LEGE Nr. 244
din 29 aprilie 2002
viei si vinului in sistemul
organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002*)
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 633 din 14 septembrie 2007
CAPITOLUL I
Potenţialul de producţie vitivinicolă
A. Producţia vitivinicolă
SECŢIUNEA 1
Arealele de cultură
Art. 1. -In Romania viţa-de-vie
se cultivă, cu precădere, în arealele consacrate tradiţional acestei
activităţi, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum şi pe alte
terenuri cu condiţii favorabile, denumite areale
viticole, care sunt supuse delimitării
teritoriale.
Art. 2. - (1) Plantaţiile de
viţă-de-vie se grupează, teritorial, în zone
viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta lege.
(2) Plantaţiile de viţă-de-vie situate în afara
perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii
răzleţe.
(3) Incadrarea zonelor viticole, a podgoriilor şi
centrelor viticole romaneşti
în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate
ale statului roman.
Art. 3. - (1) Din patrimoniul viticol naţional fac
parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri:
a) plantaţiile de viţă-de-vie roditoare, plantaţiile de
portaltoi, plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru
înrădăcinare şi şcolile de viţe;
b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma
defrişării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;
c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole
care, prin amplasarea lor, completează sau unesc
masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu
viţă-de-vie.
(2) Terenurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c)
reprezintă rezerva pentru
cultivare cu viţă-de-vie.
Art. 4. - (1) Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură efectuarea şi actualizarea
lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate
producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.
(2) Arealele viticole delimitate
pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin şi a
strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o
podgorie sau într-un centru viticol care, datorită condiţiilor naturale,
soiurilor de viţă-de-vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate, permit
obţinerea unor produse de înaltă calitate, caracterizate prin originalitatea
însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care
au fost produse.
Art. 5. - (1) Evidenţa plantaţiilor viticole se
realizează prin Registrul plantaţiilor viticole, care cuprinde datele de
identificare a tarlalelor, parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din
fiecare parcelă, pe persoană fizică şi juridică deţinătoare, întocmit în baza
cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate.
*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr.
83/2007 pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului în sistemul
organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, publicată în Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 243 din 11 aprilie
2007, dandu-se textelor o nouă numerotare.
Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a
pieţei vitivinicole nr. 244/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 333 din 20 mai 2002.
(2) Registrul plantaţiilor viticole, actualizat, este
ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
(3) Modelul şi instrucţiunile de completare a
Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului internelor şi reformei
administrative.
Art. 6. - Producătorii de struguri pentru vin au
obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia
în carnetul de viticultor, al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale.
SECŢIUNEA a 2-a
Producerea materialului săditor viticol
Art. 7. - (1) In viticultură se admite folosirea
următoarelor categorii de material săditor:
a) viţe altoite;
b) viţe nealtoite din soiuri roditoare;
c) viţe portaltoi.
(2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol,
iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.
(3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele
categorii de material de înmulţire:
a) coarde-altoi;
b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare;
c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare.
(4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. (3)
trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole
recunoscute şi autorizate pentru înmulţire.
Art. 8. - (1) Producerea, controlul calităţii şi
comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu
respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea, prelucrarea,
controlul şi certificarea calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi
a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.
(2) Baza materială aferentă sectorului de producere a
materialului săditor viticol, respectiv complexuri de altoire şi forţare,
terenuri pentru asolamente, plantaţii-mamă de portaltoi şi coarde-altoi, este
protejată prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale, indiferent de
deţinătorii actuali sau viitori.
SECŢIUNEA a 3-a
Infiinţarea,
întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole
Art. 9. - (1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în
cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale
pentru fiecare regiune viticolă, podgorie, centru viticol şi direcţie de
producţie, pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului,
denumit în continuare O.N.V.V., împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru
Vinuri, denumit în continuare O.N.D.O.V., şi de asociaţiile de producători.
(2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine
controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile
de origine controlată aprobate.
Art. 10. - Infiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se
face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole, cu excepţia
plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental.
Art. 11. - (1) In arealele viticole sau în extravilanul
localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de
viţă-de-vie pe o suprafaţă de peste 0,1 ha de operator
economic sau de familie şi extinderea peste această
limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare,
eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a
municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei
legi. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha
este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a
plantaţiei viticole, avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.
(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi
de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui
drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. Crearea
rezervei regionale, judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a
viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale
atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice
care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obţinerii
acestor drepturi. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă
de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul
acestuia. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două
campanii viticole de la data acordării, dreptul individual de plantare pe
rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole
de la data alocării, iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională
este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării.
Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă, de replantare
ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii
şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Prin familie, în
sensul prezentei legi, se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă
gospodăresc împreună cu părinţii lor.
(4) Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei
publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a
eliberat autorizaţia de plantare.
Art. 12. - (1) Infiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie
în suprafaţă de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie se face numai
cu soiuri admise în cultură.
(2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct
producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în
afara arealelor viticole, precum şi folosirea materialului săditor provenit din
viţe de hibrizi direct producători, pentru plantare în golurile din viile cu
soiuri nobile din amplasamentele menţionate.
(3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă
relativă la boli, care sunt obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinand altor specii ale genului Vitis, pe
suprafaţă de cel mult 0,1 ha de familie, poate fi făcută numai în intravilanul
localităţilor situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental şi pentru
asigurarea consumului familial. Lista cuprinzand aceşti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) şi (3) are
drept consecinţă, pe langă
sancţionarea cu amendă contravenţională, potrivit prezentei legi, şi defrişarea
plantaţiei. In cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de
defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, direcţia
pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a municipiului Bucureşti
procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obligă pe cel în cauză la plata
tuturor cheltuielilor aferente.
(5) Prin plantare se
înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite, înrădăcinate sau a
porţiunilor de viţă-de-vie, în scopul producerii de struguri, de coarde-altoi
şi coarde-portaltoi.
Art. 13. - (1) In scopul adaptării producţiei
vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor
vitivinicole se prevăd următoarele măsuri:
a) reconversiunea plantaţiilor viticole, inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin;
b) replantarea suprafeţelor viticole;
c) restructurarea plantaţiilor viticole.
(2) La propunerea Organizaţiei Naţionale
Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O.N.V.V., Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune,
replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole.
Art. 14. - (1) Deţinătorii de plantaţii viticole au
obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor, în mod deosebit
tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în condiţii tehnice
corespunzătoare şi în perioade optime, conform prevederilor normelor
metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de
origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării
condiţiilor de cultură, stabilite prin normele tehnice de producere şi
comercializare elaborate de O.N.D.O.V, cu consultarea O.N.V.V şi a asociaţiilor
de producători din arealul vizat.
(3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi
distruse sau deteriorate amenajările pedo-şi hidroameliorative.
Art. 15. - (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie
în suprafaţă mai mare de 0,1 ha de operator economic sau de familie se face la
cererea persoanei interesate, pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor
viticole, eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz.
(2) Persoanele care primesc autorizaţie de defrişare
beneficiază de un drept individual de replantare, în suprafaţă echivalentă de
cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. Dreptul individual de replantare
poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.
(3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-de-vie,
inclusiv suprafaţa ocupată de alei, drumuri de acces şi zone de întoarcere la
capetele parcelei viticole.
B. Producţia vinicolă
SECŢIUNEA 1
Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin
Art. 16. - (1) Vinul este un produs
agroalimentar.
(2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor
Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului.
Art. 17. - Folosirea de arome sau de extracte la
producerea vinurilor este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea
datorată contactului vinului cu lemnul de stejar.
Art. 18. - (1) Vinul de hibrizi direct producători sau
de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli, aşa cum sunt definiţi
la art. 12 alin. (3), este destinat numai consumului familial, obţinerii
alcoolului de origine vinicolă, precum şi a oţetului.
(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de
hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat
vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute
la alin. (1).
(3) Este interzisă fabricarea pichetului, obţinut prin
epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate, cu sau fără adaos de
zahăr, în vederea comercializării pentru consumul uman direct.
SECŢIUNEA a 2-a
Definirea
şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei
geografice
Art. 19. - (1) Prin indicaţie
geografică se înţelege numele unei localităţi sau
regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu, în
cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită
în mod esenţial acelui teritoriu, mediului natural şi/sau factorilor umani.
(2) Indicaţia geografică este de utilitate publică.
(3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii
geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru
indicaţia geografică respectivă si nu sunt produse conform normelor elaborate
de O.N.D.O.V.
(4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de
utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi
vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi
se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 20. - (1) Prin denumire
de origine controlată, denumită în continuare DOC, se înţelege un nume geografic al
unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identifică originea vinurilor
provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate
exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.
(2) Este interzisă utilizarea
unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel
teritoriu delimitat.
(3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru
vinurile cu denumire de origine controlată, precum şi condiţionarea şi
îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit
prevederilor alin. (1).
(4) In cazuri speciale şi sub control strict al
O.N.D.O.V, la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de
origine controlată din arealul respectiv, condiţionarea şi îmbutelierea
vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi
strugurii. In aceste cazuri, se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă
îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.
(5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru
vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. Pentru aceasta
se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la
vinurile DOC ale arealului delimitat.
(6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută
la alin. (5) poate fi stabilită la nivele diferite, în funcţie de:
a) subdenumire, comună sau o parte a comunei;
b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin
strugurii utilizaţi^
(7) In funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi
de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu denumire de origine
controlată se clasifică astfel:
a) DOC-CMD - vin cu
denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină;
b) DOC-CT - vin cu
denumire de origine controlată din struguri culeşi tarziu;
c) DOC-CIB - vin cu
denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor.
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţii de producere şi comercializare a
vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin
Art. 21. - Vinurile şi celelalte produse obţinute din
must şi/sau vin, în momentul punerii lor în consum, trebuie să corespundă
caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 22. - (1) Practicile şi tratamentele autorizate
pentru a fi aplicate în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte
produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei
legi, urmand să fie permanent
actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu.
(2) Prepararea musturilor, a
vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decat cele stabilite prin normele metodologice
de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea
sau amestecarea unor substanţe, altele decat cele permise de lege, este interzisă.
(3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă,
mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de
must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi
compoziţiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau
tescovină, precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Prin substituire se
înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole.
(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri,
a unui areal de producţie, a unei categorii de calitate, indicaţie geografică
sau denumire de origine controlată, contrafacerea sau folosirea fără drept a
însemnelor de certificare a calităţii.
Art. 23. - Vinurile şi produsele pe bază de must, vin
şi subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie să
corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele
interne de producţie şi de consum, precum şi prin normele internaţionale.
Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu
acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente
oenologice, precum şi alte limite de compoziţie, autorizate în ţara
importatoare.
Art. 24. - (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice
care produc, depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia
de a întocmi şi de a depune, în termenul prevăzut de normele metodologice de
aplicare a prezentei legi, documente de evidenţă a producţiei vitivinicole
privind declaraţii de stocuri, declaraţii de recoltă, declaraţii de producţie
şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor
vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(2) In cazul solicitării dreptului de utilizare a unei
denumiri de origine controlată, un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de
producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V.
(3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă
totală de vie de pană la 0,5
ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri, de recoltă şi de producţie.
(4) Comercianţii care deţin o cantitate de pană la 2.000 I de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri.
Art. 25. - (1) Dreptul de utilizare a denumirii de
origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de
atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC, cu aplicarea însemnelor
de certificare a acestei categorii de calitate^
eliberate de O.N.D.O.V.
(2) In faza de producţie, producătorul poate să
solicite O.N.D.O.V. declasarea unui vin DOC în vin de masă.
(3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor
proceduri elaborate de O.N.D.O.V.
(4) Declasarea vinurilor DOC se
stabileşte de O.N.D.O.V. în cazul în care:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere
calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici
oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
Art. 26. - Producătorii de vin care posedă licenţa de
fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru
vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de
recoltă respectiv, cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea
şi soiul strugurilor cumpăraţi.
SECŢIUNEA a 4-a
Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse
vinicole
Art. 27. - Comercializarea vinurilor şi a produselor pe
bază de must şi vin se face de către operatorii economici şi producătorii
particulari, prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, în condiţiile
legii.
Art. 28. - (1) Producătorii şi comercianţii de vinuri
în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora, conform normelor metodologice
de aplicare a prezentei legi.
(2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de pană la 0,5 ha şi nu comercializează vinuri
în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. (1).
(3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub
denumire de soi, indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este
interzisă.
(4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în
vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
Art. 29. - Vinurile şi
celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă
îmbuteliată sau neîmbuteliată. Imbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor
de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu
indicaţie geografică, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului.
CAPITOLUL II
Mecanismele de piaţă
Art. 30. - (1) Se instituie un regim de ajutoare la
stocajul privat pentru vin de masă, mustul de struguri, mustul de struguri
concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către
producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri
concentrat rectificat.
(2) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de
struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat
rectificat pentru:
a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului
concentrat de struguri;
b) efectuarea unor practici oenologice.
Art. 31. - (1) Statul poate interveni prin adoptarea de
măsuri privind distilarea vinului, în cazul unor situaţii de criză susceptibile
de a provoca perturbări ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau
unor probleme de calitate.
(2) Măsurile au drept scop:
a) absorbţia cantităţilor excedentare de vin;
b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la
o recoltă la alta.
(3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de
vin sau la anumite zone de producere. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de
calitate produse în arealele viticole delimitate decat la cererea producătorilor.
Art. 32. - (1) Modalităţile de acordare a ajutoarelor
către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru
utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat
rectificat, precum şi sistemul de plăţi pentru distilare sunt prevăzute în
normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare
a filierei vitivinicole se poate asigura atat din
fonduri publice, cat şi din fonduri private
constituite în condiţiile legii, preluate în Fondul de promovare a vinului romanesc, administrat de Institutul Vinului.
(3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului
şi constituirea Fondului de promovare a vinului romanesc se stabilesc prin hotărare a
Guvernului.
CAPITOLULUI
Organizaţiile de producători şi organismele de
filieră
Art. 33. - (1) Statul sprijină înfiinţarea
organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale.
(2) Prin constituirea organizaţiilor de producători,
realizată pe baza iniţiativei libere a acestora, se urmăresc:
a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la
cerinţele pieţei, sub aspectul calităţii şi cantităţii;
b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea
producţiei pe piaţă;
c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de
producţie şi de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protecţiei mediului
ambiant, protecţia calităţii apei, a solului şi a peisajului, asigurandu-se totodată conservarea şi/sau
favorizarea biodiversităţii;
d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea
preţurilor de producţie.
(3) Noţiunea filieră se referă la un produs sau
la o grupă de produse şi comportă două aspecte principale:
a) identificarea produselor, a itinerarelor urmate de
acestea şi a organismelor de filieră, reprezentate prin operatori economici şi
operatori existenţi de-a lungul filierei;
b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a
filierei produselor, structuri şi funcţionarea pieţei, intervenţiile statului prin subvenţii, credite, fiscalitate,
politici comerciale şi altele asemenea.
Art. 34. - (1) In vederea
ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine
controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică, Guvernul analizează
propunerile organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite
la art. 33 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de
reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă.
(2) Acţiunile întreprinse de organismele de filieră
vizează:
a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului
de producţie;
b) orientarea producţiei spre
produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile
consumatorilor, îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului;
c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile
de producţie, vinificare şi comercializare;
d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a
altor substanţe care afectează calitatea produselor, protecţia solului şi a
apei;
e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază
de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate
cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;
f) promovarea viticulturii
ecologice, a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie,
cu asigurarea protecţiei mediului ambiant;
g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei
şi pieţei;
h) coordonarea valorificării pe piaţă a produselor,
prin studii de piaţă;
i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu
reglementările comunitare.
CAPITOLUL IV
Indrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole
Art. 35. - In vederea îndeplinirii atribuţiilor legate
de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei, precum
şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea
producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează:
a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic
Vitivinicol;
b) Oficiul Naţional al
Denumirilor de Origine pentru Vinuri;
c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.
Art. 36. - (1) Inspecţia de Stat pentru Controlul
Tehnic Vitivinicol, denumită în continuare I.S.C.T.V.,
funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(2) I.S.C.T.V. are structuri organizatorice în cadrul
direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului
Bucureşti, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale.
Art. 37. - Personalul încadrat
la I.S.C.T.V este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul
personalului încadrat în minister sau la direcţiile pentru agricultură şi
dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Art. 38. - Cheltuielile curente şi de capital ale I.S.C.T.V se finanţează din bugetul de stat
stabilit pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Art. 39. - I.S.C.T.V asigură supravegherea aplicării
legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse
vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este
organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru
asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului
uman, avand următoarele
atribuţii:
a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind
înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a
acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la
producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate
sau de exploatare;
b) avizează cererile întocmite pentru acordarea
dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie
sau operator economic, respectiv de defrişare, de către direcţiile pentru
agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti;
c) colaborează cu specialiştii Direcţiei selecţie
vegetală şi Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor din cadrul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării şi
aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor
viticol;
d) verifică şi controlează modul de aplicare a
prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor,
vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă,
condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare,
respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv
controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum
a produselor vitivinicole;
e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi
şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi
comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele
instituţionale de filieră recunoscute administrativ;
f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie pană la remedierea abaterilor constatate;
g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii
vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra
eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor
respective, inclusiv la comercializare;
h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize
şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse
vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export;
i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V unele acţiuni
de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine
controlată şi cu indicaţie geografică;
j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole
improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice
utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune
distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare;
k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a
altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare
sub aspect calitativ, pană la
clarificarea situaţiei;
l) prelevează probele din
produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de
producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
m) exercită controlul de conformitate pentru produsele
vitivinicole importate;
n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga
unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul
controlului;
o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii
declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie, scriptic şi faptic,
indiferent de declarant, persoană fizică sau juridică;
p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a
unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate,
necorespunzătoare calitativ şi contrare legii;
q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea
plantaţiilor de viţă-de-vie;
r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea
laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse
pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe
piaţa internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale;
s) verifică şi controlează vinurile, produsele pe bază
de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate;
ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor
produse vitivinicole, pentru abaterile constatate;
t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele
normative în vigoare.
Art. 40. - Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi
din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat.
Art. 41. - (1) O.N.D.O.V. se organizează şi
funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral din
venituri proprii.
(2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V.,
precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale, se aprobă
prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar
programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi, în
colaborare cu instituţiile de învăţămant şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile
producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu
denumire de origine controlată.
(4) In baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda
sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea,
modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de
promovare a produselor vitivinicole romaneşti.
Art. 42. - O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) elaborează normele tehnice pentru producerea
vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire
de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică, cu consultarea
O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care
se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
b) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V, proiectele de
ordine ale ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea
denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice;
c) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V, documentaţiile
pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu
denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică;
d) eliberează autorizaţia de producător de struguri
destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine
controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu
denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor;
e) eliberează certificatele de atestare a dreptului
de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de
origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la
solicitarea producătorilor;
f) controlează modul de aplicare şi respectare a
prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu
denumire de origine controlată;
g) controlează, împreună cu
I.S.C.T.V, modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu
regimul vinurilor cu indicaţie geografică;
h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a
dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de
origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către
producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea
vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, şi
sesizează I.S.C.T.V în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege;
i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor
spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic,
pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării, împreună cu
Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din Romania;
j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare
de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de
origine controlată;
k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a
vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată;
l) controlează evidenţele şi
alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor
spumante cu denumire de origine controlată.
Art. 43. - (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi/sau vinuri
spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a
dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de
plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie,
se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi
obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de
producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la
cererea producătorilor, iar certificatul de atestare a dreptului de
comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau
vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi.
Art. 44. - (1) O.N.V.V. funcţionează în subordinea Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter
tehnico-ştiinţific, cu personalitate juridică.
(2) Statutul, precum şi modul de organizare şi
funcţionare ale O.N.V.V. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale.
Art. 45. - (1) O.N.V.V. este finanţat din alocaţii
bugetare, prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, şi din venituri proprii.
(2) Veniturile proprii ale
O.N.V.V. se realizează prin:
a) sponsorizări;
b) donaţii;
c) prestări de servicii.
(3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru O.N.V.V, completate cu veniturile
proprii, se utilizează pentru susţinerea activităţilor O.N.V.V, pentru plata
personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei Romaniei de membru al Organizaţiei
Internaţionale a Viei şi Vinului, denumită în continuare O.LV.
Art. 46. - (1) O.N.V.V. are în structura sa organizatorică:
a) consiliul ştiinţific, aprobat prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale, care este format din 7 membri, dintre care
unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de
profil recunoscute administrativ;
b) corpul de experţi;
c) aparatul executiv.
(2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de
organizare şi funcţionare.
Art. 47. - O.N.V.V. îndeplineşte următoarele atribuţii
principale:
a) întocmeşte studii şi analize în domeniul
viticulturii şi vinificaţiei, stabileşte practicile şi tratamentele în
producerea strugurilor, vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri, must şi
vin, în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor, cu
reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar;
b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi
şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol, ţinand seama de cerinţele dezvoltării
viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră;
c) colaborează cu instituţiile centrale şi
teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în
vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol romanesc;
d) participă la fundamentarea şi implementarea
proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii
în domeniul vitivinicol;
e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi
Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi cu unităţile de cercetare în
realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în
domeniul vitivinicol;
f) avizează lucrările de delimitare a arealelor
viticole, zonarea soiurilor de viţă-de-vie, stabilirea tipurilor de vin şi a
altor produse pe bază de must
şi vin, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, precum şi a altor
lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicoi;
g) avizează normele tehnice privind stabilirea
condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire
de origine controlată şi cu indicaţie geografică;
h) avizează, anterior aprobării prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, propunerile O.N.D.O.V. pentru
fiecare denumire de origine controlată;
i) iniţiază şi sprijină
organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicoi:
congrese, simpozioane, consfătuiri, concursuri de struguri şi vin etc;
j) asigură legătura ţării noastre cu O.I.V., cu Biroul
vin, alcool, tutun, seminţe şi hamei al Direcţiei generale de de agricultură şi
dezvoltare rurală a Comisiei Europene, precum şi cu alte organisme
internaţionale similiare;
k) colaborează cu I.S.C.T.V., O.N.D.O.V. şi cu
instituţiile descentralizate din teritoriu, cu organizaţiile de producători, cu
organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri, vin
şi produse procesate din acestea;
l) participă la editarea unor
reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor
interni şi externi;
m) sprijină acţiunile de
promovare vitivinicolă atat în
ţară, cat şi în străinătate;
n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din
domeniul viticulturii, oenologiei, economiei vitivinicole, precum şi din cel al
istoriei, medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei;
o) colaborează cu instituţiile de învăţămant superior, de cercetare ştiinţifică din
ţară şi străinătate;
p) asigură participarea specialiştilor romani la manifestările internaţionale cu
caracter tehnico-stiintific desfăşurate sub egida
O.I.V.;
q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole;
r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte
normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute
administrativ.
CAPITOLUL V
Sancţiuni
Art. 48. - Incălcarea prevederilor prezentei legi
atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz. Art. 49. -
Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a
băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. 17 şi art. 22 alin. (2), (3)
şi (4), expunerea spre vanzare
şi/sau vanzarea acestora cunoscand că sunt falsificate sau substituite, producerea pichetului,
potrivit prevederilor art. 18 alin. (3) şi se pedepsesc potrivit art. 313 şi
297 din Codul penal;
b) producerea ori punerea în
circulaţie, conform art. 22 alin. (5), a produselor care fac obiectul prezentei
legi, în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit
art. 286 şi 301 din Codul penal.
Art. 50. - (1) Pentru prejudicii cauzate prin săvarşirea
faptelor prevăzute la art. 49 persoanele vinovate pot fi obligate la
despăgubiri, potrivit dreptului comun.
(2) In cazul săvarşirii faptelor prevăzute la art. 49 se aplică şi măsura
confiscării întregii cantităţi fraudate.
Art. 51. - Constituie
contravenţii următoarele fapte:
a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de
peste 0,1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această
limită a celor existente, fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile
pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti,
potrivit prevederilor art. 11 alin. (1)şi (2);
b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0,1 ha sau
extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decat cele admise în cultură, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1);
c) încălcarea art. 12 alin. (2) prin plantarea de
hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul
localităţilor situate în afara arealelor viticole;
d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri
admise în cultură, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1);
e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului
delimitat, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 20 alin. (4);
f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi
a altor produse obţinute din must şi/sau vin, care nu corespund
caracteristicilor calitative şi de compoziţie, stabilite prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi;
g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii
de vinuri în vrac a evidenţelor acestora, potrivit art.
28 alin. (1);
h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără
aplicarea însemnelor de certificare a calităţii, potrivit prevederilor art. 25
alin. (1);
i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă
relativă la boli, obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinand altor specii ale genului Vitis, în
alte condiţii decat cele
prevăzute la art. 12 alin. (3);
j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri, de
recoltă şi de producţie;
k) vanzarea în spaţii
neautorizate a vinului în vrac;
l) omisiunea înscrierii sau
înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor
vitivinicole, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1);
m) nerespectarea normelor de
etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în
cultură, în suprafaţă mai mare de 0,1 ha, fără autorizaţie de defrişare
potrivit prevederilor art. 15 alin. (1);
o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate
de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi.
Art. 52. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 51 se
sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele
prevăzute la lit. b) şi n);
b) cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei, cele
prevăzute la lit. a), c), d),g), i),j), l) şi m);
c) cu amendă de la 40.000 lei la 100.000 lei, cele
prevăzute la lit. e), f), h), k) şi o).
(2) Amenzile pot fi aplicate şi
persoanelor juridice.
Art. 53. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea
sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de
persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Sănătăţii Publice şi
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, fiecare în raport cu
atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare.
Art. 54. - Contravenţiilor prevăzute la art. 51 şi
sancţiunilor prevăzute la art. 52 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 55. - (1) Condiţiile de delimitare teritorială a
arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare, întreţinere şi
defrişare a plantaţiilor viticole, condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi distilat de vin şi
subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a
denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această
categorie, practicile şi tratamentele oenologice autorizate, normele de
realizare, evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind
comercializarea lor, precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice
de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu avizul Ministerului Economiei
şi Finanţelor, Ministerului Sănătăţii Publice şi al Ministerului Dezvoltării,
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor*).
(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va
emite în termen de 60 de zile de la publicarea
prezentei legi în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, normele metodologice
de aplicare a legii, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului.
Art. 56. - Efectuarea recensămantului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărare a Guvernului.
Art. 57. - Se exceptează de la
prevederile art. 11, 12, 21 şi 22 suprafeţele de vii şi loturile de struguri,
precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către
unităţile de cercetare,
învăţămant, de încercare a soiurilor sau de testare a
produselor. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi**).
Art. 58. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de
zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se
abrogă Legea viei şi vinului nr. 67/1997, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997,
modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 34/2000, precum şi orice
alte dispoziţii contrare.
ANEXA
DEFINIŢII
ale arealului viticol si ale grupelor de soiuri
1. Arealul viticol reprezintă
aria geografică a culturii viţei-de-vie, în care se includ zonele viticole,
regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole şi plaiurile viticole.
2. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcand parte din regiuni viticole diferite,
caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru
potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor.
3. Regiunea viticolă
cuprinde un larg teritoriu cultivat cu
viţă-de-vie, caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ
asemănătoare, precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate.
4. Podgoria este o
unitate teritorială naturală şi tradiţională, caracterizată prin condiţii specifice
de climă, sol'şi relief, prin solurile cultivate, prin metodele de cultură şi
procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obţinerea unor
producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice.
5. Centrul viticol' este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe
localităţi, care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care
constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă,
sol şi sortiment, precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice
asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decat podgoria.
6. Plaiul viticol este teritoriul restrans din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantaţiile de
viţă-de-vie situate pe aceeaşi formă de relief. Factorii naturali, precum şi
condiţiile de cultura şi de
tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă
cultivată cu viţă-de-vie, determinand obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice.
7. Soiurile recomandate sunt'cele
care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare, în cel
mai înalt grad, potenţialul calitativ şi' productiv în arealele în care sunt
cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în
plantaţii.
8. Soiurile autorizate sunt cele care, prin însuşirile lor biologice şi tehnologice, îşi
pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ, sub potenţialul soiurilor
recomandate, în condiţiile arealului lor de cultura. Soiurile autorizate pot fi
extinse în mod complementar, alături de cele recomandate.
9. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură, dar care se comportă mai puţin
satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. Soiurile
autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau
centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. Din această
categorie fac parte atat
soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local, cat şi
hibrizii i'nterspecifici.
10. Soiurile interzise sunt' cele care, prin însuşirile lor biologice sau tehnologice,
influenţează în mod negativ calitatea produselor vitivinicole. Din această
categorie fac parte hibrizii direct producători, denumiţi HDP. Lista cuprinzand soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale.
*) In anul 2002, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei
şi Pădurilor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii şi Familiei
şi Ministerul Integrării Europene au elaborat normele metodologice aprobate
prin Hotărarea Guvernului nr.
1.134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi
vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002.
**) In fostul art. 65, devenit
art. 57, figura şi fostul art. 17, abrogat prin Legea nr. 83/2007 pentru
modificarea şi completarea Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune
a pieţei vitivinicole nr. 244/2002.