Capitolul 1 Generalităţi 1.1. Prezentele norme tehnice au fost elaborate în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. În prezentele norme prin drumuri se înţelege drumurile publice, precum şi drumurile de utilitate privată deschise circulaţiei publice, menţionate la art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997. Regimul juridic al drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice şi private. 1.2. Conform art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, documentaţiile privind proiectarea construcţiei şi modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi cu avizele prevăzute în normele metodologice. 1.3. Realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului. 1.4. Acceptul administratorului drumului comportă două faze:– acordul prealabil, care se obţine la faza de proiectare; – autorizaţia de amplasare şi acces la drum, care se obţine înainte de execuţie. 1.5. Aceste documente se emit pentru o anumită funcţie a obiectivului. Schimbarea funcţiei sau a destinaţiei implică obţinerea acceptului administraţiei drumului pentru noua situaţie. Capitolul 2 Obiectul şi domeniul de aplicare 2.1. Prezentele norme tehnice se referă la condiţiile de amplasare a lucrărilor tehnico-edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în zona drumurilor, astfel cum au fost definite la pct. 1.1 din cap. 1.Pentru obiectivele existente, condiţiile tehnice din prezentele norme tehnice trebuie respectate cu ocazia efectuării lucrărilor de reparaţii, reabilitări sau modernizări ale acestora. 2.2. Lucrările care fac obiectul prezentelor norme tehnice sunt:– lucrări tehnico-edilitare - reţele de distribuţie sau colectare pentru apa, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare şi canalizare pluvială; – amplasarea stâlpilor pentru instalaţii - iluminat public, semnalizări luminoase rutiere, cabluri de energie electrică sau telecomunicaţii; – amplasarea pomilor. Capitolul 3 Condiţii de amplasare a lucrărilor edilitare subterane în zona străzilor din localităţile urbane şi rurale 3.1. Reţelele şi instalaţiile tehnico-edilitare situate în ampriza drumurilor sunt:– instalaţiile necesare funcţionării drumului: canalizarea pluvială şi drenajele, iluminatul public, semnalizările luminoase rutiere, reţeaua de stropit spaţii verzi, reţeaua energetică pentru transportul în comun, stâlpii pentru telecomunicaţii; – instalaţiile edilitare necesare ansamblurilor de construcţii de locuinţe şi dotări social-culturale, posturi de transformare, cămine şi aerisiri, hidranţi, guri de scurgere. 3.2. Amplasarea în localităţi a reţelei edilitare subterane trebuie coordonată cu celelalte lucrări subterane şi de suprafaţa, existente sau de perspectivă. 3.3. Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părţii carosabile a drumului sau în galerii vizitabile. Amplasarea, construcţia, repararea şi întreţinerea acestor lucrări se fac cu aprobarea administratorului drumului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. 3.4. Amplasarea lucrărilor edilitare subterane se realizează conform legislaţiei în vigoare, în unul dintre următoarele sisteme:– izolat; – combinat, respectiv mai multe instalaţii grupate; şi – în comun, când instalaţiile subterane sunt într-o galerie circulabilă. 3.5. La amplasarea instalaţiilor în sistem izolat sau combinat se va avea în vedere următoarea ordine de preferinţă:– sub zonele verzi; – sub insulele de dirijare a circulaţiei; – sub trotuare sau alei pentru ciclişti; – numai în cazuri excepţionale, sub partea carosabilă sau sub liniile de tramvai, prevăzându-se măsuri speciale de protecţie conform normelor specifice. 3.6. În proiectele de sistematizare a localităţilor trebuie să se indice încadrarea reţelelor edilitare subterane în profilul transversal al străzii.Amplasarea reţelelor edilitare subterane se face, de regulă, în afara părţii carosabile a străzilor. Dacă acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic, reţelele se pot amplasa şi în partea carosabilă, cu următoarea ordine de prioritate:– canalizare ape pluviale; –canalizare ape menajere; – termoficare; – alimentare cu apa; – gaze naturale; – telecomunicaţii; – alte reţele. 3.7. Soluţia de amplasare a reţelelor în planul de situaţie coordonator din cadrul proiectelor trebuie justificată din punct de vedere tehnic şi economic, în funcţie de:– caracteristicile terenului de fundare; – siguranţa în exploatare; – categoria străzii şi sistemul rutier existent sau proiectat; – posibilitatea proiectării şi executării, în mod coordonat, a tuturor reţelelor subterane; – etapizarea executării lucrărilor; – posibilitatea de deviere sau de întrerupere a circulaţiei. 3.8. Condiţiile specifice de amplasare, pe categorii de reţele, se stabilesc conform anexei nr. 1 şi prevederilor de mai jos:– reţelele subterane electrice şi de telecomunicaţii, amplasate pe trasee paralele de lungime mare, se recomandă să se pozeze separat, de o parte şi de altă a străzii; – reţelele de tracţiune electrică se amplasează lângă fundaţiile stâlpilor susţinători respectivi; – reţelele de telecomunicaţii se recomandă să se pozeze în zona cuprinsă între frontul de aliniere a construcţiilor şi partea carosabilă a străzii; – reţelele de gaze naturale se recomandă să se pozeze pe zona necarosabilă a străzii, pe partea opusă canalelor de energie termică şi canalizaţiilor telefonice; – distanţa minimă dintre conducte şi canale, precum şi dintre acestea şi construcţiile existente trebuie să asigure stabilirea construcţiilor, ţinându-se seama de adâncimea de fundare, precum şi de caracteristicile geotehnice ale terenului. 3.9. Traseul unei reţele subterane sau al unei benzi tehnico-edilitare se recomandă să se stabilească pe baza documentaţiilor tehnice, legal aprobate. 3.10. Dublarea reţelelor prin amplasarea de o parte şi de altă faţă de axa străzii se face în baza unui calcul tehnico-economic. 3.11. Aducţiunile pentru alimentare cu apa care au trasee în localităţi, comune cu celelalte reţele edilitare subterane, se amplasează pe baza prezentelor norme tehnice. 3.12. Traversarea aeriană a străzilor de către reţelele edilitare se face, de regulă, în locurile unde strada este în aliniament, intersecţia realizându-se la un unghi apropiat de 90 grade, dar nu mai mic de 60 grade. 3.13. La subtraversarea căilor ferate şi a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale de către conductele de gaze şi lichide, amplasarea acestora trebuie să se facă conform legislaţiei în vigoare. 3.14. Amplasarea instalaţiilor, distanţele de pozare şi dimensiunile constructive vor respecta prevederile documentaţiilor tehnice. 3.15. Reţelele magistrale de distribuţie sau colectare pentru apa, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare se vor amplasa în galerii circulabile, prevăzute cu puncte de branşare distribuite la distanţe optime, potrivit studiilor de sistematizare, asigurându-se lungimi minime ale branşamentelor [potrivit anexelor nr. 2 a) şi 2 b)]. 3.16. Reţelele de energie electrică de înaltă tensiune şi canalizare se proiectează şi se realizează pe trasee independente, corespunzător normelor tehnice. 3.17. La proiectarea canalelor se vor lua măsuri pentru protejarea acestora faţă de agresivitatea apelor subterane, cât şi pentru protejarea straturilor rutiere şi a surselor de apă, a solului şi a complexului rutier. 3.18. Conductele reţelelor de distribuţie se montează, de regulă, îngropat, montajul aerian fiind admis la traversări de obstacole, precum şi în alte cazuri justificate tehnic şi economic. 3.19. Porţiunile aparente ale conductelor exterioare se montează, de preferinţă, aerian, pe pereţii exteriori ai clădirilor, pe estacade etc. 3.20. Traseele conductelor de distribuţie trebuie să fie, pe cât posibil, rectilinii şi să urmărească profilul stradal, folosindu-se zone mai puţin aglomerate cu alte instalaţii subterane conform legislaţiei în vigoare. 3.21. Traversările instalaţiilor subterane prin conducte pentru lichide se executa la adâncimea minimă de 1,50 m sub cota axului drumului şi la minimum 0,80 m sub cota fundului şanţului. 3.22. Traversările instalaţiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se executa la adâncimea minimă de 1,20 m sub cota axului drumului şi la 0,50 m sub cota fundului şanţului. 3.23. Este interzisă montarea conductelor de distribuţie:
– sub linii de tramvai sau de cale ferată, în lungul acestora; – în canale de orice fel, care comunică direct cu clădiri; – sub orice fel de construcţii sau pe terenuri destinate construcţiilor. 3.24. La subtraversarea liniilor de tramvai şi de cale ferată, a canalelor sau a altor construcţii subterane care nu pot fi evitate, conductele de gaze se vor monta în tuburi de protecţie.La intersecţia cu reţele edilitare sau cu alte construcţii subterane, conductele de gaze se montează de preferinţă deasupra acestora. 3.25. La stabilirea traseului conductelor de distribuţie trebuie respectate distanţele minime până la construcţii, instalaţii sau obstacole învecinate, existente sau proiectate, stabilite prin legislaţia în vigoare. 3.26. Deţinătorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate în zona drumului sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreţinerea sau exploatarea drumurilor publice. 3.27. Administratorul drumului este obligat să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează:– cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru construcţii autorizate cu caracter definitiv; – cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor cu caracter provizoriu. Capitolul 4 Condiţii de amplasare a stâlpilor pentru instalaţii în zona străzilor din localităţile urbane şi rurale 4.1. Amplasarea instalaţiilor în zona drumurilor trebuie să respecte prevederile stabilite de regimul juridic al drumurilor. 4.2. Zonele de siguranţă sunt destinate pentru semnalizare sau pentru alte scopuri legate de exploatarea drumurilor şi de siguranţa circulaţiei, precum şi pentru plantaţii rutiere executate potrivit legislaţiei în vigoare. Zonele de protecţie rutiere se stabilesc în funcţie de cerinţele de dezvoltare a drumurilor, în conformitate cu regimul juridic al drumurilor. 4.3. Traversările aeriene ale cablurilor trebuie să asigure o înălţime de liberă trecere de minimum 6,0 m deasupra punctului cel mai înalt al platformei drumului. În cazul cablurilor electrice, înălţimea se majorează cu spaţiul de siguranţă împotriva electrocutării. 4.4. Instalarea stâlpilor de susţinere a cablurilor de energie electrică sau de telecomunicaţii se face la o distanţă suficientă de drumul naţional, astfel încât, în situaţia lărgirii drumului cu câte o bandă pentru fiecare sens de circulaţie, stâlpii să rămână în afara zonei de siguranţă, fără a fi necesară mutarea lor. 4.5. Se interzice traversarea cu linii electrice aeriene în zona portalurilor sau a consolelor pentru instalaţiile de semnalizare rutieră. 4.6. Dispunerea stâlpilor pentru susţinerea surselor de iluminat se va face cu respectarea normelor tehnice în vigoare. 4.7. Amplasarea pe străzi a stâlpilor pentru instalaţii se va face la minimum 1 m faţă de partea carosabilă, iar în cazul localităţilor rurale stâlpii vor fi amplasaţi dincolo de şanţ [anexele nr. 3 a) şi 3 b)]. 4.8. Amplasarea şi instalarea indicatoarelor luminoase se vor face pe baza planurilor de organizare a circulaţiei, elaborate în cadrul studiilor de specialitate, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu acordul organelor de poliţie care răspund de siguranţa circulaţiei. 4.9. Sistemul de susţinere va fi constituit din stâlpi din beton armat sau metalici, special executaţi în acest scop sau de folosinţă comună. În cazul străzilor cu mai multe benzi de circulaţie, atunci când este necesară o semnalizare specifică fiecărei benzi, susţinerea indicatoarelor respective se face printr-un sistem portal sau cu console. 4.10. Indicatorul luminos va fi repetitor sau pus în consolă la o înălţime corespunzătoare perceperii lui în punctele unde traseul, datorită configuraţiei lui sau compoziţiei traficului, prezintă dificultăţi de vizibilitate a semnalizării rutiere. 4.11. Amplasarea semafoarelor la intersecţii se face ţinându-se seama de intensitatea, structura traficului şi de mărimea fluxurilor de circulaţie a vehiculelor.– Semafoarele de bază se amplasează în intersecţii, de regulă, pe partea dreaptă a direcţiei de mers (anexa nr. 4).Stâlpul de susţinere poate fi special destinat pentru semafoare sau poate fi de folosinţă comună cu alte unităţi, cum ar fi susţinerea de indicatoare de circulaţie. Înălţimea stâlpului de susţinere se alege în funcţie de numărul posibil al elementelor de semafor şi de indicatoarele care se pot instala pe el, astfel încât distanţa de la sol la extremitatea de jos a semaforului să fie de minimum 2,20 m. –Semafoarele repetitoare se amplasează în cazul intersecţiilor în care acced artere cu mai multe benzi de circulaţie pe sens, unde semnalele semaforului de bază pot fi mascate de vehiculele cu gabarit mare care circulă pe prima bandă, pentru conducătorii auto de pe celelalte benzi.În cazul semafoarelor repetitoare, montate pe partea stângă a direcţiei de mers, în insule de dirijare sau în spaţiul verde median, înălţimea de la sol la extremitatea de jos a semaforului poate fi de minimum 0,80 m (anexa nr. 4). 4.12. Deţinătorii construcţiilor sau ai instalaţiilor acceptate sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreţinerea sau exploatarea drumurilor publice. 4.13. Administratorul drumului este obligat să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează:– cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru construcţii autorizate cu caracter definitiv; – cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor cu caracter provizoriu. Capitolul 5 Condiţii de amplasare a pomilor în zona străzilor din localităţile urbane şi rurale 5.1. Amplasarea pomilor în localităţile urbane şi rurale se va face cu acordul administratorului drumului public. 5.2. Plantaţiile în rânduri cu arbori se executa pe ambele părţi ale drumului, de regulă în zona de siguranţă, amplasate simetric şi paralel cu axa drumului. Alegerea speciilor şi asocierea lor în plantaţii trebuie să corespundă condiţiilor de climă şi de sol. 5.3. Distanţele minime de plantare de-a lungul drumului între arborii aceluiaşi rând depind de clasa tehnică a drumului şi de forma de bază a coroanelor arborilor:– categoria străzii I-IV - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 15 m, iar pentru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară - de 20 m; – categoria străzii V - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 10 m, iar pentru cele cu coroană sferică, ovală sau tubulară - de 15 m. 5.4. Se interzice plantarea pomilor în interiorul curbelor, indiferent de raza acestora. 5.5. Lăţimea fâşiilor verzi situate în profilul transversal al străzii, în funcţie de felul plantaţiei, vor fi:– pentru plantaţii de pomi într-un şir - minimum 1,00 m; – pentru plantaţii de arbuşti - minimum 0,75-1,00 m; – pentru gazon şi flori - minimum 0,75-1,00 m. 5.6. Plantarea arborilor se poate face şi în ochiuri pătrate, amplasate pe trotuar, cu dimensiunile 1,00 m x 1,00 m, sau circular, cu diametrul de 1,00 m, care se recomandă să fie acoperite cu grătare metalice sau din beton prefabricat. 5.7. Se interzice plantarea de arbori şi arbuşti pe spaţiile necirculabile în care sunt amplasate reţele şi instalaţii edilitare subterane. 5.8. Distanţele minime de la marginea părţii carosabile până la trunchiurile de arbori şi arbuşti trebuie să fie de minimum 1,00 m. 5.9. Plantaţiile de pe zonele verzi nu vor deranja iluminatul străzii, vizibilitatea în curbă şi la traversările pentru pietoni. 5.10. Plantaţiile cu garduri vii se executa la lucrări ornamentale, precum şi la perdele de protecţie. Gardurile vii nu trebuie să pericliteze siguranţa circulaţiei rutiere. 5.11. Curăţarea plantaţiilor în zona reţelelor electrice se face prin tăierea coroanelor arborilor, păstrându-se forma de bază respectivă. Capitolul 6 Dispoziţii finale 6.1. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. 6.2. Condiţiile din prezentele norme tehnice conţin prevederi minime obligatorii. 6.3. Referinţe:– Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. Anexa nr. 1 AMPLASAREA ÎN LOCALITĂŢI A REŢELELOR EDILITARE SUBTERANE, EXECUTATE ÎN SĂPĂTURĂ
 |
Anexa nr. 2a) GALERIE EDILITARĂ - SECŢIUNE-TIP
Anexa nr. 2b) GALERIE EDILITARĂ - SECŢIUNE-TIP
Anexa nr. 3a) PROFILURI CARACTERISTICE DE STRĂZIA.Străzi de categoria I - magistrale cu minimum 6 benzi de circulaţie
Anexa nr. 3b) B.Străzi de categoria a II-a - de legătură - cu 4 benzi de circulaţie
C.Străzi de categoria a III-a - colectoare - cu 2 benzi de circulaţie
Anexa nr. 4 AMPLASAREA INSTALAŢIILOR DE SEMNALIZARE LA INTERSECŢII FAŢĂ DE DRUMUL EXISTENT