LEGE
Nr. 304 din 28 iunie 2004 * Republicata
privind organizarea judiciara
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 827 din 13 septembrie 2005
*) Republicata in temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005
privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri
adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22
iulie 2005, dandu-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 304/2004 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 si a mai fost modificata prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 124/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 71/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 300 din 11 aprilie 2005.
Organizarea judiciara se instituie avand ca finalitate asigurarea
respectarii drepturilor si a libertatilor fundamentale ale persoanei prevazute,
in principal, in urmatoarele documente: Carta internationala a drepturilor
omului, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, Conventia Organizatiei Natiunilor Unite asupra drepturilor
copilului si Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum si
pentru garantarea respectarii Constitutiei si a legilor tarii.
Organizarea judiciara are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea
respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre
instante judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente
extranee.
TITLUL I
Dispozitii generale
CAP. 1
Principiile organizarii judiciare
Art. 1
(1) Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si
Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei
justitiei.
(3) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti
in parchete, in conditiile legii.
Art. 2
(1) Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si
egala pentru toti.
(2) Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:
a) Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b) curti de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instante militare;
f) judecatorii.
Art. 3
Competenta organelor judiciare si procedura judiciara sunt stabilite de
lege.
Art. 4
(1) In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele
generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si
libertatile cetatenilor.
(2) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si
supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in
conditiile legii.
Art. 5
Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca
serviciu public.
CAP. 2
Accesul la justitie
Art. 6
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a
libertatilor si a intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un
proces echitabil.
(2) Accesul la justitie nu poate fi ingradit.
Art. 7
(1) Toate persoanele sunt egale in fata legii, fara privilegii si fara
discriminari.
(2) Justitia se realizeaza in mod egal pentru toti, fara deosebire de rasa,
nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, opinie,
apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau de orice alte
criterii discriminatorii.
Art. 8
Asistenta judiciara internationala se solicita sau se acorda in conditiile
prevazute de lege, de tratatele internationale la care Romania este parte sau,
dupa caz, pe baza de reciprocitate.
Art. 9
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functioneaza ca instanta de
judecata pentru solutionarea contestatiilor formulate de judecatori si
procurori impotriva hotararilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al
Magistraturii, cu exceptia celor date in materie disciplinara.
CAP. 3
Dispozitii generale privind procedura judiciara
Art. 10
Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea
cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta,
constituita potrivit legii.
Art. 11
Activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor
distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, cu exceptia situatiilor in
care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective.
Art. 12
Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazurile prevazute de lege.
Pronuntarea hotararilor se face in sedinta publica, cu exceptia cazurilor
prevazute de lege.
Art. 13
(1) Sedintele de judecata se inregistreaza prin mijloace tehnice video sau
audio ori se consemneaza prin stenografiere. Inregistrarile sau stenogramele se
transcriu de indata.
(2) Grefierul sau specialistul in stenografie consemneaza toate
afirmatiile, intrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale
presedintelui completului de judecata.
(3) La cerere, partile pot primi o copie a transcrierii inregistrarilor,
stenogramelor sau notelor grefierului.
Art. 14
(1) Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
(2) Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se
exprime in limba materna, in fata instantelor de judecata, in conditiile
prezentei legi.
(3) In cazul in care una sau mai multe parti solicita sa se exprime in
limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure, in mod gratuit,
folosirea unui interpret sau traducator autorizat.
(4) In situatia in care toate partile solicita sau sunt de acord sa se
exprime in limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure exercitarea
acestui drept, precum si buna administrare a justitiei, cu respectarea
principiilor contradictorialitatii, oralitatii si publicitatii.
(5) Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.
(6) Dezbaterile purtate de parti in limba materna se inregistreaza,
consemnandu-se in limba romana. Obiectiunile formulate de cei interesati cu
privire la traduceri si consemnarea acestora se rezolva de instanta de judecata
pana la incheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnandu-se in incheierea de
sedinta.
(7) Interpretul sau traducatorul va semna pe toate actele intocmite, pentru
conformitate, atunci cand acestea au fost redactate sau consemnarea s-a facut
in baza traducerii sale.
Art. 15
Dreptul la aparare este garantat. In tot cursul procesului, partile au
dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator, ales sau
numit din oficiu, potrivit legii.
Art. 16
Hotararile judecatoresti trebuie respectate si aduse la indeplinire in
conditiile legii.
Art. 17
Hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile
de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.
TITLUL II
Instantele judecatoresti
CAP. 1
Inalta Curte de Casatie si Justitie
SECTIUNEA 1
Organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 18
(1) In Romania functioneaza o singura instanta suprema, denumita Inalta
Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul in
capitala tarii.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei
sale.
(3) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de
ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare functionarii se finanteaza din bugetul de stat.
Art. 19
(1) Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, un
vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii -
Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala,
Sectia de contencios administrativ si fiscal -, Completul de 9 judecatori si
Sectiile Unite, fiecare avand competenta proprie.
Art. 20
(1) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza
magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie cuprinde in structura Cancelaria,
directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.
SECTIUNEA a 2-a
Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 21
Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia
comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de
Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de
curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege.
Art. 22
Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:
a) in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de
prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) recursurile, in conditiile prevazute de lege.
Art. 23
(1) Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta
fiecareia, solutioneaza:
a) cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de
procedura;
b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
c) orice alte cereri prevazute de lege.
(2) Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie solutioneaza si
recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor
judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar
cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.
Art. 24
(1) Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in
cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie
si Justitie.
(2) Completul de 9 judecatori judeca si alte cauze date in competenta sa
prin lege, precum si ca instanta disciplinara.
Art. 25
Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie in Sectii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor in interesul legii;
b) solutionarea, in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind
schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii
legilor inainte de promulgare.
Art. 26
Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este
necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si
sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca
cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce
Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea
jurisprudentei, judecata continua.
Art. 27
(1) La sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in
Sectii Unite, stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea
legislatiei si le comunica ministrului justitiei.
(2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate incuviinta ca
judecatorii sa se informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind
aplicarea corecta si unitara a legii, facand cunoscuta jurisprudenta Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, si sa constate situatii care justifica propuneri
de imbunatatire a legislatiei.
SECTIUNEA a 3-a
Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 28
(1) Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de
presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere.
(2) Presedintele reprezinta Inalta Curte de Casatie si Justitie in
relatiile interne si internationale.
(3) Presedintele, vicepresedintele si 9 judecatori, alesi pe o perioada de
3 ani in adunarea generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii,
constituie Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cand
se dezbat probleme economico-financiare si administrative, la sedintele
colegiului de conducere participa managerul economic al Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, care are vot consultativ. La sedintele colegiilor de
conducere pot participa si presedintii de sectii.
Art. 29
(1) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are
urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa,
precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si
Justitie;
b) analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la Inalta
Curte de Casatie si Justitie si prezinta Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii raportul consultativ asupra promovarii in functia de judecator la
Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea,
transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
e) propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si
functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este
prezidat de catre presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte.
(3) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se
intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea
presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel
putin 3 dintre membrii sai.
(4) Hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
Art. 30
Adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se
intruneste pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii;
b) aprobarea bugetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul
consultativ al Ministerului Finantelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile
legii.
SECTIUNEA a 4-a
Completele de judecata
Art. 31
(1) Completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii.
(2) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu
se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii,
desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie
si Justitie.
Art. 32
(1) Completul de 9 judecatori este prezidat de presedintele sau
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora,
completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecator
desemnat in acest scop de presedintele ori vicepresedintele Inaltei Curti de
Casatie si Justitie.
(2) Completul de 9 judecatori se constituie, de regula, din judecatori
specializati, in functie de natura cauzei.
Art. 33
(1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prezideaza Sectiile
Unite, Completul de 9 judecatori, iar in cadrul sectiilor orice complet, cand
participa la judecata.
(2) In lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie sa ia parte
sunt prezidate de vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie.
(3) Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrul
sectiei, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie.
Art. 34
In cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in Sectii
Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul
judecatorilor in functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor
celor prezenti.
CAP. 2
Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile
SECTIUNEA 1
Organizarea curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate
si a judecatoriilor
Art. 35
(1) Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in
circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale
specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integranta din prezenta
lege.
(2) In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete
specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu
minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze
privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura
si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Art. 36
(1) Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la
nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul
in municipiul resedinta de judet.
(2) In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile
din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.
(3) In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete
specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu
minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze
privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura
si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Art. 37
(1) In domeniile prevazute de art. 36 alin. (3) se pot infiinta tribunale
specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica,
care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de
regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in
domeniile in care se infiinteaza.
Art. 38
(1) Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in
judete si in sectoarele municipiului Bucuresti, potrivit anexei nr. 1.
(2) Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din
fiecare judet se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului
justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 39
(1) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul judecatoriilor se
pot infiinta sectii sau complete specializate.
(2) In cadrul judecatoriilor se vor organiza sectii sau complete
specializate pentru minori si familie.
Art. 40
(1) Completele si sectiile specializate pentru minori si familie, precum si
tribunalele specializate pentru minori si familie judeca atat infractiunile
savarsite de minori, cat si infractiunile savarsite asupra minorilor.
(2) Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, unii minori si altii
majori, si nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului
specializat pentru minori si familie.
(3) Dispozitiile Codului de procedura penala se aplica in mod
corespunzator.
Art. 41
(1) Sectiile si completele specializate ale curtilor de apel si ale
instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza, la propunerea
colegiilor de conducere ale fiecarei instante, prin hotarare a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(2) Componenta sectiilor si completelor specializate se stabileste de
colegiul de conducere al instantei, in raport cu volumul de activitate,
tinandu-se seama de specializarea judecatorului.
(3) In mod exceptional, in situatia in care in cadrul unei sectii nu se
poate constitui un complet de judecata, colegiul de conducere al instantei
poate dispune participarea unor judecatori de la alte sectii.
Art. 42
In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor
deduse judecatii, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii se pot
infiinta sedii secundare cu activitate permanenta in alte localitati din judet
sau in municipiul Bucuresti.
SECTIUNEA a 2-a
Conducerea instantelor judecatoresti
Art. 43
(1) Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte care
exercita atributiile manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii
acesteia.
(2) Presedintii curtilor de apel si ai tribunalelor exercita, de asemenea,
atributii de coordonare si control ale administrarii instantei unde
functioneaza, precum si ale instantelor din circumscriptie.
(3) Presedintii judecatoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si
atributii de administrare a instantei.
Art. 44
Presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite,
iar presedintii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.
Art. 45
(1) In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la
curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi
ajutat de 1 - 2 vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi
ajutat de un vicepresedinte.
(2) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele
poate fi ajutat de 1 - 3 vicepresedinti.
Art. 46
(1) Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri
pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa
caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica
respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori si
personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificarile efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori
prin judecatori anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei
judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru
judecat.
Art. 47
Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa
indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea
de judecata.
Art. 48
Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de cate un presedinte de
sectie.
Art. 49
(1) In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de
conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale
instantei si indeplineste atributiile prevazute la art. 41.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si
au urmatoarea componenta:
a) la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe
o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;
b) la tribunale specializate si judecatorii: presedintele si 2 sau 4
judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor.
(3) Hotararile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii
membrilor sai.
(4) La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de
sectii.
(5) La curtile de apel si tribunale, cand colegiul de conducere dezbate
probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia
participa si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.
(6) In functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de
conducere ale curtilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate
pot fi invitati si judecatori de la alte instante, care nu au drept de vot.
(7) Membrii alesi ai colegiilor de conducere pot fi revocati de adunarile
generale in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor prevazute de
lege.
Art. 50
(1) La instantele judecatoresti se organizeaza, anual sau ori de cate ori
este necesar, adunari generale ale judecatorilor.
(2) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca dupa cum urmeaza:
a) adunarea generala a curtii de apel si adunarea generala a judecatorilor
din circumscriptia acesteia - de presedintele curtii de apel;
b) adunarea generala a tribunalului si adunarea generala a judecatorilor
din circumscriptia acestuia - de presedintele tribunalului;
c) adunarea generala a tribunalului specializat - de presedintele acestuia;
d) adunarea generala a judecatorilor - de presedintele judecatoriei.
(3) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca si la solicitarea unei
treimi din numarul judecatorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunarile generale ale judecatorilor se pot convoca si de catre Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instantei.
Art. 51
Adunarile generale ale judecatorilor, prevazute la art. 50 alin. (1), au
urmatoarele atributii:
a) dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;
b) aleg, in conditiile legii, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului
justitiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleaza puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii;
f) aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;
g) initiaza procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, in conditiile prevazute de Legea nr. 317/2004*) privind
Consiliul Superior al Magistraturii;
h) indeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regulamente.
------------
*) Legea nr. 317/2004 este republicata la pag. 22 - 32.
SECTIUNEA a 3-a
Completele de judecata
Art. 52
(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la
inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea
membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective
stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.
(2) Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre
membrii acestuia.
Art. 53
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu,
in sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui
complet decat in conditiile prevazute de lege.
Art. 54
(1) Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a
judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format
dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de
asigurari sociale.
(2) Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar
recursurile, in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care
legea prevede altfel.
(3) In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la
un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou
in complet de divergenta, in conditiile legii.
(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de
judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de
sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta.
Art. 55
(1) Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind
conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2
asistenti judiciari.
(2) Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si
semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar
opinia separata se motiveaza.
(3) In cazul in care judecatorii care intra in compunerea completului de
judecata nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta,
procesul se judeca din nou in complet de divergenta, prevederile art. 54 alin.
(3) si (4) fiind aplicabile.
CAP. 3
Instantele militare
Art. 56
(1) Instantele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti;
c) Curtea Militara de Apel Bucuresti.
(2) Circumscriptiile instantelor militare sunt prevazute in anexa nr. 2
care face parte integranta din prezenta lege.
(3) Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu
indicativ propriu.
Art. 57
(1) Instantele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice,
instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
(2) Instantele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari
romani, membri ai unei forte multinationale, in conditiile in care, potrivit
unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi
exercitata jurisdictia romana.
Art. 58
(1) La sedintele de judecata, judecatorii si procurorii militari sunt
obligati sa poarte uniforma militara.
(2) Cand inculpatul este militar activ, presedintele completului de
judecata, precum si procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa
faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade.
(3) Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul
invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad
din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este
inregistrata cauza.
Art. 59
(1) In municipiile Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara functioneaza
tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judeca procesele si cererile date prin lege in
competenta lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un
vicepresedinte. Dispozitiile art. 49 - 51 se aplica in mod corespunzator,
colegiile de conducere fiind formate din presedinte si doi judecatori.
Art. 60
(1) In municipiul Bucuresti functioneaza Tribunalul Militar Teritorial
Bucuresti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti este condus de un presedinte
ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49 - 51 se aplica in mod
corespunzator, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi
judecatori.
(3) Presedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti este ordonator
tertiar de credite.
Art. 61
(1) Curtea Militara de Apel functioneaza in municipiul Bucuresti, ca
instanta unica, cu personalitate juridica, fiind condusa de un presedinte
ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49 - 51 se aplica in mod
corespunzator, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi
judecatori.
(2) Presedintele Curtii Militare de Apel Bucuresti este ordonator secundar
de credite.
TITLUL III
Ministerul Public
CAP. 1
Atributiile Ministerului Public
Art. 62
(1) Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii si este
condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie.
(2) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor
legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, sub autoritatea
ministrului justitiei, in conditiile legii.
(3) Procurorii isi exercita functiile in conformitate cu legea, respecta si
protejeaza demnitatea umana si apara drepturile persoanei.
(4) Parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatoresti,
precum si cu celelalte autoritati publice.
Art. 63
Ministerul Public exercita, prin procurori, urmatoarele atributii:
a) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de
lege si participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace
alternative;
b) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei
judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala;
c) sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale,
potrivit legii;
d) exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege;
e) participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
f) exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in
conditiile prevazute de lege;
g) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor
puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile
legii;
h) actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub
coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale
a statului;
i) studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea,
elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii
acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva;
k) exercita orice alte atributii prevazute de lege.
Art. 64
(1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in
conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) In solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile
prevazute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al
Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si
procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, in orice forma, in
efectuarea urmaririi penale sau in adoptarea solutiei.
(3) Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre
procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale. Masura
infirmarii este supusa controlului instantei competente sa judece cauza in
fond, la cererea procurorului care a adoptat solutia.
(4) Lucrarile repartizate pot fi trecute altui procuror numai in cazul
suspendarii sau al incetarii calitatii acestuia, potrivit legii, ori, in
absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care
impiedica rechemarea sa.
Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul
procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si procurorilor, masura
dispusa de procurorul ierarhic superior.
Art. 65
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului
parchetului respectiv.
(2) Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului
ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului
National Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe langa
curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau
prin procurori anume desemnati.
Art. 66
(1) Organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare
penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind
obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia.
(2) Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si
arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia
parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile,
neprelucrate, detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor.
(3) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2) atrage
raspunderea juridica potrivit legii.
Art. 67
(1) Procurorul participa la sedintele de judecata, in conditiile legii, si
are rol activ in aflarea adevarului.
(2) Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le
considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in
cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii
interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma
a concluziilor.
(3) In procesele penale, la sedinta de judecata, poate participa procurorul
care a efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul
parchetului.
Art. 68
Procurorul exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva
hotararilor judecatoresti pe care le considera netemeinice si nelegale.
Art. 69
(1) Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau
la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra
procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de
procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, ori de ministrul
justitiei.
(2) Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in
care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se
desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane
implicate in lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza
masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate.
(3) Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului
general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii
parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate
pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.
CAP. 2
Organizarea Ministerului Public
SECTIUNEA 1
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Art. 70
(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza
activitatea parchetelor din subordine, indeplineste atributiile prevazute de
lege, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus
de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.
(3) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie este ajutat de 3 consilieri.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie este ordonator principal de credite.
Art. 71
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati
publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate.
Art. 72
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra
tuturor parchetelor.
Art. 73
(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie participa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in
Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, cand considera necesar.
(2) In cazul imposibilitatii de participare, procurorul general deleaga pe
prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa,
in locul sau, la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute la
alin. (1).
Art. 74
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care
participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.
Art. 75
(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are in
structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In
cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi.
(2) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate
Organizata si Terorism, ca structura specializata in combaterea criminalitatii
organizate si terorismului.
(3) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului general
al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul
de functii, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor
de Criminalitate Organizata si Terorism procurorii trebuie sa aiba o buna
pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin
6 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in
urma interviului organizat de comisia constituita in acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care indeplineste conditiile
prevazute la alin. (4).
(6) Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii
de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistentei la stres, precum si
altor calitati specifice.
(7) La evaluarea candidatilor, vor fi avute in vedere si activitatea
desfasurata de procurori, cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de
operare pe calculator.
(8) Comisia prevazuta la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si este
formata din 3 procurori din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism. Din comisie pot face parte si specialisti
in psihologie, resurse umane si alte domenii.
(9) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii Directiei de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
(10) Procurorii numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor
de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi revocati prin ordin al
procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii
necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei
sanctiuni disciplinare.
(11) La data incetarii activitatii in cadrul Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism procurorul revine la
parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze
potrivit legii.
(12) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea
Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism sunt stabilite prin lege speciala.
(13) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecatorilor si procurorilor, republicata*), se aplica in mod
corespunzator.
------------
*) Legea nr. 303/2004 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.
Art. 76
In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie emite ordine cu caracter
intern.
Art. 77
(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale
de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul, si 5 procurori alesi
in adunarea generala a procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplica in mod corespunzator.
Art. 78
(1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte
de Casatie si Justitie se convoaca de catre procurorul general al Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, anual sau ori de cate ori este
necesar.
(2) Dispozitiile art. 51 se aplica in mod corespunzator.
Art. 79
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual
un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului
Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna
februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului
concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe langa Inalta Curte
de Casatie si Justitie.
SECTIUNEA a 2-a
Parchetul National Anticoruptie
Art. 80
(1) Parchetul National Anticoruptie este specializat in combaterea
infractiunilor de coruptie, potrivit legii, isi exercita atributiile pe intreg
teritoriul Romaniei si functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie.
(2) Parchetul National Anticoruptie se organizeaza ca structura autonoma in
cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Parchetul National Anticoruptie are personalitate juridica si sediul in
municipiul Bucuresti.
Art. 81
(1) Parchetul National Anticoruptie isi desfasoara activitatea potrivit
principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic.
(2) Parchetul National Anticoruptie este independent in raport cu
instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in
relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in
temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.
Art. 82
(1) Parchetul National Anticoruptie este condus de un procuror general,
asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de 2 adjuncti, asimilati
adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie.
(2) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului National
Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilati consilierilor procurorului
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ordonator
principal de credite.
(4) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului National
Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.
Art. 83
(1) In cadrul Parchetului National Anticoruptie functioneaza colegiul de
conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestui
parchet.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie este
constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia si 5
procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplica in mod corespunzator.
Art. 84
(1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului National Anticoruptie se
convoaca de catre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de cate
ori este necesar.
(2) Dispozitiile art. 51 se aplica in mod corespunzator.
Art. 85
In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului
National Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.
Art. 86
(1) In cadrul Parchetului National Anticoruptie se pot infiinta servicii
teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin
al procurorului general al acestui parchet.
(2) Sediul serviciilor teritoriale si circumscriptia acestora se stabilesc
de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, de regula, in localitatile
in care isi au sediul parchetele de pe langa curtile de apel si in raport cu
circumscriptiile acestora.
Art. 87
(1) Parchetul National Anticoruptie se incadreaza cu procurori numiti prin
ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul
de functii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiti in cadrul Parchetului National Anticoruptie,
procurorii trebuie sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala
ireprosabila, o vechime de cel putin 6 ani in functia de procuror sau judecator
si sa fi fost declarati admisi in urma unui interviu organizat de comisia
constituita in acest scop.
(3) La interviu poate participa orice procuror care indeplineste conditiile
prevazute la alin. (2).
(4) Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii
de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, a rezistentei la stres, precum
si altor calitati specifice.
(5) La evaluarea candidatilor, vor fi avute in vedere si activitatea
desfasurata de procurori, cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de
operare pe calculator.
(6) Comisia prevazuta la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului
general al Parchetului National Anticoruptie si este formata din 3 procurori de
la Parchetul National Anticoruptie. Din comisie pot face parte si specialisti
in psihologie, resurse umane si alte domenii.
(7) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie evalueaza,
anual, rezultatele obtinute de procurorii Parchetului National Anticoruptie.
(8) Procurorii numiti in cadrul Parchetului National Anticoruptie pot fi
revocati prin ordin al procurorului general al Parchetului National
Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul
exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul
aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
(9) La data incetarii activitatii in cadrul Parchetului National
Anticoruptie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet
unde are dreptul sa functioneze potrivit legii.
(10) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea
Parchetului National Anticoruptie sunt stabilite prin lege speciala.
(11) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004,
republicata, se aplica in mod corespunzator.
Art. 88
Parchetul National Anticoruptie elaboreaza anual un raport privind
activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului Superior al
Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a
anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile
asupra raportului de activitate al Parchetului National Anticoruptie.
SECTIUNEA a 3-a
Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori
si familie si judecatorii
Art. 89
(1) Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si
familie si judecatorie functioneaza un parchet.
(2) Parchetele au sediul in localitatile in care isi au sediul instantele
pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea.
(3) Parchetele de pe langa curtile de apel si parchetele de pe langa
tribunale au personalitate juridica. Parchetele de pe langa tribunalele pentru
minori si familie si parchetele de pe langa judecatorii nu au personalitate
juridica.
Art. 90
(1) Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura
sectii, in cadrul carora pot functiona servicii si birouri. Parchetele de pe
langa curtile de apel au in structura si cate o sectie pentru minori si
familie.
(2) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe
langa judecatorii pot functiona sectii maritime si fluviale.
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul
parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.
Art. 91
In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si
judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate
permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor
pe langa care functioneaza.
Art. 92
(1) Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori
generali.
(2) Parchetele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si
judecatorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si
prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si atributii de
coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si
al parchetelor din circumscriptie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori si
prim-procurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de
administrare a parchetului.
Art. 93
Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel au calitatea
de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe langa
tribunale au calitatea de ordonatori tertiari de credite.
Art. 94
(1) In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile
de apel si tribunale, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate
fi ajutat de 1 - 2 adjuncti, iar la parchetele de pe langa tribunalele pentru
minori si familie si judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un
adjunct.
(2) La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe
langa Tribunalul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul
poate fi ajutat de 1 - 3 adjuncti.
Art. 95
(1) Sectiile, serviciile si birourile parchetelor de pe langa instante sunt
conduse de procurori sefi.
(2) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii,
servicii si birouri, in functie de pregatirea, specializarea si aptitudinile
acestora.
(3) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza dosarele procurorilor,
tinand cont de specializarea acestora.
Art. 96
(1) In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza
problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curti de apel,
tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii au in componenta
procurori care detin functii de nivelul celor prevazute la art. 49 alin. (2)
pentru colegiile de conducere ale instantelor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (2) - (7) se aplica in mod corespunzator.
Art. 97
Dispozitiile art. 50 si 51 se aplica in mod corespunzator si pentru
organizarea si desfasurarea adunarilor generale ale procurorilor.
SECTIUNEA a 4-a
Organizarea parchetelor militare
Art. 98
(1) Pe langa fiecare instanta militara functioneaza un parchet militar. Pe
langa Curtea Militara de Apel Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe
langa Curtea de Apel Bucuresti, pe langa Tribunalul Militar Teritorial
Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar
Teritorial Bucuresti, iar pe langa tribunalele militare functioneaza parchetele
de pe langa tribunalele militare.
(2) Circumscriptiile parchetelor militare sunt prevazute in anexa nr. 2
care face parte integranta din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevazute la alin. (1) au, fiecare, statut de
unitate militara, cu indicativ propriu.
Art. 99
(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de
un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe langa Curtea de Apel Bucuresti este condus de
un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 100
(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atributiile
prevazute la art. 63, care se aplica in mod corespunzator.
(2) Parchetele militare efectueaza urmarirea penala in cauzele privind
fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, in
cadrul unor forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei
conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata
jurisdictia romana. Procurorii militari participa la sedintele de judecata ce
se desfasoara potrivit art. 57.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare speciala puse in
serviciul lor si fata de care exercita atributiile prevazute la art. 63 lit.
b).
(4) Dispozitiile art. 96 si 97 se aplica in mod corespunzator.
Art. 101
(1) Cand inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaza
urmarirea penala trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de
grade.
(2) Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul
invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad
din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este inregistrata
cauza.
Art. 102
(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
si Parchetului National Anticoruptie functioneaza sectii sau servicii de
combatere a infractiunilor savarsite de militari care au, fiecare, statut de
unitate militara, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru
stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea in randul
militarilor, sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie organizeaza
si desfasoara activitati comune ale procurorilor militari cu organele de
control din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei
si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de
protocoale.
TITLUL IV
Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii
Art. 103
(1) Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu
personalitate juridica, aflata in coordonarea Consiliului Superior al
Magistraturii, care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si
procurorilor, formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor in
functie, precum si formarea formatorilor, in conditiile legii.
(2) Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul
national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in
vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si
recunoasterea diplomelor.
(3) Institutul National al Magistraturii are sediul in municipiul
Bucuresti.
Art. 104
(1) Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu
stiintific format din 13 membri: un judecator al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul
de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al
Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de Facultatea de Drept a
Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept a Universitatii "Alexandru
Ioan Cuza" din Iasi si Facultatea de Drept a Universitatii
"Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanti alesi ai personalului
de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de
justitie, un reprezentant al asociatiilor profesionale legal constituite ale
judecatorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului National al
Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si il prezideaza.
(2) Directorul Institutului National al Magistraturii si cei doi adjuncti
ai acestuia sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea
Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, din randul
personalului de instruire de specialitate juridica al Institutului, al
judecatorilor si procurorilor sau al cadrelor didactice din invatamantul
superior juridic acreditat potrivit legii.
(3) Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si
poate fi reinnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de
justitie, care este ales pe un an.
Art. 105
Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii propune
proiectul de buget si hotaraste asupra problemelor care privesc organizarea si
functionarea Institutului, la propunerea directorului acestei institutii.
Art. 106
(1) Institutul National al Magistraturii este finantat de la bugetul de
stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii.
(2) Directorul Institutului National al Magistraturii este ordonator
secundar de credite.
Art. 107
(1) Numarul maxim de posturi pentru Institutul National al Magistraturii se
stabileste prin hotarare a Guvernului.
(2) Structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale
Institutului National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Art. 108
(1) Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este
asigurat, de regula, din randul judecatorilor si procurorilor in functie, care
pot fi detasati in conditiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul
Institutului, cu avizul consiliului stiintific al Institutului.
(2) Institutul National al Magistraturii poate folosi, in conditiile legii,
si cadre didactice din invatamantul juridic superior acreditat potrivit legii,
alti specialisti romani si straini, precum si personal de specialitate juridica
prevazut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicata, pentru
desfasurarea procesului de formare profesionala.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului National al
Magistraturii la plata cu ora se face in functie de numarul de ore de seminar
sau curs sustinute, de indemnizatia bruta lunara a functiei de judecator la
Inalta Curte de Casatie si Justitie si de norma didactica stabilita conform
art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului
didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 109
Prin hotarare a Guvernului se pot infiinta, in subordinea Ministerului
Justitiei si a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionala
continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.
TITLUL V
Asistentii judiciari
Art. 110
Asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea
Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o
vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
a) au cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de
exercitiu;
b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregatire teoretica
corespunzatoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna
reputatie;
d) cunosc limba romana;
e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea
functiei.
Art. 111
(1) Asistentii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului si
se supun numai legii.
(2) Dispozitiile legale privind obligatiile, interdictiile si
incompatibilitatile judecatorilor si procurorilor se aplica si asistentilor
judiciari.
(3) Dispozitiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicala
gratuita si gratuitatea transportului, prevazute de lege pentru judecatori si
procurori, se aplica si asistentilor judiciari.
(4) Asistentii judiciari depun juramantul in conditiile prevazute de lege
pentru judecatori si procurori.
(5) Numarul total al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea
posturilor pe instante, in raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin
ordin al ministrului justitiei.
Art. 112
Asistentii judiciari exercita atributiile prevazute la art. 55 alin. (2),
precum si alte atributii prevazute in Regulamentul de ordine interioara al
instantelor judecatoresti.
Art. 113
(1) Asistentilor judiciari li se aplica dispozitiile legale privind
abaterile si sanctiunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din
functie prevazute de lege pentru judecatori si procurori.
(2) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre ministrul justitiei.
(3) Impotriva sanctiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face
contestatie, in termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de
contencios administrativ si fiscal a curtii de apel in circumscriptia careia
functioneaza cel sanctionat. Hotararea curtii de apel este definitiva.
(4) Asistentii judiciari pot fi eliberati din functie si ca urmare a
reducerii numarului de posturi, in raport cu volumul de activitate al
instantei.
(5) Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a
acestora se comunica Consiliului Economic si Social de ministrul justitiei.
Art. 114
Prin hotarare a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic si Social si
a Ministerului Justitiei, se stabilesc:
a) conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul
Economic si Social a candidatilor, pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de
catre ministrul justitiei;
b) conditiile de delegare, detasare si transfer al asistentilor judiciari.
Art. 115
Magistratii consultanti in functie la data de intrarii in vigoare a
prezentei legi sunt numiti de drept in functiile de asistenti judiciari si isi
continua activitatea in cadrul tribunalelor de munca si asigurari sociale sau,
dupa caz, al sectiilor sau completelor specializate.
TITLUL VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al
parchetelor
Art. 116
(1) Toate instantele judecatoresti si toate parchetele au in structura
urmatoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare si relatii publice;
e) biblioteca.
(2) Instantele judecatoresti si parchetele pot avea si alte compartimente
stabilite prin regulamentele prevazute la art. 139 alin. (1) si art. 140 alin.
(1).
(3) Curtile de apel si parchetele de pe langa aceste curti, Inalta Curte de
Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
si Parchetul National Anticoruptie au, de asemenea, in structura un
compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica.
Compartimentele de informatica juridica se pot organiza si in structura
tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecatoriilor si a parchetelor de
pe langa aceste instante.
(4) Instantele si parchetele militare au in structura si un compartiment de
documente clasificate.
Art. 117
(1) Biroul de informare si relatii publice asigura legaturile instantei sau
ale parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare in masa, in vederea
garantarii transparentei activitatii judiciare, in conditiile stabilite de
lege.
(2) Conducatorul biroului, care indeplineste si rolul de purtator de
cuvant, poate fi un judecator sau procuror desemnat de presedintele instantei
sau, dupa caz, de conducatorul parchetului ori un absolvent al unei facultati
de jurnalistica sau specialist in comunicare, numit prin concurs sau examen.
Art. 118
(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii
instantelor sau parchetelor unde functioneaza.
(2) Repartizarea personalului in cadrul compartimentelor auxiliare de
specialitate se face de presedintele instantei sau de procurorul general ori,
dupa caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) La curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de
pe langa acestea, compartimentele in care isi desfasoara activitatea personalul
auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile
Parchetului National Anticoruptie, la judecatorii si parchetele de pe langa
acestea, de grefieri-sefi.
(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de
vedere administrativ presedintelui instantei din care face parte si profesional
Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului
Justitiei.
(5) Personalul auxiliar de la instantele si parchetele militare, de la
sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie poate proveni si din
randul militarilor activi.
Art. 119
(1) Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea
actelor de urmarire penala sunt obligati sa efectueze toate consemnarile despre
desfasurarea acestora si sa indeplineasca orice alte insarcinari din dispozitia
si sub controlul presedintelui completului de judecata sau, dupa caz, al
procurorului.
(2) La sedintele de judecata, grefierii sunt obligati sa poarte tinuta
vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza. Tinuta vestimentara
se stabileste prin hotarare a Guvernului si se asigura in mod gratuit.
(3) La sedintele de judecata, grefierii militari sunt obligati sa poarte
uniforma militara.
Art. 120
(1) In vederea informatizarii activitatii instantelor si parchetelor,
presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei, procurorul
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau,
dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie iau masuri
pentru dotarea tehnica corespunzatoare a acestora.
(2) Numarul informaticienilor se stabileste de catre presedintele instantei
sau, dupa caz, de catre conducatorul parchetului, cu avizul conform al
directiei de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al
compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie.
(3) In cazul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al Parchetului
National Anticoruptie, avizul prevazut la alin. (2) nu este necesar.
(4) In vederea crearii unui sistem informatic unitar si functional,
institutiile sistemului judiciar au obligatia de a duce la indeplinire masurile
prevazute in strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba
prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei.
(5) Dotarea tehnica necesara informatizarii instantelor militare, a sectiei
sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie ori, dupa caz, din cadrul Parchetului National Anticoruptie, precum si
a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apararii Nationale.
TITLUL VII
Paza instantelor judecatoresti si a parchetelor si protectia magistratilor
Art. 121
(1) Paza sediilor instantelor judecatoresti si a parchetelor, a bunurilor
si valorilor apartinand acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii
interioare necesare desfasurarii normale a activitatii in aceste sedii se
asigura, in mod gratuit, de catre Jandarmeria Romana, prin structurile sale
specializate.
(2) Numarul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru aplicarea
prevederilor alin. (1) se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea
ministrului justitiei si ministrului administratiei si internelor, precum si a
presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) Activitatea personalului prevazut la alin. (2) este coordonata de
presedintele instantei sau de conducatorul parchetului.
Art. 122
(1) Instantele si parchetele militare dispun de politia militara pusa in
serviciul lor de Ministerul Apararii Nationale, in mod gratuit. Necesarul de
personal de politie militara va fi stabilit prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Apararii Nationale.
(2) Politia militara pusa in serviciul instantelor si parchetelor militare
este subordonata presedintilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instantelor si parchetelor militare, a celorlalte spatii
folosite de acestea, a bunurilor si valorilor ce le apartin, supravegherea
accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a
activitatii se asigura, in mod gratuit, de catre Politia Militara.
(4) Numarul personalului necesar pentru fiecare instanta sau parchet va fi
stabilit de ministrul justitiei, la propunerea presedintelui Curtii Militare de
Apel si a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie.
Art. 123
Politia Romana si Jandarmeria Romana au obligatia de a acorda sprijinul
necesar, potrivit atributiilor legale, instantelor si parchetelor militare,
sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie si din cadrul Parchetului National Anticoruptie, pentru
buna desfasurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
Art. 124
Modul de utilizare a personalului de politie pentru asigurarea protectiei
judecatorilor si procurorilor, precum si modul de utilizare a personalului
Jandarmeriei Romane pentru asigurarea pazei sediilor instantelor judecatoresti
si parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinand acestora, supravegherea accesului
si mentinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol incheiat intre
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie sau, dupa caz, Ministerul
Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor.
TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiara si administrativa a instantelor si
parchetelor
CAP. 1
Organizarea departamentului economico-financiar si administrativ
Art. 125
(1) Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte
de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, curtile de apel,
parchetele de pe langa curtile de apel, tribunalele si parchetele de pe langa
tribunale au in structura cate un departament economico-financiar si
administrativ, condus de un manager economic.
(2) Managerul economic este subordonat presedintelui instantei sau, dupa
caz, conducatorului parchetului in cadrul caruia functioneaza.
(3) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul
tribunalelor si parchetelor de pe langa acestea asigura activitatea economica,
financiara si administrativa si pentru tribunalele specializate si
judecatoriile sau, dupa caz, pentru parchetele din circumscriptia lor.
(4) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si Curtii Militare de Apel
Bucuresti si Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti.
Art. 126
(1) Poate fi numita in functia de manager economic persoana care a fost
admisa la concursul organizat in acest scop de catre:
a) Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al
acestei instante;
b) curtile de apel, pentru managerii economici ai curtilor de apel si ai
tribunalelor;
c) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru
managerul economic al acestui parchet si pentru managerii economici ai
parchetelor de pe langa curti de apel si tribunale;
d) Parchetul National Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui
parchet.
(2) La concursul prevazut la alin. (1) se pot inscrie persoanele care au
studii economice superioare si o vechime in specialitate de minimum 5 ani.
(3) Numirea in functia de manager economic a persoanelor declarate admise
la concursul prevazut la alin. (1) se face prin ordin al conducatorului
instantei sau, dupa caz, al conducatorului parchetului care organizeaza
concursul.
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar si
administrativ este incadrat de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si
Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie,
presedintele curtii de apel sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de
pe langa curtea de apel, pe baza de concurs sau proba practica.
(5) Concursul prevazut la alin. (1) si (4) se organizeaza potrivit unui
regulament aprobat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de
ministrul justitiei, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul general al
Parchetului National Anticoruptie.
Art. 127
Managerul economic are urmatoarele atributii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instantei
sau parchetului in cadrul caruia functioneaza;
b) raspunde pentru gestiunea economico-financiara a instantelor sau
parchetelor fara personalitate juridica din circumscriptia instantei sau a
parchetului in cadrul caruia functioneaza;
c) indeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de
credite, toate atributiile acestora prevazute de lege;
d) organizeaza elaborarea, fundamentarea si prezentarea la organele
abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele si in conditiile
prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si
completarile ulterioare;
e) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si
parchetelor si ia masuri pentru asigurarea conditiilor materiale in vederea desfasurarii
corespunzatoare a activitatii instantelor si parchetelor;
f) ia masuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare
pentru lucrarile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor
de investitii, urmareste si raspunde de realizarea acestora;
g) organizeaza tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau
administrarea instantelor ori, dupa caz, a parchetelor, precum si a celorlalte
bunuri aflate in patrimoniul acestora;
h) urmareste si raspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de
la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele
fondurilor speciale, precum si a celor constituite din veniturile proprii,
potrivit legii;
i) organizeaza tinerea la zi a contabilitatii instantei si parchetului din
circumscriptia in cadrul careia functioneaza si controleaza efectuarea corecta
a tuturor operatiunilor financiar-contabile in documentele specifice, precum si
intocmirea si prezentarea la termenele stabilite a situatiilor financiare
asupra patrimoniului aflat in administrare, potrivit prevederilor Legii
contabilitatii nr. 82/1991, republicata;
j) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si
parchetelor din circumscriptiile in cadrul carora functioneaza, stabilind
masuri pentru asigurarea conditiilor materiale in vederea desfasurarii
corespunzatoare a activitatii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curatenia
si paza bunurilor in sediile instantelor, inclusiv masuri pentru prevenirea si
stingerea incendiilor.
Art. 128
Managerii economici, informaticienii si personalul de specialitate din
activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru expertize
judiciare tehnice si contabile au calitatea de functionari publici, avand
drepturile si obligatiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Art. 129
Presedintii instantelor si conducatorii parchetelor pot delega calitatea de
ordonator de credite managerilor economici.
Art. 130
(1) Instantele militare care nu au sediul in municipiul Bucuresti si
parchetele de pe langa acestea au in structura un compartiment
economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are
urmatoarele atributii principale:
a) intocmeste documentatia pentru achizitiile publice, serviciile si
lucrarile necesare desfasurarii activitatii instantelor;
b) asigura aprovizionarea cu materiale de intretinere si uz gospodaresc,
mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfasurarii
optime a activitatii instantelor;
c) asigura intretinerea si functionarea cladirilor, instalatiilor
tehnico-sanitare de incalzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar
din dotare;
d) asigura ordinea, curatenia si paza bunurilor in sediile instantelor;
e) intreprinde masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si
pentru inlaturarea consecintelor unor calamitati.
CAP. 2
Bugetele instantelor si parchetelor
Art. 131
(1) Activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de
stat.
(2) Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate
si al judecatoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul
justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale,
tribunale specializate si judecatorii este gestionat de Parchetul de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(4) Bugetele instantelor si parchetelor militare este gestionat de
Ministerul Apararii Nationale, ministrul apararii nationale avand calitatea de
ordonator principal de credite.
Art. 132
(1) Curtile de apel si parchetele de pe langa curtile de apel elaboreaza
proiectele de buget anual pentru instantele sau, dupa caz, parchetele din
circumscriptiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit
Ministerului Justitiei sau, dupa caz, Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie.
(3) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul
National Anticoruptie isi elaboreaza propriile proiecte de buget anual. In
bugetul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt
cuprinse si bugetele parchetelor de pe langa celelalte instante judecatoresti.
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun
avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se aproba de adunarea
generala a judecatorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului
Finantelor Publice.
(6) Proiectele de buget anual se elaboreaza de Curtea Militara de Apel
Bucuresti, respectiv de sectia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa consultarea celorlalte instante si
parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al
Magistraturii si se transmit Ministerului Apararii Nationale.
(7) Anual, Guvernul Romaniei va include in bugetul Ministerului Apararii
Nationale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).
Art. 133
(1) Fiecare instanta si fiecare parchet se incadreaza cu numarul necesar de
judecatori sau, dupa caz, de procurori, precum si cu numarul necesar de
personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului
economico-financiar si administrativ.
(2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii
curtilor de apel, impreuna cu ministrul justitiei, procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz,
procurorul general al Parchetului National Anticoruptie analizeaza anual
volumul de activitate al instantelor si parchetelor si, in functie de
rezultatele analizei, iau masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului
de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 134
(1) Numarul maxim de posturi pentru instante si parchete se stabileste prin
hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie, numarul maxim de posturi se
stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si a
presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii.
(3) Pentru instantele si parchetele militare, numarul maxim de posturi se
aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apararii
nationale.
Art. 135
(1) Statele de functii si de personal pentru curtile de apel, tribunale,
tribunale specializate, judecatorii si parchete se aproba cu avizul conform al
Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Statele de functii si de personal pentru fiecare instanta militara si
parchet de pe langa aceasta se aproba prin ordin al ministrului justitiei, cu
avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii si al ministrului
apararii nationale.
Art. 136
Incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei
referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al
tribunalelor specializate si al judecatoriilor vor fi preluate de Inalta Curte
de Casatie si Justitie.
TITLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 137
Pe langa instantele judecatoresti functioneaza, in conditiile legii,
urmatoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare sociala si supraveghere;
b) oficiile registrului comertului;
c) alte structuri infiintate prin lege speciala.
Art. 138
(1) Statul este obligat sa asigure sediile si celelalte mijloace materiale
si financiare necesare pentru buna functionare a activitatii instantelor si
parchetelor.
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile
judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispozitia
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Ministerului Justitiei, a Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a Parchetului National
Anticoruptie sediile necesare bunei functionari a instantelor judecatoresti si
a parchetelor.
(3) Drepturile materiale si banesti ale personalului instantelor si
parchetelor militare si mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare
functionarii instantelor si parchetelor militare, sectiei sau serviciului din
cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sectiei
sau serviciului din cadrul Parchetului National Anticoruptie se asigura de
Ministerul Apararii Nationale.
Art. 139
(1) Prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se
stabilesc:
a) organizarea administrativa a curtilor de apel, a tribunalelor, a
tribunalelor specializate si a judecatoriilor;
b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata,
in vederea asigurarii respectarii principiilor distributiei aleatorii si
continuitatii;
c) atributiile presedintilor, vicepresedintilor, judecatorilor inspectori,
presedintilor de sectii, ale judecatorilor si ale celorlalte categorii de
personal;
d) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de
conducere ale instantelor judecatoresti si a adunarilor generale ale
judecatorilor;
e) vacanta judecatoreasca;
f) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor
auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului
economico-financiar si administrativ.
(2) Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se elaboreaza
de Consiliul Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitiei si se aproba
prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 140
(1) Prin Regulamentul de ordine interioara al parchetelor se stabilesc:
a) organizarea administrativa a Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, a Parchetului National Anticoruptie, a parchetelor de pe
langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si
judecatorii;
b) atributiile procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjunctilor
acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor sefi si ale
procurorilor, precum si ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de
conducere ale parchetelor si a adunarilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia functiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor
auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului
economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioara prevazut la alin. (1) se aproba prin ordin
al ministrului justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de
pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, a procurorului
general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii.
Art. 141
Referirile la Curtea Suprema de Justitie cuprinse in actele normative in
vigoare se considera a fi facute la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 142
(1) Datele la care vor incepe sa functioneze tribunalele specializate si
localitatile in care isi vor desfasura activitatea se stabilesc, in mod
esalonat, prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul conform al Consiliului
Superior al Magistraturii.
(2) Dispozitiile prezentei legi privind managerii economici ai instantelor
si ai parchetelor se aplica incepand cu 1 iulie 2005.
(3) Functia de manager economic se echivaleaza cu functia de director
executiv.
(4) Pana la inceperea functionarii Tribunalului Ilfov si a parchetului de
pe langa aceasta instanta, cauzele de competenta acestora se solutioneaza de
Tribunalul Bucuresti si, respectiv, de Parchetul de pe langa Tribunalul
Bucuresti.
Art. 143
(1) Dispozitiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor in sistem
informatizat se aplica treptat, actiunea incheindu-se pana in anul 2007.
(2) Pana in anul 2007 repartizarea cauzelor la instantele care nu dispun de
sistem informatizat se face in mod aleatoriu, in conditiile stabilite prin
Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.
Art. 144
(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga:
a) dispozitiile art. 1 - 5, art. 7 - 11, art. 17 - 26, art. 27 - 35, art.
44 - 54, art. 56 si 57 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 din 8 februarie
1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) dispozitiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 si 4, art. 4 - 9, art. 10 - 16,
art. 17 alin. 1^1 - 1^3 si alin. 3 - 5, art. 18 - 25, art. 26 - 41, art. 69^1 -
69^5, art. 70 - 85, art. 132, art. 133 alin. 1 si 3, art. 134 si art. 136 - 160
din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(2) Dispozitiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, referitoare la directorii economici se
abroga de la data de 1 iulie 2005.
NOTA:
Reproducem mai jos prevederile art. II - IV, VII si VIII din titlul XVI al
Legii nr. 247/2005, care nu sunt incorporate in textul republicat al Legii nr.
304/2004 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale titlului
XVI al Legii nr. 247/2005.
"Art. 2
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, functiile de judecator
inspector si procuror inspector se desfiinteaza, iar posturile se transforma in
posturi de judecator, respectiv procuror.
(2) Activitatile aflate in curs de desfasurare ale judecatorilor inspectori
si procurorilor inspectori vor fi continuate de judecatori sau procurori
desemnati de conducatorii instantelor judecatoresti sau parchetelor.
Art. 3
Dispozitiile prezentei legi privind inregistrarea sedintelor de judecata,
precum si cele privind numirea la birourile de informare si relatii publice a
absolventilor unei facultati de jurnalistica sau a specialistilor in comunicare
se aplica de la 1 iulie 2006.
Art. 4
(1) Circumscriptiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile
Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploiesti si Targu Mures care se
desfiinteaza prin intrarea in vigoare a prezentei legi se redistribuie in
concordanta cu circumscriptiile teritoriale ale instantelor militare in aceste
localitati, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
(2) Functiile reduse ca urmare a reorganizarii instantelor si parchetelor
militare, potrivit prezentei legi, trec in statele de functii ale Ministerului
Justitiei si ale Ministerului Public, cu luarea masurilor de finantare prin
transferul la aceste institutii a fondurilor corespunzatoare din bugetul
Ministerului Apararii Nationale.
(3) Spatiile si dotarile materiale ale parchetelor militare desfiintate vor
fi preluate de parchetele militare carora, prin redistribuire, le revin
circumscriptiile teritoriale ale unitatilor desfiintate.
(4) Personalul auxiliar civil si militar din cadrul instantelor si
parchetelor militare care opteaza pentru transfer la instantele si parchetele
civile sau ale caror functii au fost reduse va fi transferat, tinandu-se seama
de optiunea exprimata, la instantele si parchetele civile din raza de domiciliu
sau din alte localitati.
(5) La transferul personalului auxiliar civil si militar de la instantele
si parchetele militare la instantele sau parchetele civile, se tine seama,
potrivit legii, de vechimea in munca si de activitatea profesionala. In acest
caz, trecerea in rezerva sau direct in retragere a personalului auxiliar
militar este obligatorie.
..........................................................................
Art. 7
Regulamentele prevazute de prezenta lege se actualizeaza si se adopta in
termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi si se publica
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 8
(1) In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, vor
fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instantelor si
parchetelor.
(2) Atributiile membrilor actualelor colegii de conducere inceteaza la
expirarea termenului prevazut la alin. (1)."
ANEXA 1
A. JUDECATORIILE, PARCHETELE SI LOCALITATILE DE RESEDINTA ALE ACESTORA
___________________________________________________________________________
Judetul Judecatoria Localitatea de resedinta
___________________________________________________________________________
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Campeni orasul Campeni
Aiud municipiul Aiud
Blaj municipiul Blaj
Sebes municipiul Sebes
Arad Arad municipiul Arad
Ineu orasul Ineu
Lipova orasul Lipova
Gurahont comuna Gurahont
Chisineu-Cris orasul Chisineu-Cris
Arges Pitesti municipiul Pitesti
Campulung municipiul Campulung
Curtea de Arges municipiul Curtea de Arges
Costesti orasul Costesti
Topoloveni orasul Topoloveni
Bacau Bacau municipiul Bacau
Onesti municipiul Onesti
Moinesti municipiul Moinesti
Podu Turcului comuna Podu Turcului
Buhusi orasul Buhusi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beius municipiul Beius
Marghita municipiul Marghita
Alesd orasul Alesd
Salonta municipiul Salonta
Bistrita-Nasaud Bistrita municipiul Bistrita
Nasaud orasul Nasaud
Beclean orasul Beclean
Botosani Botosani municipiul Botosani
Dorohoi municipiul Dorohoi
Saveni orasul Saveni
Darabani orasul Darabani
Brasov Brasov municipiul Brasov
Fagaras municipiul Fagaras
Rupea orasul Rupea
Zarnesti orasul Zarnesti
Braila Braila municipiul Braila
Faurei orasul Faurei
Insuratei orasul Insuratei
Buzau Buzau municipiul Buzau
Ramnicu Sarat municipiul Ramnicu Sarat
Patarlagele orasul Patarlagele
Pogoanele orasul Pogoanele
Caras-Severin Resita municipiul Resita
Caransebes municipiul Caransebes
Oravita orasul Oravita
Moldova Noua orasul Moldova Noua
Bozovici comuna Bozovici
Bocsa orasul Bocsa
Calarasi Calarasi municipiul Calarasi
Oltenita municipiul Oltenita
Lehliu-Gara orasul Lehliu-Gara
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin orasul Huedin
Gherla municipiul Gherla
Constanta Constanta municipiul Constanta
Medgidia municipiul Medgidia
Harsova orasul Harsova
Mangalia municipiul Mangalia
Cernavoda orasul Cernavoda
Baneasa orasul Baneasa
Covasna Sfantu Gheorghe municipiul Sfantu Gheorghe
Targu Secuiesc municipiul Targu Secuiesc
Intorsura Buzaului orasul Intorsura Buzaului
Dambovita Targoviste municipiul Targoviste
Gaesti orasul Gaesti
Pucioasa orasul Pucioasa
Racari orasul Racari
Moreni municipiul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Bailesti municipiul Bailesti
Filiasi orasul Filiasi
Segarcea orasul Segarcea
Calafat municipiul Calafat
Bechet orasul Bechet
Galati Galati municipiul Galati
Tecuci municipiul Tecuci
Targu Bujor orasul Targu Bujor
Liesti comuna Liesti
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin-Vale orasul Bolintin-Vale
Comana comuna Comana
Gorj Targu Jiu municipiul Targu Jiu
Targu Carbunesti orasul Targu Carbunesti
Novaci orasul Novaci
Motru municipiul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Toplita municipiul Toplita
Gheorgheni municipiul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petrosani municipiul Petrosani
Orastie municipiul Orastie
Brad municipiul Brad
Hateg orasul Hateg
Ialomita Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni municipiul Urziceni
Fetesti municipiul Fetesti
Iasi Iasi municipiul Iasi
Pascani municipiul Pascani
Harlau orasul Harlau
Raducaneni comuna Raducaneni
Ilfov Buftea orasul Buftea
Cornetu comuna Cornetu
Maramures Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmatiei municipiul Sighetu Marmatiei
Viseu de Sus orasul Viseu de Sus
Targu Lapus orasul Targu Lapus
Dragomiresti comuna Dragomiresti
Somcuta Mare orasul Somcuta Mare
Mehedinti Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia orasul Strehaia
Orsova municipiul Orsova
Vanju Mare orasul Vanju Mare
Baia de Arama orasul Baia de Arama
Mures Targu Mures municipiul Targu Mures
Sighisoara municipiul Sighisoara
Reghin municipiul Reghin
Tarnaveni municipiul Tarnaveni
Ludus orasul Ludus
Sangeorgiu de Padure orasul Sangeorgiu de Padure
Neamt Piatra-Neamt municipiul Piatra-Neamt
Roman municipiul Roman
Targu-Neamt orasul Targu-Neamt
Bicaz orasul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal municipiul Caracal
Corabia orasul Corabia
Bals orasul Bals
Scornicesti orasul Scornicesti
Prahova Ploiesti municipiul Ploiesti
Campina municipiul Campina
Valenii de Munte orasul Valenii de Munte
Mizil orasul Mizil
Sinaia orasul Sinaia
Urlati orasul Urlati
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei municipiul Carei
Negresti-Oas orasul Negresti-Oas
Salaj Zalau municipiul Zalau
Simleu Silvaniei orasul Simleu Silvaniei
Jibou orasul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Medias municipiul Medias
Agnita orasul Agnita
Avrig orasul Avrig
Saliste orasul Saliste
Suceava Suceava municipiul Suceava
Campulung Moldovenesc municipiul Campulung Moldovenesc
Radauti municipiul Radauti
Falticeni municipiul Falticeni
Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei
Gura Humorului orasul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Rosiori de Vede municipiul Rosiori de Vede
Turnu Magurele municipiul Turnu Magurele
Videle orasul Videle
Zimnicea orasul Zimnicea
Timis Timisoara municipiul Timisoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta orasul Deta
Sannicolau Mare orasul Sannicolau Mare
Faget orasul Faget
Jimbolia orasul Jimbolia
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag orasul Babadag
Macin orasul Macin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Barlad municipiul Barlad
Husi municipiul Husi
Murgeni orasul Murgeni
Valcea Ramnicu Valcea municipiul Ramnicu Valcea
Dragasani municipiul Dragasani
Horezu orasul Horezu
Brezoi orasul Brezoi
Balcesti orasul Balcesti
Vrancea Focsani municipiul Focsani
Panciu orasul Panciu
Adjud municipiul Adjud
Bucuresti Judecatoria sectorului 1 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 2 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 3 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 4 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 5 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 6 municipiul Bucuresti
___________________________________________________________________________
B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LANGA TRIBUNALE SI LOCALITATILE DE
RESEDINTA
___________________________________________________________________________
Judetul Tribunalul Localitatea de resedinta
___________________________________________________________________________
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Arad Arad municipiul Arad
Arges Arges municipiul Pitesti
Bacau Bacau municipiul Bacau
Bihor Bihor municipiul Oradea
Bistrita-Nasaud Bistrita-Nasaud municipiul Bistrita
Botosani Botosani municipiul Botosani
Brasov Brasov municipiul Brasov
Braila Braila municipiul Braila
Buzau Buzau municipiul Buzau
Caras-Severin Caras-Severin municipiul Resita
Calarasi Calarasi municipiul Calarasi
Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Constanta Constanta municipiul Constanta
Covasna Covasna municipiul Sfantu Gheorghe
Dambovita Dambovita municipiul Targoviste
Dolj Dolj municipiul Craiova
Galati Galati municipiul Galati
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Gorj Gorj municipiul Targu Jiu
Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc
Hunedoara Hunedoara municipiul Deva
Ialomita Ialomita municipiul Slobozia
Iasi Iasi municipiul Iasi
Ilfov Ilfov orasul Buftea
Maramures Maramures municipiul Baia Mare
Mehedinti Mehedinti municipiul Drobeta-Turnu Severin
Mures Mures municipiul Targu Mures
Neamt Neamt municipiul Piatra-Neamt
Olt Olt municipiul Slatina
Prahova Prahova municipiul Ploiesti
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Salaj Salaj municipiul Zalau
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Suceava Suceava municipiul Suceava
Teleorman Teleorman municipiul Alexandria
Timis Timis municipiul Timisoara
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Valcea Valcea municipiul Ramnicu Valcea
Vrancea Vrancea municipiul Focsani
Bucuresti Bucuresti municipiul Bucuresti
___________________________________________________________________________
C. CURTILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LANGA CURTILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPTIILE ACESTORA SI LOCALITATILE DE RESEDINTA
______________________________________________________________________________
Curtea de apel Tribunalele cuprinse Localitatea de resedinta
in circumscriptia
curtii de apel
______________________________________________________________________________
1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara
______________________________________________________________________________
2. Curtea de Apel Pitesti Arges municipiul Pitesti
Valcea
______________________________________________________________________________
3. Curtea de Apel Bacau Bacau municipiul Bacau
Neamt
______________________________________________________________________________
4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
______________________________________________________________________________
5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
Botosani
______________________________________________________________________________
6. Curtea de Apel Brasov Brasov municipiul Brasov
Covasna
______________________________________________________________________________
7. Curtea de Apel Bucuresti Bucuresti municipiul Bucuresti
Calarasi
Giurgiu
Ialomita
Ilfov
Teleorman
______________________________________________________________________________
8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Bistrita-Nasaud
Maramures
Salaj
______________________________________________________________________________
9. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta
Tulcea
______________________________________________________________________________
10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinti
Olt
______________________________________________________________________________
11. Curtea de Apel Galati Galati municipiul Galati
Braila
Vrancea
______________________________________________________________________________
12. Curtea de Apel Iasi Iasi municipiul Iasi
Vaslui
______________________________________________________________________________
13. Curtea de Apel Targu Mures Mures municipiul Targu Mures
Harghita
______________________________________________________________________________
14. Curtea de Apel Ploiesti Prahova municipiul Ploiesti
Buzau
Dambovita
______________________________________________________________________________
15. Curtea de Apel Timisoara Timis municipiul Timisoara
Arad
Caras-Severin
______________________________________________________________________________
ANEXA 2*)
*) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.
Circumscriptiile instantelor militare, ale parchetelor de pe langa acestea
si localitatile de resedinta
______________________________________________________________________________
|Nr. | Instanta militara | Parchetul militar si | Circumscriptia
|
|crt.| si localitatea de | localitatea de resedinta | teritoriala
|
| | resedinta | |
|
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|I.1.| Tribunalul Militar| Parchetul de pe langa | Arges |
| | Bucuresti | Tribunalul Militar Bucuresti | Calarasi
|
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Bucuresti | Giurgiu
|
| | Bucuresti | | Ialomita
|
| | | | Ilfov
|
| | | | Olt
|
| | | | Teleorman
|
| | | | Valcea
|
| | | |
|
| | | | Municipiul
Bucuresti|
| | | | Constanta
|
| | | | Tulcea
|
| | | | Braila
|
| | | | Buzau
|
| | | | Dambovita
|
| | | | Prahova
|
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|I.2.| Tribunalul Militar| Parchetul de pe langa | Brasov
|
| | Cluj | Tribunalul Militar Cluj | Covasna
|
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Cluj-Napoca| Sibiu |
| | Cluj-Napoca | | Alba
|
| | | | Bistrita-Nasaud
|
| | | | Cluj |
| | | | Salaj
|
| | | | Harghita
|
| | | | Mures
|
| | | | Bihor
|
| | | | Maramures
|
| | | | Satu Mare
|
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|I.3.| Tribunalul Militar| Parchetul de pe langa | Bacau
|
| | Iasi | Tribunalul Militar Iasi | Neamt
|
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Iasi | Suceava
|
| | Iasi | | Vrancea
|
| | | | Botosani
|
| | | | Galati
|
| | | | Iasi
|
| | | | Vaslui
|
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|I.4.| Tribunalul Militar| Parchetul de pe langa | Dolj
|
| | Timisoara | Tribunalul Militar Timisoara | Gorj
|
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Timisoara | Hunedoara |
| | Timisoara | | Mehedinti
|
| | | | Arad
|
| | | | Caras-Severin
|
| | | | Timis
|
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|II. | Tribunalul Militar| Parchetul Militar de pe langa | Competenta
|
| | Teritorial | Tribunalul Militar Teritorial | teritoriala
generala|
| | Bucuresti | Bucuresti |
|
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Bucuresti |
|
| | Bucuresti | |
|
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|III.| Curtea Militara de| Parchetul Militar de pe langa | Competenta
|
| | Apel Bucuresti | Curtea Militara de Apel | teritoriala
generala|
| | Sediul: Municipiul| Bucuresti |
|
| | Bucuresti | Sediul: Municipiul Bucuresti |
|
|____|___________________|_______________________________|_____________________|