LEGE
Nr. 26 din 27 decembrie 1967
privind concediul de odihna al angajatilor
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 113 din 28 decembrie 1967
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
EXPUNERE DE MOTIVE
In vederea introducerii noii reglementari a dreptului la concediul de
odihna, in conformitate cu prevederile Hotaririi Comitetului Central al
Partidului Comunist Roman, Consiliului de Ministri si Consiliului Central al
Uniunii Generale a Sindicatelor, s-a adoptat alaturata lege, in care s-au
prevazut urmatoarele:
Principalul criteriu de diferentiere a concediului de odihna va fi vechimea
in munca a angajatului. Aplicarea acestui criteriu permite ca angajatii care au
adus, prin munca si experienta lor, un aport mai mare la procesul de dezvoltare
a economiei sa beneficieze de un concediu de odihna mai mare decit concediul
acordat angajatilor tineri, cu o vechime in munca mai mica si cu un grad mai
mic de uzura a organismului.
Limitele minima si maxima ale duratei concediului de odihna, inauntrul
carora se va face diferentierea in raport cu vechimea in munca a angajatilor,
vor fi de 15 - 24 zile lucratoare.
In scopul stimularii stabilitatii cadrelor si a intaririi disciplinei in
munca, se prevede ca instabilitatea si indisciplina manifestate prin schimbarea
locului de munca in conditii care nu dau dreptul la mentinerea vechimii
neintrerupte in munca, sa duca la decaderea angajatilor, timp de 2 ani, din
dreptul la majorarea concediului in raport cu vechimea in munca. Concediul in
acesti 2 ani urmeaza sa fie limitat la durata minima de 15 zile lucratoare.
Concediile pe anii urmatori celor in care s-a aplicat aceasta reducere urmeaza
sa fie acordate corespunzator vechimii totale in munca.
In vederea inlaturarii consecintelor pe care conditiile deosebite de munca
le pot avea asupra sanatatii si capacitatii de munca a angajatilor, se prevede
ca acestia vor primi un concediu suplimentar pentru conditii de munca deosebite
(vatamatoare, grele, periculoase), de 3 - 12 zile lucratoare. Pentru anumite
locuri de munca cum sint, de exemplu, cele ale personalului navigant care
deserveste avioanele reactoare si turboreactoare, ale angajatilor care lucreaza
in medii cu radiatii nucleare, ale angajatilor trimisi sa lucreze in tari cu
clima greu de suportat, la care natura conditiilor deosebite determina
necesitatea unei durate mai mari de odihna, Consiliul de Ministri va putea
stabili concedii suplimentare cu o durata mai mare de 12 zile lucratoare.
Diferentierea duratei acestor concedii se va face in raport cu consecintele
pe care locurile de munca, prin conditiile lor deosebite, le pot avea asupra
sanatatii si capacitatii de munca a angajatilor.
Criteriile de clasificare a locurilor cu conditii deosebite de munca se
stabilesc de Consiliul de Ministri; pe baza acestor criterii, Ministerul Muncii
impreuna cu Ministerul Sanatatii si de comun acord cu Consiliul Central al
Uniunii Generale a Sindicatelor vor stabili locurile cu conditii deosebite de
munca, precum si durata concediului suplimentar pentru munca in asemenea
conditii.
Tinind seama de natura muncii angajatilor cu functii de conducere, de
raspunderea si solicitarea marita care o caracterizeaza, se prevede sa se
acorde celor care indeplinesc asemenea functii si asimilatilor lor un concediu
suplimentar de 2 - 5 zile lucratoare. Diferentierea duratei acestui concediu
suplimentar, in raport cu raspunderea, complexitatea si importanta sarcinilor
ce revin functiilor de conducere, precum si functiile asimilate celor de
conducere urmeaza sa fie stabilite, pe baza propunerilor ministerelor si
celorlalte organe centrale, de catre Ministerul Muncii, de comun acord cu
Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare si Salarizare si cu Consiliul
Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
Se prevede ca durata totala a concediului anual de odihna - prin insumarea
concediului acordat in raport cu vechimea in munca cu concediile suplimentare -
sa nu depaseasca 30 zile lucratoare. Pentru locurile de munca la care natura
conditiilor deosebite determina necesitatea unei durate mai mari de odihna,
Consiliul de Ministri va putea stabili o durata totala a concediului anual de
odihna mai mare de 30 zile lucratoare.
In reglementarea adoptata nu a mai fost mentinut concediul pentru munca
nenormata. O parte dintre angajatii cu program de munca nenormata sint cadre cu
functii de conducere. Marea lor majoritate au o vechime in munca care ii
indreptateste la un concediu mai mare de 15 zile si, in afara de aceasta, ei
vor mai putea beneficia de concediul suplimentar de 2 - 5 zile lucratoare,
prevazut pentru functiile de conducere.
Conditii speciale de acordare a concediului de odihna in cadrul noii
reglementari se prevede sa aiba corpul didactic si angajatii trimisi, pe baza
unor contracte, sa execute lucrari sau sa presteze servicii in alte tari. In
cazul corpului didactic, specificul activitatii face ca in timpul vacantei
scolare sau universitare activitatea sa fie suspendata, motiv pentru care concediul
de odihna al acestor cadre trebuie sa fie deosebit de al celorlalti angajati -
si anume, acordat pe timpul vacantei scolare sau universitare si egal cu durata
legala a acesteia. Pentru angajatii trimisi, pe baza unor contracte, sa lucreze
in alte tari, se prevede ca durata concediului de odihna sa fie, ca si pina
acum, aceea stabilita prin contractul incheiat cu beneficiarul extern, fara
insa a putea fi mai mica decit aceea care ar rezulta pentru ei din aplicarea
prevederilor reglementarii generale din tara noastra.
In privinta angajatilor cu contracte de munca pe durata determinata, se
prevede sa li se acorde concediu numai daca au o vechime neintrerupta in munca
de 11 luni in aceeasi unitate.
In privinta dreptului la concediu al angajatilor care cumuleaza doua
functii, s-au mentinut prevederile potrivit carora acestia au dreptul la
concediu de odihna platit numai la functia de baza. De la functia cumulata li
se acorda doar un concediu fara plata, care sa le permita folosirea concediului
de odihna primit la functia de baza.
Intrucit concediul de odihna se acorda in scopul refacerii fortei de munca
consumate in cursul unui an de activitate, se prevede ca angajatul care a fost
in incapacitate temporara de munca un an intreg nu are dreptul la concediu de
odihna pe acel an.
In vederea asigurarii realizarii efective a concediului de odihna in
conditiile stabilite prin programarea facuta, se prevede ca aminarea si
intreruperea efectuarii concediului sint in principiu interzise, asemenea
masuri putind fi luate numai in cazuri de exceptie, pentru nevoi de serviciu
neprevazute si urgente, care fac prezenta angajatului in unitate strict
necesara.
Dat fiind scopul pentru care se acorda concediul de odihna si anume
refacerea fortei de munca consumate intr-un an de activitate, dreptul la
concediu nu poate face obiectul unei tranzactii, renuntari sau limitari. Ca
urmare, compensarea in bani a concediului neefectuat se prevede ca este permisa
numai in cazurile de incetare a relatiilor de munca, a scoaterii din productie
pentru o perioada mai mare de 12 luni si a chemarii angajatului pentru
indeplinirea serviciului militar in termen, cu termen redus sau ca elev in
scolile de ofiteri de rezerva.
Se considera ca marirea duratei concediului va crea conditii mai bune
pentru reconfortarea fizica a angajatilor, ceea ce va contribui la sporirea
productivitatii muncii lor.
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta
lege.
Art. 1
(1) Angajatii au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de
odihna platit, cu o durata de 15 - 24 zile lucratoare, in raport cu vechimea
lor in munca, dupa cum urmeaza:
__________________________________________
Vechimea in munca Durata concediului
__________________________________________
- pina la 5 ani 15 zile lucratoare
- de la 5 la 8 ani 16 zile lucratoare
- de la 8 la 11 ani 17 zile lucratoare
- de la 11 la 14 ani 18 zile lucratoare
- de la 14 la 17 ani 19 zile lucratoare
- de la 17 la 20 ani 21 zile lucratoare
- peste 20 ani 24 zile lucratoare
__________________________________________
(2) Pentru tinerii in virsta de pina la 18 ani, durata concediului de
odihna este de 18 - 24 zile lucratoare, diferentiata in raport cu virsta lor,
dupa cum urmeaza:
__________________________________________
Virsta Durata concediului
__________________________________________
- pina la 16 ani 24 zile lucratoare
- de la 16 la 17 ani 21 zile lucratoare
- de la 17 la 18 ani 18 zile lucratoare
__________________________________________
(3) Vechimea in munca ce se ia in considerare pentru stabilirea duratei
concediului prevazut la alin. 1 este aceea pe care angajatii o implinesc in
cursul anului calendaristic in care li se acorda concediul, oricare ar fi data
la care il vor primi.
(4) La stabilirea duratei concediului tinerilor in virsta de pina la 18 ani
se ia in considerare virsta pe care ei au avut-o la 1 ianuarie al anului
calendaristic respectiv.
Art. 2
(1) In afara concediului acordat in raport cu vechimea in munca, angajatii
care lucreaza in locuri cu conditii deosebite de munca au dreptul si la un
concediu suplimentar cu o durata de 3 - 12 zile lucratoare.
(2) Consiliul de Ministri poate stabili, in anumite cazuri, concedii
suplimentare cu o durata mai mare de 12 zile lucratoare pentru acele locuri de
munca la care natura conditiilor deosebite determina necesitatea unei durate
mai mari de odihna.
(3) Sint conditii deosebite de munca:
a) conditiile vatamatoare de munca, determinate de actiunea unor agenti
nocivi fizici, chimici sau biologici;
b) conditiile grele de munca, determinate de existenta unui microclimat
care supune organismul unui efort marit de adaptare, precum si cele care
determina o suprasolicitare fizica sau neuropsihica;
c) conditiile periculoase de munca, caracterizate printr-un risc de
accidentare sau imbolnavire.
(4) Consiliul de Ministri va stabili criteriile pe baza carora, la
propunerea ministerelor si celorlalte organe centrale, Ministerul Muncii,
impreuna cu Ministerul Sanatatii, de comun acord cu Consiliul Central al
Uniunii Generale a Sindicatelor, vor determina locurile de munca cu conditii
deosebite, precum si durata concediului suplimentar pentru fiecare din aceste
locuri.
Art. 3
(1) Angajatii care indeplinesc functii de conducere sau functii similare
acestora au dreptul la un concediu suplimentar de 2 pina la 5 zile lucratoare.
(2) Functiile prevazute la alin. 1 si durata maxima a concediului
suplimentar pentru fiecare din ele, diferentiata in raport cu raspunderea,
complexitatea si importanta sarcinilor ce le revin, se stabilesc la propunerea
ministerelor si celorlalte organe centrale, de catre Ministerul Muncii de comun
acord cu Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare si Salarizare si cu
Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
Art. 4
Durata concediilor suplimentare se stabileste, pentru fiecare angajat in
parte, proportional cu timpul lucrat in functia sau conditiile aratate la art.
2 si 3, in perioada celor 12 luni premergatoare acordarii concediului.
Art. 5
(1) Durata totala a concediului anual de odihna rezultata din insumarea
concediilor prevazute de art. 1, 2 si 3 nu poate depasi 30 zile lucratoare.
(2) Pentru locurile de munca la care se refera art. 2 alin. 2 Consiliul de
Ministri poate stabili o durata totala a concediului anual de odihna mai mare
de 30 zile lucratoare.
Art. 6
(1) Durata concediului anual de odihna pentru personalul didactic de toate
gradele este egala cu durata legala a vacantei scolare sau universitare.
(2) Personalul didactic beneficiaza de concediu cu durata integrala, daca a
functionat in tot cursul anului scolar sau universitar. In cazul in care
angajarea s-a facut dupa inceperea anului scolar sau universitar, durata
concediului va fi proportionala cu timpul cuprins intre data incheierii
contractului de munca si sfirsitul acelui an.
Art. 7
Angajatii trimisi, pe baza unor contracte, sa execute lucrari sau sa
presteze servicii in alte tari, vor primi concediul de odihna stabilit prin
contractul incheiat cu beneficiarul extern. Acesti angajati vor beneficia de un
concediu cel putin egal ca durata cu cel care li s-ar cuveni potrivit
prevederilor prezentei legi.
Art. 8
(1) Angajatii care au fost in incapacitate temporara de munca intregul an
calendaristic nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an.
(2) In cazul in care perioada de incapacitate temporara de munca a fost de
12 luni sau mai mare si s-a intins pe 2 ani calendaristici consecutivi,
angajatii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul
reinceperii activitatii, in masura in care nu a fost efectuat in anul in care
s-a produs pierderea temporara a capacitatii lor de munca.
Art. 9
(1) Pentru angajatii care au beneficiat, in ultimele 12 luni premergatoare
acordarii concediului de odihna, de concedii fara plata a caror durata insumata
depaseste 30 zile, concediul de odihna va fi redus proportional cu timpul care
depaseste aceasta durata. La aceasta reducere se vor lua in considerare numai
perioadele de cite 30 zile.
(2) Prevederile alin. 1 nu se aplica in cazul in care concediile fara plata
au fost acordate datorita reducerii temporare a activitatii unitatii.
Art. 10
(1) Angajatii care indeplinesc, prin cumul, pe linga functia de baza, o
alta functie, au dreptul la concediu de odihna platit numai de la functia de
baza.
(2) Unitatea la care angajatii cumuleaza le va acorda, la cerere, un
concediu fara plata pentru zilele ce constituie concediul lor de odihna la
functia de baza.
Art. 11
(1) Angajatii care, dupa intrarea in vigoare a prezentei legi inceteaza
activitatea ca urmare a desfacerii contractului de munca in temeiul art. 19 sau
art. 20 lit. e, f ori g din Codul muncii, vor primi la primii 2 ani dupa
reincadrare concediul prevazut la art. 1 redus la durata minima. In anii
urmatori celora in care li s-a aplicat aceasta reducere, concediul le va fi
acordat corespunzator vechimii lor totale in munca.
(2) Prevederile alin. 1 nu se aplica:
a) angajatilor care, dupa desfacerea contractului de munca in temeiul art.
19 din Codul muncii, pentru motivele aratate la art. 133^1 alin. 1 lit. c din
acelasi cod, se reincadreaza in munca in termenul prevazut in aceasta
dispozitie;
b) angajatilor pentru care, dupa desfacerea contractului de munca in
temeiul art. 20 lit. g din Codul muncii, a intervenit achitarea, anularea
urmaririi penale sau incetarea procesului penal ori a urmaririi penale;
c) angajatelor care cresc unul sau mai multi copii pina la virsta de 7 ani,
daca, dupa intreruperea activitatii, s-au reincadrat in munca in termen de 90
zile de la data cind copiii au implinit aceasta virsta.
Art. 12
(1) Conducerea unitatii are obligatia sa ia toate masurile pentru ca
angajatii sa efectueze, in fiecare an calendaristic, concediile de odihna la
care au dreptul.
(2) Dreptul la concediu de odihna nu poate face obiectul unei tranzactii,
renuntari sau limitari. Orice asemenea act este nul de drept.
(3) Programarea concediilor de odihna se va face la sfirsitul anului,
pentru anul urmator, de catre conducerea unitatii, de acord cu organul sindical
din unitate. Ordinea concediilor va fi stabilita esalonat in tot cursul anului,
tinindu-se seama de interesele bunei desfasurari a activitatii si de interesele
angajatilor.
(4) Concediul de odihna cuvenit cadrelor artistice si de specialitate
artistica din institutiile artistice de spectacole si concerte va fi programat,
de regula, in perioada dintre doua stagiuni.
(5) Pentru cei noi angajati, precum si pentru cei reincadrati a caror
vechime in munca este, potrivit prevederilor Codului muncii, intrerupta, primul
concediu va putea fi programat numai pentru perioada ulterioara implinirii unei
vechimi neintrerupte in munca de 11 luni. In cazul in care cele 11 luni sint
implinite in anul calendaristic in care angajatul s-a incadrat sau reincadrat
in munca, durata concediului va fi proportionala cu timpul cuprins intre data
incadrarii sau reincadrarii si sfirsitul acelui an calendaristic; daca cele 11
luni sint implinite in anul calendaristic urmator, primul concediu se va acorda
in acel an, la durata sa adaugindu-se, pe linga concediul integral pe acel an,
si zilele de concediu corespunzatoare timpului lucrat in anul anterior.
Art. 13
Ordinea efectuarii concediilor de odihna, stabilita conform art. 12, va fi
modificata si concediul va fi reprogramat si efectuat pina la sfirsitul anului
calendaristic in curs, in urmatoarele cazuri:
a) cind angajatul se afla in incapacitate temporara de munca;
b) cind angajata cere concediu de odihna inaintea sau in continuarea
concediului de maternitate;
c) cind angajatul este chemat sa indeplineasca indatoriri de stat sau
obstesti;
d) cind angajatul este chemat sa satisfaca obligatii militare, altele decit
serviciul militar in termen;
e) cind angajatul urmeaza sau trebuie sa urmeze un curs de pregatire
profesionala sau politica;
f) cind angajatul are recomandare medicala pentru a urma un tratament
intr-o statiune balneoclimaterica, intr-o anumita perioada a anului. In acest
caz, data trimiterii in concediu va fi cea indicata in recomandarea medicala;
g) cind, din motive bine intemeiate care au intervenit dupa programare,
prezenta angajatului la munca este ceruta in interesul serviciului, in perioada
ce i s-a stabilit pentru concediu, precum si in cazul in care angajatul cere,
pentru interese personale, schimbarea datei plecarii in concediu si interesele
serviciului o permit.
(2) Daca in timpul cind angajatii sint in concediu de odihna intervine
vreuna din situatiile prevazute la alin. 1 lit. a, c, d si e, concediul se
intrerupe. Restul zilelor de concediu se va efectua dupa ce au incetat
situatiile respective, iar cind aceasta nu este posibil, la data stabilita
printr-o noua programare.
Art. 14
(1) Angajatii vor putea fi rechemati din concediu prin dispozitia scrisa a
conducerii unitatii, data cu acordul organului sindical din unitate, numai
pentru nevoi de serviciu neprevazute si urgente care fac prezenta angajatului
in unitate strict necesara. In asemenea cazuri concediul se intrerupe iar
restul zilelor de concediu se reprogrameaza in conditiile aratate la art. 13
alin. 2.
(2) In cazul rechemarii din concediu, angajatii au dreptul la rambursarea
cheltuielilor de transport si a cheltuielilor legate de efectuarea concediului
in alta localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestatii de care n-au mai
putut beneficia din cauza rechemarii.
Art. 15
(1) Concediul de odihna care nu a putut fi efectuat in cursul unui an
calendaristic, pentru motivele prevazute la art. 13 si 14, va fi efectuat in
cursul anului calendaristic urmator, impreuna sau separat de concediul cuvenit
pe acel an.
(2) Efectuarea intr-un an calendaristic a concediilor de odihna cuvenite pe
mai mult de 2 ani consecutivi este interzisa.
(3) Concediile cuvenite tinerilor in virsta de pina la 18 ani si celor care
lucreaza in locuri cu conditii deosebite de munca nu vor putea fi aminate si
reprogramate in anul urmator pentru considerente legate de interesul
serviciului sau al angajatilor.
Art. 16
Conducerea unitatii este obligata sa aduca la cunostinta fiecarui angajat,
cel mai tirziu cu 15 zile inainte, data la care urmeaza sa plece in concediu.
Art. 17
(1) Pe perioada concediului de odihna angajatii au dreptul la o
indemnizatie care se calculeaza pe baza salariului lor mediu zilnic pe ultimele
12 luni si se plateste anticipat.
(2) Salariul mediu zilnic se obtine prin impartirea sumei realizate, in
perioada prevazuta in alin. 1, din cistigurile cu caracter permanent, la
numarul lunilor luate in calcul si apoi la 25,5, numarul mediu al zilelor
lucratoare din cursul unei luni.
(3) In cazul in care, in cursul celor 12 luni luate in considerare,
angajatul a fost in incapacitate temporara de munca, in concediu fara plata mai
mic de 30 zile, in concediul fara plata prevazut de art. 9 alin. 2, in concediu
de studii, a fost concentrat sau nu a lucrat din cauza incetarii activitatii
fara vina sa, perioadele respective se exclud atit ca timp cit si ca sume din
calculul indemnizatiei de concediu.
Art. 18
(1) Angajatul detasat in alta localitate, caruia i se acorda concediul de
odihna in timpul detasarii, are dreptul la rambursarea cheltuielilor de
transport dus si intors din localitatea unde este detasat in localitatea unde
se afla, potrivit contractului, locul sau obisnuit de munca.
(2) Concediul de odihna neacordat angajatului transferat, de catre unitatea
de la care s-a efectuat transferarea, se va acorda acestuia de unitatea la care
a fost transferat. Indemnizatia de concediu va fi suportata de catre cele doua
unitati proportional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea in cursul
anului calendaristic respectiv.
Art. 19
(1) Compensarea in bani a concediului anual de odihna este permisa numai:
a) in cazul in care contractul de munca al angajatului a incetat inainte ca
el sa fi efectuat concediul;
b) in cazul scoaterii sale din productie pentru o perioada mai mare de 12
luni;
c) in cazul chemarii angajatului pentru indeplinirea serviciului militar in
termen, cu termen redus sau ca elev in scolile militare de ofiteri de rezerva.
(2) In cazul decesului angajatului, compensatia in bani se va acorda
membrilor sai de familie - sot, copii, parinti.
(3) Calculul compensatiei banesti a concediului de odihna se face potrivit
normelor prevazute pentru calculul indemnizatiei de concediu. La calculul
compensatiei se ia in considerare concediul cuvenit in raport cu anii pentru
care angajatii n-au beneficiat de acest drept.
(4) Neacordarea concediului de odihna atrage raspunderea disciplinara a
conducerii unitatii, precum si raspunderea ei materiala integrala pentru suma
platita angajatului drept despagubire pentru concediul nefolosit si al carei
cuantum se stabileste potrivit prevederilor alin. 3.
(5) In cazul in care, dupa ce angajatul a efectuat concediul de odihna,
contractul sau de munca a incetat din motivele prevazute la art. 11, cu
exceptia celor aratate la alin. 2 al aceluiasi articol, acesta este obligat sa
restituie unitatii partea din indemnizatia de concediu corespunzatoare
perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.
Art. 20
Angajatii cu contracte de munca pe durata determinata vor primi concediul
de odihna numai dupa implinirea unei vechimi neintrerupte de 11 luni in aceeasi
unitate.
Art. 21
Vechimea in munca ce se ia in considerare la determinarea duratei
concediului de odihna prevazut de art. 1 se stabileste potrivit art. 40 din
Legea nr. 27 din 28 decembrie 1966 privind pensiile de asigurari sociale de
stat si pensia suplimentara.
Art. 22
(1) Prevederile prezentei legi intra in vigoare de la 1 ianuarie 1968.
(2) Pe aceeasi data se abroga: art. 63 - 65 inclusiv si art. 74 din Codul
muncii; Decretul nr. 261 din 15 iunie 1957 pentru reglementarea concediilor
anuale de odihna in invatamintul de cultura generala, profesional si tehnic;
art. 8 din Decretul nr. 416 din 20 octombrie 1953 privind stabilirea
drepturilor personalului navigant profesionist din aeronautica civila;
Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 186 din 16 martie 1951 privind acordarea
concediilor de odihna; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 760 din 27 iulie
1962 pentru modificarea unor prevederi ale Hotaririi Consiliului de Ministri
nr. 186/1951 privind acordarea concediilor de odihna; Hotarirea Consiliului de
Ministri nr. 1586 din 26 august 1952 privind acordarea concediilor de odihna
unor categorii de artisti; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1523 din 26
decembrie 1951 privind unele masuri derogatorii de la dispozitiile art. 1 al
Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 186/1951 pentru acordarea concediilor de
odihna; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2070 din 22 iunie 1953 privind
concediile de odihna ale angajatilor din sectorul agricol; Hotarirea
Consiliului de Ministri nr. 235 din 17 februarie 1954 pentru extinderea
prevederilor Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 1523 din 26 decembrie 1951
salariatilor unor intreprinderi de constructii din cadrul Ministerului
Industriei Metalurgice si Constructiilor de Masini; Dispozitia Consiliului de
Ministri nr. 170 din 9 decembrie 1959 privind extinderea Hotaririi Consiliului
de Ministri nr. 1523/1951 si asupra salariatilor Intreprinderii de prospectiuni
si laboratoare "Prospectiuni" de sub tutela Comitetului Geologic;
art. 27 din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1842 din 16 septembrie 1952
privind recrutarea si repartizarea organizata a fortelor de munca necalificate;
art. 5 din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 79 din 8 martie 1963 privind
drepturile ce se acorda in tara personalului de specialitate trimis in
strainatate pentru executarea de lucrari sau prestarea de servicii;
dispozitiile din Decretul nr. 112 din 22 martie 1965 referitoare la durata
concediului suplimentar pentru angajatii trimisi sa lucreze in tari cu clima
greu de suportat, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
Aceasta lege a fost votata de Marea Adunare Nationala la 27 decembrie 1967,
cu unanimitatea voturilor celor 444 deputati prezenti la sedinta.
Presedintele
Marii Adunari Nationale,
STEFAN VOITEC
IN CONFORMITATE CU DISPOZITIILE ARTICOLULUI 57 DIN CONSTITUTIA REPUBLICII
SOCIALISTE ROMANIA, SEMNAM ACEASTA LEGE.
Presedintele
Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUSESCU