ORDIN
Nr. 101 din 8 decembrie 1997
pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea,
confirmarea resurselor geologice si rezervelor de petrol si continutul-cadru al
studiilor de evaluare a resurselor geologice si rezervelor de petrol
ACT EMIS DE: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 25 din 26 ianuarie 1998
Pentru realizarea atributiilor in domeniul confirmarii rezervelor de
petrol, prevazute la art. 14 si 27 din Normele metodologice pentru aplicarea
Legii petrolului nr. 134/1995, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.
1.265/1996,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 221/1995 privind organizarea si
functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si al Deciziei
primului-ministru nr. 86/1997,
Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite urmatorul
ordin:
Art. 1
Se aproba Instructiunile tehnice privind evaluarea, clasificarea,
confirmarea resurselor geologice si rezervelor de petrol si continutul-cadru al
studiilor de evaluarea resurselor geologice si rezervelor de petrol, prevazute
in anexa.
Art. 2
Normele metodologice privind determinarea, clasificarea, evaluarea,
confirmarea si evidenta rezervelor geologice de hidrocarburi fluide, aprobate
prin Ordinul presedintelui Comisiei Republicane de Rezerve Geologice nr.
24/1978 si prin art. 3 din Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru
Resurse Minerale nr. 33/1994 privind resursele de petrol, isi inceteaza
aplicabilitatea.
Art. 3
Anexele fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 4
Directia generala investigare si dezvoltare baza nationala de resurse
minerale va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Presedintele Agentiei Nationale
pentru Resurse Minerale,
Mihail Ianas
INSTRUCTIUNI TEHNICE
privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice si rezervelor
de petrol si continutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice
si rezervelor de petrol
CAP. 1
Art. 1
Obiectul prezentelor instructiuni tehnice il reprezinta substantele
minerale combustibile, constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale
acumulate in scoarta terestra, denumite generic petrol, care, in conditii de
suprafata, se prezinta in stare gazoasa sau lichida si se exploateaza prin
sonde.
Art. 2
Petrolul cuprinde urmatoarele substante pentru care se evalueaza, se
confirma si se tin in evidenta resursele geologice si rezervele:
a) titei, cuprinzand amestecuri de hidrocarburi, care, in conditii de
zacamant si standard de suprafata, se prezinta in stare lichida;
b) gaze asociate cu titeiul, cuprinzand gazele dizolvate in titei in
conditii initiale de zacamant si gazele din capul primar de gaze asociate
acumularilor de titei;
c) gazele naturale libere, acumulate in zacaminte, exclusiv sub forma de
gaze, care pot fi sarace (fara continut de condensat), bogate (in amestec cu
condensat in conditii de zacamant, la care ratia gaz-condensat depaseste 27.000
Stmc/mc) sau gaz-condensat (gaze in amestec cu condensat in conditii de
zacamant, la care ratia gaz-condensat este cuprinsa intre 540-27.000 Stmc/mc);
d) condensat, fractie lichida de hidrocarburi usoare la care componenta C7+
nu depaseste 12,5%, rezultat prin procese de separare a gazelor provenite din
zacamintele de gaz-condensat, gaze libere bogate sau din capul de gaze al
zacamintelor de titei;
e) amestecuri de gaze combustibile naturale din zacaminte, exclusiv sub
forma de gaze, care, pe langa componentele din grupa hidrocarburilor, contin si
alte componente chimice (dioxid de carbon, azot, hidrogen, hidrogen sulfurat
etc.) in proportii cumulate de peste 10% (volumetric) si a caror
combustibilitate este dovedita prin teste de ardere.
Art. 3
Acumularea naturala de petrol este caracterizata de prezenta
hidrocarburilor in roci colectoare, in conditiile existentei unor capcane de
natura structurala, tectonica, stratigrafica, litologica sau combinata.
Colectorul reprezinta o roca poros-permeabila, capabila sa acumuleze si sa
cedeze fluide, mediul poros-permeabil fiind constituit din matricea rocii, din
fisuri sau combinat, si se caracterizeaza printr-o litologie mai mult sau mai
putin omogena.
Capcana este partea dintr-un colector sau acesta in intregime, care,
datorita unor factori geologici si hidrodinamici, este capabila sa asigure
acumularea si protejarea petrolului.
Zacamantul comercial reprezinta o acumulare naturala, unitara, de petrol,
constituita dintr-un colector cu caracter de continuitate, care asigura
comunicarea fluidelor continute, avand sistem unitar de presiune de fund, sau
constituita din mai multe colectoare in sectiune verticala, pentru care
exploatarea simultana si neselectiva prin sonde creeaza conditiile de
comunicare a fluidelor si uniformizarea presiunilor si din care se pot extrage
hidrocarburi in conditii tehnice si economice specificate.
Tot zacamant comercial se considera si acumularile naturale, separate in
plan orizontal sau vertical in cadrul aceleiasi structuri, nepuse in comunicare
hidrodinamica prin procesul de exploatare, dar a caror exploatare se justifica
din punct de vedere economic numai pe ansamblul structurii.
Obiectiv de exploatare reprezinta un zacamant sau mai multe zacaminte, in
succesiune verticala, din cadrul unei structuri petrolifere puse in exploatare
neselectiv prin una sau mai multe sonde.
Structura petrolifera (camp petrolifer) reprezinta totalitatea zacamintelor
ce se succed pe orizontala si verticala in cadrul unei structuri geologice.
Art. 4
Resursa geologica de petrol reprezinta totalitatea cantitatilor sau
volumelor de petrol din acumularile naturale descoperite si nedescoperite,
prognozate pe structuri neevidentiate, presupuse pe baza unor considerente
geostatistice, ce ar putea fi descoperite in cadrul unitatilor structurale
majore.
Art. 5
Resursele geologice de petrol nedescoperite nu constituie obiectul
prezentelor instructiuni tehnice.
Art. 6
Rezerva de petrol reprezinta partea din resursa geologica care se considera
ca poate fi recuperata in conditiile tehnice de extractie existente sau
proiectate si economice specificate.
Art. 7
Evaluarea resurselor geologice se face pentru acumulari naturale unitare,
iar a rezervelor, pentru acumulari naturale unitare sau pentru obiective de
exploatare constituite in cadrul procesului de exploatare.
Art. 8
Resursele geologice descoperite, existente, si rezervele existente sunt
cele din care s-au scazut cantitatile extrase si, respectiv, arse in procesul
de combustie subterana, pana la data evaluarii.
Art. 9
Factorul de recuperare potential este raportul dintre rezerva initiala
estimata pentru o anumita etapa de cunoastere a zacamantului si resursa
geologica initiala.
Factorul de recuperare realizat este raportul dintre rezerva extrasa si
resursa geologica descoperita initial.
Art. 10
Rezervele se revizuiesc pe masura obtinerii de noi date geologice si/sau de
exploatare sau a modificarii conditiilor tehnice si/sau economice.
CAP. 2
Clasificarea rezervelor dupa gradul de cunoastere si dupa mecanismul de
dizlocuire
Art. 11
Gradul de cunoastere a rezervelor reprezinta o masura a certitudinii, care
poate fi atribuita cantitatii si calitatii rezervelor evaluate.
Art. 12
Dupa gradul de cunoastere realizat, rezervele se clasifica in categoriile:
dovedite, probabile si posibile.
Art. 13
Se clasifica in categoria dovedite rezervele zacamintelor aflate in curs de
exploatare, cat si cele al caror stadiu de investigare permite proiectarea
exploatarii.
Se admite o probabilitate de 90% (+/-10%) fata de rezervele evaluate.
Rezervele dovedite se subclasifica in dovedite dezvoltate si dovedite
nedezvoltate.
Se subclasifica in categoria dovedite dezvoltate rezervele extrase si cele
estimate a se obtine prin sondele de exploatare (productie) existente, in
conditiile de deschidere (perforare) a acestora si ale tehnologiilor de
extractie aplicate la data de referinta a evaluarii, inclusiv cele care conduc
la obtinerea de rezerve secundare.
Se subclasifica in categoria dovedite nedezvoltate rezervele estimate a se
obtine prin sondele de exploatare proiectate si in conditiile de deschidere
(perforare) a acestora sau prin modificarea deschiderii (perforaturii)
existente anterior, cat si prin tehnologii de extractie proiectate la data de
referinta a evaluarii, inclusiv prin cele care vor conduce la obtinerea de
rezerve secundare.
In cazul colectoarelor cu nisipuri neconsolidate, in categoria dovedite se
vor clasifica rezervele considerate posibil de recuperat cu sondele existente
si cu cele proiectate la data de referinta a evaluarii. Nu se clasifica in
aceasta categorie rezervele ce se estimeaza a se recupera numai prin inlocuirea
partiala a gabaritului de sonde de exploatare, neproiectat la data de referinta
a evaluarii.
Art. 14
Se clasifica in categoria probabile rezervele al caror grad de cunoastere
nu intruneste conditiile de clasificare dovedite, dar care se apreciaza ca se
vor putea recupera in viitor din resursele geologice, in conditiile tehnice
cunoscute si economice estimate, astfel:
a) situate in zone din extinderea rezervelor dovedite din cadrul aceluiasi
zacamant, unde exista indicatii din diagrafiile electrice ale sondelor privind
prezenta petrolului in colector, dar nu exista date asupra productivitatii cu
caracter industrial;
b) situate in zone nou-descoperite, cu zacaminte insuficient conturate, din
care s-au obtinut date privind prezenta petrolului cu caracter comercial, prin
probe de productie efectuate in cel putin o sonda;
c) situate sub limita izobatica a rezervelor dovedite dintr-un zacamant,
daca exista indicatii din diagrafiile geofizice ale sondelor privind prezenta
petrolului sau daca din perforatura care a stat la baza delimitarii rezervelor
dovedite nu s-au obtinut impuritati;
d) situate deasupra limitei izobatice a rezervelor dovedite de titei, daca
s-a pus in evidenta un cap primar de gaze si se presupune ca exista saturatie
in titei si in pozitii izobatice mai ridicate decat limita care permite
clasificarea rezervelor de titei in categoria dovedite;
e) ce ar putea rezulta ca aport suplimentar al sondelor de completare sau de
inlocuire de gabarit de exploatare, neproiectate inca in etapa pentru care se
evalueaza rezerve, dar considerate ca posibil de realizat, sau proiectate, cu
executare conditionata de obtinerea unor rezultate prevazute pentru sondele de
exploatare proiectate a se sapa neconditionat;
f) ce ar putea rezulta ca aport suplimentar prin aplicarea de metode de
recuperare secundara, dar a caror posibilitate de aplicare nu a fost inca
dovedita la zacamantul pentru care s-au evaluat rezerve primare clasificate in
categoria dovedite.
Tot in aceasta categorie se clasifica si rezervele din zacaminte de gaze
naturale apreciate libere, relativ bine conturate, dar la care nu s-a pus in
evidenta contactul gaze-apa, existand posibilitatea prezentei unei benzi de
titei cu caracter comercial, situatie care nu permite proiectarea exploatarii
gazelor.
Se admite o probabilitate de 50% (+/-50%) fata de rezervele evaluate.
Art. 15
Se clasifica in categoria posibile rezervele considerate ca se vor putea
extrage din resurse geologice evaluate pe structuri cunoscute pe baza datelor
geologice si ingineresti, obtinute prin lucrari de cercetare geologica in zona
sau pe zacaminte adiacente, in urmatoarele situatii:
a) pe structuri descoperite prin prospectiuni seismice, pe care a fost pusa
in evidenta prezenta colectoarelor in cel putin o sonda si exista indicatii
privind posibilitatea existentei acumularii de hidrocarburi, pe baza
diagrafiilor geofizice executate in sonde;
b) in extinderea unor rezerve probabile, in cadrul unor structuri
insuficient conturate, in zone in care se presupune existenta acumularilor de
petrol.
Se admite o probabilitate de 20% (+/-80%) fata de rezervele evaluate.
Art. 16
Dupa sursa de energie care determina mecanismul de dizlocuire din zacamant,
rezervele totale de titei se clasifica in grupele:
a) primare - obtinute prin energia naturala a zacamantului;
b) secundare - obtinute prin suplimentarea energiei naturale (injectie de
apa, metode termice, injectie de gaze, injectie de fluide miscibile si
nemiscibile).
Art. 17
Rezervele de condensat, obtinute suplimentar ca efect al reinjectarii
gazelor sarace, ramase dupa separare, se clasifica in grupa
"secundare".
CAP. 3
Criterii de clasificare a rezervelor dupa gradul de cunoastere
Art. 18
Pentru clasificarea rezervelor in categoria dovedite trebuie sa se
indeplineasca urmatoarele conditii de cunoastere a parametrilor si datelor care
stau la baza evaluarii acestora, cat si a resurselor geologice din care provin:
a) Imaginea geologica si suprafata productiva a zacamantului. Delimitarea
suprafetei productive se face pe harti structurale, de regula pe limitele
initiale titei-apa sau gaze-apa, determinate cu suficienta precizie prin probe
de productie concludente in sonde.
(1) In cazurile in care contactele initiale dintre fluide nu s-au putut
determina, suprafata productiva se va delimita pe izobata corespunzatoare bazei
perforaturii cea mai coborata din care s-a obtinut debit de petrol cu caracter
industrial sau pe o limita de saturatie trasata sub valoarea izobatica la reper
a celei mai coborate sonde din care, la proba de productie, s-a obtinut debit
de petrol cu caracter industrial.
(2) In cazul zacamintelor de titei cu un grad de subsaturare ridicat, la
care s-a obtinut la exploatarea experimentala o valoare a R.G.T. mai mare decat
ratia initiala de solutie determinata prin analize PVT, este obligatorie
demonstrarea lipsei capului primar de gaze. Cand contactul initial gaze-titei
nu se poate preciza, suprafata productiva cu titei se va delimita pe o valoare
izobatica cuprinsa intre capul si baza perforaturii din care s-a obtinut titei
cu R.G.T.
(3) In cazul zacamintelor de gaze naturale libere este obligatorie punerea
in evidenta a limitei gaze-apa pe un interval suficient de sigur care sa
excluda posibilitatea prezentei benzilor de titei valorificabile industrial.
(4) In cazul zacamintelor cu colectoare fisurate limitele initiale dintre
fluide se obtin pe baza probelor de productie executate in conditii de presiuni
diferentiale de fund foarte mici (sub 0,049 MPa, respectiv 0,5 kgf/cmc), pe
baza analizarii carotelor obtinute prin carotaj mecanic continuu sau prin
recoltare de probe de fluide de la diferite adancimi ale perforaturii sondei
investigate. Lucrarile de cercetare geologica, in cazul zacamintelor cu astfel
de colectoare, trebuie sa stabileasca continuitatea zonelor productive, zonele
dovedite compacte (cu lipsa de aflux) fiind excluse din suprafata productiva.
b) Grosimea efectiv saturata se determina pe baza carotajelor geofizice din
sonde, valoarea medie pe zacamant stabilindu-se, de regula, pe baza intocmirii
hartilor cu izopachite.
c) Caracteristicile geologo-fizice ale rocilor colectoare si eventuala
variatie a acestora. Determinarile se fac pe baza analizarii carotelor
mecanice, a carotajelor geofizice interpretabile cantitativ si prin cercetari
de sonde in conditii de curgere stationara sau nestationara.
d) Caracteristicile fizico-chimice ale fluidelor (presiune si temperatura
de zacamant, factor de volum, greutatea specifica a titeiului, ratia de
solutie, punctul de roua al condensatului, compozitia chimica a gazelor).
Determinarile se fac prin analizarea probelor de fluid prelevate din sonde, in
conditii de zacamant, cat si prin masuratori de presiune si temperatura de
fund. Greutatea volumetrica a titeiului se determina pe probe in conditii
standard de suprafata. Pentru determinarea presiunilor se pot admite si
masuratori la gura sondei, aduse in conditii de fund.
In cazul zacamintelor de amestecuri de gaze, definite conform art. 2 lit.
e), se efectueaza si teste de ardere care atesta calitatea de gaze
combustibile.
e) Productivitatea cu caracter industrial a formatiunii, dovedita prin
probe de productie selective, concludente, in cel putin doua sonde situate la
niveluri izobatice cu o diferenta de minimum 5 m.
f) Mecanismul natural de dizlocuire a petrolului se determina prin
urmarirea comportarii sondelor, a evolutiei impuritatilor si a presiunilor de
zacamant in cursul procesului de exploatare, respectiv prin estimarea
termenului gravitational.
g) Comportarea zacamantului in exploatare. Inregistrarea datelor de
comportare reala a sondelor in procesul de exploatare prin metode primare si,
respectiv, secundare trebuie sa permita extrapolarea tendintei de comportare
viitoare a zacamantului, pana la finele exploatarii, in conditiile impuse prin
tema de proiectare, cu evidentierea separata a efectelor metodelor secundare,
unde se aplica astfel de procese.
h) Date economice. La evaluarea rezervelor se vor lua in considerare, de
regula, conditiile economice existente (inclusiv preturile si costurile care se
practica) la data evaluarii rezervelor. Aceasta nu exclude utilizarea si a
altor conditii economice, atunci cand acestea sunt pe deplin definite si
justificate. Se vor analiza variante economico-financiare corespunzatoare
conditiilor de exploatare considerate ca posibil de aplicat.
i) Pentru evaluarea resurselor geologice de gaze naturale libere si de
amestecuri naturale de gaze libere prin metoda declinului de presiune sunt
necesare:
(1) masuratori de presiune, in cel putin trei etape, din care prima, in
conditii initiale;
(2) cunoasterea cu suficienta precizie a conturului suprafetei productive
si determinarea, pentru fiecare dintre etapele ulterioare conditiilor initiale,
a presiunii medii de zacamant, prin elaborarea de harti cu izobare extrapolate
la conturul suprafetei productive.
j) In cazuri particulare, cand unele proprietati geologo-fizice ale
colectoarelor si/sau cele fizico-chimice ale fluidelor nu au fost determinate
prin lucrari efectuate, acestea se pot estima prin analogie cu alte zacaminte.
Analogiile se pot face numai cu zacaminte din cadrul aceleiasi structuri sau
din structuri vecine, de aceeasi varsta geologica, cu rezerve confirmate,
clasificate in categoria dovedite si temeinic justificate din punct de vedere
geologic. Valorile parametrilor adoptati prin analogie vor fi suficient de
sigure, de regula mai mici decat cele fata de care se face analogia.
Pentru zacaminte cu colectoare compacte, fisurate, pentru care carotele
mecanice de care se dispune nu permit estimarea cu suficienta precizie a
volumului mediu al fisurilor pe intregul colector, se poate admite un
coeficient de saturatie cu volume de petrol recuperabil, in conditii de
suprafata de 0,1 - 0,4% din volumul brut al colectorului.
k) Pentru zacaminte sau structuri in curs de dezvoltare, pentru care nu
exista date de comportare, acestea, cat si mecanismul natural de dizlocuire vor
fi luate in considerare prin analogie cu zacaminte sau structuri adiacente cu
caracteristici geologo-fizice similare, analogia fiind temeinic argumentata.
l) In cazul evaluarii de rezerve secundare pentru zacaminte la care
procesul respectiv este proiectat, dar nu a fost inca aplicat pe o scara
industriala si nu se dispune de date de comportare a zacamantului in conditiile
aplicarii procesului respectiv, trebuie sa se dispuna de dovezi - pe baza unui
experiment - privind: receptivitatea colectorului, cresterea sau mentinerea
debitului net de titei in cazul proceselor de injectie, cresterea debitului net
de titei, in cazul procesului de combustie subterana. Datele de mai sus vor fi
obtinute din cel putin doua sonde. Comportarea zacamantului pentru conditiile
de exploatare cu injectie. In acest caz, se va lua in considerare prin analogie
cu zacaminte invecinate, cu caracteristici geologo-fizice asemanatoare la care
se aplica procese similare, si rezervele corespunzatoare sunt clasificate
dovedite si sunt confirmate.
m) In cazul unui zacamant lenticular sau cu extindere mica, evidentiat cu o
singura sonda prin care a fost pus in exploatare si pentru care nu se considera
justificata efectuarea de lucrari suplimentare de explorare si/sau dezvoltare,
rezervele se pot clasifica in categoria dovedite in volumele evaluate prin
prevederea comportarii viitoare, pe baza extrapolarii datelor de comportare in
procesul de exploatare, a sondei respective.
n) Rezerve dovedite se considera si cantitatile si/sau volumele extrase
prin sonde din rezervele initiale al caror grad de cunoastere corespunde
categoriei probabile.
Art. 19
Rezervele clasificate in categoria probabile trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii de cunoastere a parametrilor si datelor care stau la baza
evaluarii acestora, cat si a resurselor geologice din care provin:
a) Imaginea geologica rezultata din prospectiunea seismica este verificata
partial prin sonde de explorare, iar suprafata considerata productiva se
delimiteaza pe baza indicatiilor carotajelor geofizice din sonde, care sa nu
depaseasca izobatic grosimea stratului si o distanta maxima de 3 gabarite de
exploatare (apreciate in functie de caracteristicile geologo-fizice ale
zacamantului) fata de sondele care justifica evaluarea de rezerve.
b) Caracteristicile geologo-fizice ale colectorului si fizico-chimice ale
fluidelor rezulta din determinari directe, informative sau prin analogie cu
zonele cu rezerve dovedite, fata de care sunt extrapolate, respectiv cu
zacaminte din aceeasi structura ori din alte structuri apropiate, cu rezerve
dovedite confirmate.
Pentru zacaminte cu colectoare compacte, fisurate, se procedeaza similar ca
pentru cele prevazute in art. 18 lit. j) alin. (2).
c) Mecanismul natural de dizlocuire, comportarea in exploatare si
conditiile economice se estimeaza prin analogie cu zonele de rezerve dovedite,
fata de care se extrapoleaza rezervele respective, sau prin analogie cu
zacaminte din aceeasi structura ori din alte structuri invecinate, cu
caracteristici geologice similare.
In cazul structurilor noi, la conditiile economice se iau in considerare si
costurile realizarii unor facilitati necesare desfasurarii procesului de
exploatare.
Art. 20
Rezervele clasificate in categoria posibile trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii de cunoastere a parametrilor si datelor care stau la baza
evaluarii acestora, cat si a resurselor geologice din care provin:
a) Imaginea geologica se obtine prin interpretarea datelor rezultate din
prospectiunea seismica, iar suprafata considerata productiva se delimiteaza pe
baza datelor seismice si a interpretarii datelor geologice zonale.
b) Grosimea efectiv saturata se determina pe baza carotajului geofizic din
sonda care a pus in evidenta prezenta colectoarelor posibil saturate cu petrol,
iar valoarea medie a acesteia se admite ca 1/2 din grosimea determinata in
sonda. In cazul cand rezervele sunt extrapolate in extinderea unor rezerve
probabile, grosimea medie, se ia in considerare ca 1/2 din valoarea admisa
pentru rezervele fata de care se extrapoleaza.
c) Celelalte elemente de cunoastere, necesare evaluarii resurselor
geologice si a rezervelor care provin din acestea, se vor lua in considerare
prin analogie cu zacaminte sau structuri apropiate, cu conditii geologice
asemanatoare, pentru care s-au confirmat rezerve dovedite.
Rezervele de titei si condensat posibile se clasifica numai in grupa
primare.
CAP. 4
Evaluarea resurselor geologice si a rezervelor
Art. 21
Evaluarea resurselor geologice si a rezervelor de petrol se efectueaza pe
baza tuturor datelor geologice, geologo-fizice, fizico-chimice si de productie,
obtinute prin lucrarile de explorare, dezvoltare si exploatare, executate, si a
informatiilor de ordin tehnic, tehnologic si economic de care se dispune la
data de referinta a evaluarii.
Art. 22
Evaluarea rezervelor are la baza estimarea resurselor geologice din care
provin.
Art. 23
Estimarea resurselor geologice se efectueaza prin:
a) metoda volumetrica;
b) metoda bilantului material;
c) metoda declinului de presiune, aplicabila pentru gazele naturale libere
si amestecurile de gaze naturale libere.
Art. 24
Evaluarea rezervelor se efectueaza prin:
a) metoda de prevedere a evolutiei exploatarii, colectorul fiind considerat
macrouniform, pentru care se poate lua in considerare producerea prin sonde de
comportare medie (la zacamintele de gaze se ia in considerare si curgerea
fluidelor de-a lungul tevilor de extractie);
b) metoda declinului debitului de titei in timp, pe sonda de comportare
medie aflata in productie (declinul de productie);
c) metoda de simulare numerica, asistata de calculator, metoda care ia in
considerare neuniformitatea colectorului, intrarea si iesirea din productie a
sondelor avand diferite ecuatii ale debitelor;
d) metoda estimarii fractiei de apa in curentul de lichid, pe baza
raportului permeabilitatii relative pentru apa si titei (Buckley-Leverett);
e) alte metode impuse de conditii specifice de zacamant;
f) in cazul rezervelor dovedite nedezvoltate, probabile si posibile, in
lipsa sau insuficienta datelor necesare evaluarii prin metodele prevazute la
punctele anterioare, se pot evalua rezervele prin aplicarea factorilor de
recuperare potentiali, estimati pe baza de nomograme statistice, publicate in
literatura de specialitate, sau prin analogie, in conditiile prevazute la art.
18 lit. k).
Art. 25
La evaluarea rezervelor de gaze naturale libere si a amestecurilor de gaze
naturale libere, metoda trebuie sa permita calculul evolutiei extrasului
cumulat si a debitelor de gaze in raport cu presiunile dinamice la gura sondei.
Art. 26
Rezervele se estimeaza corespunzator variantelor de exploatare analizate.
Pentru studiile care au ca obiect evaluarea rezervelor, in vederea confirmarii
acestora, este obligatorie prevederea comportarii zacamintelor pana la finele
exploatarii, corespunzator conditiilor tehnice prevazute in variantele
analizate.
Art. 27
Debitele limita la titei, gaze naturale libere si amestecuri de gaze
naturale libere, presiunile dinamice limita la gura sondei la gaze naturale
libere si amestecuri de gaze naturale libere, cat si procentul limita de
impuritati in cazul utilizarii metodei Buckley-Leverett, care se iau in
considerare la evaluarea rezervelor, se stabilesc corespunzator conditiilor
admise, justificate in studiu.
Art. 28
Rezervele de condensat din zacamintele de gaz-condensat si de gaze bogate
se evalueaza pe baza ratiilor de gaz-condensat corespunzatoare fractiilor
lichide ce se obtin in conditiile de separare proiectate (separator,
dezbenzinare, deetanizare).
Art. 29
Rezervele de titei si condensat se calculeaza in tone si se tin in evidenta
in mii tone, iar rezervele de gaze asociate cu titeiul, gaze naturale libere si
amestecuri de gaze naturale libere se calculeaza in metri cubi si se tin in
evidenta in milioane metri cubi.
Calculele se fac corespunzator conditiilor de suprafata, la temperatura de +15
grade C si presiune de 0,9807 MPa (1 at), considerate conditii standard pentru
evaluari de rezerve de petrol.
Art. 30
Data de referinta a evaluarilor de rezerve va fi, de regula, 1 ianuarie a
anului in care se efectueaza acestea sau data de 1 a altei luni din cursul
acelui an.
CAP. 5
Confirmarea rezervelor
Art. 31
Resursele geologice si rezervele de petrol rezultate in urma evaluarii pe
baza lucrarilor geologice si de exploatare, a determinarilor si a cercetarilor
de laborator, precum si a analizelor economice efectuate se confirma de Agentia
Nationala pentru Resurse Minerale.
Rezervele de petrol se confirma clasificate in categorii dupa gradul de
cunoastere realizat, iar cele de titei si condensat, si in grupe, dupa sursa de
energie care asigura recuperarea.
Art. 32
Confirmarea rezervelor se face in conformitate cu regulamentul elaborat de
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, pe baza studiilor intocmite de
agenti economici specializati, atestati, si care sunt insusite de consiliile
tehnico-economice ale titularilor acordurilor petroliere, care au in
administrare sau in concesiune perimetre petroliere.
Art. 33
Lucrarile de dezvoltare si exploatare a zacamintelor de petrol se pot
executa numai pe rezerve confirmate. Titularii acordurilor petroliere, care
urmeaza sa efectueze astfel de lucrari, vor trimite Agentiei Nationale pentru
Resurse Minerale studiile prin care se evalueaza resursele geologice si
rezervele de petrol, solicitand confirmarea lor. Studiile vor fi intocmite dupa
faza de evaluare (inclusiv exploatarea experimentala) si fundamenteaza
lucrarile de dezvoltare, cat si inainte de trecerea la exploatare, si
fundamenteaza exploatarea comerciala.
Art. 34
Se pot prezenta spre confirmare studii cu evaluari de resurse geologice si
rezerve de petrol pentru o intreaga structura ori pentru unul sau mai multe
zacaminte comerciale din cadrul unei structuri sau perimetru de
explorare/exploatare.
Art. 35
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale poate dispune completarea
studiilor primite, in vederea confirmarii resurselor geologice si rezervelor,
cu date suplimentare care sa justifice rezultatele evaluarilor.
Art. 36
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale poate solicita de la titularii
acordurilor petroliere, care executa lucrari de explorare, intocmirea unor
studii de evaluare a resurselor geologice si a rezervelor de petrol din
perimetrele in administrare sau concesionate, atunci cand din datele transmise
de acestia in conformitate cu prevederile art. 57 lit. e) din Normele
metodologice pentru aplicarea Legii petrolului rezulta posibilitatea obtinerii
unor rezerve suplimentare fata de cele confirmate anterior si care
fundamenteaza modificarea proiectului de exploatare, conform art. 19 din
Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului. In astfel de cazuri,
solicitarea confirmarii rezervelor poate fi facuta si de titularii acordurilor
petroliere.
Titularii acordurilor petroliere au obligatia de a intocmi studiile
solicitate, pe cheltuiala proprie si in termenul solicitat, potrivit art. 28
lit. i) din Legea petrolului nr. 134/1995.
CAP. 6
Continutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice si
rezervelor de petrol
Art. 37
Studiile de evaluare a resurselor geologice si rezervelor de petrol
sintetizeaza rezultatele obtinute prin lucrarile de explorare, dezvoltare si
exploatare, din determinarile si cercetarile de laborator, precum si din
analizele economice efectuate, care se refera la unitatea geologica sau la
perimetrul petrolier in cadrul caruia se evalueaza resursele geologice si
rezervele, si pe baza carora se face evaluarea.
Art. 38
Datele prezentate in studiu trebuie sa fundamenteze cantitatea si calitatea
resurselor geologice si a rezervelor, cat si gradul de cunoastere realizat
pentru rezerve. De asemenea, trebuie sa permita verificarea tuturor calculelor
efectuate in studiu.
Art. 39
Studiile cu evaluarea resurselor geologice si a rezervelor, pentru
structuri sau zacaminte ale caror rezerve se prezinta pentru prima data la
confirmare, vor cuprinde, de regula, text, tabele si anexe grafice, astfel:
I. Text
1. Introducere, cu motivarea necesitatii studiului si a confirmarii
rezervelor.
2. Date generale privind lucrarile de explorare si exploatare
experimentala, executate.
3. Geologia structurii - cadrul geologic regional, stratigrafia si
tectonica structurii.
4. Componentele modelului de zacamant si evaluarea resurselor geologice:
a) stratigrafia, litologia, tectonica;
b) distributia initiala a fluidelor;
c) natura acumularilor de petrol;
d) tipul zacamintelor;
e) principalele caracteristici ale rocii rezervelor, valori medii admise la
evaluarea resurselor geologice;
f) principalele caracteristici ale fluidelor din mediul poros-permeabil in
conditii de fund si de suprafata;
g) principalele caracteristici ale sistemului roca-fluide;
h) reprezentarea schematica a modelului de zacamant;
i) evaluarea resurselor geologice de petrol pe tipuri de substante.
5. Componentele procesului de exploatare:
a) analiza comportarii sondelor si a zacamantului in procesul de exploatare
(exploatare experimentala);
b) mecanismul natural de dizlocuire a petrolului;
c) perspective de dezvoltare a exploatarii;
d) prevederi de productie, in variantele de exploatare analizate.
6. Analiza economica a eficientei exploatarii, pe variante de exploatare,
mentionarea limitelor de comercialitate luate in considerare.
7. Evaluarea rezervelor de petrol in diferite variante tehnico-economice.
8. Propuneri privind confirmarea resurselor geologice si a rezervelor.
9. Masuri propuse pentru cresterea gradului de cunoastere a structurii si a
rezervelor si de imbunatatire a valorificarii acestora.
II. Tabele
1. Tabele cu analize de carote mecanice (descriere litologica,
permeabilitati, porozitati, saturatie).
2. Tabel cu valorile de porozitate, permeabilitate, saturatie, rezultatele
din interpretarea cantitativa a diagrafiilor geofizice speciale, obtinute din
gaurile de sonda.
3. Tabere cu masuratori de presiune si cu temperatura de zacamant.
5. Tabele cu analize de fluide.
5. Tabele cu rezultatul probelor de productie efectuate in sonde.
6. Tabel cu situatia fondului de sonde.
7. Tabel cu evaluarea resurselor geologice pe substante si blocuri, conform
modelului din anexele nr. 1a), 1b) si 1c).
8. Tabele cu situatia rezervelor pe substante, formatiuni, blocuri, grupe
si categorii, conform modelului din anexa nr. 2.
III. Anexe grafice
1. Harta geologica cu localizarea structurii.
2. Harta cu coordonatele perimetrului de exploatare sau explorare, aprobat
prin acordul petrolier, in cadrul caruia se evalueaza rezervele (coordonate in
sistem STEREO 70).
3. Harta cu coordonatele perimetrului de exploatare, in delimitarea
propusa, daca acesta nu a fost instituit (coordonate in sistem STEREO 70).
4. Diagrafiile geofizice, inregistrate in sonde echipate, cu toate
operatiunile efectuate si datele obtinute in sonde.
5. Paralelizari de diagrafii electrice.
6. Sectiuni geologice longitudinale si transversale prin structura.
7. Reprezentarea izobatica a probelor de productie.
8. Harti structurale (sc. 1:10.000 - 1:5.000) cu coordonate in sistem
STEREO 70.
9. Harti cu suprafete de rezerve (sc. 1:10.000 - 1:5.000) cu coordonate in
sistem STEREO 70.
10. Harti cu izobare.
11. Curbe de comportare a sondelor de exploatare cu extrapolarea
comportarii viitoare (inclusiv evidentierea plusului de rezerve ce se vor
obtine ca efect al aplicarii de metode secundare de recuperare).
Art. 40
Studiile de evaluare a resurselor geologice si a rezervelor pentru
structuri sau zacaminte din cadrul unor structuri pentru care s-au confirmat
anterior rezerve si la care urmeaza sa se treaca la faza de exploatare
comerciala sau prin care se justifica rezerve suplimentare fata de confirmarea
anterioara vor cuprinde numai capitole din text, tabele si anexe grafice, in
masura in care interpretarea noilor date obtinute dupa precedenta confirmare de
rezerve impune modificarea acestora.
Astfel de studii vor cuprinde, insa, in mod suplimentar:
I. Text
- Analiza cauzelor care au condus la modificarea resurselor geologice
si/sau a rezervelor.
- Descrierea evolutiei exploatarii.
- Prevederi de productie in variante de exploatare analizate prin metode de
exploatare primare si secundare. Defalcarea prevederii pe facilitatile
existente si proiectate, neconditionate si, respectiv, conditionate.
- Tehnologii propuse (retrageri si aditionari, fisurari hidraulice,
tratamente chimice etc.), cu evidentierea efectelor cantitative privind
rezervele.
II. Tabele
- Tabel, pe substante, cu modificarea resurselor geologice si, respectiv, a
rezervelor pe categorii si grupe fata de ultima confirmare, conform modelului
din anexa nr. 4.
- Tabel cu extractiile cumulative de petrol, pe tipuri de substante, ale
tuturor sondelor si caracteristicile productive ale acestora la data de
referinta a studiului.
CAP. 7
Dispozitii finale
Art. 41
Prezentele instructiuni tehnice au fost aprobate prin Ordinul nr. 101/1997
al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si se aplica
incepand cu data de 8 decembrie 1997.
Art. 42
La data intrarii in vigoare a prezentelor instructiuni tehnice, Normele
metodologice privind determinarea, clasificarea, evaluarea, confirmarea si
evidenta rezervelor geologice de hidrocarburi fluide, aprobate prin Ordinul nr.
24 din 11 octombrie 1978 al presedintelui Comisiei Republicane de Rezerve
Geologice, isi inceteaza aplicabilitatea.
ANEXA 1a)
TABEL
cu calculul resurselor geologice de titei si gaze asociate dizolvate la data
de ................
-----------------------------------------------------------------------
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
|---|---|---|----------|----|-----|-----|------|---|------|------|------|
| | | |- 10^4mp -|- m-|- % -|- % -| - kgf| |- Stmc|- 10^3|-10^6 |
| | | | | | | |/dmc -| |/mc- -|tone -|Stmc -|
-----------------------------------------------------------------------
SEMNIFICATIA COLOANELOR DIN TABEL:
1 = Formatiunea
2 = Zacamantul
3 = Blocul
4 = Suprafata
5 = Grosimea efectiva
6 = Porozitatea efectiva
7 = Saturatia initiala in titei
8 = Greutatea specifica in conditii de suprafata
9 = Factorul de volum al titeiului
10 = Ratia initiala de solutie
11 = Resursa geologica initiala de titei
12 = Resursa geologica initiala de gaze asociate
ANEXA 1b)
TABEL
cu calculul resurselor geologice de gaze naturale libere sau de gaze asociate
cu titeiul din capul de gaze si de condensat la data de ...........
-------------------------------------------------------------------
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
|---|---|---|----------|----|-----|-----|-----|---|----|-----|------|
| | | |- 10^4mp -|- m-|- % -|- % -|-ata-|-k-| |-Stmc|- kgf/|
| | | | | | | | | | |/mc -| dmc -|
|___|___|___|__________|____|_____|_____|_____|___|____|_____|______|
---------------------------------------------
| 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
|---------|------|------|------|------|------|
|- g/mol -|- Stmc|- 10^6|- 10^6|- 10^6|- 10^3|
| | /mc -|Stmc -|Stmc -|Stmc -|tone -|
|_________|______|______|______|______|______|
SEMNIFICATIA COLOANELOR DIN TABEL:
1 = Formatiunea
2 = Zacamantul
3 = Blocul
4 = Suprafata
5 = Grosimea efectiva
6 = Porozitatea efectiva
7 = Saturatia initiala in gaze
8 = Presiunea initiala
9 = Temperatura de zacamant
10 = Factorul de abatere a gazelor de la legea gazelor perfecte
11 = Ratia gaz-condens initiala
12 = Greutatea specifica a lichidului separat in conditii de suprafata
13 = Greutatea moleculara a fazei lichide rezultate dupa separatie
14 = Echivalentul in gaze a unei tone de condensat
15 = Resursa geologica de gaze
16 = Resursa geologica de gaze lichefiabile
17 = Resursa geologica de gaze ramasa dupa lichefiere
18 = Resursa geologica de condensat
NOTA:
Coloanele 11, 14 si 16-18 se completeaza numai in cazul zacamintelor cu
continut de condesat.
Se intocmesc tabele separate pentru gaze libere si, respectiv, gaze
asociate din capul primar de gaze.
ANEXA 1c)
TABEL
cu calculul resurselor geologice de amestecuri de gaze (combustibile si
necombustibile) la data de .........................
-------------------------------------------------------------
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
|---|---|---|----------|----|-----|-----|-----|---|----|------|
| | | |- 10^4mp -|- m-|- % -|- % -|-ata-|-k-| |- 10^6|
| | | | | | | | | | |Stmc -|
|___|___|___|__________|____|_____|_____|_____|___|____|______|
_____________________________________
| Continutul volumetric in: |
|-------------------------------------|
| 12 | 13 | 14 | 15 | 16 |
|---------|------|------|------|------|
| - % - | - % -| - % -| - % -| - % -|
| | | | | |
|_________|______|______|______|______|
SEMNIFICATIA COLOANELOR DIN TABEL:
1 = Formatiunea
2 = Zacamantul
3 = Blocul
4 = Suprafata
5 = Grosimea efectiva
6 = Porozitatea efectiva
7 = Saturatia initiala in gaze
8 = Presiunea initiala
9 = Temperatura de zacamant
10 = Factorul de abatere a gazelor de la legea gazelor perfecte
11 = Resursa geologica initiala de gaze
12 = CH4 + omologi superiori
13 = CO2
14 = N2
ANEXA 2
TABEL CENTRALIZATOR
cu situatia resurselor geologice si a rezervelor de ..........*) din structura
........., zacamantul ...................*), la data de ............
- mii tone -
- mil. Stmc -
--------------------------------------------------------------------
| | | | | Rezervele initiale | | |
| | | | |--------------------------------| | |
| | | | | Dovedite | Probabile | Posibile| | |
|---|---|---|----------|----------|-----------|---------|----|-------|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
|___|___|___|__________|____|_____|_____|_____|_________|____|_______|
----------------------------------------
| Rezervele existente |
|----------------------------------------|
| Dovedite | Probabile | Posibile|
|----------------|-------------|---------|
| 12 | 13 | 14 | 15 | 16 |
|_________|______|______|______|_________|
*) Se intocmeste tabelul pentru fiecare substanta in parte.
*) Se completeaza numai in cazul in care studiul nu se refera la
totalitatea zacamintelor.
Pentru rezervele de gaze (gaze asociate, gaze libere si amestecuri de gaze
combustibile), coloanele rezerve dovedite si rezerve probabile nu vor avea
subdiviziuni.
In coloana 4 se vor inscrie resursele geologice din care provin rezervele
din coloanele 5-9.
SEMNIFICATIA COLOANELOR DIN TABEL:
1 = Formatiunea
2 = Zacamantul
3 = Blocul
4 = Resursele geologice initiale
5 = Primare
6 = Secundare
7 = Primare
8 = Secundare
10 = Extractia cumulata
11 = Resursele geologice existente
12 = Primare
13 = Secundare
14 = Primare
15 = Secundare
ANEXA 3
TABEL CENTRALIZATOR
cu clasificarea rezervelor "dovedite" de ....... *) din structura
...........*), zacamantul .........*), clasificate in subgrupe, la data de
..........
-----------------------------------------------------------------------------
| | | | Rezervele dovedite existente la ........... |
|Formatiunea|Zacamantul|Blocul|-----------------------------------------------|
| | | | Primare | Secundare |
| | | |-----------------------|-----------------------|
| | | |Dezvoltate|Nedezvoltate|Dezvoltate|Nedezvoltate|
-----------------------------------------------------------------------------
*) Se intocmeste tabelul pentru fiecare substanta in parte.
*) Se completeaza numai in cazul in care studiul nu se refera la
totalitatea zacamintelor.
ANEXA 4
TABEL
cu modificarile resurselor geologice si ale rezervelor initiale de .........*)
din studiu fata de ultima confirmare de rezerve
--------------------------------------------------------------------------
| | | | Resursele geologice | Resursele geologice | Diferenta |
| | | | confirmate la data | evaluate in studiu | (+,-) |
| | | | de ................ | | |
|___|___|____|_____________________|_____________________|_________________|
| | |U.M.| A+B | C1 | C2 | | | |(7-4)|(8-5)|(9-6)|
|---|---|----|--------|------|-----|-----|-----|---------|-----|-----|-----|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
|___|___|____|________|______|_____|_____|_____|_________|_____|_____|_____|
--------------------------------------------------------------------------
|Rezervele | Rezervele | Diferenta |
|confirmate la data| evaluate in studiu | (+,-) |
|de .............. | | |
|__________________|___________________________|___________________________|
| A+B | C1 | C2|Dovedite|Probabile|Posibile|Dovedite|Probabile|Posibile|
|-------|------|---|--------|---------|--------|--------|---------|--------|
| 13 | 14 | 15| 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
|_______|______|___|________|_________|________|________|_________|________|
*) Se trece denumirea fiecarei substante pentru care s-au evaluat rezerve.
SEMNIFICATIA COLOANELOR DIN TABEL:
1 = Substanta
2 = Formatiunea
7 = Din care provin rezerve dovedite
8 = Din care provin rezerve probabile
9 = Din care provin rezerve posibile