LEGE
Nr. 76 din 12 iulie 1996
pentru ratificarea Conventiei europene asupra transferarii persoanelor
condamnate, adoptata la Strasbourg la 21 martie 1983
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 154 din 19 iulie 1996
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Se ratifica Conventia europeana asupra transferarii persoanelor condamnate,
adoptata la Strasbourg la 21 martie 1983, cu urmatoarele declaratii:
1. In conformitate cu art. 3 pct. 4 din conventie, prin resortisant se
intelege cetatean al statului de executare [art. 3 pct. 1 lit. a) si art. 6
pct. 1 lit. a)] sau cetatean al statului de tranzit [art. 16 pct. 2 lit. a)].
2. In conformitate cu art. 17 pct. 3, cererile de transferare si
inscrisurile ajutatoare vor fi insotite de traduceri in limba romana sau
intr-una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 24 iunie
1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ION RATIU
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 iunie 1996, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI
VALER SUIAN
CONVENTIA EUROPEANA
asupra transferarii persoanelor condamnate*)
(Strasbourg, 21 martie 1983)
-------------------
*) Traducere.
Statele membre ale Consiliului Europei si celelalte state semnatare ale
prezentei conventii,
considerand ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai
stransa intre membrii sai,
dornice sa dezvolte mai mult cooperarea internationala in materie penala,
considerand ca aceasta cooperare trebuie sa serveasca intereselor unei bune
administrari a justitiei si sa favorizeze reintegrarea sociala a persoanelor
condamnate,
considerand ca aceste obiective impun ca strainii, care sunt privati de
libertate ca urmare a unei infractiuni penale, sa aiba posibilitatea de a-si
ispasi condamnarea in mediul lor social de origine,
considerand ca cel mai bun mijloc de a se ajunge la aceasta este de a-i
transfera in propriile lor tari,
au convenit urmatoarele:
Art. 1
Definitii
In intelesul prezentei conventii, expresiile:
a) condamnare desemneaza orice pedeapsa sau masura privativa de libertate,
pronuntata de catre un judecator pentru o durata limitata sau nedeterminata in
temeiul unei infractiuni penale;
b) hotarare desemneaza o hotarare judecatoreasca prin care se pronunta o
condamnare;
c) statul de condamnare desemneaza statul unde a fost condamnata persoana
care poate fi transferata sau care deja a fost transferata;
d) statul de executare desemneaza statul catre care condamnatul poate fi
transferat sau a fost deja transferat, in vederea executarii condamnarii sale.
Art. 2
Principii generale
1. Partile se angajeaza sa-si acorde reciproc, in conditiile prevazute prin
prezenta conventie, cooperarea cea mai larga posibil in materia transferarii
persoanelor condamnate.
2. O persoana condamnata pe teritoriul unei parti poate, in conformitate cu
dispozitiile prezentei conventii, sa fie transferata pe teritoriul altei parti,
pentru a executa aici condamnarea care i-a fost aplicata. In acest scop, ea isi
poate exprima, fie pe langa statul de condamnare, fie pe langa statul de
executare, dorinta de a fi transferata in temeiul prezentei conventii.
3. Transferarea poate fi ceruta fie de catre statul de condamnare, fie de
catre statul de executare.
Art. 3
Conditiile transferarii
1. O transferare nu poate avea loc in termenii prezentei conventii decat in
conditiile urmatoare:
a) condamnatul trebuie sa fie resortisant al statului de executare;
b) hotararea trebuie sa fie definitiva;
c) durata condamnarii pe care cel condamnat mai are inca de executat
trebuie sa fie de cel putin 6 luni la data primirii cererii de transferare sau
sa fie nedeterminata;
d) transferul este consimtit de catre persoana condamnata sau, daca in
raport cu varsta sau cu starea fizica ori mintala a acesteia unul dintre cele
doua state considera necesar, de catre reprezentantul persoanei;
e) actiunile sau omisiunile care au dat nastere condamnarii trebuie sa
constituie o infractiune penala in raport cu dreptul statului de executare sau
ar trebui sa constituie o astfel de infractiune, daca ar fi survenit pe
teritoriul sau; si
f) statul de condamnare si statul de executare trebuie sa se puna de acord
asupra acestei transferari.
2. In cazuri exceptionale, unele parti pot conveni o transferare chiar daca
durata condamnarii pe care cel condamnat o are inca de executat este inferioara
celei prevazute la paragraful 1 c).
3. Orice stat poate, in momentul semnarii sau depunerii instrumentului sau
de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa indice, printr-o
declaratie adresata secretarului general al Consiliului Europei, ca intelege sa
excluda aplicarea vreuneia dintre procedurile prevazute la art. 9 paragraful 1
a) si b) in relatiile sale cu celelalte parti.
4. Orice stat poate, in orice moment, printr-o declaratie adresata
secretarului general al Consiliului Europei, sa defineasca, in ceea ce-l
priveste, termenul resortisant in intelesul prezentei conventii.
Art. 4
Obligatia de a furniza informatii
1. Orice condamnat caruia i se pot aplica prevederile prezentei conventii
trebuie sa fie informat de catre statul de condamnare despre continutul exact
al prezentei conventii.
2. Daca condamnatul si-a exprimat, pe langa statul de condamnare, dorinta
de a fi transferat in temeiul prezentei conventii, acest stat trebuie sa
informeze despre aceasta statul de executare cat mai curand posibil, dupa
ramanerea definitiva a hotararii.
3. Informatiile trebuie sa cuprinda:
a) numele, data si locul nasterii condamnatului;
b) daca este cazul, adresa sa in statul de executare;
c) o prezentare a faptelor care au atras condamnarea;
d) natura, durata si data inceperii executarii condamnarii.
4. Daca condamnatul si-a exprimat, pe langa statul de executare, dorinta de
a fi transferat in temeiul prezentei conventii, statul de condamnare comunica
acestui stat, la cererea sa, informatiile prevazute la paragraful 3 de mai sus.
5. Condamnatul trebuie sa fie informat in scris despre orice demers
intreprins de catre statul de condamnare sau de catre statul de executare in
aplicarea paragrafelor precedente, ca si despre orice hotarare luata de catre
vreunul dintre cele doua state cu privire la o cerere de transferare.
Art. 5
Cereri si raspunsuri
1. Cererile de transferare si raspunsurile trebuie formulate in scris.
2. Aceste cereri trebuie sa fie adresate de catre Ministerul de Justitie al
statului solicitant Ministerului de Justitie al statului solicitat.
Raspunsurile trebuie comunicate pe aceleasi cai.
3. Orice parte poate, printr-o declaratie adresata secretarului general al
Consiliului Europei, sa indice faptul ca ea va utiliza alte cai de comunicare.
4. Statul solicitat trebuie sa informeze statul solicitant, in cel mai
scurt timp, despre hotararea sa de a accepta sau de a refuza transferarea
ceruta.
Art. 6
Inscrisurile ajutatoare
1. Statul de executare trebuie, la cererea statului de condamnare, sa
furnizeze acestuia din urma:
a) un document sau o declaratie care sa indice ca persoana condamnata este
resortisant al acelui stat;
b) o copie de pe dispozitiile legale ale statului de executare din care sa
rezulte ca actiunile sau omisiunile care au dat loc condamnarii in statul de
condamnare constituie o infractiune penala in raport cu dreptul statului de
executare sau ar constitui o astfel de infractiune, daca ele ar surveni pe
teritoriul sau;
c) o declaratie continand informatiile prevazute la art. 9 paragraful 2.
2. Daca se cere o transferare, statul de condamnare trebuie sa furnizeze
statului de executare urmatoarele documente, cu exceptia cazului in care unul
sau celalalt dintre cele doua state ar fi indicat deja ca el nu si-ar da
acordul la transferare:
a) o copie, certificata pentru conformitate, de pe hotarare si de pe
dispozitiile legale aplicabile;
b) indicarea duratei condamnarii deja executate, inclusiv informatii asupra
oricarei detentii provizorii, reduceri a pedepsei sau altui act privind
executarea condamnarii;
c) o declaratie constatand consimtamantul la transferare, asa cum se
prevede in art. 3 paragraful 1 d);
d) de fiecare data cand va fi cazul, orice raport medical, sau social
despre condamnat, orice informatie asupra tratamentului sau in statul de
condamnare si orice recomandare pentru continuarea tratamentului sau in statul
de executare.
3. Statul de condamnare si statul de executare pot, atat unul cat si
celalalt, sa solicite primirea oricaruia dintre documentele sau declaratiile
prevazute la paragrafele 1 si 2 de mai sus, inainte de a face o cerere de
transferare sau de a lua hotararea de acceptare sau de refuzare a transferarii.
Art. 7
Consimtamant si verificare
1. Statul de condamnare va proceda in asa fel incat persoana care trebuie
sa-si dea consimtamantul la transferare in temeiul art. 3 paragraful 1 d) sa o
faca de bunavoie si in deplina cunostinta de consecintele juridice care decurg
din aceasta. Procedura de urmat cu privire la aceasta va fi guvernata de legea
statului de condamnare.
2. Statul de condamnare trebuie sa dea statului de executare posibilitatea
sa verifice, prin intermediul unui consul sau al altui functionar desemnat de
acord cu statul de executare, ca acest consimtamant a fost dat in conditiile
prevazute in paragraful precedent.
Art. 8
Consecintele transferarii pentru statul de condamnare
1. Preluarea in sarcina a condamnatului de catre autoritatile statului de
executare are drept efect suspendarea executarii condamnarii in statul de
condamnare.
2. Statul de condamnare nu mai poate executa condamnarea atunci cand statul
de executare considera executarea condamnarii ca fiind terminata.
Art. 9
Consecintele transferarii pentru statul de executare
1. Autoritatile competente ale statului de executare sunt datoare:
a) fie sa continue executarea condamnarii imediat sau in baza unei hotarari
judiciare sau administrative, in conditiile enuntate la art. 10;
b) fie sa schimbe condamnarea, printr-o hotarare a acestui stat, data
printr-o procedura judiciara sau administrativa, inlocuind astfel sanctiunea
aplicata in statul de condamnare printr-o sanctiune prevazuta de legislatia
statului de executare pentru aceeasi infractiune, in conditiile enuntate la
art. 11.
2. Statul de executare trebuie, daca cererea i-a fost facuta, sa indice
statului de condamnare, inainte de transferarea persoanei condamnate, care
anume dintre aceste proceduri o va urma.
3. Executarea condamnarii este guvernata de legea statului de executare si
acest stat este singurul competent pentru a lua toate hotararile
corespunzatoare.
4. Orice stat al carui drept intern impiedica sa fie folosita vreuna dintre
procedurile prevazute la paragraful 1 pentru a se executa masurile al caror
obiect il formeaza, pe teritoriul unei alte parti, persoane care tinand seama
de starea lor mintala, au fost declarate penalmente iresponsabile pentru
savarsirea unei infractiuni, si care este dispus sa ia in sarcina aceste
persoane in vederea continuarii tratamentului lor, poate, printr-o declaratie
adresata secretarului general al Consiliului Europei, sa indice procedurile pe
care intelege sa le urmeze in aceste cazuri.
Art. 10
Continuarea executarii
1. In caz de continuare a executarii, statul de executare este legat de
natura juridica si durata sanctiunii asa cum rezulta ele din condamnare.
2. Totusi, daca natura sau durata acestei sanctiuni este incompatibila cu
legislatia statului de executare, sau daca legislatia acestui stat o impune,
statul de executare poate, prin hotarare judiciara sau administrativa, sa
adapteze aceasta sanctiune la pedeapsa ori masura prevazuta de propria sa lege
pentru infractiuni de aceeasi natura.
Aceasta pedeapsa sau masura corespunde, atat cat este posibil, in ceea ce
priveste natura sa, celei aplicate prin condamnarea de executat. Ea nu poate sa
agraveze prin natura sau durata sa sanctiunea pronuntata in statul de
condamnare, nici sa depaseasca maximul prevazut prin legea statului de
executare.
Art. 11
Schimbarea condamnarii
1. In cazul schimbarii condamnarii, se aplica procedura prevazuta de
legislatia statului de executare. Din momentul schimbarii, autoritatea
competenta:
a) va fi legata de constatarea faptelor in masura in care acestea figureaza
in mod explicit sau implicit in hotararea pronuntata in statul de condamnare;
b) nu va putea schimba o sanctiune privativa de libertate printr-o
sanctiune pecuniara;
c) va deduce integral din pedeapsa perioada de privatiune de libertate deja
executata de catre condamnat; si
d) nu va agrava situatia penala a condamnatului si nu va fi tinuta de
limita inferioara a sanctiunii eventual prevazute de legislatia statului de
condamnare pentru infractiunea sau infractiunile savarsite.
2. Atunci cand procedura de schimbare are loc dupa transferarea persoanei
condamnate, statul de executare va mentine acea persoana in detentie sau va lua
acte masuri in scopul de a asigura prezenta ei in statul de executare pana la
finantarea acestei proceduri.
Art. 12
Gratierea, amnistia, comutarea
Fiecare parte poate acorda gratierea, amnistia sau comutarea pedepsei in
conformitate cu constitutia sa sau cu celelalte reglementari juridice ale sale.
Art. 13
Revizuirea hotararii
Numai statul de condamnare are dreptul de a statua asupra oricarei forme de
recurs vizand revizuirea hotararii.
Art. 14
Incetarea executarii
Statul de executare trebuie sa puna capat executarii condamnarii de indata
ce a fost informat de catre statul de condamnare despre orice hotarare sau
masura care are ca efect inlaturarea caracterului executoriu al condamnarii.
Art. 15
Informatii privind executarea
Statul de executare va furniza informatii statului de condamnare in ce
priveste executarea condamnarii:
a) atunci cand considera incheiata executarea condamnarii;
b) in cazul in care condamnatul evadeaza inainte ca executarea condamnarii
sa fi luat sfarsit; sau
c) daca statul de condamnare ii solicita un raport special.
Art. 16
Tranzitul
1. O parte trebuie, in conformitate cu propria sa legislatie, sa consimta
la o cerere de tranzit a unui condamnat pe teritoriul sau, daca cererea a fost
formulata de catre o alta parte care ea insasi s-a inteles cu o alta parte sau
cu un stat tert asupra transferarii unui condamnat spre sau dinspre teritoriul
sau.
2. O parte poate refuza sa acorde tranzitul:
a) daca condamnatul este unul dintre resortisantii sai; sau
b) daca infractiunea care a dat loc la condamnare nu constituie infractiune
conform legislatiei sale.
3. Cererile de tranzit si raspunsurile trebuie comunicate pe caile
mentionate prin dispozitiile art. 5 paragrafele 2 si 3.
4. O parte poate consimti la o cerere de tranzit al unui condamnat pe
teritoriul sau, formulata de catre un stat tert, daca acesta din urma a
convenit cu o alta parte asupra transferarii spre sau dinspre teritoriul sau.
5. Partea careia ii este ceruta tranzitarea poate mentine condamnatul in
detentie pe perioada strict necesara tranzitarii teritoriului ei.
6. Partea solicitata sa acorde tranzitul poate fi invitata sa dea
asigurarea ca persoana condamnata nu va fi nici urmarita, nici detinuta, sub
rezerva aplicarii paragrafului precedent, nici supusa vreunei alte restrictii a
libertatii sale individuale pe teritoriul statului de tranzit, pentru fapte sau
condamnari anterioare plecarii sale de pe teritoriul statului de condamnare.
7. Nici o cerere de tranzit nu este necesara, daca se foloseste calea
aeriana pe deasupra teritoriului unei parti si nu este prevazuta nici o
aterizare. Cu toate acestea, fiecare stat poate, printr-o declaratie adresata
secretarului general al Consiliului Europei, in momentul semnarii sau depunerii
instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa
pretinda a-i fi notificata orice tranzitare pe deasupra teritoriului sau.
Art. 17
Limbile folosite si cheltuielile
1. Informatiile, in temeiul art. 4 paragrafele 2-4, trebuie sa fie facute
in limba partii careia ii sunt adresate sau in una dintre limbile oficiale ale
Consiliului Europei.
2. Sub rezerva paragrafului 3 de mai jos, nici o traducere a cererilor de transferare
sau a documentelor ajutatoare acestora nu este necesara.
3. Orice stat poate, in momentul semnarii sau depunerii instrumentului sau
de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, printr-o declaratie
adresata secretarului general al Consiliului Europei, sa pretinda ca cererile
de transferare si inscrisurile ajutatoare sa fie insotite de o traducere in
limba proprie sau intr-una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei, ori
in aceea dintre aceste limbi pe care el o va indica. El poate, cu aceasta
ocazie, sa declare ca este dispus sa accepte traduceri in orice alta limba in
plus fata de limba oficiala sau de limbile oficiale ale Consiliului Europei.
4. In afara exceptiei prevazute la art. 6 paragraful 2 a), documentele
transmise in aplicarea prezentei conventii nu au nevoie sa fie certificate.
5. Cheltuielile ocazionate de aplicarea prezentei conventii sunt in sarcina
statului de executare, cu exceptia cheltuielilor ocazionate exclusiv pe
teritoriul statului de condamnare.
Art. 18
Semnarea si intrarea in vigoare
1. Prezenta conventie este deschisa semnarii statelor membre ale
Consiliului Europei si statelor nemembre care au participat la elaborarea ei.
Ea va fi supusa ratificarii, acceptarii sau aprobarii. Instrumentele de
ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse pe langa secretarul
general al Consiliului Europei.
2. Prezenta conventie va intra in vigoare in prima zi a lunii care urmeaza
expirarii unei perioade de 3 luni dupa data la care trei state membre ale
Consiliului Europei isi vor fi exprimat consimtamantul de a fi legate prin
conventie, conform dispozitiilor paragrafului 1.
3. Pentru orice stat semnatar care isi va exprima ulterior consimtamantul
de a fi legat prin conventie, aceasta va intra in vigoare in prima zi a lunii
care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni dupa data depunerii
instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.
Art. 19
Aderarea statelor nemembre
1. Dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii, Comitetul Ministrilor al
Consiliului Europei va putea, dupa ce va fi consultat statele contractante, sa
invite orice stat nemembru al consiliului si care nu este mentionat in art. 18
paragraful 1 sa adere la prezenta conventie, printr-o hotarare luata cu
majoritatea prevazuta in art. 20 lit. d) al Statutului Consiliului Europei si
cu unanimitatea reprezentantilor statelor contractante avand dreptul sa ocupe
un loc in comitet.
2. Pentru orice stat aderant, conventia va intra in vigoare in prima zi a
lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni dupa data depunerii
instrumentului de aderare pe langa secretarul general al Consiliului Europei.
Art. 20
Aplicarea teritoriala
1. Orice stat poate, in momentul semnarii sau in momentul depunerii
instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa
desemneze teritoriul sau teritoriile carora li se vor aplica prevederile
prezentei conventii.
2. Orice stat poate, in orice alt moment urmator, printr-o declaratie
adresata secretarului general al Consiliului Europei, sa extinda aplicarea
prezentei conventii la orice alt teritoriu desemnat in declaratie. Conventia va
intra in vigoare cu privire la acest teritoriu in prima zi a lunii care urmeaza
expirarii unei perioade de 3 luni dupa data primirii declaratiei de catre
secretarul general.
3. Orice declaratie facuta in virtutea celor doua paragrafe precedente va
putea fi retrasa, in ceea ce priveste orice teritoriu desemnat in aceasta
declaratie, prin notificare adresata secretarului general al Consiliului
Europei. Retragerea va produce efect in prima zi a lunii care urmeaza expirarii
unei perioade de 3 luni dupa data primirii notificarii de catre secretarul
general.
Art. 21
Aplicarea in timp
Prezenta conventie se va aplica executarii condamnarilor pronuntate fie
inainte, fie dupa intrarea sa in vigoare.
Art. 22
Raporturile cu alte conventii si acorduri
1. Prezenta conventie nu va aduce atingere drepturilor si obligatiilor care
decurg din tratatele de extradare si din alte tratate de cooperare
internationala in materie penala, care prevad transferarea detinutilor in scop
de confruntare sau de depunere de marturie.
2. Atunci cand doua sau mai multe parti au incheiat sau vor incheia un
acord sau un tratat asupra transferarii condamnatilor, ori atunci cand au
stabilit sau vor stabili in alt mod relatiile lor in acest domeniu, ele vor
avea facultatea sa aplice sus-mentionatul acord, tratat sau aranjament in locul
prezentei conventii.
3. Prezenta conventie nu va aduce atingere dreptului statelor care sunt
parti la Conventia europeana asupra recunoasterii internationale a hotararilor
represive de a incheia intre ele acorduri bilaterale sau multilaterale privind
problemele reglementate prin aceasta conventie, pentru a-i completa
dispozitiile sau pentru a facilita aplicarea principiilor din care ea se
inspira.
4. Daca o cerere de transferare cade in domeniul de aplicare al prezentei
conventii si al Conventiei europene asupra recunoasterii internationale a
hotararilor represive sau al vreunui alt acord sau tratat asupra transferarii
condamnatilor, statul solicitant trebuie, atunci cand formuleaza cererea, sa
precizeze in temeiul carui instrument este formulata cererea.
Art. 23
Reglementarea amiabila
Comitetul european pentru problemele criminale va urmari aplicarea
prezentei conventii si va facilita, la nevoie, reglementarea amiabila a
oricarei dificultati de aplicare.
Art. 24
Denuntarea
1. Orice parte poate, in orice moment, sa denunte prezenta conventie,
adresand o notificare secretarului general al Consiliului Europei.
2. Denuntarea va produce efecte din prima zi a lunii care urmeaza expirarii
unei perioade de 3 luni dupa data primirii notificarii de catre secretarul
general.
3. Cu toate acestea, prezenta conventie va continua sa se aplice executarii
condamnarilor persoanelor transferate in conformitate cu sus-mentionata
conventie, inainte ca denuntarea sa-si produca efectul.
Art. 25
Notificari
Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale
Consiliului Europei, statelor nemembre care au participat la elaborarea
prezentei conventii, precum si oricarui alt stat care a aderat la aceasta:
a) orice semnatura;
b) depunerea oricarui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare
sau de aderare;
c) orice data de intrare in vigoare a prezentei conventii in conformitate
cu art. 18 paragrafele 2 si 3, art. 19 paragraful 2 si art. 20 paragrafele 2 si
3;
d) orice alt act, declaratie, notificare sau comunicare avand legatura cu
prezenta conventie.
Drept pentru care, subsemnatele, fiind special autorizate in acest scop, au
semnat prezenta conventie.
Adoptata la Strasbourg la 21 martie 1983, in limbile franceza si engleza,
cele doua texte avand valoare egala, intr un singur exemplar care va fi depus
in arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va
transmite copii de pe aceste texte, conforme cu originalul, fiecaruia dintre
statele membre ale Consiliului Europei, statelor nemembre care au participat la
elaborarea prezentei conventii si oricarui stat invitat sa adere la aceasta.