Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Prezenta lege are ca scop stabilirea unui ansamblu de norme aplicabile ceremoniilor oficiale desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice, centrale şi locale. Articolul 2Prezenta lege stabileşte ordinea de precădere a participanţilor la ceremoniile oficiale, prevede regulile generale privind organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor oficiale şi reglementează atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în această materie. Articolul 3În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a)ceremonie oficială - manifestare sau acţiune organizată de o autoritate sau instituţie publică, centrală ori locală, dedicată unui anumit eveniment; b)ordine de precădere - ansamblu de criterii cu privire la aşezarea şi locul participanţilor în cadrul ceremoniilor oficiale; c)precădere - prioritatea acordată unui participant la o ceremonie oficială faţă de un alt participant; d)protocol naţional - totalitatea activităţilor şi regulilor de etichetă, curtoazie şi ceremonial desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cadrul ceremoniilor oficiale. Capitolul IIPrecăderea Articolul 4(1) Precăderea nu poate fi delegată.(2) Persoana care ocupă o demnitate sau funcţie publică în calitate de interimar ocupă în ordinea de precădere locul titularului demnităţii sau funcţiei publice.(3) Precăderea nu are semnificaţia conferirii de onoruri sau ierarhii şi nu modifică atribuţiile autorităţilor sau instituţiilor publice ori a reprezentanţilor acestora, astfel cum sunt acestea stabilite prin lege. Articolul 5(1) Ordinea de precădere se stabileşte după cum autorităţile sau instituţiile publice sunt alese, direct ori indirect, sau numite de o altă autoritate sau instituţie publică. Preşedintele României este primul în ordinea de precădere.(2) Pentru autorităţile sau instituţiile publice aflate în relaţii funcţionale, ordinea de precădere se stabileşte în raport cu natura relaţiilor funcţionale dintre acestea: autorităţi aflate sub controlul, coordonarea sau subordonarea unei alte instituţii sau autorităţi publice.(3) În cazul în care ordinea de precădere nu poate fi stabilită pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) şi (2), în stabilirea acesteia se va utiliza criteriul vechimii conducătorului autorităţii sau instituţiei publice şi, în subsidiar, criteriul alfabetic aplicat la denumirea autorităţilor şi instituţiilor publice. Articolul 6(1) În aplicarea dispoziţiilor art. 5 ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Locul reprezentantului autorităţii publice sau instituţiei publice organizatoare în cadrul ceremoniei oficiale se stabileşte de comun acord cu instituţia participantă cu rangul cel mai înalt.(2) Ordinea de precădere a demnităţilor şi a funcţiilor publice din cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice este stabilită de către conducătorul respectivei entităţi. Articolul 7În cadrul ceremoniilor oficiale organizate la nivel local ordinea de precădere este următoarea: a)poziţiile 1-4 din anexă, dacă reprezentanţii autorităţilor sau ai instituţiilor publice respective participă la ceremonie; b)primarul localităţii unde se desfăşoară ceremonia; c)preşedintele consiliului judeţean al judeţului unde se desfăşoară ceremonia; d)prefectul judeţului unde se desfăşoară ceremonia; e)reprezentanţii altor autorităţi sau instituţii publice conform ordinii de precădere stabilite potrivit art. 5 şi 6. Articolul 8Şefii cultelor recunoscute în România, reprezentanţii altor instituţii de interes public, precum şi alte personalităţi române sau străine invitate la ceremonii oficiale ocupă un loc special, stabilit de instituţia organizatoare, având în vedere natura şi scopul ceremoniei. Articolul 9Şefii misiunilor diplomatice, ai reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi ai organizaţiilor internaţionale acreditate în România, invitaţi la o ceremonie oficială, ocupă loc imediat după reprezentanţii Guvernului sau ai autorităţilor prezente cu rang de ministru. Capitolul IIIOrganizarea şi desfăşurarea ceremoniilor oficiale Articolul 10(1) Organizatorul ceremoniei oficiale stabileşte lista participanţilor, locul şi poziţia acestora, data, locaţia şi desfăşurătorul ceremoniei.(2) Desfăşurătorul ceremoniei oficiale şi lista de invitaţi vor fi stabilite de către autoritatea sau instituţia organizatoare împreună cu instituţia publică participantă cu rangul cel mai înalt. Articolul 11Invitarea la o ceremonie oficială se poate face în una dintre următoarele modalităţi: a)scrisoare oficială, în situaţia în care cel invitat are rang superior celui care invită; b)invitaţie formală, în situaţia în care cel invitat are rang inferior celui care invită. Articolul 12Ceremonia oficială începe atunci când soseşte şeful instituţiei participante cu rangul cel mai înalt. În cazul în care ceremonia cuprinde alocuţiuni, acestea vor fi rostite în ordinea de precădere sau în ordinea inversă a precăderii, conform desfăşurătorului ceremoniei. Articolul 13(1) În cazul în care la ceremoniile oficiale sunt invitaţi demnitari străini, cu rang de ministru sau mai înalt, instituţia organizatoare are obligaţia de a transmite lista invitaţilor către Ministerul Afacerilor Externe, care informează Guvernul României şi Administraţia Prezidenţială.(2) Un demnitar străin invitat la o ceremonie oficială în România ocupă locul echivalent omologului român. Articolul 14În cadrul ceremoniilor oficiale serviciul religios este facultativ. Momentul şi durata acestuia vor fi stabilite şi prevăzute în desfăşurătorul ceremoniei, cu respectarea normelor, cutumelor şi tradiţiilor cultului religios care efectuează serviciul. Articolul 15În cadrul ceremoniilor oficiale se poate acorda onorul militar, potrivit prevederilor Regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare, aprobat prin ordin al ministrului apărării naţionale. Pe timpul unei ceremonii oficiale onorul militar se prezintă o singură dată persoanei cu rangul cel mai înalt. Articolul 16(1) Ceremonia oficială a depunerii coroanelor de flori este organizată în cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale şi/sau cu Ministerul Afacerilor Interne.(2) Depunerea coroanelor de flori se desfăşoară cu respectarea ordinii de precădere.(3) În cadrul unei ceremonii oficiale va putea fi depusă câte o singură coroană din partea următoarelor entităţi prezente:a)Preşedintele României/Administraţia Prezidenţială; b)Parlamentul României; c)Guvernul României/prefectul; d)primarul localităţii unde are loc ceremonia; e)preşedintele consiliului judeţean; f)corp diplomatic; g)entitatea organizatoare. (4) După încheierea ceremoniei oficiale pot fi depuse coroane şi din partea altor entităţi sau persoane. Articolul 17(1) Funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Preşedintelui României şi al foştilor şefi de stat ai României.(2) Funeraliile de stat includ şi onoruri militare. Articolul 18Funeralii cu onoruri militare, stabilite potrivit legii, se pot organiza şi pentru preşedinţii şi foştii preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pentru prim-ministrul şi foştii prim-miniştri. Articolul 19În funcţie de natura şi de scopul lor, ceremoniile oficiale se desfăşoară şi cu respectarea reglementărilor în vigoare privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, respectiv cu respectarea celor privind stema ţării şi sigiliul statului, precum şi cu cele ale Regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare. Capitolul IVConsiliul Protocolului Naţional Articolul 20Se înfiinţează Consiliul Protocolului Naţional ca organism interinstituţional, fără personalitate juridică, ce are drept scop îndrumarea activităţilor de protocol desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice, în cadrul ceremoniilor oficiale. Articolul 21(1) Consiliul Protocolului Naţional este format din coordonatorii structurilor cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de protocol din următoarele autorităţi şi instituţii publice:a)Administraţia Prezidenţială; b)Senatul României; c)Camera Deputaţilor; d)Guvernul României; e)Ministerul Afacerilor Externe; f)Ministerul Apărării Naţionale; g)Ministerul Afacerilor Interne; h)Secretariatul de Stat pentru Culte. (2) În funcţie de problemele dezbătute, la şedinţele Consiliului Protocolului Naţional pot fi invitaţi şi responsabili cu activitatea de protocol ai altor autorităţi şi instituţii publice.(3) Consiliul Protocolului Naţional este coordonat de şeful structurii de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.(4) În sprijinul activităţii Consiliului Protocolului Naţional se organizează un secretariat, care va funcţiona în cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Articolul 22Pentru realizarea scopului său Consiliul Protocolului Naţional are următoarele atribuţii: a)elaborează Ghidul Protocolului Naţional şi, după caz, alte reguli şi norme specifice de protocol, ceremonial, precădere, etichetă şi curtoazie pentru ceremoniile oficiale; b)actualizează lista şefilor de stat şi de guvern; c)întocmeşte materiale privind reguli, obiceiuri şi uzanţe protocolare din diferite state; d)participă la reuniuni de profil organizate în ţară sau în străinătate; e)colaborează cu structuri similare din alte ţări. Articolul 23În exercitarea atribuţiilor, Consiliul Protocolului Naţional emite hotărâri, adoptate cu votul majorităţii membrilor săi. Hotărârile se publică pe pagina proprie de internet. Articolul 24Consiliul Protocolului Naţional se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Membrii consiliului sunt convocaţi de şeful structurii de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Articolul 25Consiliul Protocolului Naţional îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament propriu de organizare şi funcţionare, aprobat în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Articolul 26În aplicarea prezentei legi autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale pot elabora reguli proprii de protocol referitoare la organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor publice, care se publică pe propriile pagini de internet. Capitolul VDispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 27(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Protocolului Naţional adoptă Ghidul Protocolului Naţional.(2) Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, autorităţile şi instituţiile publice transmit Consiliului Protocolului Naţional, potrivit unei proceduri stabilite de acesta, lista ceremoniilor oficiale pe care acestea le au în vedere la data întocmirii listei, pentru a fi organizate în anul următor. Articolul 28(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a stabili ordinea de precădere a demnităţilor şi funcţiilor publice aflate sub control, subordine sau coordonare, după caz. Ordinea de precădere, astfel stabilită, se publică pe pagina de internet a autorităţii sau instituţiei publice în cauză şi se comunică Consiliului Protocolului Naţional. Articolul 29 La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 665/2002 privind înfiinţarea Protocolului Naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 8 iulie 2002, cu modificările ulterioare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR FLORIN IORDACHE PREŞEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU ANEXĂOrdinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale a demnităţilor şi funcţiilor publice 1. Preşedintele României; 2. preşedintele Senatului; 3. preşedintele Camerei Deputaţilor; 4. prim-ministrul; 5. fost şef de stat, în ordinea cronologică a primului mandat; 6. preşedintele Curţii Constituţionale; 7. preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; 8. membrii Biroului permanent al Senatului României, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent; 9. membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent; 10. senator, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Senatului României; 11. deputat, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor; 12. ministru, conform ordinii stabilite de prim-ministru; 13. consilier prezidenţial, conform ordinii stabilite de Preşedintele României; 14. preşedintele Academiei Române; 15. şeful Statului Major General; 16. funcţii asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea celor două Camere ale Parlamentului României; 17. funcţii asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Senatului României; 18. funcţii asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Guvernului României; 19. primarul general al municipiului Bucureşti, primar de municipiu, oraş, sector, comună, în ordinea alfabetică a denumirii localităţilor şi în ordinea crescătoare a numărului de sector; 20. preşedintele consiliului judeţean, în ordinea alfabetică a denumirii judeţelor; 21. prefect, în ordinea alfabetică a denumirii judeţelor; 22. secretar de stat, în ordinea de precădere a ministerelor; 23. consilier de stat, Administraţia Prezidenţială, conform ordinii stabilite de Preşedintele României; 24. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Parlamentului României; 25. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Senatului României; 26. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea prim-ministrului; 27. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea Secretariatului General al Guvernului; 28. funcţii asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea ministerelor.