontei, granularea şi expandarea zgurii, precum şi epurarea gazelor de furnal.23. Activitatea desfăşurată de personalul din oţelării: a)încărcarea cuptoarelor, precum şi elaborarea oţelului în cuptoare, în convertizoare, în cuptoare electrice, inclusiv instalaţii de retopire sub zgură şi tratament termic în vid, care au capacitatea de cel puţin 5 t pe şarjă; b)turnarea oţelului prin procedeul continuu şi în lingouri la uzinele siderurgice; c)pregătirea gropii de turnare, turnarea şi evacuarea oţelului; d)cazanele recuperatoare de la oţelăriile cu convertizoare.24. Activitatea din turnătoriile de fontă, oţel, neferoase sau materiale refolosibile neferoase, cu producţie industrială continuă, în care se execută şi operaţiile de dezbatere sau de curăţare a pieselor în hala de turnare. 25. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de laminare la cald: a)încălzirea metalului în vederea laminării, laminarea, tăierea, presarea şi refularea la cald, inclusiv ajustajul, finisarea şi sortarea la cald; b)încărcarea şi descărcarea cuptoarelor adânci - macarale Tiegler, precum şi macaralele de la scoaterea oţelului din cuptoarele cu propulsie; c)încălzirea ţaglelor în cuptorul cu vatra înclinată pentru laminorul de 6 ţoli, precum şi încălzirea bandajelor şi a discurilor pentru roţile de material rulant; încălzirea oţelului pentru laminare în cuptoare adânci; d)încălzirea, scoaterea şi transportul platinelor şi al pachetelor de tablă, manual, de la cuptoare la cajă; e)extragerea manuală a oţelului cald pentru laminare din cuptoare sau a ţaglelor din cuptoarele cu propulsie; f)extragerea manuală a lingourilor sau a ţaglelor din cuptoarele cu propulsie; transportul manual al ţaglelor de la cuptor la linia de laminare; g)striparea lingourilor şi curăţarea cu flacără a lingourilor, bramelor şi a ţaglelor, precum şi curăţarea cu ciocane pneumatice a lingourilor şi laminatelor.26. Activitatea de forjare continuă la cald, manuală, cu ciocane şi prese de peste 200 kg/forţă. 27. Activităţile efectuate de zidari-şamotori: a)zidirea şi repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazanelor din centralele electrice, precum şi a altor asemenea utilaje, cu cărămidă din silică sau cu cărămidă din silică asociată cu alte categorii de cărămidă refractară; b)executarea la cald, la utilajele menţionate mai sus, a operaţiilor de zidire şi de reparare a zidăriei, indiferent de tipul de cărămidă refractară utilizată - activitate permanentă.28. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la: a)uscarea, prăjirea şi distilarea minereurilor cinabrifere; b)distilarea şi purificarea mercurului în proces continuu; instalaţiile de prelucrare cu mercur a minereurilor auroargentifere, activitatea de cianurare a minereurilor auroargentifere; c)electroliza cuprului şi fabricarea industrială a pulberilor de cupru; d)electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor; e)prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor şi a materialelor refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea şi turnarea metalelor neferoase; f)afinarea aurului şi a argintului; g)fabricarea pulberii de aluminiu; h)fabricarea feroaliajului şi a siliciului metalic.29. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la producţia şi prelucrarea plumbului, zincului şi cositorului: a)măcinarea, prăjirea, aglomerarea, şarjarea, precum şi topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb; rafinarea plumbului, inclusiv cupelarea; elaborarea aliajului plumb-cadmiu; b)topirea aliajelor cu peste 50% plumb şi turnarea de piese din aceste aliaje în procesul de fabricaţie industrială: topirea, elaborarea şi rafinarea metalelor neferoase în incinta uzinelor din metalurgia plumbului; c)fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb; d)metalurgia zincului; e)personalul care lucrează cu plumb din fabricile de celofibră-viscoză.30. Activitatea de tratare şi acoperire a metalelor prin următoarele: a)metalizarea cu nichel-carbonil; b)instalaţiile de metalizare prin pulverizare cu jet de plasmă; c)operaţiuni de tratamente termice efectuate în cuptoare care utilizează în exclusivitate gazul de cocs sau gazul de furnal; d)deservirea cuptoarelor cu clopot pentru tratamente termice ale rulourilor de tablă şi benzilor de oţel; e)instalaţii de zincare a tablelor, ţevilor şi profilelor în industria metalurgică; f)operaţii de încălzire, tratament termic şi emailare prin pudrare a pieselor din fontă; g)acoperiri metalice în metal topit, în cazul în care suprafaţa totală a pieselor care suferă această operaţie depăşeşte 20 m²/oră.31. a) Fabricarea abrazivelor din cuarţ - toate operaţiile aferente procesului de fabricaţie; b)Granularea carburii de siliciu, a electrocorindonului şi finisarea pietrelor de polizor.32. Activitatea de perforare, forare, împuşcare şi transport al materialului derocat în cariere, unde se folosesc excavatoare cu cupa mai mare de 4 mc şi autobasculante mai mari de 25 t. 33. Activitatea de sablaj uscat cu nisip, cu excepţia instalaţiilor ermetizate. 34. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la fabricarea şi ambalarea negrului de fum. 35. Activitatea de fabricare a diamantelor sintetice. 36. Activitatea desfăşurată în instalaţiile care fabrică, vehiculează şi depozitează hidrogen sulfurat, de distilare a apei grele, de schimb izotopic şi de epurare a apelor reziduale cu hidrogen sulfurat. 37. Fabricarea acrilonitrilului şi a derivaţilor cianici, în cazul în care se desfăşoară în aceeaşi instalaţie; utilizarea în industrie a acrilonitrilului. 38. Curăţarea canalelor subterane care conţin substanţe foarte periculoase sau cancerigene din unităţile industriei chimice şi petrochimice. 39. Activitatea desfăşurată în instalaţii de fabricaţie a benzenului şi tetraclorurii de carbon. 40. Activitatea desfăşurată în instalaţia bitum - fabricarea, ambalarea, prepararea mixturilor asfaltice. 41. Fabricarea fenolului. 42. Activitatea desfăşurată în instalaţiile de fabricare a oxidului de etilenă. 43. Activitatea desfăşurată în instalaţiile de electroliză pentru producerea clorului. 44. Activitatea de fabricare a clorurii de vinil şi a policlorurii de vinil. 45. Activitatea de fabricare a pesticidelor. 46. Fabricarea şi utilizarea industrială de alfa şi betanaftilimină. 47. Fabricarea şi ambalarea benzidinei. 48. Fabricarea hidrobenzenului. 49. Dozarea manuală a antioxidanţilor, a acceleratorilor şi a agenţilor de vulcanizare. 50. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează în leprozerii. 51. Fabricarea ferodourilor - toate operaţiile; fabricarea şi prelucrarea plăcilor de marsit pe bază de azbest - toate operaţiile. ANEXA Nr. 3LISTA cuprinzând unităţile care au obţinut hotărârea de menţinere a avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare

ANEXA Nr. 4LISTA cuprinzând profesiile din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale 1. Balerin 2. Dansator, dansator popular 3. Acrobat 4. Jongler 5. Clovn 6. Călăreţ de circ 7. Dresor de animale sălbatice 8. Solist vocal de operă, de operetă şi de muzică populară 9. Instrumentist la instrumente de suflat 10. Cascador ANEXA Nr. 5VÂRSTE STANDARD DE PENSIONARE, stagii complete şi stagii minime de cotizare 1. Femei

2. Bărbaţi

ANEXA Nr. 6Emitent ........ ........ .............. C.U.I. .........../Cod fiscal ........... Adresa .............. Telefon ........... Nr. ............../Data ........ ........ ADEVERINŢĂ Se adevereşte prin prezenta că doamna/domnul ........ ................ ................ ................ ........ ..............., născută/născut la data de ........ ................ ........... în localitatea ........ ................ ................ ................ ............., judeţul........ ................ ........ ........., sectorul ........., având C.N.P. ........ ................ ..............., a fost angajată/angajat la *) ........ ................ ................ ................ .............., în perioada de la ........ ........ ............ până la ........ ................ ........... În perioada de la ........ ........ ............... până la ........ ........ ........., având meseria/funcţia de ........ ................ ........ ............, a beneficiat de următoarele venituri brute realizate asupra cărora s-a datorat, potrivit legii, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat:

OBSERVAŢII: ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ Menţionăm că prezenta adeverinţă s-a eliberat în baza statelor de plată aflate în arhiva societăţii (ale căror copii pot fi puse la dispoziţia caselor teritoriale de pensii la solicitarea acestora), cunoscându-se atât prevederile Codului penal, referitoare la falsul în înscrisuri oficiale, cât şi prevederile legislaţiei de reglementare a pensiilor din sistemul public, potrivit cărora angajatorul poartă întreaga răspundere pentru valabilitatea şi corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie. Conducătorul unităţii, ........ ................ ................ ................ ................ .......... (numele, prenumele, semnătura şi ştampila) Direcţia/Serviciul/Compartimentul/Persoana cu atribuţii de salarizare-personal/resurse umane ........ ................ ................ ................ ........ ............ (nume, prenume, semnătura) Întocmit ........ ................ ........... (nume, prenume, semnătura) *) Se completează denumirea angajatorului sau, după caz, eventualele denumiri anterioare. În cazul în care unitatea este deţinător legal de arhive, se vor preciza calitatea (continuator al activităţii, operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice etc.) şi documentul în baza căruia i-a fost stabilită această calitate. ANEXA Nr. 7CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU

Aprilie 2001 - data intrării în vigoare a prezentei legi: câştigul salarial mediu brut lunar comunicat de Institutul Naţional de Statistică Sursa: Institutul Naţional de Statistică ANEXA Nr. 8SALARIUL MINIM PE ŢARĂ