Ordinul Nr.1296 din 30.08.2017

În temeiul prevederilor art. VII din Legea nr. 198/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul transporturilor emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Normele tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998, se abrogă. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul transporturilor,Alexandru Răzvan CucANEXĂNORME TEHNICE privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor Capitolul IGeneralităţi 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1998, cu modificările şi completările ulterioare. 1.2. Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se realizează pe baza principiilor generale prevăzute în prezentele norme tehnice. La proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se va ţine seama de funcţionalitatea pe care o au în reţeaua rutieră, de clasa tehnică, de utilizarea raţională a terenurilor, conservarea şi protejarea mediului înconjurător, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii, precum şi de necesitatea desfăşurării circulaţiei în condiţii de siguranţă şi confort. 1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplică: – străzilor;

– drumurilor închise circulaţiei publice;

– drumurilor private.Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţilor, servind totodată şi ca străzi. Capitolul IIProiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor 2.1. Planificarea, proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se fac în funcţie de categoriile acestora din punct de vedere funcţional şi de clasa tehnică determinată potrivit normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor. 2.2. Din punct de vedere funcţional şi administrativ, drumurile publice se împart, în ordinea importanţei, astfel: a)autostrăzi: drumuri publice de interes naţional, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietăţile riverane, prevăzute cu două căi unidirecţionale (separate printr-o zonă mediană), având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi o bandă de staţionare de urgenţă, cu intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate; b)drumuri expres: drumuri publice de interes naţional accesibile numai prin noduri sau intersecţii reglementate, care pot fi interzise anumitor categorii de vehicule şi pe care oprirea voluntară şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise; c)drumuri naţionale europene (E): drumuri deschise traficului internaţional, a căror încadrare ca drumuri (E) se stabileşte în conformitate cu prevederile Acordului european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR); ele pot fi şi autostrăzi sau drumuri expres; d)drumuri naţionale principale: drumuri publice de interes naţional care asigură legătura capitalei ţării cu oraşele reşedinţă de judeţ, legăturile dintre acestea, precum şi cu punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României; e)drumuri naţionale secundare - restul drumurilor naţionale care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a)-d); f)drumuri judeţene: drumuri de interes judeţean care asigură legătura între:– reşedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu reşedinţele de comună, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apărarea ţării şi cu obiectivele istorice importante; – oraşe şi municipii, precum şi între acestea şi reşedinţele de comună; – reşedinţe de comună. g)drumuri comunale - drumuri de interes local care asigură legăturile:– între reşedinţa de comună şi satele componente sau cu alte sate; – între oraş şi satele care îi aparţin, precum şi cu alte sate; – între sate; h)drumuri vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora (inclusiv alte categorii de drumuri de interes local).2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcţional şi administrativ, cu clasele tehnice stabilite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se efectuează potrivit prescripţiilor din tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 - Categorii de drumuri, din punct de vedere funcţional şi administrativ, cu clasele tehnice Vitezele de proiectare pentru diferite clase tehnice ale drumurilor publice

Vitezele de proiectare reduse pentru diferite clase tehnice ale drumurilor publice

NOTE: 1. Viteza de proiectare este viteza care se alege la construcţia unui drum nou, la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea unui drum existent, în vederea determinării caracteristicilor geometrice care să permită fiecărui vehicul să poată circula cu viteza respectivă, în siguranţă. 2. Viteza de proiectare redusă este viteza care poate fi redusă în cazuri excepţionale pe sectoare de drum cu lungime limitată, în condiţii grele de desfăşurare a traseului şi/sau acolo unde condiţiile de mediu adiacente drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice şi estetice şi pentru evitarea unor lucrări costisitoare, pe baza unui calcul tehnico-economic. 3. Încadrarea drumurilor publice în clase tehnice se stabileşte prin norme tehnice, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor. 2.4. Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc în funcţie de clasa tehnică a acestora şi de viteza de proiectare determinată în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Elementele geometrice adoptate trebuie să asigure desfăşurarea circulaţiei în condiţii de deplină siguranţă şi confort, iar cerinţele minimale sunt prezentate în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 - Elemente geometrice A. Clasa tehnică I - Autostrăzi

B. Clasele tehnice II-V

NOTĂ: Folosirea tabelelor cu elemente geometrice reduse se va putea efectua numai cu aprobarea administratorului drumului, pe baza unui studiu tehnico-economic. 2.5. Determinarea elementelor profilului transversal, mai ales numărul benzilor şi lăţimea acestora, trebuie să fie stabilită în funcţie de nivelul de serviciu minim de asigurat, în funcţie de clasa tehnică a drumului, pe baza unui studiu tehnico-economic. 2.6. Lăţimea platformei şi a părţii carosabile se stabileşte în funcţie de clasa tehnică, de categoria funcţională şi de elementele prevăzute în anexa nr. 1, astfel: A. Lăţimea platformei: a)minimum 26 m (minimum 23,5 m în condiţii dificile de traseu), la autostrăzi, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie; b)între 17 m şi 21,50 m, la drumurile cu 4 benzi de circulaţie, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie; c)între 7 m şi 12 m, la drumurile cu două benzi de circulaţie, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie; d)5 m, la drumurile cu o bandă de circulaţie, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie; e)3,50 m, la drumurile vicinale, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie.B. Lăţimea părţii carosabile: a)15 m (14 m în condiţii dificile de traseu), la autostrăzi; b)14 m la drumurile cu 4 benzi de circulaţie; c)între 5,50 şi 7 m, la drumurile cu două benzi de circulaţie; d)4 m, la drumurile cu o bandă de circulaţie; e)2,75 m, la drumurile vicinale.2.7. Zonele mediane la autostrăzi se proiectează echipate cu sisteme de protecţie (parapete unidirecţionale), prevăzute, după caz, cu dispozitive speciale antiorbire, sau plantaţii de arbuşti. La drumurile cu 4 benzi de circulaţie se poate prevedea o zonă mediană pe care se pot amplasa separatori fizici. 2.8. Lăţimea platformei pentru drumurile noi se va dimensiona astfel încât să fie asigurată lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie a circulaţiei. 2.9. În vederea asigurării fluenţei circulaţiei, pe sectoarele cu declivităţi peste 3% în cazul autostrăzilor şi peste 4% în cazul claselor tehnice II şi III, având circulaţie preponderentă de vehicule grele (peste 20% din trafic), se va căuta să se realizeze benzi suplimentare pentru circulaţia acestora, pe baza unui studiu tehnico-economic. 2.10. Dimensionarea structurii rutiere se realizează în funcţie de intensitatea şi de compoziţia traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice şi de caracteristicile de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare. Alegerea tipului de structură rutieră se va realiza pe baza unui studiu tehnico-economic, ţinându-se seama şi de lucrările de întreţinere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare. Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradări datorate fenomenului de îngheţ-dezgheţ se vor lua măsuri pentru diminuarea efectului asupra structurii rutiere a acestui fenomen. 2.11. Pentru asigurarea confortului şi siguranţei circulaţiei în exploatare, la realizarea îmbrăcămintei rutiere se vor utiliza materiale, echipamente şi tehnologii care să asigure îndeplinirea condiţiilor privind planeitatea, uniformitatea şi rugozitatea suprafeţei de rulare, corelate cu vitezele practicabile în conformitate cu prescripţiile în vigoare. Capitolul IIIProiectarea şi construirea podurilor, pasajelor şi a viaductelor 3.1. Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor şi a podeţelor noi se va efectua pentru convoaiele de calcul prevăzute în prescripţiile de proiectare în vigoare, Eurocod. Administratorul drumului poate stabili coeficienţi de corecţie pentru modelul LM1, în funcţie de trafic. 3.2. La modernizarea, consolidarea sau reabilitarea podurilor, pasajelor şi viaductelor existente se vor stabili convoaiele de calcul pentru care se vor proiecta lucrările, în funcţie de trafic, pe baza unui studiu tehnico-economic. 3.3. Pentru podurile, podeţele şi viaductele amplasate pe drumuri publice cu trafic de vehicule speciale pentru piese grele, la propunerea unităţilor care au în administrare drumul respectiv, la solicitarea beneficiarului transportului şi cu aprobarea Ministerului Transporturilor, se vor lua în considerare, la dimensionarea structurilor, tipuri de convoaie excepţionale, corelate cu dimensiunile şi greutăţile pieselor, în conformitate cu prescripţiile în vigoare. 3.4. La dimensionarea hidraulică a podurilor şi podeţelor se va asigura scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul şi de verificare, ţinându-se seama de prevederile studiilor şi lucrărilor pentru regularizarea, îndiguirea şi amenajarea cursurilor de apă, în contextul legislaţiei în vigoare. În cazul râurilor şi al canalelor navigabile se vor prevedea soluţii care să asigure gabaritele de navigaţie. 3.5. La realizarea pasajelor denivelate se va ţine seama de intensitatea traficului rutier actual şi de evoluţia acestuia în perspectivă, de necesitatea asigurării fluenţei şi siguranţei circulaţiei şi de eficienţa tehnico-economică. 3.6. Pe drumurile naţionale se va analiza posibilitatea de a prevedea pasaje denivelate la intersecţiile cu linii de cale ferată, pe baza unui studiu tehnico-economic. 3.7. Lăţimea podurilor, pasajelor şi a viaductelor se corelează cu lăţimea platformei şi a părţii carosabile a drumului. Pentru podurile, pasajele şi viaductele în aliniament lăţimea este prezentată în anexa nr. 2. 3.8. Înălţimea gabaritului de liberă trecere peste drumuri, indiferent de categorie sau clasă tehnică, este de minimum 5,0 m sau în conformitate cu solicitările administratorului drumului. 3.9. La autostrăzile nou-construite gabaritul de liberă trecere va fi de minimum 5,5 m. Capitolul IVIntersecţii de drumuri 4.1. Intersecţiile dintre drumurile publice se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de intensitatea traficului rutier, pe baza unui studiu tehnico-economic. 4.2. Intersecţiile autostrăzilor şi drumurilor expres cu alte drumuri se fac denivelat. 4.3. Amenajarea intersecţiilor la acelaşi nivel între două drumuri se va realiza numai pe baza unui calcul de capacitate a intersecţiei, luându-se în considerare traficul orar de perspectivă, corespunzător celei de-a 30-a ore, în conformitate cu reglementările în vigoare. În cazul depăşirii capacităţii pentru o intersecţie la nivel cu circulaţia reglementată prin indicatoare rutiere se poate avea în vedere soluţia semaforizării intersecţiilor situate în localităţi. În afara localităţilor, în asemenea situaţii, se va prevedea sens giratoriu sau intersecţie denivelată. 4.4. Proiectarea amenajărilor intersecţiilor la nivel se realizează asigurându-se în principiu circulaţia cu prioritate pe traseul de drum cu nivele de trafic superioare, considerat drum principal, pe baza unui studiu tehnico-economic. Drumurile naţionale europene, excepţie făcând autostrăzile sau drumurile expres, au prioritate faţă de celelalte drumuri. Amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor drumurilor publice din afara localităţilor se va realiza cu respectarea reglementărilor în vigoare, prevăzându-se, după caz, pentru asigurarea fluenţei şi siguranţei circulaţiei, benzi de virare, racordări de colţ, benzi de stocaj şi benzi de accelerare sau decelerare. 4.5. Lărgirile, benzile de accelerare şi decelerare, de viraj şi de stocare, precum şi penele de racordare aferente amenajării intersecţiilor se realizează cu aceeaşi îmbrăcăminte şi cu o structură rutieră echivalentă cu cea existentă pe drum. 4.6. La proiectarea intersecţiilor dintre drumuri se vor evita, pe cât posibil, sectoarele cu declivităţi mai mari de 4% şi racordările în interiorul curbelor drumului principal. 4.7. Intersecţiile autostrăzilor şi drumurilor expres cu calea ferată se fac denivelat. Pentru drumurile naţionale europene, intersecţiile vor fi denivelate în cazul liniilor de cale ferată principale pe baza unui studiu tehnico-economic. Pentru celelalte categorii de drumuri, necesitatea realizării intersecţiei denivelate se stabileşte pe baza unui studiu tehnico-economic, determinat în conformitate cu metodologia în vigoare. 4.8. În cazul intersecţiilor la nivel dintre drumuri şi căi ferate sau linii de tramvai se va urmări ca acestea să se facă, de regulă, respectându-se următoarele condiţii: – intersecţia să se facă sub un unghi cât mai aproape de 90°, dar nu mai mic de 45°;

– ambele căi de comunicaţie să fie pe cât posibil în aliniament;

– în cazuri excepţionale se poate admite amplasarea intersecţiei într-o zonă în care una dintre cele două căi de comunicaţie este în curbă, numai dacă declivitatea uneia şi înclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în acelaşi sens, iar diferenţa dintre ele nu depăşeşte 5‰;

– declivitatea liniei în zona intersecţiei nu trebuie să depăşească cu mai mult de 5‰ înclinarea profilului transversal al drumului.4.9. Echiparea şi sistematizarea intersecţiei dintre drumurile publice şi calea ferată, precum şi semnalizarea se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare. Capitolul VDispoziţii finale 5.1. Prezentele norme tehnice se completează cu prevederile din reglementările în vigoare, aferente fiecărei categorii de lucrări care intră în componenţa drumului public. 5.2. În cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri existente care sunt în rambleuri înalte sau debleuri adânci, au lucrări grele de sprijinire şi consolidare, sunt în traversarea localităţilor cu numeroase accese şi prezintă elemente geometrice care nu se încadrează în cele prevăzute de norme, iar amenajarea în condiţiile normelor ar necesita lucrări de volume mari şi costisitoare, exproprieri şi/sau demolări sau ar elimina posibilităţile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, se pot adopta elemente de proiectare excepţionale reglementate, fără însă a afecta siguranţa circulaţiei, prevăzându-se măsuri corespunzătoare. 5.3. Pe drumurile publice pe care se desfăşoară frecvent circulaţia autobuzelor sau microbuzelor pe linii regulate de transport în comun se vor prevedea staţii de transport în comun, de tip alveolar, în afara părţii carosabile. Amplasarea lor se va efectua la propunerea administraţiei publice locale, cu avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere. Amplasarea staţiilor de transport în comun în acelaşi profil transversal al drumului este interzisă. Staţiile de transport în comun nu pot fi folosite ca locuri de staţionare sau parcare. ANEXA Nr. 1*)la normele tehnice *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.Lăţimile platformelor şi părţilor carosabile ale drumurilor în aliniamente ANEXA Nr. 2*)la normele tehnice *) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.LĂŢIMEA PODURILOR, PASAJELOR ŞI A VIADUCTELOR