LEGE   Nr. 59 din 26 decembrie 1968

privind comisiile de judecata

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 169 din 27 decembrie 1968

    CAP. 1
    Organizarea comisiilor de judecata

    Art. 1
    Comisiile de judecata, expresie a democratiei socialiste, a cresterii rolului opiniei publice in viata sociala, sunt organe obstesti de influentare si jurisdictie, alese in adunari generale ale oamenilor muncii sau in sesiuni ale consiliilor populare, prin care se realizeaza participarea maselor largi la infaptuirea legalitatii si la educarea  socialista a cetatenilor in spiritul promovarii unei atitudini corecte fata de munca, intaririi si dezvoltarii avutului obstesc, precum si al asigurarii unei bune comportari in societate.
    In indeplinirea sarcinilor ce le revin, comisiile de judecata incearca impacarea partilor in unele pricini si judeca abateri de la regulile de convietuire sociala, litigii de munca, precum si unele litigii patrimoniale.
    Art. 2
    Comisiile de judecata se constituie:
    a) in intreprinderi, organizatii economice, institutii si celelalte organizatii socialiste de stat, pe langa comitetele de directie si, respectiv, organele de conducere ale acestora;
    b) in organizatii cooperatiste si celelalte organizatii obstesti, pe langa organele de conducere ale acestora;
    c) pe langa comitetele executive  ale consiliilor populare municipale, orasenesti, ale sectoarelor municipiului Bucuresti si ale comunelor.
    Art. 3
    Comisiile de judecata prevazute in art. 2 lit. a si b se constituie in organizatiile socialiste care au cel putin 100 angajati sau membrii.
    In organizatiile socialiste cu un numar mare de angajati sau membrii, organele de conducere pot stabili sa functioneze, in caz de nevoie, mai multe comisii de judecata.
    Pentru organizatiile socialiste cu mai putin de 100 angajati sau membri, cu sediul in aceeasi localitate cu organul lor superior, se va constitui o singura comisie de judecata pe langa acel organ, daca impreuna au cel putin 100 angajati sau membri.
    Art. 4
    Pe langa comitetele executive ale consiliilor populare prevazute in art. 2 lit. c se constituie comisii de judecata, pentru rezolvarea pricinilor privind pe cetateni.
    Comitetele executive ale comisiilor populare pot stabili sa functioneze asemenea comisii, in caz de nevoie, si in sate si cartiere. Competenta teritoriala a comisiilor din sate si cartiere se stabileste de comitetele executive ale consiliilor populare pe langa care acestea functioneaza.
    Pentru rezolvarea pricinilor  privind pe angajatii comitetelor executive ale consiliilor populare prevazute in art. 2 lit. c si pe angajatii si membrii organizatiilor socialiste, situate in aceeasi localitate, in care nu se pot infiinta comisii de judecata in conditiile art. 3, se va constitui o singura comisie pe langa comitetul executiv al consiliului popular, daca impreuna au cel putin 100 angajati sau membri. In cazul in care nu au impreuna cel putin acest numar de angajati sau membrii, pricinile se vor rezolva de comisiile prevazute in alin. 1.
    Art. 5
    Comisiile de judecata sunt alcatuite din 5 membri, care se aleg, in conditiile legii de fata, pe timp de 2 ani, dupa cum urmeaza:
    a) membrii comisiilor prevazute in art. 3, de catre angajatii sau membrii organizatiilor respective;
    b) membrii consiliilor de judecata prevazute in art. 4, de catre consiliile populare.
    Membrii consiliilor de judecata se aleg dintre persoanele majore, care au o pregatire corespunzatoare si reputatie nestirbita.
    Membrii comisiilor prevazute in alin. 1 lit. a se aleg dintre angajatii, membrii cooperatori sau membrii celorlalte organizatii obstesti, iar membrii comisiilor prevazute in alin. 1 lit. b se aleg dintre persoanele domiciliate in localitatile respective.
    Propunerile  de candidati in vederea alegerii se fac de oamenii muncii si organizatiile obstesti; listele cuprinzand propunerile de candidati se vor afisa cu cel putin 10 zile  inainte de data alegerii, la sediul organizatiilor la care se fac alegerile  sau, dupa caz, la sediul comitetelor executive ale consiliilor populare.
    Art. 6
    Membrii comisiei de judecata desemneaza dintre ei un presedinte si un inlocuitor al acestuia.
    Comisia de judecata isi exercita atributiile in complet de 3 membri, prezidat de presedinte sau de inlocuitorul sau.
    Art. 7
    Cand rezolva litigii de munca privind pe angajatii organizatiilor socialiste, completul de judecata se intregeste cu 2 membri delegati, unul de catre conducerea organizatiei socialiste si celalalt de catre comitetul sindicatului, constituindu-se in comisie cu atributii de solutionare a litigiilor de aceasta natura.
    Art. 8
    Lucrarile cu caracter tehnic ale comisiei de judecata vor fi efectuate de un secretar desemnat, dupa caz, de conducerea organizatiei socialiste sau comitetul executiv al consiliului popular pe langa care functioneaza comisia.
    Secretarul comisiei de judecata va fi desemnat dintre persoanele care au studii juridice, iar in lipsa, dintre cele cu pregatire si experienta corespunzatoare pentru indeplinirea acestei sarcini.
    Art. 9
    Nu pot fi membri ai comisiilor de judecata persoanele care fac parte din conducerea organizatiilor socialiste.
    Art. 10
    Membrii comisiei de judecata care nu justifica increderea ce li s-a acordat pot fi revocati de cei care i-au ales.
    Daca comisia se descompleteaza din orice cauza, completarea ei se face in conditiile prevazute in art. 5.

    CAP. 2
    Competenta comisiilor de judecata

    SECTIUNEA I
    Competenta comisiilor de judecata din intreprinderi, organizatii economice, institutii si celelalte organizatii de stat
    1. Judecarea unor abateri de la regulile de convietuire sociala
    Art. 11
    Comisiile de judecata din intreprinderi, organizatii economice, institutii si celelelte organizatii socialiste de stat judeca pricinile privitoare la urmatoarele fapte savarsite de angajatii acestora la locul de munca si care, prezentand pericol social redus, nu se considera infractiuni, ci constituie abateri *):
    a) lovirea sau alte violente care nu au cauzat o vatamare integritatii corporale sau sanatatii, amenintarea, precum si insulta;

-----------------------
    *) Textul art. 11 alin. 1 prima faza este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr 20 din februarie 1973.

    b) furtul si abuzul de incredere intre membrii aceluiasi colectiv, daca valoarea pagubei nu depaseste 500 lei;
    c) sustragerile sub orice forma din avutul obstesc, cand savarsirea lor nu a fost inlesnita prin fals, distrugerea sau degradarea cu intentie a unui bun din avutul obstesc si abuzul in serviciu, daca in toate aceste cazuri valoarea pagubei pricinuite nu depaseste 500 lei, cu exceptia cazurilor in care fapta a pus sau ar fi putut pune in pericol masini, instalatii, depozite, alte bunuri sau valori importante, ori ar fi putut provoca tulburari grave in desfasurarea procesului muncii;
    d) neglijenta in serviciu, daca valoarea pagubei pricinuite avutului obstesc nu depaseste 1000 lei, cu exceptia cazurilor in care fapta a pus sau ar fi putut pune in pericol masini, instalatii, depozite, alte bunuri sau valori importante, ori ar fi putut provoca tulburari grave in desfasurarea procesului muncii, precum si a celor in care fapta a creat o stare de pericol pentru siguranta circulatiei trenurilor sau a avut ca urmare o tulburare in activitatea de transport pe calea ferata.
    Constituie de asemenea abateri si se judeca de aceleasi comisii faptele constand in stricaciuni provocate locuintelor, precum si instalatiilor comune din imobilele proprietate de stat, aflate in administrarea directa a organizatiilor socialiste cu care angajatii se afla in raporturi de munca, savarsite de acestia cu intentie si prin care s-a adus avutului obstesc o paguba ce nu depaseste 500 lei *).
    Tot asemenea constituie abateri instigarea, complicitatea, tainuirea si favorizarea la una dintre faptele prevazute in aceest articol.
    Dispozitiile alineatelor precedente nu se aplica daca faptuitorul a fost anterior condamnat *).

--------------------------------
    *) Textul art. 11 alin. 2 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
    *) Alineatul 4 al art. 11 a fost introdus potrivit art. I pct. 3 din Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

    Condamnarea anterioara se considera inexistenta daca fapta nu mai este prevazuta ca infractiune de legea penala, infractiunea a fost savarsita in timpul minoritatii, s-a implinit termenul de reabilitare sau cel de prescriptie a executarii pedepsei, ori daca infractiunea savarsita a fost amnistiata *).
    De asemenea, dispozitiile alin. 1-3 nu se aplica daca fata de faptuitor s-au luat in ultimii 3 ani, de cel mult doua ori, masuri de influentare obsteasca ori i s-au aplicat sanctiuni cu caracter administrativ prevazute de legea penala, fara a se tine seama daca, potrivit art. 47, masura de influentare obsteasca se considera ca nu a fost aplicata sau ca executarea sanctiunii cu caracter administrativ s-a prescris *).
    Prejudiciile cauzate prin fapte repetate savarsite cu intentie, pana la aplicarea unei pedepse sau a unei sanctiuni cu caracter administrativ ori luarea unei masuri de influentare obsteasca, se totalizeaza. In acelasi fel se procedeaza si cand prejudiciile au fost cauzate prin fapte savarsite fara intentie *).
    2. Impaciuirea in unele infractiuni si judecarea unor fapte prevazute de legea penala
    Art. 12
    Comisiile de judecata din intreprinderi, organizatii economice, institutii si celelalte oragnizatii socialiste de stat incearca  impacarea partilor in urmatoarele infractiuni prevazute de Codul penal, savarsite de angajati la locul de munca:
    a) lovire sau alte violente (art. 180 alin. 2);
    b) vatamare corporala din culpa (art. 184 alin. 1) *);
    c) calomnie (art. 206);
    d) abuzul de incredere (art. 213), cand valoarea pagubei este mai mare de 500 lei.

--------------------------
    *) Alineatele 5, 6, si 7 ale art. 11 au fost introduse potrivit dispozitiilor art. I pct. 3 din Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
    *) Textul art. 12 alin. 1 lit. b este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

    De asemenea, incearca impacarea partilor in urmatoarele infractiuni savarsite la locul de munca, daca faptuitorul a mai fost condamnat si nu exista vreunul dintre cazurile aratate in art. 11 alin. 5 sau daca faptuitorul se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 11 alin. 6 *):
    a) lovire sau alte violente (art. 180 alin. 1);
    b) amenintare (art. 193);
    c) insulta (art. 205);
    d) abuzul de incredere (art. 213), cand valoarea pagubei este de cel mult 500 lei.
    In cazul cand, pentru faptele de lovire sau alte violente (art. 180 alin. 1), vatamare corporala din culpa (art. 184 alin. 1) si insulta (art. 205), impacarea partilor nu a reusit si daca la ultima sedinta in care s-a incercat impacarea persoana vatamata a cerut ca plangerea sa fie solutionata de comisie, aceasta va proceda la judecarea pricinii.

------------------------------
    *) Textul art. 12 alin. 2 prima fraza este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

    3. Judecarea unor litigii de munca
    Art. 13
    Comisiile de judecata din intreprinderi, organizatii economice, institutii si celelalte organizatii socialiste de stat, constituite conform prevederilor art. 7, judeca urmatoarele litigii de munca, daca obiectul lor are o valoare de cel mult 5000 lei sau este neevaluabil in bani:
    a) litigiile dintre angajati si organizatiile socialiste in legatura cu incheierea si executarea contractului de munca;
    b) litigiile privind pretentii referitoare la drepturi in legatura cu desfacerea contractului sau reintegrarea in muncain cazul in care nu se contesta temeinicia si legalitatea acestor masuri.
    Art. 14
    Nu intra in competenta de judecata a comisiilor prevazute in art. 13:
    a) contestatiile impotriva desfacerii contractului de munca, precum si orice litigii in legatura cu desfacerea contractului sau reintegrarea in munca, altele decat cele prevazute in art. 13 lit. b;
    b) orice alte litigii care, printr-o dispozitie expresa a legii, sunt date in competenta altor organe.
    SECTIUNEA II
    Competenta comisiilor de judecata din organizatiile cooperatiste  si celelelte organizatii obstesti
    Art. 15
    Comisiile de judecata din organizatiile cooperatiste si celelalte organizatii obstesti au urmatoarea competenta:
    a) judeca pricinile privitoare la abaterile prevazute in art. 11 alin. 1 si 3, savarsite de membrii sau angajatii acestor organizatii;
    b) incearca impacarea partilor in infractiunile prevazute in art. 12 alin. 1 si 2 si judeca faptele prevazute in art. 12 alin. 3, savarsite de membrii sau angajatii acestor organizatii, la locul de munca;
    c) judeca, constituite conform prevederilor art. 7, litigiile de munca prevazute in art. 13 dintre aceste organizatii si angajatii lor.
    Prevederile art. 11 alin. 2 se aplica, in mod corespunzator, in cazul stricaciunilor provocate locuintelor sau instalatiilor comune din imobilele proprietatea organizatiilor cooperatiste ori a celorlalte organizatii obstesti.
    Art. 16
    Comisiile de judecata din cooperativele agricole de productie au, pe langa competenta prevazuta in art. 15, si pe aceea de a judeca litigiile privind plangerile membrilor cooperativelor agricole de productie impotriva hotararilor consiliului de conducere al cooperativei, prin care au fost obligati la despagubiri pentru pagube aduse cooperativei, precum si impotriva hotararilor prin care consiliul de conducere le-a rezolvat cererile referitoare la retributia muncii, daca in toate aceste cazuri obiectul lor are o valoare de cel mult 5000 lei.
    Art. 17
    Comisiile de judecata din cooperativele mestesugaresti au, pe langa competenta prevazuta in art. 15, si pe aceea de a judeca litigiile dintre cooperativele mestesugaresti si membrii acestora, in legatura cu pagubele aduse cooperativei, precum si orice pretentii dintre cooperativele mestesugaresti si membrii cooperatori in legatura cu raporturile de munca, daca in toate aceeste cazuri obiectul lor are valoare de cel mult 5000 lei.
    Art. 18
    Nu intra in competenta comisiilor de judecata din organizatiile cooperatiste si celelalte organizatii obstesti judecarea urmatoarelor pricini:
    a) contestatiile si litigiile prevazute in art. 14;
    b) cererile de restituire a bunurilor aduse ca aport social in natura de membrii cooperativelor mestesugaresti sau, dupa caz, a contravalorii acestor bunuri, precum si cererile privind restituirea partilor sociale.
    SECTIUNEA III
    Competenta comisiilor de judecata de pe langa comitetele executive ale consiliilor populare
    1. Judecarea unor abateri de la regulile de convietuire sociala
    Art. 19
    Comisiile de judecata de pe langa comitetele executive ale comisiilor populare ale municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti sau comunelor in care domiciliaza faptuitorul judeca pricinile privitoare la urmatoarele fapte savarsite de cetateni si care, prezentand pericol social redus, nu se considera infractiuni, ci constituie abateri *):
    a) lovirea sau alte violente care nu au cauzat o vatamare integritatii corporale sau sanatatii, amenintarea, precum si insulta;

---------------------------
    *) Textul art. 19 prima fraza este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

    b) abuzul de incredere savarsit intre persoane fizice, daca valoarea pagubei nu depaseste 5000 lei;
    c) stricaciuni provocate locuintelor precum si instalatiilor comune, savarsite cu intentie, prin care s-a adus avutului obstesc o paguba ce nu depaseste 500 lei.
    Constituie de asemenea, abateri instigarea, complicitatea, tainuirea si favorizarea la una dintre faptele prevazute in alin. 1.
    Dispozitiile art. 11 alin. 4-7 sunt aplicabile *).
    2. Impaciuirea in unele infractiuni si judecarea unor fapte prevazute de legea penala
    Art. 20
    Comisiile de judecata de pe langa comitetele executive ale comisiilor populare ale municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti sau comunelor in care domiciliaza faptuitorul, incearca impacarea partilor in urmatoarele infractiuni prevazute de Codul penal, savarsite de cetateni:
    a) lovire sau alte violente (art. 180 alin. 2);
    b) vatamarea corporala din culpa (art. 184 alin. 1) *);
    c) calomnie (art. 206);
    d) furtul savarsit intre soti ori intre rude apropiate sau de catre un minor in paguba tutorelui sau ori de catre cel care locuieste impreuna cu persoana vatamata sau este gazduit de acesta (art. 210). In cazul acestei infractiuni, sunt competente sa incerce impacarea partilor si comisiile de judecata de la locul savarsirii faptei *);
    e) abuzul de incredere (art. 213), cand valoarea pagubei este mai mare de 500 lei;
    f) tulburarea de posesie (art. 220).

-------------------------------
    *) Alineatul 3 al art. 19 a fost introdus potrivit dispozitiilor art. I pct. 7 din Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
    *) Textul art. 200 alin. 1 lit. b si d este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

    De asemenea, incearca impacarea partilor in urmatoarele infractiuni savarsite de cetateni, daca faptuitorul a mai fost condamnat si nu exista vreunul dintre cazurile aratate in art. 11 alin. 5 sau daca faptuitorul se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 11 alin. 6 *):
    a) lovire sau alte violente (art. 180 alin. 1);
    b) amenintare (art. 193);
    c) insulta (art. 205);
    d) abuzul de incredere (art. 213), cand valoarea pagubei este de cel mult 500 lei.
    In cazul cand, pentru faptele de lovire sau alte violente (art. 180 alin. 1), vatamare corporala din culpa (art. 184 alin. 1) si insulta (art. 205), impacarea partilor nu a reusit si daca la ultima sedinta in care s-a incercat impacarea persoana vatamata a cerut ca plangerea sa fie solutionata de comisie, aceasta va proceda la judecarea pricinii.
    3. Impaciuirea in unele litigii patrimoniale si judecarea acestor litigii
    Art. 21
    Comisiile de judecata de pe langa comitetele executive ale comisiilor populare ale municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti si ale comunelor in care domiciliaza paratul incearca impacarea partilor in litigiile dintre persoane fizice, avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, cand valoarea litigiului nu depaseste 30000 lei *).
    Dispozitiile alin. 1 nu sunt aplicabile in litigiile privind succesiuni, imparteli de bunuri si obligatii de intretinere.

---------------------------
    *) Textul art. 20 alin. 2 prima fraza este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
    *) Textul art. 21 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

    Art. 22
    Comisiile judeca litigiile  prevazute in art. 21, in cazul in care impacarea partilor nu a reusit si daca la ultima sedinta la care s-a incercat impacarea, partile au convenit ca litigiul sa fie solutionat de comisia de judecata.
    4. Impaciuirea si judecarea pricinilor privind pe angajati precum si membrii unor organizatii obstesti
    Art. 23
    Comisiile de judecata prevazute in art. 4 alin. 1, atunci cand judeca pricini privind pe angajatii comitetelor executive ale consiliilor populare ori pe angajatii sau membrii organizatiilor socialiste in care nu se pot infiinta comisii de judecata, precum si cele la care se refera art. 4 alin. 3, au aceeasi competenta ca si comisiile prevazute in sectiunile I si II.
    Comisiile de judecata prevazute in art. 4  alin. 1 judeca, de asemenea, litigiile de munca privind pe angajatii persoanelor fizice, precum si pe aceia ai persoanelor juridice altele decat organizatiile socialiste, daca obiectul acestor litigii are o valoare de cel mult 5000 lei, cu exceptia contestatiilor impotriva desfacerii contractului de munca.
    SECTIUNEA IV
    Dispozitii  comune
    Art. 24
    Deosebit de competenta prevazuta in sectiunile I, II si III, comisiile de judecata rezolva pricinile trimise de organele judiciare in vederea luarii unor masuri de influentare obsteasca, ca o consecinta a inlocuirii raspunderii penale.
    Art. 25
    Cand o fapta din cele prevazute in art. 11 si 12 sau din cele la care se refera art. 24 a fost savarsita la locul de munca, de un angajat sau de un membru al unei organizatii socialiste impreuna cu o persoana din afara acestei organizatii, rezolvarea cauzei se face de catre comisia de judecata din organizatia socialista unde s-a savarsit fapta. Aceeasi comisie judeca abaterile prevazute in art. 11 alin. 3 si atunci cand faptele celor din afara organizatiei socialiste se judeca separat.
    Art. 26
    Comisia de judecata este competenta sa rezolve pricina si in cazul in care angajatul, membrul cooperator sau membrul altei organizatii  obstesti nu mai lucreaza in organizatia respectiva, insa fapta a fost savarsita ori litigiul s-a ivit in timpul  cat a facut parte din acea organizatie.

    CAP. 3
    Masurile de influentare obsteasca si celelalte masuri ce se pot lua de comisiile de judecata

    Art. 27
    Comisiile de judecata pot lua prin hotarare, in cazurile in care judeca abateri de la regulile de convietuire sociala si unele fapte prevazute de legea penala, potrivit dispozitiilor art. 11, 12 alin. 3, art. 15 alin. 1 lit. a si b si alin. 2, art. 19, 20 alin. 3, art. 23 alin. 1 si art. 24, una dintre urmatoarele masuri de influentare obsteasca:
    a) mustrarea cu avertisment, care consta in dojenirea celui care a savarsit abaterea, punindu-i-se, totodata, in vedere ca daca nu se va indrepta in viitor se va lua fata de el o masura mai severa;
    b) amenda de la 50 la 2000 lei. Aceasta masura nu poate fi luata impotriva minorului care nu realizeaza castiguri din munca *).
    Masuri de influentare obsteasca se vor aplica minorilor intre 14-16 ani numai daca se va stabili ca au savarsit fapta cu discernamint.
    Comisiile de judecata pot dispune, atunci cand apreciaza ca este cazul, afisarea hotararilor prin care s-au aplicat masuri de influentare obsteasca. Afisarea se va face la locul de munca sau, dupa caz, la comitetul executiv al consiliului popular, in urma ramanerii definitive a hotararilor.

---------------------------
    *) Textul art. 27 alin. 1 lit. b este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

    Art. 28
    Aplicarea unei masuri de influentare pentru abateri savarsite la locul de munca nu exclude posibilitatea aplicarii de sanctiuni disciplinare.
    Cand comisia de judecata, care a luat o masura de influentare pentru abateri savarsite la locul de munca, considera ca acestea au si aspect disciplinar, sesizeaza organele de conducere ale organizatiilor socialiste, pentru a aprecia daca nu este cazul sa aplice o sanctiune disciplinara.
    Daca prin fapta savarsita s-a cauzat o paguba, comisia obliga pe cel care a produs-o la repararea acesteia.

    CAP. 4
    Procedura in fata comisiilor de judecata

    SECTIUNEA I
    Sesizarea comisiei si procedura de rezolvare
    Art. 29
    Comisia de judecata poate fi sesizata:
    a) in cazurile abaterilor de la regulile de convietuire sociala savarsite, la locul de munca, de angajati, membrii cooperatori sau membrii celorlalte organizatii obstesti, de catre:
    - conducerea organizatiei socialiste;
    - comitetul executiv al consiliului popular;
    - persoana vatamata;
    b) in cazul litigiilor de munca dintre organizatiile socialiste si angajatii sau membrii acestora, precum si in cazul celorlalte litigii de munca, de catre partea interesata;
    c) in cazul pricinilor in care se efectueaza procedura impaciuirii, precum si in cel al abaterilor de la regulile de convietuire sociala savarsite de cetateni in afara locului de munca, dupa caz, de persoana vatamata sau partea interesata. In cazul abaterilor la care se refera alineatul precedent la lit. a si c, comisia de judecata poate fi sesizata si de instanta de judecata, de procuror sau de organele de cercetare *).
    Art. 30
    Termenul de sesizare a comisiei de judecata, pentru abaterile de la reguli de convietuire sociala, este de o luna de cand cel in drept sa faca sesizarea a stiut cine este faptuitorul, dar nu mai mult de un an de la savarsirea faptei.
    Termenul de sesizare in infractiunile pentru care se efectueaza procedura de impaciuire este de 2 luni din ziua in care persoana vatamata sau, dupa caz, reprezentantul legal al acestuia, a stiut cine este faptuitorul.
    Termenele de sesizare in litigiile de munca sunt cele prevazute in Codul muncii sau in alte acte normative, iar in litigiile patrimoniale, cele prevazute in legea civila.
    Sesizarea facuta in termen legal, dar adresata unui organ de urmarire penala sau unei instante de judecata, ori unei alte comisii decat cea indreptatita, este considerata valabila, iar pricina va fi trimisa comisiei indreptatite sa o examineze.
    Art. 31
    Presedintele comisiei fixeaza termenul sedintei si dispune chemarea partilor iar atunci cand este cazul, dispune si chemarea martorilor.
    Comisia de judecata incearca impacarea in termen de cel mult 30 zile de la sesizare, in cazul in care legea prevede aceasta procedura.
    Judecarea pricinilor se face in termen de 30 zile de la sesizare sau, dupa caz, de la data cand incercarea de impacare nu a reusit.
    Art. 32
    Sedintele comisiei de judecata sunt publice.

---------------------------
    *) Alineatul final al art. 29 a fost introdus potrivit dispozitiilor art. I pct. 12 din Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of.nr. 20 din 28 februarie 1973.

    In situatii deosebite, data sedintelor de judecata se va aduce la cunostinta, dupa caz, si comitetului executiv al consiliului popular, comitetului sindical de sectie, comitetului sindicatului, sau organului de conducere al cooperativei sau organizatiei obstesti respective.
    La cererea comisiei, organizatiile socialiste sunt obligate sa puna la dispozitie actele in legatura cu pricina si sa dea informatiile necesare.
    Art. 33
    Cand comisia de judecata are temeiuri sa creada ca faptuitorul se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 11 alin. 4 si 6, dovada acestor situatii se va face intotdeauna cu inscrisuri oficiale *).
    Art. 34
    In pricinile in care se efectueaza procedura de impaciuire, comisia staruie ca partile sa se impace; daca s-au impacat, comisia constata aceasta printr-un proces-verbal. Cand vreuna dintre parti si-a luat obligatii in legatura cu repararea pagubei, plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, acestea vor fi cuprinse de asemenea in procesul-verbal, care va fi semnat si de parti.
    Art. 35
    Daca incercarea de impacare nu a reusit si nici nu s-a cerut ca pricina sa fie judecata de comisie, sau daca la doua termene consecutive se prezinta numai persoana vatamata ori, dupa caz, reclamantul, iar cealalta parte lipseste nemotivat, comisia incheie un proces-verbal, care serveste drept dovada necesara pentru sesizarea judecatoriei. Lipsa nejustificata a persoanei vatamate sau, dupa caz, a reclamantului la doua termene consecutive este socotita drept retragere a plangerii ori cererii.
    In cauzele in care se efectueaza procedura de impaciuire, daca impacarea nu s-a facut in termen de 30 zile, partea interesata se poate adresa instantei de judecata, careia ii va prezenta dovada eliberata de comisie, din care rezulta ca procedura de impaciuire nu s-a efectuat in termen.

-----------------------------
    * Textul art. 33 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr 20 din 28 februarie 1973.

    Art. 36
    Examinarea pricinii in fata comisiei se desfasoara dupa cum urmeaza:
    - presedintele expune continutul sesizarii;
    - se asculta partile si martorii; declaratiile martorilor se consemneaza in scris si vor fi semnate de ei, precum si de presedinte;
    - se administreaza orice alte dovezi necesare pentru rezolvarea pricinii. Partile pot pune intrebari persoanelor chemate in fata comisiei. In caz de amanare a judecarii se intocmeste un proces-verbal, aratandu-se motivele care au determinat amanarea.
    Dupa administrarea probelor, presedintele da cuvantul partilor, iar cand considera necesar, poate da cuvantul si altor persoane care asista la dezbateri. In desfasurarea cauzelor de competenta comisiilor de judecata se foloseste limba romana. In fata comisiilor de judecata din unitatile administrativ - teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate decat cea romana, se asigura folosirea limbii materne a acelei populatii.
    Partile care nu vorbesc limba in care se desfasoara cauzele li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului si dreptul de a vorbi in fata comisiei si a pune concluzii, prin traducator.
    Art. 37
    Cand constata ca fapta a fost savarsita si ca faptuitorul este vinovat, comisia, tinand seama de gravitatea faptei si de persoana faptuitorului, ia una dintre masurile prevazute in prezenta lege.
    In cazurile in care persoana indicata in sesizare nu a fost gasita vinovata ori fapta nu a fost savarsita de aceasta persoana, precum si atunci cand sesizarea s-a facut peste termen, comisia dispune inchiderea dosarului.
    In litigiile de munca si in cele patrimoniale, comisia, in raport de probele facute, admite, in intregime sau in parte, cererea sau contestatia reclamantului ori o respinge.
    Art. 38
    In pricinile primite de la instantele judecatoresti in vederea luarii unor masuri de influentare, constatarea instantelor cu privire la existenta faptei si vinovatia faptuitorului este obligatorie pentru comisia de judecata.
    Art. 39
    Cand faptuitorul este minor, comisia de judecata, fie ca a luat sau nu cu privire la aceasta vreo masura de influentare, daca apreciaza din datele dosarului ca minorul este expus sa devina infractor sau ca dezvoltarea sa fizica, morala ori intelectuala este primejduita, sesizeaza autoritatea tutelara.
    SECTIUNEA II
    Hotararile si caile de atac
    Art. 40
    Comisia de judecata hotaraste cu majoritatea voturilor completului, dupa care se pronunta in sedinta publica.
    Hotararea cuprinde denumirea organizatiei socialiste, numele membrilor comisiei si al secretarului, numele si, dupa caz, domiciliul sau sediul partilor, sustinerile acestora, descrierea in esenta a faptei sau a litigiului, probele administrate, textele de lege aplicate, solutia si data pronuntarii, indicarea caii de atac si mentiunea daca pronuntarea s-a facut in prezenta sau in lipsa partilor. Hotararea se semneaza de toti membrii comisiei si de secretar si se comunica partilor care au lipsit la pronuntare.
    Art. 41
    Impotriva hotararilor date de comisiile de judecata, partea nemultumita poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala functioneaza comisia, in termen de 15 zile de la pronuntarea hotararii sau de la comunicare, daca a lipsit la pronuntare:
    a) in cazurile privind abateri de la regulile de convietuire sociala si fapte prevazute de legea penala, precum si in cele trimise de organele judiciare in vederea luarii unei masuri de influentare;
    b) in cazurile privind litigii de munca, al caror obiect are o valoare mai mare de 1000 lei sau este neevaluabil in bani;
    c) in cazurile privind litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice.
    Plangerea se depune la comisia de judecata, care o inainteaza de indata judecatoriei, impreuna cu dosarul.
    Judecatoria fixeaza termenul de judecata cu citarea partilor, iar dupa cercetarea cauzei si, atunci cand este cazul, dupa administrarea de noi  probe, pronunta o hotarare definitiva care se executa in conditiile legii.
    Hotararile comisiilor de judecata, impotriva carora nu s-a facut plangere in termen, sunt definitive si executorii.
    Art. 42
    Hotararile definitive prin care s-au aplicat masuri de influentare obsteasca angajatilor, membrilor cooperatori sau membrilor celorlalte organizatii obstesti se vor comunica conducerii organizatiilor respective, pentru a fi aduse la cunostinta colectivelor de munca.
    Art. 43
    Hotararile date de comisia de judecata in rezolvarea litigiilor de munca sunt executorii. Ele sunt si definitive daca au fost date in litigii al caror obiect are o valoare ce nu depaseste 1000 lei. Aceste hotarari pot fi reexaminate de comisie, dupa caz, la sesizarea sindicatului sau a comisiei de revizie din organizatia socialista, facuta in termen de 30 zile de la pronuntarea hotararii.
    Procurorul poate sesiza judecatoria in termen de 60 zile de la pronuntare, din oficiu sau la cererea partii interesate, daca apreciaza ca hotararea comisiei de judecata in urma reexaminarii este netemeinica sau nelegala. Hotararea data de judecatorie in aceasta situatie este definitiva.
    Art. 44
    In cazul in care, dupa pronuntarea hotararii de catre comisia de judecata, pentru aceeasi fapta s-a inceput urmarirea penala, executarea hotararii pronuntate de comisie se suspenda pana la solutionarea procesului penal, iar daca a intervenit o condamnare, se considera revocata de drept.
    Art. 45
    Hotararile comisiei de judecata ramase definitive, precum si procesele-verbale incheiate in caz de impacare atunci cand cel reclamat s-a obligat sa repare paguba, sa plateasca o suma de bani, ori sa predea un bun mobil, se pun in executare fara a mai fi necesara indeplinirea vreunei formalitati. In acelasi mod se pun in executare si hotararile comisiei de judecata care sunt executorii potrivit prevederilor art. 43 alin. 1.
    Amenzile se fac venit la bugetul statului.
    Art. 46
    Hotararile executorii ale comisiei de judecata prin care s-au recunoscut ori acordat drepturi de orice fel organizatiile socialiste si cele prin care s-a luat masura prevazuta in art. 27 alin. 1 lit. b se vor comunica organelor in drept in vederea executarii lor.
    Hotararile comisiei de judecata prin care s-a luat o masura de influentare obsteasca nu pot fi executate daca a trecut un an de la data cand au ramas definitive.
    Art. 47
    Daca in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a aplicat o masura de influentare obsteasca faptuitorul nu a mai savarsit nici o fapta dintre cele prevazute de legea de fata sau de legea penala, masura de influentare se considera ca nu a fost aplicata.

    CAP. 5

    Art. 48
    Faptele prevazute in art. 11 si 19, savarsite de militari care au atributii de cercetare penala, din cadrul Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, ori de catre judecatori, procurori sau notari de stat, nu constituie abateri in sensul prezentei legi, ci se cerceteaza si se sanctioneaza potrivit legii penale.
    Faptele prevazute in art. 11 si 19, savarsite de alti militari decat cei la care se refera alineatul precedent, se cerceteaza si se sanctioneaza potrivit normelor privind disciplina militara, de catre organele competente.
    Art. 49
    Prevederile prezentei legi se aplica in mod corespunzator angajatilor civili din cadrul Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, cu exceptia prevederilor care se refera la litigiile in legatura cu raspunderea materiala, care este reglementata prin lege speciala.
    Unitatile sau formatiunile pe langa care vor functiona comisiile de judecata se vor stabili de catre conducerea organelor aratate in alin. 1.
    Art. 50
    Faptele prevazute in legea de fata, savarsite de studenti sau elevi la locul de invatatura, se cerceteaza si se sanctioneaza de comisii de judecata a caror organizare si functionare se stabileste prin hotarare a Consiliului de Ministri, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamantului.
    Comisiile de judecata prevazute in alin. 1 se compun din reprezentanti ai corpului didactic si, dupa caz, din reprezentanti ai studentilor ori ai parintilor elevilor. Masurile si sanctiunile ce se vor aplica sunt cele prevazute in dispozitiile legale referitoare la organizarea si functionarea institutiilor de invatamant.
    Abaterile prevazute in art. 11, faptele prevazute in art. 12, precum si cele la care se refera  art. 24, savarsite de studenti sau elevi in timpul practicii in productie, se judeca de catre comisia de judecata din organizatia socialista unde s-a savarsit fapta, care aplica una dintre masurile  prevazute in capitolul 3.

    CAP. 6

    Art. 51
    Dispozitiile legii de fata se aplica in ceea ce priveste pe minori numai daca acestia, la data savarsirii faptei, implinisera varsta de 14 ani.
    Art. 52
    Prevederile din legea de fata referitoare la procedura se completeaza, in mod corespunzator, cu dispozitiile procedurale din dreptul comun.
    Termenii sau expresiile al caror inteles este anume explicat in Codul penal au acelasi inteles si in legea de fata.
    Art. 53
    Conducerile organizatiilor socialiste au obligatia sa ia masuri pentru descoperirea si constatarea abaterilor prevazute in prezenta lege, prin care s-au adus pagube avutului obstesc, si sa sesizeze comisiile cu judecarea acestor abateri.
    De asemenea, conducerile organizatiilor socialiste sunt obligate sa creeze comisiilor de judecata conditiile necesare pentru buna desfasurare a activitatii lor *).
    Art. 53^1
    In indeplinirea sarcinilor ce le revin, membrii comisiilor de judecata se bucura de protectia legii ca si persoanele care indeplinesc functii ce implica exercitiul autoritatii de stat *).
    Art. 54
    Cererile adresate comisiilor de judecata si celelalte acte in legatura cu activitatea acestor comisii sunt scutite de orice taxa de timbru. Plangerile introduse impotriva hotararilor pronuntate de comisii in litigiile patrimoniale prevazute in art. 21 sunt supuse unei taxe de timbru egala cu 50% din taxa aferenta unei actiuni de aceeasi valoare introdusa la judecatorie.
    Art. 55
    Pricinile pendinte la consiliile de judecata, cu exceptia celor privind fapte cu caracter disciplinar, precum si pricinile pendinte la comisiile de impaciuire, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se trimit spre solutionare comisiilor de judecata.
    Pricinile privind fapte cu caracter disciplinar, pendinte la comisiile de judecata, se trimit spre solutionare conducerii organizatiilor socialiste, termenele in care se pot aplica sanctiuni disciplinare fiind suspendate pe timpul de cand dosarul pricinii a fost trimis la consiliul de judecata si pana la primirea lui la organizatia socialista.

----------------------------------
    *) Textul art. 53 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat in B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
    *) Art. 53^1 a fost introdus potrivit dispozitiilor art. I pct. 15 din Decretul nr. 86/1973, publicat in B.Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

    Litigiile patrimoniale prevazute in art. 21, aflate in curs de judecata, se trimit spre solutionare comisiei de judecata, numai daca partile, de comun acord, cer aceasta.
    Art. 56
    Litigiile aflate la data intrarii in vigoare a legii, la comisiile pentru solutionarea litigiilor de munca, la comisiile de judecata din cooperativele agricole de productie, la comisiile de contestatii din cooperativele mestesugaresti si la judecatorii in prima instanta, vor fi rezolvate de organele care, potrivit dispozitiilor prezentei legi, au atributia de a le solutiona.
    Litigiile aflate la data intrarii in vigoare a prezentei legi, la comitetele sindicatelor, la comisiile de revizie din cooperative ori la alte organe competente, vor fi rezolvate in continuare de aceste organe potrivit legii anterioare.
    In litigiile in care, inainte de intrarea in vigoare a legii de fata, a intervenit o hotarare care nu era definitiva la acea data, partile pot exercita caile de atac la organele si in conditiile prevazute de legea anterioara.
    Art. 57
    Hotararile definitive de condamnare, pronuntate de instantele de judecata in pricini privind fapte care potrivit legii de fata constituie abateri, a caror executare nu a inceput, nu se mai executa, iar pricinile privind aceste fapte se trimit comisiei de judecata competente in vederea aplicarii unei masuri de influentare. In cazul in care executarea pedepsei  a inceput, ea inceteaza, pedeapsa considerandu-se executata.
    Art. 58
    Litigiile privind desfacerea contractului sau reintegrarea in munca a angajatilor, pricinile prevazute in art. 18 lit. b, precum si litigiile de munca prevazute in art. 13, 15 alin. 1 lit. c, art. 16, 17 si 23, daca obiectul lor are o valoare mai mare de 5000 lei, sunt de competenta judecatoriei. Litigiile privind desfacerea contractului si reintegrarea in munca a angajatilor cu functii de raspundere se solutioneaza potrivit prevederilor Codului muncii, iar cele privind pe alti angajati prevazuti in legi speciale se solutioneaza potrivit dispozitiilor din acele legi.
    Art. 59
    In cuprinsul oricarui act normativ denumirile de consiliu de judecata, comisie pentru solutionarea litigiilor de munca, comisie de impaciuire si comisie de contestatii sunt inlocuite cu aceea de comisie de judecata.
    Art. 60
    Pe langa Consiliul de Ministri se instituie o comisie alcatuita din delegati ai Ministerului Justitiei, Ministerului Muncii, Comitetului de Stat pentru Economia si Administratia  Locala, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie, Uniunii Generale a Cooperativelor Mestesugaresti si Consiliului Central al Asociatiei Juristilor, care va da indrumari cu privire la organizarea si functionarea comisiilor de judecata.
    Art. 61
    Decretul nr. 132/1957 pentru instituirea unor comisii de impaciuire si Decretul nr. 320/1958 privitor la consiliile de judecata din intreprinderi si institutii, se abroga. De asemenea, se abroga dispozitiile contrare legii de fata cuprinse in alte acte normative.
    Art. 62
    Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 1969.