ORDIN   Nr. 1725 din 30 mai 2008

pentru publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul 2006 de sprijin comunitar in domeniul securitatii nucleare pentru Romania

ACT EMIS DE: MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 494 din 2 iulie 2008

In temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul economiei şi finanţelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea Acordului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul 2006 de sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul economiei şi finanţelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

ACORD   DE   FINANŢARE

între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul 2006 de sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România*)

Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Europene (CE), denumită în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi

Guvernul României, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsura la care se face referire la art. 1 va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul acord. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completat cu prevederile prezentului acord şi cu prevederile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura şi obiectul

Ca o componentă a programului său de asistenţă Comunitatea va contribui sub forma finanţării nerambursabile la finanţarea următoarei măsuri:

Numărul programului:   2006/018-411.03

Titlul:              Programul de sprijin comunitar în domeniul    securităţii    nucleare pentru România

Durata:           până la 30 noiembrie 2008

ARTICOLUL 2

Angajamentul comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 7.680.000 euro, denumită în continuare finanţare gratuită a CE.

ARTICOLUL 3

Durata şi data de expirare

Pentru prezenta măsură, finanţarea gratuită a CE este disponibilă pentru contractare până la data de 30 noiembrie 2008, făcând obiectul reglementărilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finanţarea gratuită a CE, care nu au fost contractate până la această dată, vor fi anulate.

Termenul-limită pentru executarea contractelor din cadrul finanţării gratuite a CE este de 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi, în împrejurări excepţionale, să fie de acord cu o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plăţii, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată adecvat de către Beneficiar. Perioada de efectuare a plăţilor poate continua cu până la 12 luni după expirarea termenului-limită de executare a contractelor, în scopul îndeplinirii obligaţiilor intervenite în mod justificat în timpul executării contractelor din cadrul programului. Prezentul acord îşi va înceta valabilitatea la data la care toate plăţile au fost efectuate. Toate fondurile care nu au fost plătite vor fi returnate Comisiei.

*) Traducere.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenţa referitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul acesteia, va fi adresată:

Pentru Comunitate:

Domnului Donato Chiarini

Reprezentanţa Comisiei Europene

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

Intocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

1000 Bucureşti

România

Telefon: (40-21) 203 54 00

Fax: (40-21) 212 88 08

Pentru Beneficiar:

Domnului Sebastian Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5

Bucureşti

România

Telefon: (40-21) 319 97 39

Fax: (40-21) 312 20 11

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare

Prezentul acord este redactat în două exemplare, în limba engleză.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul acord va intra în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Orice cheltuială care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finanţarea gratuită a CE.

Anexele A-D fac parte integrantă din prezentul acord.

Pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian,

ministrul economiei şi finanţelor

Pentru Comunitate,

Donato Chiarini,

şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România

Anexe:

1. Acordul-cadru (anexele A şi B)

2.  Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA A la acordul de finanţare

CONDIŢII   GENERALE

privind memorandumurile de finanţare

In prezentele condiţii generale, termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I

Finanţarea proiectelor

ARTICOLUL 1

Obligaţia comunităţii

Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuită a CEE, a cărui valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

ARTICOLUL 2

Disponibilitatea finanţării gratuite a CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plăţi în baza acordului de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data încetării valabilităţii a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

In cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia solicită aceasta.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri  pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementării programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior.

In ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă tranşă de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii cu cele menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II

Achiziţionarea

ARTICOLUL 4

Generalităţi

Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, de livrări şi de cooperare tehnică va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.

ARTICOLUL 5

Condiţii de participare

1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.

2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţională, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE.

ARTICOLUL 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenţa situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importanţei reduse ori a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în două etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod excepţional:

- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

-  realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 7

Acordarea contractelor de lucrări şi de livrări

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operaţie oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificărilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cât de repede posibil.

ARTICOLUL 8

Contractele de cooperare tehnică

1.  Contractele de cooperare tehnică, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţă tehnică, vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie.

2.   Contractele de cooperare tehnică vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.

3. In situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experienţei şi independenţei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.

4. In cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează să încheie contractul.

5.  Când există recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

TITLUL III

Acordarea de facilităţi

ARTICOLUL 9

Privilegii generale

Personalului care participă la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror altor acorduri bilaterale sau multinaţionale ori aranjamente pentru programe de asistenţă economică şi de cooperare tehnică.

ARTICOLUL 10

Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă

In cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitaţiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lună după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, de livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiaţi ai acestuia să intre în statul Beneficiarului, să se stabilească în acesta, să lucreze acolo şi să părăsească statul respectiv, aşa cum o justifică natura contractului.

ARTICOLUL 11

Importul şi reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, de livrări sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

ARTICOLUL 12

Controlul importurilor şi schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ARTICOLUL 13

Impozitare şi vamă

1.  Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuită a CEE.

2.  Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, aşa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediată, conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a ţine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.

3.  Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe ori româneşti, finanţate din finanţarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.

4.  Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii, care execută contracte de cooperare tehnică finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.

5.  Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţară, conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6.  Persoanele fizice şi juridice care importă echipament profesional, aşa cum se prevede la art. 11, dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, aşa cum este definit prin legislaţia naţională a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV

Executarea contractelor

ARTICOLUL 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declară de acord că, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

ARTICOLUL 15

Proceduri de efectuare a plăţilor

1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuită a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrările.

2.  Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauză vor fi efectuate în mod corespunzător în valuta prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedentă efectuării plăţii.

3.  Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V

Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ARTICOLUL 16

Inspecţie şi evaluare

1.  Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări execuţia măsurii. In orice caz, Comisia va comunica în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să ducă la îndeplinire evaluările sau inspecţiile.

2.  Beneficiarul:

a)  va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii şi compatibilităţii contractelor şi plăţilor, precum    şi    asupra    conformităţii     lor    cu     prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilă va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ARTICOLUL 17

Urmărirea măsurilor

Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura, care să fie considerată ca fiind mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI

Prevederi generale şi finale

ARTICOLUL 18

Consultări - dispute

1. Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare ori a prezentelor condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.

2. In situaţia în care se constată neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în prezentele condiţii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3.  Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

ARTICOLUL 19

Anunţ - adrese

Orice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute în prezentele condiţii generale, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate să primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectivă. In caz de urgenţă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B la acordul de finanţare

ARBITRAJ

Orice dispută între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al ONU.

Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte să numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

anexa c la acordul de finanţare

1. OBIECTIVE Şl DESCRIERE

1.1. Obiective

Obiectivul general al acestui program este de a contribui la îmbunătăţirea securităţii nucleare în ţările candidate beneficiare. Obiectivele specifice ale acestui program sunt:

• îmbunătăţirea nivelului de expertiză al autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul nuclear;

•  îmbunătăţirea activităţilor de management al deşeurilor radioactive şi de dezafectare în conformitate cu cele mai bune practici din Uniunea Europeană;

•  sprijinirea activităţilor care vor contribui la transpunerea acquis-ului în domeniul radioprotecţiei;

•   prevenirea şi combaterea traficului ilicit de materiale nucleare şi surse de radiaţii.

Detaliile obiectivelor specifice şi descrierea proiectelor se găsesc în fişele de proiect pregătite pentru fiecare proiect.

Indicatori de realizare

In trecut nu au fost stabiliţi indicatorii generali de realizare pentru proiectele din domeniul securităţii nucleare.

Nu există standarde tehnice comunitare comune în domeniul funcţionării în condiţii de securitate a instalaţiilor nucleare, practicilor de reglementare sau managementului deşeurilor radioactive. In consecinţă, în absenţa lor, pasul secundar de a folosi ca reper aceste standarde nu este posibil. In ceea ce priveşte practicile de reglementare, deşi există un grad înalt de convergenţă asupra esenţei cerinţelor, există un număr de abordări de reglementare diferite în conformitate cu practicile statelor membre, determinate de tradiţiile lor legislative şi tehnice specifice. Autorităţile din domeniul securităţii nucleare din ţările candidate adaptează cerinţelor locale cele mai bune practici transferate de la organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene.

1.2. Descrierea proiectelor

Ghidul PHARE revizuit confirmă că asistenţa financiară de preaderareîn domeniul securităţii nucleare necesită un mod de abordare specific. Proiectele au fost alese ca fiind suficient de mature şi în măsură să contribuie la o îmbunătăţire durabilă a nivelului de securitate nucleară în cadrul obiectivelor lor specifice. Majoritatea proiectelor sunt legate de domeniul întăririi capacităţii instituţionale, sprijinind atât autoritatea din domeniul securităţii nucleare, cât şi instituţiile publice însărcinate cu responsabilităţi specifice privind managementul deşeurilor radioactive sau cu atribuţii similare.

COMPONENTA DESCENTRALIZATĂ (PROIECTE SPECIFICE PE ŢARĂ)

Acest program acordă asistenţă financiară următoarelor proiecte:

Proiecte specifice pe ţară

Bulgaria 2006/018-411.01

2006/018-411.01.01 Asistenţă acordată BNRA pentru stabilirea cerinţelor de reglementare pe baza evaluării documentelor privind evaluarea periodică de securitate nucleară ale Centralei Nuclearoelectrice de la Kozlodui, unităţile 5 şi 6

Scopul acestei propuneri este să ajute Agenţia de Reglementare Nucleară din Bulgaria (NRA) în procesul de revizuire periodică a rapoartelor de securitate nucleară pentru unităţile 5 şi 6 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Kozlodui. Proiectul va furniza expertiza tehnică şi de reglementare din cadrul Uniunii Europene pentru îmbunătăţirea capabilităţilor NRA în domeniul evaluării periodice a securităţii nucleare (PSR) prin instruire practică şi alte activităţi, inclusiv prin pregătirea de ghiduri pentru revizuirea şi evaluarea PSR.

Principalul scop al proiectului constă în sprijinirea BNRA în revizuirea următoarelor componente ale rapoartelor PSR:

• starea existentă a sistemelor, structurilor şi componentelor (SSC), calificarea echipamentelor şi factorii de îmbătrânire în conformitate cu cerinţele internaţionale;

• analiza de hazard şi performanţele de securitate nucleară ale centralei;

•   organizare şi administrare, proceduri, factor uman, planificarea în caz de urgenţă şi impactul radiologic asupra mediului.

Suplimentar, un efort limitat va fi dedicat pregătirii unui ghid pentru revizia rapoartelor PSR.

Organizaţia beneficiară a proiectului este BNRA.

2006/018-411.01.02 Imbunătăţirea reglementărilor din Bulgaria în domeniul transportului materialelor radioactive, inclusiv prevenirea traficului ilicit de materiale nucleare

In vederea alinierii reglementărilor existente în Bulgaria referitoare la transportul materialelor radioactive cu cerinţele curente ale acquis-ului Uniunii Europene care este în curs de actualizare/îmbunătăţire şi în vederea îmbunătăţirii controlului transportului de materiale radioactive, proiectul este focalizat în principal pe următoarele aspecte:

•  revizuirea legislaţiei existente în Bulgaria în domeniul transportului materialelor radioactive în conformitate cu cerinţele acquis-ului Uniunii Europene curent;

•  transferul celor mai bune practici ale Uniunii Europene privind inspecţia vehiculelor care au fost declarate sau sunt dedicate transportului de materiale radioactive. Acest aspect include livrarea portalelor staţionare de măsurare a radiaţiilor;

•  sprijin acordat BNRA pentru îmbunătăţirea procedurii de aprobare pentru transportul materialelor radioactive.

Organizaţia beneficiară a proiectului este BNRA.

2006/018-411.01.03 Modernizarea infrastructurii de reglementare în domeniul radioprotectiei şi transpunerea legislaţiei Uniunii Europene privind managementul în siguranţă al surselor de radiaţii ionizante

Obiectivul general al proiectului este transpunerea totală a Directivei Consiliului 122/2003/EURATOM privind controlul surselor radioactive închise de mare activitate în legislaţia bulgară. Activităţile prevăzute sunt:

•  revizuirea strategiei naţionale pentru managementul în condiţii de securitate al surselor radioactive expirate, stocate, uzate, nefolosite, orfane, furate, găsite şi pierdute;

•  revizuirea şi actualizarea standardelor de reglementare în domeniul radioprotectiei în legătură cu sursele radioactive închise, utilizate în medicină, industrie şi ştiinţă;

• revizuirea cerinţelor existente de reglementare din Bulgaria cu privire la controlul surselor radioactive închise, de mare activitate, în conformitate cu Directiva Consiliului 122/2003/EURATOM;

• îmbunătăţirea practicilor de inspecţie a surselor radioactive închise şi creşterea încrederii utilizatorilor şi a publicului, în particular prin diseminarea informaţiilor către toate părţile implicate.

Organizaţia beneficiară a proiectului este BNRA.

2006/018-411.01.04 Dezvoltarea reglementărilor bulgare în domeniul NORM şi TENORM

Obiectivul proiectului îl constituie îmbunătăţirea şi actualizarea capabilităţilor de reglementare ale BNRA în domeniul materialelor cu radioactivitate naturală (NORM) şi al materialelor cu radioactivitate naturală crescută prin procese tehnologice (TENORM), în scopul de a asigura o protecţie adecvată a lucrătorilor, a publicului larg şi a mediului împotriva riscului radiaţiilor ionizante. Proiectul prevede următoarele activităţi principale:

•  evaluarea situaţiei existente la instalaţiile ce utilizează şi/sau produc NORM şi TENORM;

• elaborarea ghidului specific de reglementare;

• îmbunătăţirea practicilor de inspecţie. Organizaţia beneficiară a proiectului este BNRA.

2006/018-411.01.05 Dezvoltarea criteriilor de acceptare a deşeurilor radioactive pentru depozitarea deşeurilor radioactive de activitate foarte joasă în Bulgaria

Pe amplasamentul Centralei Nuclearoelectrice de la Kozlodui, o mulţime de deşeuri radioactive de activitate foarte joasă este stocată în diferite locaţii. In viitorul apropiat, cantităţi suplimentare de deşeuri radioactive de activitate foarte joasă vor fi generate ca rezultat al dezafectării unităţilor 1-4 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Kozlodui. Agenţia Naţională pentru Managementul Deşeurilor Radioactive (SERAW) este oricum interesată să cunoască dacă este posibilă crearea pe amplasament a unei instalaţii speciale de depozitare pentru această categorie de deşeuri. In acest context, va fi investigată posibilitatea transformării unei zone existente de stocare în una pentru depozitarea deşeurilor. Proiectul va consta, în principal, în realizarea evaluării preliminare de securitate şi a evaluării impactului de mediu pentru această facilitate şi, pe această bază, în stabilirea criteriilor de acceptare pentru deşeuri, criterii care vor fi transmise autorităţii de reglementare.

Organizaţia beneficiară a proiectului este SERAW.

Croaţia 2006/018-411.02

2006/018-411.02.01 Sprijin pentru SONS în actualizarea şi modernizarea Sistemului de avertizare rapidă în Croaţia

Scopul proiectului este întărirea capabilităţilor Oficiului de Stat pentru Securitate Nucleară (SONS) în cazul unui accident nuclear prin implementarea şi dezvoltarea reţelei Sistemului de avertizare rapidă în Croaţia (CEWS) pentru detectarea imediată a contaminării potenţiale a mediului. Proiectul va include următoarele activităţi:

• evaluarea situaţiei curente a reţelei CEWS şi verificarea noii infrastructuri propuse;

• achiziţionarea echipamentelor relevante pentru măsurare;

• instalarea şi testarea echipamentelor de măsurare;

• achiziţionarea si instalarea echipamentelor pentru CEWS;

•  dezvoltarea, instalarea si testarea software-ului pentru CEWS;

• pregătirea profesională a angajaţilor SONS pentru operarea şi întreţinerea echipamentelor.

Organizaţia beneficiară a proiectului este SONS.

2006/018-411.02.02 Controlul la frontieră al materialelor nucleare şi al altor materiale radioactive utilizând portalele staţionare de măsurare a radiaţiilor în Croaţia

Obiectivul proiectului îl constituie mărirea capacităţii unităţii gărzii de frontieră croată în vederea detectării materialelor radioactive traficate ilicit la frontieră. In acest context, sunt planificate echiparea a 14 puncte de frontieră (rutiere, feroviare şi navale) cu portaluri staţionare de măsurare a radiaţiilor pentru detectarea materialelor nucleare şi a altor materiale radioactive şi pregătirea profesională a echipelor care utilizează aceste portaluri, pentru detectarea materialelor nucleare şi radioactive. In plus, ofiţerii vamali vor fi dotaţi cu instrumente portabile.

Livrarea de echipamente va fi precedată de analizarea situaţiei existente în domeniu în scopul alegerii priorităţilor, acolo unde trebuie instalate portalurile de monitorizare. Cadrul legislativ curent de reglementare, care guvernează acţiunile destinate prevenirii şi combaterii importului ilicit de materiale radioactive, va fi analizat şi pe cât posibil îmbunătăţit. Coordonarea cu toţi actorii implicaţi la nivel guvernamental (SORP, SONS, poliţie, vamă etc.) va fi stabilită.

Organizaţia beneficiară a proiectului este Oficiul de Stat pentru Radioprotectie (SORP).

România 2006/018-411.03

2006/018-411.03.01 Imbunătăţirea capabilităţii personalului Autorităţii de Reglementare în Domeniul Nuclear din România în vederea evaluării şi revizuirii periodice a securităţii nucleare a Unităţii 1 de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă

Obiectivul proiectului constă în îmbunătăţirea procesului de reglementare a evaluării şi reviziei pentru Centrala Nuclearelectrică (CNE) de la Cernavodă, Unitatea 1, în faza de operare şi în îmbunătăţirea capabilităţilor autorităţii de reglementare din România (CNCAN) în acest domeniu particular. Proiectul va contribui, de asemenea, la completarea cadrului de reglementare în vigoare în ceea ce priveşte revizuirea periodică a securităţii nucleare (PSR) pentru CNE Cernavodă. Programul de lucru al proiectului cuprinde 7 capitole principale:

• analiza în detaliu a abordării curente în România în ceea ce priveşte evaluarea PSR;

•  pregătirea unui set de proceduri în vederea sprijinirii evaluării de către organismul de reglementare a PSR;

• evaluarea în detaliu de către organismul de reglementare cu privire la managementul îmbătrânirii;

•  pregătirea unei proceduri pentru evaluarea interacţiunilor dintre unităţile aflate pe acelaşi amplasament;

•   evaluarea de către organismul de reglementare a documentaţiei privind PSR prin transferul către CNCAN al cunoştinţelor dobândite de autorităţile de reglementare din Uniunea Europeană;

• finalizarea versiunii revizuite a normelor privind PSR;

• instruirea personalului CNCAN şi organizarea unui seminar. Beneficiarul acestui proiect este CNCAN.

2006/018-411.03.02 Intărirea  capabilităţii  tehnice  a Autorităţii de Reglementare în Domeniul Nuclear din România (CNCAN) în dezvoltarea practicilor de radioprotectie

Proiectul va consta în dezvoltarea procedurilor pentru îmbunătăţirea capabilităţilor CNCAN în domeniul radioprotecţiei, ca rezultat al utilizării echipamentelor medicale care generează radiaţii ionizante. Proiectul este dispus în 3 mari componente:

•  pregătirea procedurilor interne specifice pentru evaluarea din punctul de vedere al organismului de reglementare a documentelor solicitanţilor de autorizaţii;

• organizarea a două sesiuni de instruire pentru personalul CNCAN pe domenii, precum: dozimetrie individuală pentru neutroni, fizică medicală şi controlul calităţii echipamentelor medicale radiologice;

•   organizarea a două sesiuni de pregătire practică a personalului CNCAN, la sediul unei autorităţi de reglementare din Uniunea Europeană, în domeniul practicilor de inspecţie şi autorizare pentru instalaţiile de radiografie industrială şi carotaj radioactiv, acceleratori liniari, echipamente „gamma knife" şi medicină nucleară şi instalaţii tomograf de emisie positron.

Beneficiarul acestui proiect este CNCAN.

2006/018-411.03.03 Proiectarea şi evaluarea securităţii nucleare în vederea autorizării construcţiei depozitului naţional pentru deşeuri radioactive de activitate medie şi joasă de la Saligny

In România este aşteptată să fie luată în anul 2007 decizia privind sustenabilitatea/posibilitatea ca amplasamentul de la Saligny să „găzduiască" depozitul de suprafaţă pentru deşeurile radioactive de activitate intermediară şi joasă. Ca pas următor, acest proiect are ca scop întocmirea detaliată a proiectului tehnologic al instalaţiei necesar a fi gata pentru lansarea ulterioară a procedurii de licitaţie a construcţiei. O parte importantă a proiectului va consta, de asemenea, în pregătirea tuturor documentelor necesare pentru a fi transmise autorităţii de reglementare din România, de exemplu Raportul preliminar de analiză a securităţii nucleare - în scopul obţinerii autorizaţiei de construcţie.

Beneficiarul proiectului este ANDRAD.

2006/018-411.03.04 Dezafectarea în condiţii de securitate a reactorului de cercetare de tip VVR-S din cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (IFIN-HH)

Reactorul de cercetare de tip VVR-S, amplasat în incinta Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (IFIN-HH), a fost oprit în 1997. In anul 2002 Guvernul României a decis dezafectarea reactorului şi, în consecinţă, a fost elaborat planul de dezafectare. După un proces de „peer review" care va fi efectuat de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) în toamna anului 2006, planul de dezafectare va fi transmis la CNCAN cel târziu în anul 2006, aprobarea acestuia fiind aşteptată în primul semestru al anului 2007. In acest context, proiectul îşi propune să ofere institutului suport tehnic atât în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniu, cât şi în ceea ce priveşte livrarea de echipamente pentru fazele I şi II ale procesului de dezafectare. De fapt, proiectul cuprinde mai multe obiective distincte:

• elaborarea unui plan de evaluare a securităţii pentru decontaminarea, demontarea şi demolarea circuitului primar, a camerelor fierbinţi şi a blocului reactor;

• stabilirea unor reţele de monitorizare a mediului pe amplasament;

• stabilirea şi evaluarea caracteristicilor şi a cantităţilor de deşeuri radioactive rezultate din activităţile de demontare;

• elaborarea planurilor de intervenţii în situaţii de urgenţă;

• implementarea unui program de pregătire profesională pentru personalul reactorului VVR-S;

• elaborarea unei strategii pe baza căreia să se desfăşoare dezafectarea;

• determinarea specificaţiilor tehnice pentru echipamentele care urmează să fie achiziţionate şi pentru lucrările ce vor fi efectuate;

• managementul deşeurilor radioactive rezultate din dezafectare;

• achiziţionarea de echipamente. Beneficiarul proiectului este CNCAN

2006/018 411.03.05 - Modernizarea Staţiei de tratare a deşeurilor radioactive (STDR) din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (IFIN-HH)

Instalaţiile de tratare şi condiţionare a deşeurilor radioactive aparţin Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (IFIN-HH) şi sunt în mare parte învechite. Retehnologizarea şi modernizarea lor constituie o condiţie esenţială pentru demararea decomisionării şi dezafectării reactorului de cercetare VVR-S. Din acest motiv, proiectul este împărţit în mai multe componente:

•  identificarea acelor echipamente imperios necesar a fi înlocuite sau actualizate;

•    implementarea studiilor de fezabilitate în vederea optimizării investiţiei;

•  pregătirea documentelor de licitaţie pentru achiziţionarea noilor echipamente;

•  achiziţia unui nou echipament pentru tratarea deşeurilor radioactive lichide (de exemplu, un evaporator pentru deşeuri lichide);

• dotarea şi modernizarea laboratoarelor de analize. Beneficiarul  acestui  proiect este  Institutul  Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (IFIN-HH).

2006/018-411.03.06 -Modernizarea Depozitului Băiţa -Bihor pentru deşeuri radioactive instituţionale din România

Operarea depozitului pentru deşeuri radioactive instituţionale Băiţa - Bihor a început în anul 1985, în ciuda faptului că nu era complet echipat şi investiţia iniţială nefinalizată. De atunci, echipamentele iniţiale limitate s-au degradat, fiind necesare, în regim de urgenţă, retehnologizarea şi/sau modernizarea instalaţiilor. Această activitate de modernizare a devenit stringentă în urma deciziei de începere a activităţii de dezafectare/demontare a reactorului de cercetare VVR-S, care va genera cantităţi importante de deşeuri radioactive ce urmează a fi depozitate la Băiţa - Bihor. In acest context, proiectul trebuie să se axeze, în principal, pe următoarele direcţii:

• evaluarea situaţiei actuale şi identificarea măsurilor urgente ce trebuie luate privind echipamentele şi lucrările necesare;

• dezvoltarea unor proceduri îmbunătăţite pentru funcţionarea depozitului în urma lucrărilor de modernizare şi retehnologizare;

• completarea raportului privind analiza preliminară de securitate (PSAR), care a fost elaborat în cadrul unui proiect PHARE anterior;

• elaborarea documentaţiilor de licitaţie necesare pentru activităţile de achiziţii şi lucrări;

• achiziţia echipamentelor şi instrumentaţiei;

• construcţia, testarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor noi şi/sau modernizate şi retehnologizate (de exemplu, drenajele, înlocuirea sistemelor electrice şi de ventilaţie etc.)

Beneficiarii proiectului sunt ANDRAD şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (IFIN-HH).

Element-suport 2006/018-412.04

COMPONENTA CENTRALIZATĂ

2006/018-412.04.01 Intoarcerea tehnică la PHARE/IPA activităţi nucleare

Scopul proiectului este ca DG ELARG să ofere sprijin tehnic pentru implementarea programelor de securitate nucleară şi, de asemenea, proiectelor din domeniu, care trebuie programate şi implementate sub noul instrument financiar de preaderare (IPA), care înlocuieşte PHARE din 2007.

Acest sprijin întenţionează să fie acordat de Centrul Comun de Cercetare (JRC-Petten). In principiu, sprijinul trebuie să acopere 3 mari domenii:

•  pregătirea şi revizuirea termenilor de referinţă pentru proiectele care acoperă toate sectoarele din domeniul nuclear (securitatea reactoarelor, managementul deşeurilor radioactive, dezafectarea instalaţiilor nucleare, radioprotecţia, pregătirea în caz de urgenţă, traficul ilicit de materiale nucleare şi al surselor de radiaţii, monitorizarea mediului);

•  participarea în comitetele de evaluare pentru licitaţie, întâlniri privind progresul pe parcursul implementării proiectului şi evaluarea şi a rezultatelor obţinute în grupuri relevante de experţi ai Uniunii Europene care să asiste serviciile Comisiei în programarea şi realizarea activităţilor în cadrul PHARE/IPA;

• actualizarea bazei de date PHARE în domeniul securităţii nucleare, care este disponibilă pe web-site (toate proiectele adiţionale programate până la finalul anului 2006).

1.3.  Presupuneri şi riscuri

Programul pleacă de la premisa că ţările beneficiare îşi vor menţine eforturile de a asigura un nivel ridicat al securităţii nucleare şi de a implementa recomandările raportului Consiliului Uniunii Europene pentru securitate nucleară în contextul extinderii din luna iunie 2001. Raportul privind situaţia evaluării, elaborat de Atomic Questions Group şi de Grupul de lucru ad-hoc în domeniul securităţii nucleare, la data de 5 iunie 2002, a stabilit că ţările candidate sunt în mod clar hotărâte să îndeplinească recomandările prevăzute în raportul Consiliului Uniunii Europene atât în ceea ce priveşte centralele nuclearo-electrice, cât şi alte tipuri de instalaţii. Raportul a subliniat, de asemenea, că toate ţările candidate au acceptat recomandările. In cazul Bulgariei a fost elaborat un nou raport de evaluare în domeniul securităţii nucleare, de către Consiliul Uniunii Europene, în luna martie 2004, în urma misiunii în Bulgaria a Consiliului Uniunii Europene de evaluare din luna noiembrie 2003. Acest program presupune că ţările beneficiare vor continua să acorde suficientă atenţie şi să depună eforturile necesare pentru a implementa la timp proiectele finanţate.

Deşi nu există riscuri inerente identificabile privind obiectivele ce trebuie îndeplinite în cadrul diferitelor proiecte, riscul general al programului este că asistenţa permanentă în domeniul securităţii nucleare implică riscul de a crea o dependenţă din partea beneficiarului. Trebuie acordată o atenţie deosebită modului în care organizaţiile beneficiare vor susţine rezultatele proiectelor. In cazul asistenţei în domeniul de reglementare, accentul trebuie pus pe transferul de tehnologie către beneficiar şi pe evitarea înlocuirii funcţiilor din domeniul de responsabilitate al organizaţiei beneficiare prin activităţile contractorului.

1.4. Condiţionalităţi

Lansarea efectivă a unora dintre proiectele menţionate mai sus se va face în condiţii speciale, care sunt descrise mai detaliat în fişele de proiect respective. In particular, buna implementare   a   proiectului   ......   03.03   (România)   cere mimplementarea  la  timp  a   proiectului   PHARE  2004/016- 815.02.04. In  plus,  implementarea  proiectului  .......  03.04 (România) este subordonată obţinerii licenţei pentru planul de decontaminare pentru reactorul nuclear de cercetare VVR-S. In final, toate activităţile de actualizare a facilităţilor existente (proiectele......03.05 şi 03.06 în România) trebuie să solicite aprobarea în prealabil a autorităţii de reglementare pe baza documentaţiei specifice furnizate de organizaţiile beneficiare.

2. BUGET (EURO)

2.1. Tabel*) privind bugetul

Phare / Instrument de finanţare de pre-aderare
Ţara	Agenţia de Implementare	Cod	Intărirea capacităţii instituţionale	Investiţie	Coftnanţare	Buget total	Buget total Phare
Bulgaria	OPCP	2006/018-411.01	3.404.500	187.500	62.500	3.654.500	3.592.000
Proiect 1		018-411.01.01	950.000	-	-	950.000	950.000
Proiect 2		018-411.01.02	624.500	187.500	62.500	874.500	812.000
Proiect 3		018-411.01.03	910.000	-	-	910.000	910.000
Proiect 4		018-411.01.04	420.000	-	-	420.000	420.000
Proiect 5		018-411.01.05	500.000	-	-	500.000	500.000
Croaţia	OPCP	2006/018-411.02	270.000	1.379.000	460.000	2.109.000	1.649.000
Proiect 1		018-411.02.01	110.000	330.000	110.000	550.000	440.000
Proiect 2		018-411.02.02	160.000	1.049.000	350.000	1.559.000	1.209.000
România	OPCP	2006/018-411.03	4.780,000	2.900.000	1.300.000	8.980,000	7.680.000
Proiect 1		018-411.03.01	1.000.000	-	-	1.000.000	1.000.000
Proiect 2		018-411.03.0;	500.000	-	-	500.000	500.000
Proiect 3		018- 411.03.03	1.980.000	-	220.000	2.200.000	1.980.000
Proiect 4		018-411.03.04	200.000	1.000.000	440.000	1.640.000	1.200.000
Proiect 5		018-411.03.05	500.000	1.000.000	340.000	1.840.000	1.500.000
Proiect 6		018-411.03.06	600.000	900.000	300.000	1.800.000	1.500.000
Element Comisia Suport		2006/018-412.04	279.000			279.000	279.000
Proiect 1		018-412.04.01	279.000			279.000	279.000
TOTAL			8.733.500	4.466.500	1.822.500	15.022.500	13.200.000

*) Tabelul este reprodus în facsimil.

2.2. Principiul cofinanţării

In conformitate cu ghidurile PHARE din 1999 şi cu ghidurile PHARE revizuite din anul 2002, toate proiectele de investiţii cu sprijin PHARE trebuie să primească cofinanţare din fondurile publice naţionale.

Contribuţia comunitară poate ajunge la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinanţare.

Cofinanţarea pentru proiectele de întărire a capacităţii instituţionale este furnizată de beneficiar, care suportă unele costuri privind infrastructura şi implementarea operaţională, finanţând resursele umane şi alte resurse necesare pentru absorbţia efectivă şi eficientă a asistenţei PHARE.

Prevederile privind finanţarea comună sau în paralel sunt conţinute în alineatele referitoare la buget din fişele de proiect individuale. Nivelul de finanţare pe proiect este indicat la pct. 5 „Buget" din propunerea de proiect.

3. AGENŢIILE DE IMPLEMENTARE

Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va fi instituţia responsabilă pentru licitaţie, contractare şi raportare financiară.

Pentru componentele centralizate din programe [suportul tehnic al centrelor comune de cercetare (JRC)], Comisia Europeană va fi responsabilă pentru implementare.

4. ARANJAMENTELE DE IMPLEMENTARE

4.1.  Metoda de implementare

Prezenta propunere de finanţare este destinată unui program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor programului PHARE naţional. Prezenta propunere de finanţare va fi împărţită între ţări, obţinându-se două acorduri de finanţare, conform tabelului anterior. Numai pentru elementele multiţări ale acestui program, Direcţia Comisiei va implementa, manageria şi coordona centralizat prin unitatea D.3 „Programe şi contracte orizontale" din cadrul DG Extindere, în calitate de ţară beneficiară.

Proiectele specifice ţărilor vor fi implementate descentralizat în conformitate cu art. 53 (1) b (a doua alternativă) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002 referitor la regulamentele financiare aplicate bugetului general al Comisiei Europene (regulamentele financiare), detaliate în Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 2.342/2002, luând în considerare regulile de implementare ale regulamentelor financiare (reguli de implementare). Ţara beneficiară va asigura să fie respectate în permanenţă condiţiile stabilite la art. 164 (1) (a) - (e) din Regulamentul financiar. Inainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevăzută la art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19991), selectarea proiectului, procesul de licitaţie şi contractarea sunt supuse aprobării ex-ante a Comisiei.

Pentru sprijinul tehnic furnizat de JRC, programul va fi implementat sub un management centralizat al Comisiei Europene, potrivit art. 53.1 (a) din Regulamentul financiar prezentat în detaliu în regulile de implementare.

4.2.  Reguli generale de achiziţii

Achiziţia va fi în conformitate cu prevederile părţii a 2-a, titlul IV din Regulamentul financiar şi cap.I 3 al părţii a doua, titlul III din regulile de implementare a acestuia, precum şi în conformitate cu Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2006 privind regulile şi procedurile pentru contracte de servicii, echipamente şi lucrări finanţate de la bugetul general al Comunităţilor Europene în scopul cooperării cu terţe state C (2006) 117.

Autorităţile contractante vor folosi, de asemenea, ghidurile de procedură, formatele şi modelele standard care facilitează aplicarea regulilor prevăzute în „Ghidul practic al procedurilor de contractare finanţate din bugetul general al CE în contextul acţiunilor externe" (Ghid practic), publicat pe site-ul CE3) la data iniţierii procedurii de achiziţie sau de acordare a grantului.

Pentru componenta naţională specifică, în conformitate cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităţilor contractante să aibă responsabilităţi de gestionare descentralizată în achiziţie în conformitate cu legislaţia naţională şi ghidurile care transpun Directivele Uniunii Europene de achiziţie publică.

5. MANAGEMENTUL ASISTENŢEI

5.1. Gestionarea proiectului

5.1.1. Responsabilităţi

Coordonatorul naţional al asistenţei de preaderare (NAC) va avea responsabilitatea generală pentru programarea şi monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (NAO) şi NAC vor fi împreună responsabile pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.

NAO şi responsabilul de program autorizat (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în conformitate cu procedurile prevăzute în instrucţiunile Comisiei. Ei vor asigura, de asemenea, ca toate contractele necesare pentru implementarea Acordului de finanţare să fie încheiate în conformitate cu procedurile şi documentele standard pentru acţiunile externe în vigoare la momentul implementării şi că sunt respectate regulile de sprijin ale statelor Uniunii Europene (UE).

Cum s-a menţionat anterior, serviciile Comisiei (unitatea D.3 „Programe şi contracte orizontale") din DG Extindere vor fi responsabile cu programarea şi implementarea elementelor multiţări ale programelor.

5.1.2.  Valoarea proiectului

Deşi în general valoarea proiectelor finanţate din fonduri PHARE este de peste 2 milioane euro, datorită caracterului specific al sprijinului necesar şi al modalităţii de implementare în domeniul nuclear, proiectele sunt în general de valoare mai redusă.

5.1.3.   Termenul-limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul-limită al programării

(1) Toate contractele trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008 (componentele descentralizate) şi nu mai târziu de 31 decembrie 2007 (componentele centralizate).

(2)  Derularea tuturor contractelor trebuie finalizată până la 30 noiembrie 2009.

(3)   Conform procedurilor sistemului de implementare descentralizată PHARE (DIS), un dosar de licitaţie complet trebuie transmis delegaţiei spre aprobare, cu mult înainte de termenul-limită pentru contractare şi preferabil nu mai târziu de 6 luni de la semnarea Acordului de finanţare (AF). In cazul nerespectării celor de mai sus, ţara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare (JMC) care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere (MoU) privind fondul naţional.

5.1.4. Evaluarea impactului de mediu şi conservarea naturii Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu, aşa cum au fost stabilite de directiva privind evaluarea impactului asupra mediului EIA3) sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiţii sub egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusă, procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus menţionată. Dacă un proiect corespunde obiectivelor din anexa 1 sau 2 la directiva EIA, trebuie să fie demonstrată4) îndeplinirea procedurii EIA.

1)  Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266 din 21 iunie 1999, JO nr. L161 din 26 iunie 1999; p. 68.

2) Adresa actuală: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm

3)  Directiva nr. 85/337/CEE, JO L nr. 175/40; 5.7.1985, amendată.

4) In anexa EIA la fişa de proiect corespunzătoare pentru proiectul de investiţii.

Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante din punctul de vedere al conservării naturii, trebuie să fie efectuată o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 din Directiva pentru habitaturi5).

Toate proiectele de investiţii trebuie realizate în conformitate cu legislaţia comunitară relevantă din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice privind conformitatea cu legislaţia UE relevantă din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecărui proiect de investiţii.

5.2. Gestionarea financiară

5.2.1. Principii şi responsabilităţi

Fondul naţional (FN) din ministerul de finanţe al ţărilor respective, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea în faţa Comisiei Europene. NAO va deţine în întregime responsabilitatea în ceea ce priveşte gestionarea financiară a fondurilor PHARE şi va deţine întreaga responsabilitate contabilă în ceea ce priveşte fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia.

NAO va asigura că sunt respectate regulile, reglementările şi procedurile PHARE care au legătură cu raportarea şi gestionarea financiară şi că funcţionează un sistem de raportare şi de informare asupra proiectelor.

Comisia va transfera fondurile către FN în conformitate cu MoU, semnat între Comisie şi fiecare dintre ţările implicate, respectiv Bulgaria, Croaţia şi România.

Fondurile vor fi transferate ca urmare a solicitării NAO într-un cont bancar special, în euro, care va fi deschis şi gestionat de FN la Banca centrală sau la o bancă agreată anterior cu Comisia. In principiu, toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânzi. Dobânzile vor fi reinvestite în program.

In conformitate cu art. 3 şi 4 din regulile de implementare a Regulamentului financiar, se acordă ţărilor beneficiare propria perioadă de intrare în vigoare. NAO trebuie oricum să asigure că data de intrare în vigoare este înregistrată pe toată perioada proprie de venit din bugetul naţional. Mai mult, NAO va asigura rapoartele de interes periodice prin Perseus.

5.2.2.  Transferul fondurilor către FN

Un prim transfer6) de până la 20% din fondurile gestionate local7) va fi trimis către FN după semnarea Memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (FA) dintre FN şi agenţiile de implementare (AI)/Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP). In plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program (PAOs) şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informaţii dintre FN şi AI/OPCP şi modul de realizare a plăţilor.

Se vor realiza două transferuri ulterioare8), de până la 30% fiecare, din fondurile aferente gestionării locale9). Al doilea transfer va fi pus în mişcare atunci când 5% din bugetul în vigoare10)au fost plătite de către Al şi OPCP. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total în vigoare11) au fost plătite.

Al patrulea transfer final va fi realizat când 70% din bugetul total în vigoare12) au fost plătite şi când toate contractele au fost semnate.

In mod excepţional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menţionat anterior, dacă se poate demonstra, prin prognoze financiare, că cerinţele financiare din perioada ulterioară vor depăşi acest procent. In cazul în care totalul fondurilor depuse în conturile FN, OPCP şi Al depăşeşte 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate, în mod excepţional, să autorizeze o plată, dacă NAO oferă dovezi substanţiale corespunzătoare că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3.  Transferul fondurilor de la FN către Al

FN va transfera fonduri către Al, inclusiv OPCP, în conformitate cu AF încheiate între FN şi AI/OPCPs. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele AI/OPCP în cauză responsabile cu administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din MoU privind FN.

Atât timp cât implementarea se face sub DIS, fiecare AF individual trebuie să fie aprobat în avans de către Comisia Europeană. In cazurile în care FN este el însuşi un agent plătitor pentru OPCP/IA, nu se va face niciun transfer de fonduri de la FN la OPCP. OPCP şi Al trebuie conduse fiecare de către un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activităţile realizate de OPCP/AI în cauză.

5.2.4.  Transferul fondurilor în cazul clauzelor contractuale de reţinere

Pentru acele contracte cu clauze contractuale de reţinere (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), valoarea totală a fondurilor aferente acestor contracte (aşa cum sunt calculate de PAO şi stabilite de Comisie) va fi plătită către Al înainte de închiderea oficială a programului. Al îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finală va fi efectuată, precum şi pentru garantarea că aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plăţi asociate clauzelor de reţinere.

Al îşi asumă în plus întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor asociate clauzelor de reţinere. Fondurile neplătite contractorilor după ce plăţile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei.

5.2.5. Incheierea cheltuielilor şi lichidarea conturilor

Nu mai târziu de 16 luni de la încheierea activităţilor din cadrul contractelor, FN va transmite o declaraţie finală asupra cheltuielilor şi o atestare privind regularitatea, acurateţea şi veridicitatea sumelor transmise. Cheltuielile finale aprobate ar trebui, în acest moment, să fie egale cu valoarea iniţială a contractului minus orice reducere sau economie agreată cu contractorul în cursul implementării. Acestea vor trebui, de asemenea, să fie egale cu plăţile efectuate plus orice sumă importantă în contul reţinerilor contractuale.

Dacă finanţarea primită de la Comisie depăşeşte cheltuielile finale aprobate, FN va rambursa surplusul către Comisie în momentul transmiterii declaraţiei finale. Dacă există plăţi urgente (cu excepţia fondurilor de reţinere contractuale), FN va furniza o explicaţie şi o eşalonare a plăţilor la momentul finalizării acestora. FN va raporta trimestrial situaţia evoluţiei fondurilor de reţinere contractuale şi a plăţilor urgente. Dacă ele nu sunt transferate contractorului, acestea vor fi rambursate Comisiei.

După evaluarea declaraţiei finale, Comisia îşi va declara poziţia asupra oricărei cheltuieli care va fi exclusă de la finanţarea comunitară, în cazul în care constată că aceste cheltuieli nu au fost efectuate în conformitate cu regulamentele comunitare.

5) In anexa „Conservarea naturii" la fişa de proiect corespunzătoare proiectelor de investiţii.

6)  Reprezentând prefinanţarea, aşa cum este definită în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

7)  Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

8)  Reprezentând plăţile intermediare sau prefinanţarea, aşa cum este definită în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

9)  Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

10) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

11)  Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

12)  Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei şi concluziile ei de a exclude cheltuielile de la finanţare vor fi notificate în scris către FN, căruia i se va acorda o lună să îşi transmită comentariile în scris.

Dacă nu se ajunge la niciun acord în decurs de o lună de la primirea comentariilor scrise ale FN, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, ţinând cont în special de gradul de neconformitate constatat, de natura şi gravitatea abaterii, precum şi de pierderea financiară suferită de comunitate.

Ca urmare a deciziei asupra sumelor care vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără să se aducă vreun prejudiciu tratamentului cu privire la neregularităţile şi compensările financiare ulterioare, în conformitate cu regulamentul comunitar.

Fondurile vor fi acoperite prin finanţare directă sau prin compensare de la FN în conformitate cu regulile comunitare.

6.  MONITORIZAREA Şl EVALUAREA

COMPONENTA DESCENTRALIZATĂ

Implementarea proiectului va fi monitorizată prin intermediul JMC. Acesta include NAO, NAC şi serviciile Comisiei. JMC se va întâlni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanţare PHARE în scopul evaluării progresului lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Memorandumul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o modificare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurior PHARE. In plus, JMC va analiza o dată pe an progresul tuturor programelor de asistentă de preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA, SAPARD).

In ceea ce priveşte programul PHARE, JMC va fi asistat de Subcomitetul de monitorizare sectorial (SMSC), care va include NAC, PAO din fiecare Al (şi OPCP, dacă este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de Al şi pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatorii independenţi. SMSC va înainta recomandări privind aspectele de gestionare şi proiectare, asigurându-se că acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale, detaliate privind toate programele cu finanţare PHARE din sectorul său.

Serviciile Comisiei se vor asigura că o evaluare ulterioară (ex post) va fi efectuată după încheierea programului.

COMPONENTA CENTRALIZATĂ

Comisia va monitoriza implementarea programului pe baza rapoartelor de la contractori şi de la evaluatori independenţi. Cum este stipulat în regulile de implementare a regulamentelor financiare serviciile Comisiei trebuie să asigure ca acest program să fie subiectul unei evaluări interim sau ex-post.

7.  AUDIT, CONTROL FINANCIAR, MĂSURI ANTIFRAUDĂ, ACŢIUNI PREVENTIVE Şl CORECTIVE

7.1. Supravegherea şi controlul financiar efectuate de Comisie şi de Curtea Europeană de Auditori

Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele corespunzătoare acestora sunt supuse supervizării şi controlului financiar ale Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) şi auditului Curţii Europene de Conturi. In perioada în care Sistemul extins de implementare descentralizată (EDIS) nu este încă aplicabil Al din ţara beneficiară, delegaţia va pune în practică măsuri de verificare ex-ante a documentelor de licitaţie şi contractare.

Pentru a se asigura protecţia eficientă a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate recurge la verificări şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/199613).

Misiunile de control şi audit descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără prejudicierea responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene de Auditori14), conturile şi operaţiunile efectuate de FN şi, dacă este cazul, de OPCP şi toate Al respective pot fi subiectul verificării, la cererea Comisiei, de către Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie.

7.2. Obligaţiile ţării beneficiare implicate

7.2.1. Auditul şi controlul financiar

Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem de management şi control al asistenţei în conformitate cu principiile general acceptate şi cu standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerinţele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar şi în special va asigura în mod corespunzător corectitudinea, regularitatea şi eligibilitatea solicitărilor de asistenţă comunitară.

Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare vor asigura o pistă suficientă de audit, aşa cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200115).

Autoritatea competentă naţională de control financiar va efectua controale financiare corespunzătoare tuturor părţilor implicate în implementarea programului.

In fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit şi o sinteză a principalelor concluzii şi a recomandărilor auditorilor, precum şi un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.

7.2.2. Măsuri preventive

Ţara candidată va lua toate măsurile adecvate pentru prevenirea şi combaterea practicilor de corupţie16) activă şi pasivă în oricare dintre stadiile procedurii de achiziţionare sau ale procedurii de acordare a granturilor, precum şi pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv persoanele responsabile cu implementarea programului, trebuie să ia în considerare toate măsurile necesare pentru evitarea oricărui risc sau conflict de interese şi trebuie să informeze imediat Comisia pentru orice conflict de interese sau orice altă situaţie care să ducă la un motiv pentru un asemenea conflict.

7.2.3. Măsuri antifraudă şi acţiuni corective

Ţara beneficiară va avea, în primul rând, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare şi un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudă şi neregularităţi identificate în urma controalelor naţionale ori comunitare.

Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9417).

13)  Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2.185 din 11 noiembrie 1996, JO L nr. 292 din 15 noiembrie 1996, pag. 2.

14)  Reprezentând prefinanţarea aşa cum este definită în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

15)  Reprezentând prefinanţarea aşa cum este definită în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

16)  Corupţia activă este definită ca o acţiune deliberată a oricărei persoane care promite sau acordă, direct ori printr-un intermediar, un avantaj de orice fel unui oficial, pentru el personal sau pentru o terţă parte, în scopul realizării sau nerealizării unei acţiuni în concordanţă cu îndatoririle sale ori în exercitarea funcţiei pe care o deţine, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunităţii Europene.

Corupţia pasivă este definită ca o acţiune deliberată a unui oficial care direct sau printr-un intermediar solicită ori primeşte avantaje de orice fel pentru el sau o terţă parte ori acceptă o promisiune a unor astfel de avantaje, în scopul realizării sau nerealizării unei acţiuni în concordanţă cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcţiei pe care o deţine, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunităţii Europene.

17)  Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681 din 11 iulie 1994; pag. 43.

Indeosebi, toate cazurile suspecte sau efective de fraudă18) şi abatere19), precum şi toate măsurile luate de către autorităţile naţionale trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu există niciun caz suspect sau real de fraudă şi abatere de raportat, ţara beneficiară va informa Comisia în termen de două luni de la sfârşitul fiecărui trimestru.

In cazul în care se înregistrează o abatere sau o fraudă, ţara beneficiară are obligaţia de a efectua corecţiile financiare necesare, solicitate în legătură cu abaterea respectivă. Corecţiile efectuate de ţara beneficiară vor consta în anularea întregii sau a unei părţi din contribuţia comunitară. Fondurile comunitare rezultate din această acţiune pot fi reutilizate de către FN pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la fondul naţional.

7.3. Recuperarea fondurilor în caz de abatere sau fraudă

Orice abatere20) sau fraudă21) demonstrată şi descoperită în orice moment pe durata implementării programului sau ca rezultat al unui audit va duce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după efectuarea verificărilor necesare, Comisia constată că:

a) ţara beneficiară nu şi-a îndeplinit obligaţiile de prevenire, detectare şi corectare a abaterilor; sau

b) implementarea proiectului pare să nu justifice o parte sau toată asistenţa alocată; sau

c)  există serioase eşecuri ale sistemelor de gestionare sau de conducere care pot duce la abateri.

Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a acestui program şi, declarâd motivele sale, poate să solicite statului beneficiar să transmită comentarii şi, dacă este cazul, să ia orice măsuri de corecţie într-o anumită perioadă de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacă măsurile de corecţie solicitate nu au fost luate, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii ale ţării beneficiare, să decidă în decursul a 3 luni:

a) reducerea sau anularea plăţilor pentru programul respectiv; sau

b) efectuarea corecţiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau parţială a asistenţei oferite pentru programul respectiv.

In momentul stabilirii valorii corecţiei, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul iregularităţii, amploarea şi implicaţiile financiare ale deficienţelor identificate în cadrul sistemului de management şi control al ţării beneficiare.

In absenţa unei decizii pentru a proceda conform lit. a) sau b), finanţarea viitoare a programului va reîncepe imediat.

NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei alte sume plătite greşit, în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va rambursa această sumă Comisiei.

Dobânda la suma plăţii cu întârziere va fi aplicată la valoarea nerestituită, prin aplicarea regulilor prevăzute în Regulamentul financiar.

8.  TRANSPARENŢĂ Şl PUBLICITATE

PENTRU COMPONENTA DESCENTRALIZATĂ

PAO în funcţiune va fi responsabil pentru a asigura că sunt luate măsurile necesare în scopul asigurării publicităţii corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate în cadrul programului. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Comisia. Detalii suplimentare sunt prevăzute în anexa privind transparenţa şi publicitatea.

PENTRU COMPONENTA CENTRALIZATĂ

Pentru componenta centralizată de implementare a programului, Comisia trebuie să asigure o maximă transparenţă pentru acţiunile UE în ţara beneficiară. In conformitate cu acestea, Comisia trebuie să aplice consistent nota „Informarea şi publicitatea pentru programele PHARE ale Comunităţii Europene".

9.  CONDIŢII SPECIALE PENTRU COMPONENTA DESCENTRALIZATĂ

In cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în competenţa Guvernului, Comisia poate revizui programul în vederea anulării, conform hotărârii sale, a întregului program sau a unei părţi din acesta ori în vederea realocării fondurilor neutilizate în alte scopuri care sunt în conformitate cu obiectivele programului PHARE/ instrumente de preaderare.

ANEXA D la acordul de finanţare

INFORMAREA  ŞI   PUBLICITATEA

pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunităţilor Europene

1. Obiectiv şi sferă de acţiune

Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii Europene prin programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de conştientizare a publicului şi transparenţa acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la programul PHARE.

2. Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului, care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenţă, va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Această acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegaţiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

18)  Fraudă înseamnă orice act sau omisiune intenţionată referitoare la utilizarea sau prezentarea unei declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reţinerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene sau din bugetele gestionate de sau pentru Comunitatea Europeană; nedivulgarea informaţiilor în scopul încălcării obligaţiilor specifice cu acelaşi efect, deturnarea fondurilor în alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate.

19) Abatere înseamnă orice încălcare a prevederilor legislaţiei naţionale sau comunitare, ale prezentului memorandum de finanţare sau ale viitoarelor contracte, rezultată dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al comunităţii sau a bugetului gestionat de comunitate printr-un alineat nejustificat referitor la cheltuieli. In acest context termenul lege comunitară va fi definit ca totalitatea regulilor comunitare aplicabile între părţile semnatare ale Memorandului de finanţare (de exemplu, acordurile europene, acordurile-cadru, Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional etc.)

20) Vezi definiţia de mai sus.

21) Vezi definiţia de mai sus.

Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.

Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

-   Reglementarea (CE) 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L nr. 130/30 din 31 mai 2000;

-  Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L nr. 152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:

-  Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L nr. 182/58.

Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cât şi alte forme de asistenţă.

Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când sunt implementate programe PHARE, se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):

a) Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţă în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul ţării beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.

b)  Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) In cazul investiţiilor de infrastructură cu un cost ce depăşeşte un milion euro:

- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanţă cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate la pct. 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei Europene în ţara respectivă;

- plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate la pct. 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă.

(ii) In cazul investiţiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să conştientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările citate la pct. 3(b)(i) de mai sus;

- măsuri referitoare la solicitanţii de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei precizări în formularele care trebuie să fie completate de aceşti solicitanţi, referitor la faptul că o parte a ajutorului provine de la UE şi, în mod special, de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările de mai sus.

4. Vizibilitatea asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potenţialii beneficiari şi pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potenţialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învăţământ profesional implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţă destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţă vor trebui să indice faptul că UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţă transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţă finanţat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema naţională sau regională, ele vor purta, de asemenea, şi însemnul UE de aceeaşi mărime.

4.3.  Publicul general Media

Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre acţiunile cofinanţate de UE şi, în special, de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare.

In acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiară.

Principiile menţionate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD va urmări să facă explicită participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri şi a se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiară va ajuta, după necesităţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare, finanţate sau cofinanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clară a participării UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema naţională sau regională este folosită.

In cazul în care asemenea publicaţii includ o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiară, cât şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea UE este clară.

Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.

Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi postere

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţările beneficiare vor asigura faptul că următoarele măsuri de informare şi publicitate se supun cerinţelor de mai jos:

Panouri

Panourile care furnizează informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie plasate în acelaşi loc cu cel al proiectelor în care participarea UE ajunge până la un milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa UE trebuie menţionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mărimea cofinantării din partea UE) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegaţiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, cu o plăcuţă permanentă, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcuţe permanente

Plăcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc). In plus faţă de însemnul UE, asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de UE, alături de o menţiune a programului în cauză (PHARE, ISPA sau SAPARD).

In cazul în care o autoritate naţională, regională sau locală ori un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcuţă permanentă, să afişeze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, să fie indicată.

6. Prevederi finale

Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă le consideră necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre iniţiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia să poată participa în mod corespunzător în realizarea lor.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţă tehnică sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba ţării respective, care va conţine indicaţii detaliate în formă electronică şi care va fi disponibil la cerere.