LEGE   Nr. 187 din 23 martie 1945

pentru infaptuirea reformei agrare

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 68 bis  din 23 martie 1945

    CAP. 1
    Scopul legii (Dispozitiuni generale)

    Art. 1
    Reforma agrara este pentru tara noastra o necesitate nationala, economica si sociala.
    Agricultura Romaniei se va sprijini pe gospodarii puternice, sanatoase si productive, pe gospodarii care sunt proprietatea particulara a celor care le stapinesc.
    Art. 2
    Scopul reformei agrare este:
    a) Marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti existente, care au mai putin de 5 ha;
    b) Crearea de noi gospodarii taranesti individuale pentru muncitorii agricoli fara pamint;
    c) Infiintarea prin apropierea oraselor si a localitatilor industriale, a unor gradini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor, functionarilor si meseriasilor;
    d) Rezervarea unor terenuri pentru scoli agricole si ferme experimentale model in vederea ridicarii nivelului culturilor agricole, a productiei de seminte selectionate, a cresterii vitelor si crearii si dezvoltarii industriei agricole, terenuri care vor fi sub administrarea Statului.

    CAP. 2
    Exproprierea

    Art. 3
    In scopul infaptuirii reformei agrare, trec asupra Statului pentru a fi impartite plugarilor indreptatiti la improprietarire si pentru a constitui rezervele prevazute la art. 2, pct. c si d, urmatoarele bunuri agricole cu inventarul viu si mort afectat lor;
    a) Paminturile si proprietatile agrare de orice fel apartinind cetatenilor germani si cetateni romani, persoane fizice sau juridice, de nationalitate (origine etnica) germana, care au colaborat cu Germania hitlerista.
    b) Paminturile si alte proprietati ale criminalilor de razboi si ale celor vinovati de dezastrul tarii;
    c) Paminturile celor care s-au refugiat in tarile cu care Romania este in stare de razboi ori s-au refugiat in strainatate dupa data de 23 August 1944;
    d) Terenurile si toate bunurile agricole ale absenteistilor;
    e) Terenurile a celor care in ultimii sapte ani consecutivi nu si-au cultivat paminturile in regie proprie, cu exceptia loturilor pina la 10 ha;
    f) Bunurile agricole de orice fel ale cetatenilor romani care s-au inscris voluntari pentru a lupta impotriva Natiunilor Unite;
    g) Bunurile de mana moarta.
    h) Prisosul terenurilor agricole constituind proprietati ale persoanelor fizice care depasesc suprafata de 50 ha, si anume: pamintul arabil, livezile, fanetele, baltile si iazurile artificiale, fie ca servesc sau nu pentru pescuit, mlastinile si terenurile inundabile.
    Art. 4
    Constructiunile, conacele, armanele, drumurile, livezile si orice lucrari de imbunatatiri funciare, cu toate instalatiile lor, vor fi cuprinse in cota de 50 ha, prevazuta la art. 3, pct. h, proprietarul avand dreptul de a alege cota rezervata pentru dinsul de unde voieste, dar intr-un singur loc.
    Art. 5
    Se considera ca o singura proprietate agricola in ce priveste aplicarea art. 3, pct. h:
    a) Terenurile agricole apartinand aceluiasi proprietar, aflate in diferite parti ale tarii;
    b) Proprietatile agricole ale sotului si sotiei.
    In cazul cand sotia are proprietate separata de a sotului, mostenita sau primita ca zestre inainte sau dupa casatorie si dovedita cu acte, va ramane asupra sotiei 10 ha, cu latitudinea din partea sotilor de a-si rezerva cotele legale din una sau ambele proprietati, dupa buna lor invoiala;
    c) Proprietatile agricole ale parintilor si copiilor minori;
    d) Bunurile agricole aflate in coproprietate.
    Art. 6
    Tractoarele, batozele, locomobilele, seceratoarele si combinele de pe bunurile agricole prevazute la art. 3, trec asupra Statului, care va crea centre judetene de inchiriat masini agricole la dispozitia agricultorilor. Celelalte unelte agricole si animale de tractiune trec asupra Statului, proportional cu suprafata de teren agricol expropriat si vor fi date taranilor improprietariti.
    Art. 7
    Toate bunurile agricole aratate in art. 3 si 6 trec imediat, fara nici o despagubire, pe deplin, in proprietatea Statului, pentru scopurile aratate la art. 2.

    CAP. 3
    Exceptii de la exproprieri

    Art. 8
    Sunt exceptate de la expropriere si lasate in proprietatea actualilor titulari: orezariile existente, bunurile agricole apartinand manastirilor, mitropoliilor, episcopiilor, bisericilor, parohiilor si asezamintelor bisericesti, bunurile Domeniilor Coroanei, ale Eforiilor si Asezamintelor spitalicesti, precum si cele ale Academiei Romane, Casei Scolilor si celorlalte asezaminte de cultura, ale composesoratelor, urbariatelor, obstiilor si cooperativelor satesti, de asemeni si fanetele si pasunele apartinand comunelor si in general toate bunurile facand parte din patrimoniul Statului.

    CAP. 4
    Procedura exproprierii si improprietaririi

    Art. 9
    Primarii comunelor rurale sunt obligati ca in termen de 10 zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial sa intruneasca in adunare generala pe toti taranii plugari din comuna respectiva, fara pamant sau care au pana la 5 ha, teren proprietate, pentru alegerea comitetului local de improprietarire, compus din 7-15 membri.
    Rezultatul alegerii va fi inscris intr-un proces-verbal semnat de toti cei prezenti.
    Art. 10
    In scopul colaborarii cu organele de Stat, pentru infaptuirea reformei agrare, se creiaza comisii de plasa pentru a coordona lucrarile reformei agrare si a hotari asupra diferendelor intre sate si comune, precum si intre proprietari si cei indreptatiti la improprietarire, diferende nascute din aplicarea reformei agrare.
    Comisiile de plasa se compun din membrii delegati de comitetele locale, fiecare Comitet trimitand cate doi delegati. Comitetele de plasa pot admite indreptatiti la improprietarire si din alta plasa.
    Presedintele comisiei de plasa pentru reforma agrara va fi delegat de Ministerul Agriculturii si Domeniilor. El poate fi un magistrat sau jurist.
    Art. 11
    Comitetele locale pe comune fac tabelele bunurilor agricole care urmeaza a fi trecute asupra Statului, tabelele celor indreptatiti la improprietarire si la repartizarea de inventar agricol trecut asupra Statului, precum si tabelele comunelor lipsite de pasune.
    Art. 12
    La improprietarire vor avea intaietate ostasii care sunt concentrati sau mobilizati si toti cei care au luptat impotriva Germaniei hitleriste.
    Art. 13
    Prefectura de judet, in urma incheierii lucrarilor de improprietarire, va elibera titlul de proprietate celor improprietariti, precum si comunelor pentru islazuri, asupra loturilor ce li s-au atribuit.
    Art. 14
    Marimea loturilor gospodariilor noi create ca si marimea loturilor gospodariilor mici, se va determina in raport cu rezerva de pamant existenta in raza plasei. De asemenea si in ce priveste fanetele si islazurile.
    Art. 15
    Marimea loturilor de improprietarire nu va trece de 5 ha, in afara cazurilor de stramutare in vederea improprietaririi in alte regiuni, cand loturile vor putea fi mai mari. Masurarea lor va fi certificata de catre organele Ministerului Agriculturii si Domeniilor.
    Art. 16
    Pretul pamintului pentru improprietarire va fi egal cu al unei recolte mijlocii anuale la hectar, socotit astfel:
    In grau:   1.000 kg.
    In porumb: 1.200 kg.
    Noii improprietariti platesc in bani sau in natura 10% din pretul de cumparare, restul pretului de cumparare va fi platit in rate, dupa cum urmeaza:
    Pentru cei cu pamint putin, in 10 ani.
    Pentru cei fara pamint, in 20 ani.
    In caz de plata in bani, pretul va fi acel al graului pe piata libera la 1 Martie 1945.
    Art. 17
    Cei fara pamint pot capata de la prefectura, dupa rezolutia comisiei de plasa pentru reforma agrara, o aminare a platii primei rate pe un termen pana la 3 ani.
    Art. 18
    In cazurile in care impartirea mosiilor s-a facut pana la data publicarii prezentei legi, comitetul local de improprietarire va intocmi tablouri noi, in conformitate cu legea de fata.
    Tabloul celor indreptatiti va fi inaintat la prefectura judetului respectiv, pentru ca odata cu eliberarea titlului de proprietate, sa se faca inscrierea proprietatii in cartea funciara sau in registrele constatatoare ale proprietatii.
    Toate actele de inscriere sunt scutite de orice impozite, taxe sau timbre.

    CAP. 5
    Dispozitiuni finale

    Art. 19
    Situatia juridica a proprietatilor, pentru aplicarea prezentei legi, este aceea constatata la data de 23 August 1944, cu exceptia succesiunilor deschise legal ulterior.
    Semanaturile efectuate din toamna anului 1944 urmeaza sa fie recoltate de cei care au semanat.
    Art. 20
    Gospodariile create in baza prezentului decret-lege nu pot fi impartite, vandute, date in arenda, sau ipotecate, nici in totalitatea lor si nici in parte. In cazuri exceptionale, gospodariile noi create pot fi vandute, arendate, impartite sau ipotecate, numai cu avizul Ministerului Agriculturii.
    Art. 21
    Improprietaritul primeste pamantul liber de orice datorii si obligatii.
    Datoriile ipotecare si tot ceea ce greveaza proprietatea expropriata vor fi regulate prin decret-lege special.
    Art. 22
    Fermelor constatate de catre Ministerul Agriculturii ca ferme model, li se vor crea, prin regulamentul legii, un regim deosebit, de la caz la caz.
    Art. 23
    Regimul padurilor si viilor va face obiectul unei legi speciale.
    Art. 24
    Un regulament va stabili toate chestiunile de amanunt pentru aplicarea prezentei legi.
    Art. 25
    Pentru aplicarea prezentului decret-lege este insarcinat ministrul agriculturii si domeniilor.
    Art. 26
    Prezentul decret lege intra in vigoare in ziua publicarii lui.