ORDIN
Nr. 223 din 28 mai 2002
privind aprobarea Metodologiei intocmirii studiilor pedologice si agrochimice,
a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 598 din 13 august 2002
Ministrul agriculturii alimentatiei si padurilor,
avand in vedere necesitatea realizarii si reactualizarii Programului
national de monitorizare sol-teren pentru agricultura,
in baza Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,
in temeiul prevederilor art. 1, 3, 9 si 13 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 38/2002 privind intocmirea si finantarea studiilor pedologice si
agrochimice si finantarea Sistemului national de monitorizare sol-teren pentru
agricultura, precum si sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Regulamentul-cadru de organizare si functionare, lista oficiilor
de studii pedologice si agrochimice teritoriale, denumite in continuare OSPA,
structura organizatorica, atributiile si dimensionarea acestor unitati publice,
prevazute in anexa nr. 1.
Art. 2
(1) Se aproba Programul national privind realizarea sistemului national de
monitorizare sol-teren pentru agricultura care cuprinde: Programul privind
elaborarea de studii pedologice si agrochimice pentru perioada 2002 - 2011,
prevazut in anexa nr. 2, si Programul privind realizarea/reactualizarea
Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura in
perioada 2002 - 2011, prevazut in anexa nr. 3.
(2) Anual, o data cu adoptarea legii bugetului de stat, se aproba
suprafetele si sumele aferente executiei programului stabilit in anexele nr. 2
si 3.
Art. 3
Se aproba Normele de continut pentru studiile pedologice elaborate in
vederea realizarii si reactualizarii periodice a Sistemului national si
judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, prevazute in anexa nr.
4.
Art. 4
Se aproba Metodologia privind realizarea si reactualizarea Sistemului
national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, prevazuta in
anexele nr. 5 si 6.
Art. 5
Se aproba Modul de finantare a studiilor pedologice si agrochimice si a
Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura,
prevazut in anexa nr. 7.
Art. 6
Anexele nr. 1 - 7 fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 7
Serviciul de fond funciar si cadastru forestier va urmari aplicarea
prevederilor prezentului ordin.
Art. 8
La data publicarii prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 101/2001.
Art. 9
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
Ilie Sarbu
ANEXA 1
REGULAMENT-CADRU
de organizare si functionare, lista oficiilor de studii pedologice si
agrochimice teritoriale (OSPA), structura organizatorica, atributiile si
dimensionarea activitatii acestor unitati publice
A. Regulamentul-cadru de organizare si functionare a oficiilor de studii
pedologice si agrochimice teritoriale
Art. 1
(1) Oficiile de studii pedologice si agrochimice teritoriale sunt
organizate si functioneaza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului
nr. 477/1990 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii directiilor
generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului
Bucuresti, precum si a altor unitati agricole, cu modificarile si completarile
ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
(2) Lista oficiilor de studii pedologice si agrochimice teritoriale, cu
denumirea si sediul acestora, este prevazuta la lit. C.
(3) Structura organizatorica a oficiului de studii pedologice si
agrochimice teritorial este prevazuta la lit. D.
Art. 2
Oficiile de studii pedologice si agrochimice au sarcini ce decurg din
Programul national de monitorizare sol-teren pentru agricultura, privind
elaborarea de studii pedologice si agrochimice, precum si realizarea si
reactualizarea periodica a Sistemului national si judetean de monitorizare
sol-teren pentru agricultura.
Art. 3
(1) Oficiile de studii pedologice si agrochimice, denumite in continuare
OSPA, sunt organe tehnice de specialitate ale Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, in teritoriu, si functioneaza ca institutii de stat
de interes public, cu personalitate juridica, in subordinea directiilor
generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului
Bucuresti.
(2) Directorii generali ai directiilor generale pentru agricultura si
industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti vor urmari
respectarea prevederilor legale privind organizarea si functionarea OSPA si vor
sprijini unitatile in asigurarea cu fonduri si dotari in vederea bunei
functionari a acestora.
Art. 4
OPSA functioneaza in subordonarea tehnica a Serviciului de fond funciar si
cadastru forestier din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor si in subordonarea metodologica a Institutului de Cercetari pentru
Pedologie si Agrochimie Bucuresti.
Art. 5
Pe baza prezentului regulament-cadru fiecare OSPA va functiona conform
regulamentului de organizare si functionare intocmit cu respectarea tuturor
prevederilor legale.
Art. 6
OSPA sunt unitati finantate din surse extrabugetare, veniturile acestora
provenind din:
a) alocatii bugetare din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor, prin directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara
judetene si a municipiului Bucuresti, pentru:
- intocmirea de studii pedologice in vederea realizarii si reactualizarii
periodice a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru
agricultura si necesare fundamentarii programelor Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, care constau in: stabilirea, delimitarea si
inventarierea unitatilor de sol-teren, favorabilitatii terenurilor agricole
pentru culturi, a claselor de calitate dupa nota de bonitare pentru folosinte
agricole, determinarea starii de aprovizionare/asigurare a solurilor cu
nutrienti, precum si reactia solurilor, stabilirea categoriilor si
subcategoriilor de folosinta pentru agricultura sau silvicultura pe baza
pretabilitatii terenurilor, identificarea, delimitarea si inventarierea
tipurilor de degradari ale solurilor/terenurilor, stabilirea restrictiilor
terenurilor pentru diferite utilizari si stabilirea masurilor
agropedoameliorative si antierozionale corespunzatoare;
- constituirea si intretinerea la nivel de judet a bancilor de date
aferente sistemelor judetene de monitorizare sol-teren pentru agricultura;
b) surse atrase din elaborarea de:
- studii pedologice si incadrarea terenurilor agricole in clase de
calitate, in vederea furnizarii datelor necesare sistemului de impozite si taxe
pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor pe
teritorii administrative si la nivel de detinator;
- studii pedologice si de bonitare a terenurilor agricole, in scopul
stabilirii sarcinilor ce revin asupra terenurilor agricole ca urmare a
circulatiei juridice a acestora;
- studii pedologice si bonitarea terenurilor agricole, in vederea
concesionarii, arendarii, comasarii parcelelor pe proprietari/exploatatii,
obtinerea creditului ipotecar;
- documentatii de evaluare a terenurilor agricole potrivit legii;
- studii de evaluare, prognoza si avertizare pentru determinarea efectelor
economice si ecologice ale lucrarilor de imbunatatiri funciare, precum si
pentru terenurile degradate;
- studii pedologice pentru fundamentarea proiectelor privind impactul unor
insusiri ale solului asupra obiectivelor social-economice;
- studii de impact si ale bilantului de mediu pentru obtinerea autorizatiei
de mediu, potrivit prevederilor legale;
- studii de specialitate privind poluarea solului;
- studii pedologice necesare aplicarii prevederilor legale pentru scoaterea
definitiva sau temporara a terenurilor din circuitul agricol si stabilirea
corecta a taxelor aferente;
- studii pedologice pentru silvicultura;
- studii pedologice pentru fundamentarea proiectelor de redare in circuitul
productiv a terenurilor degradate si poluate sau pentru prevenirea si
combaterea aridizarii;
- studii de specialitate pentru infiintarea plantatiilor de livezi, vii,
amenajari orizicole si legumicole, silvice si piscicole si alte amenajari
agrosilvice;
- studii si analize de sol specifice privind calitatea terenurilor, poluarea
mediului si altele, solicitate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului,
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Finantelor
Publice, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei,
Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si de
alte ministere sau organe centrale;
- studii agrochimice pentru utilizarea rationala si eficienta a
ingrasamintelor si amendamentelor;
- studii agropedologice privind exploatarea rationala si eficienta a
terenurilor agricole;
- studii de planificare a utilizarii optime a terenurilor agricole;
- analize de sol, planta, ingrasaminte, reziduuri de pesticide din sol si
planta;
- analize privind calitatea produselor agroalimentare, potrivit legii;
- cercetari stiintifice in campurile experimentale proprii si parcele de
referinta, testari sau verificari de produse si tehnologii de productie pentru
agricultura, direct sau in colaborare;
- servicii de consultanta si extensie;
- supravegherea si controlul privind respectarea legilor fondului funciar
cu privire la protectia solului;
- supravegherea si controlul modului de aplicare si respectare a
reglementarilor privind utilizarea ingrasamintelor chimice;
- alte analize care privesc solul, plantele, ingrasamintele si
amendamentele.
Art. 7
Activitatile prevazute la art. 6 lit. a) si b) constituie obiectul de
activitate al OSPA.
Art. 8
(1) Veniturile realizate prin efectuarea lucrarilor specifice prevazute la
art. 6 de catre OSPA sunt destinate acoperirii cheltuielilor pentru realizarea
acestora si sunt utilizate potrivit prevederilor Legii nr. 72/1996 privind
finantele publice.
(2) Soldul anual rezultat din executia bugetului OSPA ramane la dispozitia
acestora, urmand a fi folosit in anul urmator cu aceeasi destinatie.
Art. 9
OSPA elaboreaza studiile pedologice si agrochimice, realizeaza si
reactualizeaza sistemele judetene de monitorizare sol-teren pentru agricultura
prin directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si
a municipiului Bucuresti.
Art. 10
Studiile si cercetarile elaborate potrivit art. 6 se intocmesc potrivit
cerintelor beneficiarului, prin contracte economice.
Art. 11
Studiile pedologice si agrochimice realizate prin contractare cu directiile
generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului
Bucuresti se vor intocmi potrivit Normelor de continut pentru studiile
pedologice elaborate in vederea realizarii si reactualizarii periodice a
Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
Art. 12
Sistemul judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura se
elaboreaza potrivit Metodologiei privind realizarea si reactualizarea
Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
Art. 13
Studiile pedologice intocmite, precum si bazele de date aferente sistemelor
judetene de monitorizare sunt in administrarea directiilor generale pentru
agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, in
vederea fundamentarii actiunilor specifice Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 38/2002 privind intocmirea si finantarea studiilor pedologice
si agrochimice si finantarea Sistemului national de monitorizare sol-teren
pentru agricultura, precum si sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura.
Art. 14
Prelucrarea si/sau reactualizarea studiilor pedologice si a sistemelor
judetene de monitorizare sol-teren se fac de OSPA, potrivit reglementarilor
tehnice specifice.
Art. 15
Studiile pedologice si agrochimice si informatiile din Baza de date a
sistemelor judetene de monitorizare sol-teren, aflate la OSPA, reprezinta bun
proprietate publica si sunt accesibile contra cost persoanelor fizice si
juridice interesate, cu exceptia cazurilor reglementate potrivit prevederilor
legale.
Art. 16
Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie Bucuresti, denumit
in continuare ICPA, integreaza Baza de date a sistemelor judetene de
monitorizare sol-teren pentru agricultura, obtinute de catre OPSA, in Sistemul
national de monitorizare sol-teren si realizeaza Banca de date pedologice
pentru agricultura.
Art. 17
Datele si informatiile din Sistemul national si judetean de monitorizare
sol-teren pentru agricultura, actualizate, vor fi puse anual la dispozitie
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor - Serviciul de fond
funciar si cadastru forestier.
Art. 18
Studiile pedologice si agrochimice elaborate in vederea
realizarii/reactualizarii Sistemului national si judetean de monitorizare
sol-teren pentru agricultura pot fi utilizate si in alte scopuri, prin
actualizare, adaptare si/sau completare, corespunzator cerintelor, numai de
catre OSPA, organe tehnice de specialitate ale Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor.
Art. 19
Salarizarea personalului OSPA se va face in conformitate cu legislatia in
vigoare privind unitatile extrabugetare.
Art. 20
(1) Patrimoniul existent (cladiri, terenuri, aparatura de laborator,
birotica, mijloace de transport si intretinere) sunt si raman in administrarea
OPSA, potrivit legii.
(2) Terenurile agricole pe care OSPA au organizat sau organizeaza campuri
experimentale de lunga durata fac parte din domeniul public al statului si
raman in administrarea acestora, potrivit legii.
Art. 21
Compartimentul analize de laborator din cadrul OSPA functioneaza pentru
analize specifice obiectului de activitate numai cu aviz favorabil din partea
ICPA si cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Art. 22
(1) Controlul interlaboratoare si avizarea functionarii compartimentului
analize de laborator din cadrul OSPA se vor efectua anual, contra cost, de
catre ICPA.
(2) Rezultatul controlului si propunerile de reavizare pentru
compartimentul analize de laborator din cadrul OSPA sunt transmise anual
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor care va lua masurile ce se
impun potrivit reglementarilor tehnice/organizatorice specifice.
Art. 23
Conditiile de avizare pentru compartimentul analize de laborator din cadrul
OSPA sunt cele elaborate de ICPA, conform reglementarilor tehnice specifice in
vigoare.
Art. 24
(1) Studiile pedologice si agrochimice elaborate in vederea
realizarii/reactualizarii Sistemului national si judetean de monitorizare
sol-teren pentru agricultura vor fi avizate de comisia de avizare constituita
la nivel judetean, avand componenta prevazuta la lit. B.
(2) Nominalizarea membrilor comisiei judetene de avizare se va face prin
decizie a directorului general al directiei generale pentru agricultura si
industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti.
Art. 25
(1) Se va organiza la nivel de tara Corpul de inspectie in domeniul
protectiei si conservarii solului.
(2) Personalul Corpului de inspectie va fi selectat, pe baza de concurs
organizat de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, din cadrul
specialistilor din OSPA si din ICPA si va fi numit prin ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor.
(3) Sarcinile Corpului de inspectie sunt in conformitate cu prevederile
legilor fondului funciar cu privire la constatarea si aplicarea de sanctiuni
pentru incalcarea prevederilor din domeniul conservarii si utilizarii rationale
a terenului, utilizarii ingrasamintelor si amendamentelor, poluarii si
degradarii solurilor, privind protectia solului si alte acte normative in
domeniu, stabilite prin ordin al ministrului.
Art. 26
(1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin directiile de
specialitate, va verifica prin sondaj calitatea studiilor pedologice si
agrochimice si modul de tarifare.
(2) In cazul constatarii de abateri de la metodologia aprobata se va
dispune refacerea acestora.
Art. 27
Directorul OSPA va fi desemnat prin concurs organizat de directia generala
pentru agricultura si industrie alimentara judeteana si a municipiului
Bucuresti, cu avizul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
Art. 28
Anual directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara
judetene si a municipiului Bucuresti vor contracta cu OSPA elaborarea de studii
pedologice si agrochimice si realizarea/reactualizarea sistemelor judetene de
monitorizare sol-teren pentru agricultura, in limita sumelor alocate.
B. Componenta comisiei judetene de avizare a studiilor pedologice si
agrochimice necesare pentru realizarea si reactualizarea Sistemului national de
monitorizare sol-teren pentru agricultura:
- director productie vegetala din directia generala pentru
agricultura si industrie alimentara judeteana sau a
municipiului Bucuresti - presedinte;
- 1 specialist agronom al directiei generale pentru
agricultura si industrie alimentara judetene sau a
municipiului Bucuresti - membru;
- 1 economist al directiei generale pentru agricultura
si industrie alimentara judetene sau a municipiului
Bucuresti - membru;
- 1 specialist al ICPA - membru;
- directorul OSPA - secretar.
C. Lista oficiilor de studii pedologice si agrochimice teritoriale
(denumire, sediu)
________________________________________________________________________________
Nr. Denumirea unitatii Sediul
crt. ---------------------
Localitatea Judetul
________________________________________________________________________________
1. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Alba Alba-Iulia Alba
2. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Arad Arad Arad
3. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Arges Pitesti Arges
4. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Bacau Bacau Bacau
5. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Bihor Oradea Bihor
6. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Botosani Botosani Botosani
7. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Brasov Brasov Brasov
8. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Braila Braila Braila
9. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Buzau Buzau Buzau
10. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Calarasi Calarasi Calarasi
11. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Cluj Cluj-Napoca Cluj
12. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Constanta Constanta
Constanta
13. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Dambovita Targoviste
Dambovita
14. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Dolj Craiova Dolj
15. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Galati Galati Galati
16. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Giurgiu Giurgiu Giurgiu
17. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Gorj Targu Jiu Gorj
18. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Harghita Miercurea- Harghita
Ciuc
19. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Hunedoara Deva
Hunedoara
20. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Ialomita Slobozia Ialomita
21. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Iasi Iasi Iasi
22. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Maramures Baia Mare
Maramures
23. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Mehedinti Turnu
Mehedinti
Severin
24. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Mures Targu Mures Mures
25. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Neamt Piatra- Neamt
Neamt
26. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Olt Slatina Olt
27. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Prahova Ploiesti Prahova
28. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Satu Mare Satu Mare Satu
Mare
29. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Salaj Zalau Salaj
30. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Sibiu Sibiu Sibiu
31. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Suceava Suceava Suceava
32. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Teleorman Alexandria
Teleorman
33. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Timisoara Timisoara Timis
34. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Tulcea Tulcea Tulcea
35. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Vaslui Vaslui Vaslui
36. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Valcea Ramnicu Valcea
Valcea
37. Oficiul de studii pedologice si agrochimice Vrancea Focsani Vrancea
________________________________________________________________________________
D. Structura organizatorica OSPA
1. OSPA cuprinde in structura sa organizatorica, dupa caz, urmatoarele
compartimente:
a) compartiment de studii pedologice, pedohidrologice, geotehnice, de
bonitare a terenurilor agricole si de utilizare rationala a resurselor de
teren;
b) compartiment evaluatori funciari;
c) compartiment de studii agrochimice;
d) compartiment de monitorizare, evaluare, control si avertizare pentru
prevenirea, limitarea si combaterea poluarii mediului in agricultura;
e) compartiment analize de laborator (pentru: sol, apa, planta, produse
agroalimentare si alte analize specifice obiectului de activitate);
f) compartiment cercetari, verificari, testari in campuri experimentale si
parcele de referinta, consultanta si extensie;
g) compartiment cartografie, multiplicare, difuzare;
h) compartiment financiar-contabil, personal, salarizare, juridic,
administrativ.
2. Conducerea OSPA este asigurata de director, care coordoneaza si raspunde
de intreaga activitate, si de contabil-sef, care raspunde de activitatea
financiar-contabila.
ANEXA 2*)
*) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.
PROGRAM
privind elaborarea de studii pedologice si agrochimice pentru perioada 2002 -
2011
_______________________________________________
|Nr. | Judetul | Suprafata | din care: |
|crt.| | agricola | anual ha. |
| | |totala ha.| |
|____|_________________|____________|___________|
| 0 | TOTAL | 14833487| 1483349|
|____|_________________|____________|___________|
| 1 | Alba | 343683| 34368|
|____|_________________|____________|___________|
| 2 | Arad | 510647| 51065|
|____|_________________|____________|___________|
| 3 | Arges | 344934| 34493|
|____|_________________|____________|___________|
| 4 | Bacau | 323083| 32308|
|____|_________________|____________|___________|
| 5 | Bihor | 499687| 49969|
|____|_________________|____________|___________|
| 6 | Bistrita-Nasaud | 287146| 28715|
|____|_________________|____________|___________|
| 7 | Botosani | 392829| 39283|
|____|_________________|____________|___________|
| 8 | Brasov | 295119| 29512|
|____|_________________|____________|___________|
| 9 | Braila | 386420| 38642|
|____|_________________|____________|___________|
| 10 | Buzau | 401230| 40123|
|____|_________________|____________|___________|
| 11 | Caras-Severin | 400784| 40078|
|____|_________________|____________|___________|
| 12 | Calarasi | 427429| 42743|
|____|_________________|____________|___________|
| 13 | Cluj | 412097| 41210|
|____|_________________|____________|___________|
| 14 | Constanta | 568481| 56848|
|____|_________________|____________|___________|
| 15 | Covasna | 189616| 18962|
|____|_________________|____________|___________|
| 16 | Dambovita | 249995| 25000|
|____|_________________|____________|___________|
| 17 | Dolj | 588200| 58820|
|____|_________________|____________|___________|
| 18 | Galati | 358405| 35841|
|____|_________________|____________|___________|
| 19 | Giurgiu | 275735| 27574|
|____|_________________|____________|___________|
| 20 | Gorj | 256331| 25633|
|____|_________________|____________|___________|
| 21 | Harghita | 405336| 40534|
|____|_________________|____________|___________|
| 22 | Hunedoara | 347858| 34786|
|____|_________________|____________|___________|
| 23 | Ialomita | 374526| 37453|
|____|_________________|____________|___________|
| 24 | Iasi | 381772| 38177|
|____|_________________|____________|___________|
| 25 | Ilfov | 113692| 11369|
|____|_________________|____________|___________|
| 26 | Maramures | 310282| 31028|
|____|_________________|____________|___________|
| 27 | Mehedinti | 298556| 29856|
|____|_________________|____________|___________|
| 28 | Mures | 418412| 41841|
|____|_________________|____________|___________|
| 29 | Neamt | 283368| 28337|
|____|_________________|____________|___________|
| 30 | Olt | 436556| 43656|
|____|_________________|____________|___________|
| 31 | Prahova | 280113| 28011|
|____|_________________|____________|___________|
| 32 | Satu Mare | 317678| 31768|
|____|_________________|____________|___________|
| 33 | Salaj | 240094| 24009|
|____|_________________|____________|___________|
| 34 | Sibiu | 310218| 31022|
|____|_________________|____________|___________|
| 35 | Suceava | 346844| 34684|
|____|_________________|____________|___________|
| 36 | Teleorman | 495947| 49595|
|____|_________________|____________|___________|
| 37 | Timis | 701151| 70115|
|____|_________________|____________|___________|
| 38 | Tulcea | 362912| 36291|
|____|_________________|____________|___________|
| 39 | Vaslui | 398703| 39870|
|____|_________________|____________|___________|
| 40 | Valcea | 231496| 23150|
|____|_________________|____________|___________|
| 41 | Vrancea | 254023| 25402|
|____|_________________|____________|___________|
| 42 | M. Bucuresti | 12099| 1210|
|____|_________________|____________|___________|
ANEXA 3*)
*) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.
PROGRAM
privind realizarea/reactualizarea Sistemului national si judetean de
monitorizare sol-teren pentru agricultura in perioada 2002 - 2011
_______________________________________________________
|Nr. | Judetul | Program mil. lei*) |
|crt.| |_________________________________|
| | | 2002 | anual: 2003 - 2011 |
|____|________________|____________|____________________|
| 0 | TOTAL | 19200| 8300 |
|____|________________|____________|____________________|
| 1 | ICPA | 4500| 4100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 2 | Alba | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 3 | Arad | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 4 | Arges | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 5 | Bacau | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 6 | Bihor | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 7 | Bistrita-Nasaud| 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 8 | Botosani | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 9 | Brasov | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 10 | Braila | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 11 | Buzau | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 12 | Caras-Severin | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 13 | Calarasi | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 14 | Cluj | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 15 | Constanta | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 16 | Covasna | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 17 | Dambovita | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 18 | Dolj | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 19 | Galati | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 20 | Giurgiu | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 21 | Gorj | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 22 | Harghita | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 23 | Hunedoara | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 24 | Ialomita | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 25 | Iasi | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 26 | Ilfov | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 27 | Maramures | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 28 | Mehedinti | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 29 | Mures | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 30 | Neamt | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 31 | Olt | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 32 | Prahova | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 33 | Satu Mare | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 34 | Salaj | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 35 | Sibiu | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 36 | Suceava | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 37 | Teleorman | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 38 | Timis | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 39 | Tulcea | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 40 | Vaslui | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 41 | Valcea | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 42 | Vrancea | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
| 43 | M. Bucuresti | 350| 100 |
|____|________________|____________|____________________|
*) Sumele vor fi indexate anual in functie de rata inflatiei.
1. Realizarea Sistemului national de monitorizare sol teren pentru
agricultura.
2 - 43. Realizarea sistemelor judetene de monitorizare sol-teren pentru
agricultura.
ANEXA 4
NORME DE CONTINUT
pentru studiile pedologice elaborate in vederea realizarii si reactualizarii
periodice a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru
agricultura
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
In sensul prezentelor norme, prin termenii si definitiile de mai jos se
intelege:
Sistem de monitorizare sol-teren pentru agricultura - supravegherea,
evaluarea, prognoza si avertizarea cu privire la starea calitatii
solurilor-terenurilor agricole, pe baza unui sistem informational, cu
asigurarea de banci de date la nivelul tarii si al judetelor, si propuneri de
masuri necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor agricole, in scopul
mentinerii si cresterii capacitatii de productie, precum si al utilizarii
eficiente si durabile a acestora.
Studiu pedologic constituie materialul stiintific prin care se
concretizeaza o cartare pedologica sau o activitate de prelucrare a unor date
pedologice deja existente (reambulare), cu sau fara cercetari de teren in
completare pe un anumit teritoriu. El cuprinde un text cu caracterizarea
solurilor si a conditiilor de mediu, explicarea materialelor cartografice, o
prognoza asupra evolutiei solurilor, recomandari asupra gospodaririi rationale,
protectiei si ameliorarii resurselor de sol-teren.
Cartare pedologica reprezinta activitatea executata in cea mai mare parte
pe teren si cuprinde: cercetarea solului-terenului, identificarea, delimitarea
pe harta, plan sau aerofotograma a unor unitati de teritoriu cu soluri
similare, in conditii de mediu similare.
Dosarul ce contine datele culese in teren conform Metodologiei elaborarii
studiilor pedologice, denumita in continuare M.E.S.P., elaborata de Institutul
de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, denumit in continuare ICPA (partea
I/1987 cap. 1 si 2), in forma de prezentare adecvata, constituie faza de teren
a studiului.
Probele de sol recoltate in faza de teren, prelucrate, analizate si
prezentate potrivit instructiunilor si metodelor impuse prin M.E.S.P./1987
(partea I, cap. 3) si potrivit Metodologiei de analiza a solurilor (vol. I,
partea 1 si 2, editata de ICPA) constituie faza de laborator a studiului.
Rezultatele analizelor sunt prezentate in tabele de interpretare si
constituie alaturi de memoriul pedologic, harti si tabele, parte componenta a
studiului pedologic al terenurilor agricole, faza de birou. Prelucrarea datelor
si informatiilor de teren si de laborator in vederea elaborarii Studiului
pedologic si agrochimic se intocmeste potrivit reglementarilor prevazute in
M.E.S.P./1987 (vol. I, partea a III-a) si cuprinde memoriul pedologic ce
insoteste si completeaza harta de soluri si terenuri, hartile interpretative si
tabelele din studiu. Memoriul pedologic descrie conditiile fizico-geografice
din teritoriul studiat, solurile si aspectele de ordin practic legate de
utilizarea resurselor de sol-teren.
Bonitarea terenurilor este operatiunea complexa de cunoastere aprofundata a
performantelor unui teren. Conditiile de crestere si rodire a plantelor, gradul
de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare folosinta si cultura sunt
interpretate prin intermediul unui sistem de indici tehnici, permitand
cuantificarea acestora in note de bonitare. Obiectul bonitarii il constituie
unitatile de teritoriu ecologic omogene (TEO) identificate si delimitate pe
harti. Pentru constituirea si caracterizarea acestora este folosita o serie de
caracteristici si indicatori de divizare, distincti, prin care se cuantifica
fiecare factor sau conditie de mediu. In urma bonitarii fiecare teritoriu
ecologic omogen este evaluat in note (puncte) de bonitare, permitand astfel
clasificarea terenurilor agricole in clase de favorabilitate, respectiv de
calitate, si estimarea productiei potentiale pentru conditii naturale si/sau
potentate.
In studiile pedologice intocmite in vederea realizarii si reactualizarii
Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura,
terenurile sunt grupate dupa numarul punctelor de bonitare in clase de
favorabilitate si clase de calitate. Bonitarea terenurilor agricole la nivel de
teritoriu ecologic omogen (TEO) pentru teritoriul studiat, pe folosinte, este
parte componenta a studiului pedologic.
Favorabilitatea reprezinta masura in care un teren satisface cerintele de
viata ale unei plante de cultura date, in conditii climatice normale si in
cadrul folosirii rationale. Dupa nota de bonitare naturala exista zece clase de
favorabilitate pentru fiecare cultura si folosinta agricola.
Fertilitatea (naturala) este insusirea globala a solului de a furniza
elementele nutritive in cantitati si proportii corespunzatoare pentru cresterea
acelor categorii de culturi pentru care temperatura si ceilalti factori ai
mediului sunt favorabili.
Calitatea solurilor cuprinde totalitatea insusirilor solului care ii
asigura acestuia un anumit grad de fertilitate naturala.
Calitatea terenurilor cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de
manifestare fata de plante a celorlalti factori de mediu, cum sunt cei
cosmicoatmosferici (lumina, caldura, precipitatii etc.), continuand cu cei
geomorfologici si hidrologici. Toate acestea au ca efect productivitatea
diferentiata a muncii omenesti in raport cu modul de satisfacere a cerintelor
fiziologice ale plantelor. Din acest punct de vedere calitatea terenurilor este
reprezentata de favorabilitatea, respectiv nota de bonitare pentru conditii
naturale, privind o anumita folosinta.
Unitatea de pretabilitate a terenului reprezinta arealul rezultat prin
gruparea unitatilor de teren conform unui anumit set de caracteristici
specifice, in vederea stabilirii categoriilor de folosinta. Studiul pedologic
cuprinde gruparea terenurilor agricole productive in clase de pretabilitate
dupa folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni, fanete). Din acest punct de vedere
terenurile variaza de la cele mai bune si usor utilizabile in agricultura pana
la cele fara valoare agricola, dar care pot fi folosite in alte scopuri. Gruparea
terenurilor dupa unitatea de pretabilitate cuprinde 6 clase de teren. Aceste
clase sunt definite tinandu-se seama de intensitatea limitarilor si
restrictiilor la folosinte agricole si se exprima succint in formula unitatii
de pretabilitate.
Capacitatea de productie a terenului este expresia calitativa a modului de
manifestare conjugata a tuturor factorilor de vegetatie care actioneaza
independent fata de plante si determina nivelul de satisfacere a cerintelor
fiziologice ale acestora, intr-un anumit loc si intr-un anumit interval de
timp. Capacitatea de productie a terenului (potentialul de productie al
acestuia) reprezinta calitatea terenului masurata in kg/ha.
Studiul pedologic elaborat in vederea realizarii si reactualizarii
Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura,
definit prin prezenta metodologie, este un studiu special pentru delimitarea,
inventarierea si evaluarea resurselor de sol, pentru delimitarea si
inventarierea factorilor limitativi sau restrictivi ai utilizarii terenurilor
pentru productia agricola, pentru delimitarea si inventarierea zonelor poluate,
precum si pentru estimarea nivelurilor de productie pentru terenurile agricole,
exprimate in baza notelor (punctelor) de bonitare pentru conditii naturale.
Alti termeni de specialitate si notiuni utilizate in studiile pedologice in
scopul amintit sunt cele definite in M.E.S.P./1987, partea I, sau acceptate
ulterior si insusite de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
(M.A.A.P.) dupa cum urmeaza:
- profil de sol - sectiune in teren (obtinuta prin saparea unei gropi sau
pe peretele unei deschideri naturale) pe care se examineaza alcatuirea
verticala a invelisului de sol. Profilul de sol (sau pedonul, daca este
considerat in suprafata) constituie unitatea elementara de baza in cercetarea
si cartarea solului, care permite studierea orizonturilor si a
caracteristicilor morfologice, fizice si chimice ale solului, precum si
interpretari genetico-evolutive, geografice, agrosilvoproductive sau
ameliorative. Pedonul reprezentativ al unei unitati elementare (areal) de sol
constituie obiectul care este studiat, clasificat si grupat in diferite moduri;
- unitatea taxonomica (tipologica) de sol - un concept care se refera atat
la clasificarea, cat si la denumirea solului, cuprinzand soluri caracterizate
prin proprietati si insusiri morfologice, fizice, chimice, mineralogice,
hidrologice etc. egale sau foarte apropiate, care variaza in limite precis
definite prin Sistemul roman de clasificare a solurilor si Sistemul roman de
taxonomie a solurilor, in acord cu rangul unitatii de sol, adaptat conform
scarii de lucru (tip, subtip, varietate);
- unitatea teritoriala de sol - arealele de sol in care este raspandita o
unitate taxonomica de sol in natura, intr-o anumita regiune;
- unitatea cartografica de sol (US) - reprezentarea grafica pe harta a unei
unitati teritoriale de sol sau a unui grup (asociatii) de unitati teritoriale
de sol (US complex). Ea este redata pe harta prin unul sau mai multe areale.
Unitatea cartografica de sol simpla poate cuprinde pana la 10 - 15% din
suprafata ei incluziuni de alte soluri care nu se pot evidentia cartografic la
scara de referinta;
- unitatea de teren (sau pedotopul) - o portiune de teren omogena sub
aspectul insusirilor solului, climei, reliefului si conditiilor hidrogeologice,
conform scarii cartografice. Unitatea teritoriala de teren care se ia in
considerare in studii de detaliu este denumita si teritoriu ecologic omogen
(TEO) sau unitate elementara de teren;
- unitatea cartografica de teren sau de pedotop (UT) - reprezentarea pe
harta a unei unitati teritoriale de teren UT complex sau a unui grup
(asociatii) de astfel de unitati, respectiv a unui TEO sau asociatii de TEO
complex. O unitate cartografica de teren poate fi constituita din unul sau mai
multe areale, ea putand cuprinde pana la 10 - 15% incluziuni de alte terenuri;
- harta pedologica - lucrare cartografica ce prezinta grafic distributia
geografica a tipurilor, asociatiilor, complexelor sau a altor unitati de sol
si/sau teren, inscrise in legenda hartii, definite si numite conform
nomenclaturii stabilite prin sistemul de clasificare adoptat (SRCS/1980);
- cartograma - reprezentarea pe o harta (prin culori, hasuri, coduri sau simboluri)
a unor suprafete ce indica raspandirea, intensitatea unor fenomene, procese
etc. In studiul solurilor se intocmesc cartograme cu valori ale starii de
aprovizionare cu nutrienti, pentru anumite insusiri fizice, hidrofizice sau
chimice, pentru anumite pretabilitati, diferite favorabilitati etc.;
- reambularea - actiunea prin care se actualizeaza informatia pedologica si
agrochimica din studiu. Proportia in care va fi efectuata actualizarea datelor
(procentul de reambulare) intr-un studiu pedologic este prevazuta in
S.C.S./1982 "Norme de timp si elemente de calculatie ale tarifelor pentru
studii si cercetari de sol", cap. 1.2.4 (Norme de timp pentru reambularea
studiilor pedologice).
Art. 2
Prezentele norme de continut pentru studiile pedologice elaborate in
vederea realizarii/reactualizarii periodice a Sistemului national si judetean
de monitorizare sol-teren pentru agricultura stabilesc etapele ce trebuie
parcurse in ceea ce priveste executia, avizarea, receptia si decontarea in
cadrul unei metodologii unice. Prin aceasta se urmareste obtinerea unui
material documentar unitar, cu un fond de date care vor fi constituite intr-o
banca de date pedologice integrate in Sistemul de monitorizare la nivel de
judet si tara si in Sistemul de monitorizare integrata a mediului.
ICPA realizeaza si reactualizeaza Sistemul national de monitorizare
sol-teren pentru agricultura, respectiv Banca de date pedologice (Baza de date
pedologice a siturilor de sol-teren si Baza de date a unitatilor de sol-teren)
si va colabora cu Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si cu Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului Bucuresti in vederea
elaborarii raportului privind starea mediului.
OSPA realizeaza/reactualizeaza studiile pedologice si agrochimice si
Sistemul de monitorizare sol-teren pentru agricultura la nivel de judet in
subordonarea tehnica a ICPA si vor colabora cu inspectoratele de protectia
mediului judetene, cu acordul M.A.A.P. si al Ministerului Apelor si Protectiei
Mediului (M.A.A.P.), conform prevederilor metodologice. Studiile se vor elabora
la nivel de teritoriu administrativ, indiferent de forma de proprietate sau
exploatare a terenului.
Art. 3
Interpretarea datelor si elaborarea studiului se vor face in conformitate
cu Metodologia elaborarii studiilor pedologice (vol. I, II, III), editata de
ICPA in anul 1987.
Art. 4
Notele de bonitare si clasa de calitate a terenului sunt elemente
componente ale sistemului de monitorizare si pot fi prelucrate contra cost, in
vederea obtinerii de informatii ce stau la baza taxelor si impozitelor,
arendarii si concesionarii, numai dupa ce sunt reactualizate conform
prezentelor norme de continut.
Art. 5
Studiile pedologice si agrochimice elaborate in vederea realizarii si
actualizarii Sistemului national de monitorizare sol-teren pentru agricultura
se vor elabora la scara de lucru 1:10.000, pentru zonele de campie cu grad de
complexitate mai redus, si 1:5.000, pentru zonele colinare si de lunca, cu grad
de complexitate ridicat datorita variatiei mari a elementelor de sol si teren
pe unitatea de suprafata.
In situatii exprese (degradari, poluari), daca realitatea din teren o
impune, scara de lucru poate fi mai mare (1:2.000, 1:1.000 etc.). In cadrul
unui teritoriu administrativ pot fi utilizate doua scari de lucru daca aceasta
se impune.
Art. 6
Studiile pedologice necesare elaborarii Sistemului national de monitorizare
sol-teren pentru agricultura se actualizeaza cu o periodicitate de 10 ani, iar
cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani, si de 1 - 2 ani in cazul
terenurilor poluate, in limita sumelor alocate de la bugetul M.A.A.P.
CAP. 2
Colectarea si sistematizarea datelor pedologice de baza, continutul
studiului pedologic si agrochimic intocmit in vederea realizarii si
reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura
Art. 7
Studiile pedologice si agrochimice intocmite in vederea realizarii si
reactualizarii Sistemului national de monitorizare sol-teren pentru agricultura
sunt elaborate in etape (faze de executie) si in intregul lor, in conformitate
cu Metodologia elaborarii studiilor pedologice (vol. I, II, III) editata de
ICPA in anul 1987.
a) Faza de teren (cartarea), cuprinzand totalitatea observatiilor, studiilor
si cercetarilor in teren in vederea caracterizarii aprofundate si multilaterale
a solului ca formatiune naturala si mijloc de productie vegetala, se va executa
cu respectarea M.E.S.P./1987 (vol. I, cap. 1 si cap. 2, pag. 51 - 93).
Datele culese in teren (fise cu descrierea profilelor de sol, date
analitice etc.) nu vor fi incluse in totalitate in raportul final (faza de
birou), ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea
hartilor si a raportului final, vor fi ordonate in exemplarul de autor si
pastrate obligatoriu in arhiva OSPA.
Identificarea, delimitarea si caracterizarea unitatilor de sol si teren,
numarul profilelor principale si secundare, precum si numarul de profile din
care se vor recolta probe pentru analize de sol se vor stabili conform Normei
de timp si elemente de calculatie ale tarifelor pentru studii si cercetari de
sol.
b) Faza de laborator, cuprinzand pregatirea, pastrarea si analiza probelor
de sol, se va executa conform M.E.S.P./1987 (vol. I, cap. 3, pag. 94 - 134),
dupa Metodologia de analiza a solurilor (vol. I, partea 1 si 2) editata de
ICPA.
Buletinele de analiza vor fi utilizate, alaturi de informatiile culese in
teren si birou, la redactarea memoriului pedologic, urmand a fi pastrate in arhiva
OSPA, in exemplarul de autor.
Avizarea laboratorului. Pe baza instructiunilor elaborate de ICPA, fiecare
OSPA va fi controlat cu privire la starea de intretinere si functionare a
laboratoarelor, precizia analizelor, precum si calificarea personalului
aferent.
In cadrul OSPA vor functiona pentru studiile specifice numai laboratoarele
avizate favorabil.
c) Faza de birou consta in prelucrarea, interpretarea tuturor informatiilor
si datelor, elaborarea studiului pedologic si agrochimic al teritoriului
cartat.
Art. 8
Continutul studiului pedologic executat in vederea realizarii si
reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura este cel
din M.E.S.P./1987 (vol. I, pag. 155 - 165), cu completarile din prezentele
norme de continut si cuprinde urmatoarele:
A. Memoriul pedologic (partea scrisa)
1. Introducerea va cuprinde:
- obiectul si scopul studiului;
- denumirea teritoriului studiat;
- numarul contractului (comenzii) in baza caruia s-a facut studiul si
denumirea beneficiarului;
- scara de lucru;
- tipul si categoria de complexitate in care se inscrie teritoriul;
- suprafata teritoriului;
- localizarea geografica si administrativa a teritoriului, distantele fata
de principalele cai de comunicatie, centre de colectare, aprovizionare,
prelucrare, starea infrastructurii in teritoriu;
- studii anterioare consultate.
2. Conditii fizico-geografice (naturale, de mediu)
2.1. Relieful
In acest capitol se fac consideratii generale despre relieful regiunii,
prezentandu-se formele principale de relief si elementele acestora, formele de
mezo- si microrelief, conform indicatorilor 2, 31 si 32, volum III din
M.E.S.P./1987.
Elementele prin care se descrie relieful trebuie sa aiba relatie cu
invelisul de sol, iar multe dintre acestea trebuie sa se regaseasca in
indicatorii de bonitare naturala la nivel de TEO sau UT. Este necesar sa
rezulte relatia dintre forma de mezo- si microrelief si anumite particularitati
ale solurilor: drenaj (de gradul de gleizare, saraturare etc.), gradul de
eroziune etc.
2.2. Litologia depozitelor de suprafata (geologia)
Se vor evidentia acele elemente care au o relatie stransa cu alcatuirea
invelisului de sol actual si repartitia lui in teritoriu:
- natura materialelor parentale (indicatorii 21, 22 - categorii de
materiale parentale);
- textura etc.
Aceste insusiri se vor mentiona pe o grosime de 1,5 - 2,0 m, fiind in
masura sa explice si aspectele legate de drenajul global, local, grosimea
(profunzimea) solurilor sau comportamentul lor in cazul executarii unor lucrari
de imbunatatiri funciare, conform cerintelor ameliorative ale solurilor
(terenurilor).
2.3. Hidrografia si hidrogeologia
Capitolul va cuprinde scurte referiri asupra cursurilor de apa (vai) si
caracterului lor, din teritoriu sau limitrofe acestuia, efectului asupra starii
de drenaj global sau local, asupra regimului de adancime a apei freatice.
Adancimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- si microrelief, explicand
astfel gradul de influentare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De
asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apa de suprafata
(stagnant) temporar sau permanent (balti, mlastini, lacuri) si influenta lor
asupra starii de drenaj a solurilor.
Acolo unde este cazul, se vor face referiri si la frecventa si durata
inundatiilor pentru zonele afectate.
2.4. Clima
Datele despre clima vor evidentia principalele elemente climatice, cu
influenta asupra solurilor si productiei vegetale (temperatura medie anuala,
precipitatii anuale, valori ale evapotranspiratiei potentiale etc.).
In functie de specificul zonei si al categoriei de folosinta (plantatii de
pomi, vita de vie) sau culturi specifice (tutun, orez etc.), se pot mentiona
temperaturile minime si maxime din zona, suma temperaturilor mai mare de 5
grade C, 10 grade C, in perioada de vegetatie. Nu trebuie sa lipseasca
referirile la frecventa si durata perioadelor de seceta sau la fenomene care
provoaca pagube culturilor agricole.
Datele climatice se vor actualiza anual, numai pentru teritoriul cartat
(obligatoriu). Datele climatice se dau la nivelul unui areal climatic omogen
(ACO) - o zona determinata spatial pe harta, considerata omogena din punctul de
vedere al caracteristicilor climatice utilizate pentru bonitarea si evaluarea
pretabilitatii terenurilor. Se identifica printr-un numar de ordine de la 1 la
99 in cadrul judetului. ACO este un miniareal si se cuprinde in intregime
intr-un areal de microzona pedogeoclimatica. Nu se definesc ACO complex. Datele
climatice se definesc prin valori medii multianuale (minimum 30 de ani).
2.5. Folosinta terenului
Se va specifica, la nivelul suprafetei totale a teritoriului cartat, modul
de folosinta: arabil, livada, vie, pasune, faneata etc.
2.6. Influenta antropica
In acest capitol se va evidentia influenta antropica indusa in teren (sol)
de lucrarile agrotehnice, amendare, spalarea sarurilor, lucrarile de
desecare-drenaj, irigare, CES etc.
De asemenea, se va avea in vedere poluarea solului sub aspectul tipului si
gradului de poluare. Daca in teritoriu sau in apropierea lui se afla o sursa de
poluare, aceasta se va mentiona sub aspectul modului de poluare a mediului si
efectului in teritoriu asupra elementelor de mediu si productie vegetala.
3. Solurile
3.1. Repartitia teritoriala a solurilor in raport cu conditiile naturale,
evidentiindu-se solul (solurile) dominant (dominante) intr-un sector sau altul,
dupa tipul de teren dominant. In acest context se vor mentiona procesele
pedogenetice cu rol in starea de fertilitate a solurilor, care se vor incadra
in randul factorilor limitativi ai productiei agricole in teritoriu.
3.2. Lista unitatilor de sol (US) echivalenta cu legenda hartii de soluri
(suprafata in ha si %, culoarea, denumirea unitatii, textura in Ap, roca-mama,
relieful, adancimea apei freatice, profile din care s-au recoltat probe).
3.3. Caracterizarea unitatilor de sol
Unitatile de sol se caracterizeaza succint, sub aspectul conditiilor de
sol, relief si drenaj. In caracterizarea solurilor se vor avea in vedere mai
ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici si chimici care se
constituie in indicatori pentru bonitarea naturala a terenurilor agricole sau
pentru pretabilitatea lor la diferite folosinte, cum ar fi: textura, volumul
edafic, densitatea aparenta, porozitatea totala, gradul de gleizare, gradul de
pseudogleizare, intensitatea saraturarii, continutul de CaCO3, CaCO3 activ
(pentru pomi), pH, gradul de saturatie in baze, continutul (rezerva) de humus
in Ap si pana la 50 cm etc.
Pentru monitorizarea procesului de eroziune M.E.S.P./1987, metodologia se
completeaza cu indicatorii de stare si risc, numai pentru o suprafata de 1
km^2, in jurul nodului din reteaua de nivel I sau pentru suprafata afectata
dintr-un anumit areal, dupa cum urmeaza:
1. Indicatori de stare:
1.1. eroziune in suprafata (Es):
1. eroziune neapreciabila sau slaba;
2. eroziune moderata, orizontul de acumulare a humusului este partial
erodat, apare orizontul de tranzitie sau B pe mai putin de 20% din suprafata;
3. eroziune puternica, orizontul de acumulare a humusului este total
erodat, iar orizontul de tranzitie sau B apare pe cel putin 80% din suprafata;
4. eroziune foarte puternica sau excesiva, apar la zi orizonturile
inferioare sau roca, conditii nefavorabile dezvoltarii vegetatiei;
1.2. eroziune in adancime (Ead):
1. ogase rare la distante mai mici de 100 m;
2. ogase dese la distante mai mici de 100 m;
3. ravene sau torenti;
1.3. alunecari (Al):
1. alunecari stabilizate;
2. alunecari active translationale;
3. curgeri noroioase;
1.4. indicator global de stare pentru eroziune si alunecari:
1. terenuri neafectate Es1;
2. terenuri moderat afectate Es2, Es3;
3. terenuri puternic afectate Es4, Es2, 3 + Ead1;
4. terenuri foarte puternic afectate Es2, 3, 4 + Ead2, Al2;
5. terenuri excesiv afectate Ead3, Al3.
2. Indicatori de risc:
Se stabilesc numai pentru eroziunea in suprafata, riscul se calculeaza cu
ajutorul metodei recomandate de Motoc si colaboratorii, 1978.
Clasa de risc, in t/ha/an (Pentru eroziunea in adancime si alunecari nu
sunt inca modele validate de evaluare a riscului).
Eroziune neapreciabila < 3 t/ha/an.
Eroziune slaba 3 - 10 t/ha/an.
Eroziune moderata 10 - 20 t/ha/an.
Eroziune puternica 20 - 40 t/ha/an.
Eroziune foarte puternica > 40 t/ha/an.
4. Bonitarea terenurilor
Pentru terenurile agricole bonitarea are ca obiectiv stabilirea notelor si
claselor de favorabilitate pentru diferite culturi si a claselor de calitate a
terenurilor pentru folosinte agricole: arabil, vii, livezi, pasuni si fanete.
4.1. Bonitarea naturala se efectueaza pe baza unor parametri biofizici
sintetici, convertiti in indicatori de caracterizare ecologica a solurilor si
terenurilor sau indicatori ecopedologici (M.E.S.P./1987, vol. III), Bonitarea
terenurilor agricole se efectueaza in conformitate cu M.E.S.P./1987 (vol. II,
cap. 3, pag. 30 - 54).
4.2. Indicatorii de caracterizare ecologica vor fi prelucrati asa cum au
fost inscrisi in tabelele-legenda de caracterizare fizico-geografica sau
pedologica. Acesti indicatori se refera la sol, relief, apa freatica, litologie,
clima, hidrologie, poluare. Toti indicatorii utilizati (direct sau indirect)
pentru bonitarea naturala, pentru analiza factorilor limitativi si/sau
restrictivi si pentru stabilirea cerintelor si masurilor ameliorative se vor
trece in tabele de coduri.
4.3. Nota de bonitare naturala se exprima in puncte de la 1 la 100 si se
stabileste pentru teritoriul cartat pe unitati de teritoriu ecologic omogene
(TEO) pentru categoria de folosinta existenta in momentul cartarii.
Pentru categoria de folosinta arabil nota de bonitare naturala reprezinta
media aritmetica a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de raspandire
cea mai mare, si anume: grau, orz, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar,
cartof, soia si mazare/fasole, iar pentru livezi este media aritmetica a
notelor pentru speciile mar, par, prun, la care se adauga, dupa caz, nota
speciei cires - visin ori piersic sau cais. Pentru vita de vie nota de bonitare
naturala este media artimetica a celor doua categorii. Clasele de
favorabilitate vor fi cele din M.E.S.P./1987 (vol. II, pag. 67) de la 1 la 10.
Pentru folosinte (arabil, pasune, fanete, vii si livezi) se va stabili si
clasa de calitate de la 1 la 5.
Gruparea terenurilor in 5 clase de calitate se va face dupa cum urmeaza:
clasa I - 81 - 100 de puncte de bonitare;
clasa a II-a - 61 - 80 de puncte de bonitare;
clasa a III-a - 41 - 60 de puncte de bonitare;
clasa a IV-a - 21 - 40 de puncte de bonitare;
clasa a V-a - 1 - 20 de puncte de bonitare,
in functie de nota de bonitare naturala pentru categoria de folosinta existenta
in momentul cartarii, calculata pentru fiecare TEO.
4.4. Pentru terenurile echipate cu lucrari de imbunatatiri funciare cu
caracter permanent (indiguire, drenaj, CES etc.) se calculeaza nota de bonitare
potentata. Pentru toate situatiile se folosesc coeficientii de potentare, in
functie de lucrarea ameliorativa existenta, specifica pentru fiecare cultura si
folosinta, obtinandu-se in final o nota de bonitare potentata (M.E.S.P./1987,
vol. II, pag. 54 - 63).
In situatia parcelelor cu una sau mai multe sisteme de echipare (desecari,
drenaj, CES, terasare) se va aplica potentarea cumulata, dar numai in cazul
functionarii sistemelor la parametri normali.
5. Factorii limitativi ai productiei agricole, cerintele si masurile
ameliorative ale solurilor - terenurilor
Reprezinta o sinteza a celor enuntate la pct. 2, 3 si 4 si consta din
enumerarea factorilor limitativi, localizarea lor si modul de influentare a
insusirilor solurilor (terenurilor) si prin ele a productiei agricole si a
modului de folosinta.
Din aceasta sinteza rezulta si cerintele si masurile ameliorative ale
solurilor afectate, specificandu-se cerinta (masura) ameliorativa si suprafata
(ha si %).
5.1. Gruparea terenurilor in clase de pretabilitate la arabil, pajisti,
vii, livezi
Prezentarea sintezei celor 6 clase de pretabilitate pe folosinte se va face
in tabele, iar pentru citirea unitatilor de pretabilitate la nivel de grupa si
subgrupa, exprimate prin formule sau coduri, se vor intocmi tabele dupa
modelele prezentate.
Pretabilitatea terenurilor se va stabili numai pentru folosinta efectiva a
acestora in momentul cartarii. Pentru alta folosinta pretabilitatea se va
stabili la cererea beneficiarului, in cazul schimbarii folosintei.
5.2. Poluare/degradare - se constituie in capitol distinct si cuprinde
aspecte legate de tipul-gradul de poluare, suprafata (ha, %), sursa poluarii,
masuri operative. Indicatorii de poluare utilizati, precum si cei ceruti in
sistemul de monitorizare sunt cei din M.E.S.P./1987 (partea a III-a, pag. 77 -
78), cu exceptia indicatorului 29, care se defineste conform tabelului urmator:
____________________________________________________________________________
Cod Coeficientul
Clasa/ Clasa Reducerea Coeficienti de potentare
Simbol/ de poluare/degradare/deficiente productiei de prin lucrari
harti (PDD) [%] penalizare de combatere
a PDD
____________________________________________________________________________
0 Nepoluat/nedegradat/fara
deficiente (0 - 5) 1 1
1 Foarte slab poluat/degradat/cu
deficiente (6 - 15) 0,9 1,1
2 Slab (16 - 25) 0,8 1,2
3 Slab-moderat (26 - 35) 0,7 1,4
4 Moderat (36 - 45) 0,6 1,6
5 Moderat puternic (46 - 55) 0,5 2
6 Puternic (56 - 65) 0,4 2,5
7 Foarte puternic (66 - 75) 0,3 3
8 Excesiv poluat (76 - 85) 0,2 4,25
9 Total (86 - 100) 0,05 16
____________________________________________________________________________
6. Sistemul de monitoring la nivel I si II pentru agricultura
Profilele (siturile) din Sistemul de monitoring se actualizeaza in mod
obligatoriu asa cum prevad Normele de continut privind realizarea si reactualizarea
Sistemului de monitoring la nivel I si II si a Bazei de date pedologice ale
siturilor de sol. Analizele se vor efectua numai in acord cu ICPA, care
organizeaza si coordoneaza aceasta activitate.
7. Caracterizare agrochimica
Pentru caracterizarea solurilor din punct de vedere al reactiei (pH) si al
starii de asigurare a solurilor cu elemente nutritive (humus, azot-IN, fosfor
mobil, potasiu mobil), se vor recolta probe medii agrochimice, pe unitati de
sol. Proba medie agrochimica se recolteaza din situri reprezentative (suprafata
sitului 2 - 5 ha) din punct de vedere agrochimic, o proba medie revenind la 20
- 25 ha.
8. Concluzii
In acest capitol vor fi punctate aspectele esentiale ale lucrarii, atat
cele din partea generala, cat si cele din partea interpretativa, in fapt, un
rezumat necesar al elementelor ce trebuie retinute de beneficiar.
La sfarsitul raportului (sau la inceput) trebuie sa figureze cuprinsul
lucrarii, cu capitolele, subcapitolele si paginatia respectiva, lista anexelor
si ilustratiilor (harti, cartograme etc.).
B. Partea desenata
Harti/cartograme
1. Harta unitatilor cartografice de sol (colorata conform M.E.S.P./1987
<<vol. I, tabel 4.1, coloana 3>>, cu amplasarea profilelor si a
unitatilor cartografice de sol-teren pentru poluari (poluarile sunt
identificate prin contur rosu sau puncte de identificare si sunt insotite de o
legenda care indica natura si gradul poluarii)
2. Harta unitatilor cartografice de teren (TEO)/cu suprafata TEO si numarul
trupului de planimetrare
3. Harta claselor de calitate (in baza notei de bonitare pe folosinte)
4. Cartograme privind: relieful, textura, eroziunea, apa freatica,
favorabilitatea pentru culturi (3 culturi cu cea mai mare nota de bonitare +
folosinta) si pretabilitatea pentru folosinta din momentul cartarii.
C. Tabele
In vederea integrarii studiilor pedologice si agrochimice in sistemul
national de monitorizare sol-teren pentru agricultura si in vederea crearii
bancii de date specifice sol-teren pentru agricultura se vor utiliza tabelele
de prezentare a datelor in forma anexata la prezentele norme de continut: tabel
cu indicatori - 1 - 1.1, tabele privind solurile - 2 - 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5,
2.6; tabele privind terenurile - 3 - 3.1, 3.2, 3.3; tabele privind bonitarea -
4 - 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5; tabele privind inventarierea terenurilor si
degradarilor - 5 - 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11.
CAP. 3
Dispozitii finale
Art. 10
Se considera bune pentru receptie studiile avizate favorabil de catre
membrii comisiilor de avizare, numiti prin decizie a directorului Directiei
generale pentru agricultura si industrie alimentara (DGAIA) (membrii comisiei
sunt propusi de catre: ICPA, M.A.A.P. si DGAIA judetene).
Copiile de pe situatia de plata si de pe procesul-verbal de receptie se
pastreaza atasate la studiu.
Membrii comisiei de avizare raspund de exactitatea datelor si informatiilor
continute in studiul pedologic si agrochimic si decid refacerea acestora,
atunci cand este cazul, de catre specialistul care a executat
studiul/analizele, cu titlu gratuit.
Art. 11
Receptia si decontarea studiilor se vor face in doua faze (teren, birou),
analizele de laborator urmand a fi atasate, dupa caz, la una dintre cele doua
faze. Procesul-verbal de receptie se va semna si se va transmite spre decontare
numai dupa avizarea favorabila a studiului si a situatiei de plata de catre
comisia constituita in acest sens.
Art. 12
ICPA va efectua anual controlul interlaboratoare, conform normelor
metodologice existente, va analiza situatia si va propune masurile de rigoare.
Art. 13
Actiunea de avizare pentru activitatea de laborator (atestare) se va
executa contra cost de catre ICPA, conform reglementarilor tehnice specifice in
vigoare. Valoarea suportata de OSPA este cea rezultata din devizul de
cheltuieli prezentat spre decontare de catre ICPA.
Art. 14
Laboratoarele care nu primesc aviz favorabil de functionare din partea ICPA
isi pierd dreptul de a executa analize specifice.
Art. 15
OSPA are dreptul de a solicita reavizarea laboratorului.
Art. 16
Datele din sistemele judetene de monitorizare se vor elabora in doua
exemplare, dintre care un exemplar se va preda la DGAIA si unul la ICPA, pentru
integrarea acestora in Sistemul national de monitorizare sol-teren si Banca de
date aferenta pentru agricultura, ce va fi pus la dispozitie M.A.A.P. -
Serviciul de fond funciar si cadastru forestier.
Art. 17
O discheta continand date pedologice prezentate dupa modelul transmis se va
depune la M.A.A.P., o data cu copia de pe procesul-verbal de receptie a
studiului pedologic si agrochimic predat.
Art. 18
Datele, informatiile pedologice din Sistemul de monitoring la nivel I si II
sunt detinute si utilizate de catre ICPA pentru a fi integrate in Sistemul
national de monitorizare integrata a mediului si vor fi puse la dispozitie
Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului -
I.N.C.D.P.M.
1. TABEL cu indicatori*)
*) Tabelul cu indicatori este reprodus in facsimil.
Tabel 1.1
TABEL
cu indicatorii ecopedologici folositi in studiile pedologice.
______________________________________________________________________________
| | | Cod pentru
|
| |
|______________________________________________|
|Nr. | Denumirea indicatorului |Formula|Bonitare| pretabilitate
|
|Crt.|
|_______|________|_____________________________|
| | | US | |arabil | vii
|livezi|pajisti|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 1 |Temperatura | | 3, 3C | 3, 3C | 3 | 3 | 3, 3C
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 2 |Precipitatii | | 4, 4C | 4 | | | 4, 4C
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 3 |Gleizare | 14 | 14 | 14 | 14 | | 14
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 4 |Pseudogleizare | 15 | 15 | 15 | 15 | | 15
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 5 |Alcalizare/Salinizare | 16, 17| 16, 17 | 16, 17|16, 17|16, 17| 16,
17|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 6 |Textura in | | | | | |
|
| |Ap/0-60/20-75/0-150 | 23 | 23 | 23 | 23 | | 23
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 7 |Poluare | 29 | 29 | 29 | | | 29
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 8 |Panta | | 33 | 33 | 33 | 33 | 33
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 9 |Alunecari | | 38 | 38 | 38 | 38 | 38
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 10 |Adancimea apei freatice | | 39 | 39 | 39 | 39 | 39
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 11 |Inundabilitate prin | | | | | |
|
| |revarsare | | 40 | 40 | 40 | 40 | 40
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 12 |Tasare/Porozitate | | 44 | 44 | | | 44
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 13 |Carbonat de calciu | | 61 | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 14 |pH in Ap/0-60/0-100, | | | | | |
|
| |Debazificare | | 63 |63, 141| 63 | 63 |63,
141|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 15 |Volum edafic util | | 133 | 133 | 133 | 133 | 133
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 16 |Rezerva de humus | | 144 | 144 | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 17 |Exces de umiditate de | | | | | |
|
| |suprafata | | 181 | 181 | 181 | 181 | 181
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 18 |Portanta | | | 189 | | | 189
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 19 |Acoperire cu bolovani etc.| | |35, 36 | 35 | 35 |35, 36
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 20 |Eroziune in suprafata | | | 188 | 188 | 188 | 188
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 21 |Eroziune in adancime | | | 37 | 37 | 37 | 37
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 22 |Neuniformitatea terenului | | | 8 | 8 | 8 | 8
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 23 |Drenaj lateral | | | 107 | 107 | 107 |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 24 |Exces de umiditate din | | | | | |
|
| |lateral | | | 184 | 184 | 184 | 184
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 25 |Pericol de eroziune | | | 187 | | | |
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 26 |Grosimea la care apare | | | | | |
|
| |roca dura | 19 | | 19 | 19 | 19 | 19
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 27 |Indicele puterii | | | | | |
|
| |clorozante | | | | 148 | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 28 |Adancime de apar. CaCO3 | 18 | | | | 18 |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 29 |CaCO3 activ | | | | | 62 |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 30 |Aluminiu | | | | |65, 17|
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 31 |Tip/Subtip sol (caracter | | | | | |
|
| |vertic) | 11, 12| | | |11, 12|
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 32 |Volumul de sol negleizat | | | | | 137 |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 33 |Suma temperaturilor > 10 | | | | | | |
| |grade C | | | | 92 | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 34 |Amplitudinea temperaturii | | | | | |
|
| |Decembrie - Februarie | | | | | 3 |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 35 |Precipitatii Mai - August | | | | | 4 |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 36 |Grad de sat. in baze | | | | | |
|
| |(A8,3) in Ap | | 69 | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 37 |Expozitia la soare a | | | | | |
|
| |terenului | | 34 | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 38 |Mezo- si micro-relief | | 32 | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 39 |Deficit de umiditate | | | | | |
|
| |Aprilie - Iulie | | | | | 182 |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 40 |Aport freatic | | | | | | 183
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 41 |Permeabilitate | | 50 | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 42 |Lucrari IF si | | | | | |
|
| |agropedoamelior | |271, 272| 271 | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 43 |Acoperirea terenului | | |120 - | | |118 -
|
| | | | |124 | | |125
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 44 |Forme principale de relief| 2 | | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 45 |Caracteristici particulare| | | | | |
|
| |ale solului | 13 | | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 46 |Eroziunea de suprafata, | | | | | |
|
| |Decop, Colmat | 20 | | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 47 |Material/roca parent., | | | | | |
|
| |cls. granulom | 21, 22| | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 48 |Scheletul in Ap/20-75 | 24 | | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
| 49 |Modificari antropice, | | | | | |
|
| |Tip poluare | 27, 28| | | | |
|
|____|__________________________|_______|________|_______|______|______|_______|
2. TABELE PRIVIND SOLURILE*)
*) Tabelele privind solurile sunt reproduse in facsimil.
Tabel 2.1
UNITATEA TERITORIALA DE SOL. (U.S.) Nr. .....
Denumire __________________________________________________________________
Formula _______________________ Suprafata ___________ ha. ______ % ________
Profile/sondaje _______________________________________________________________
Judetul _______________________ teritoriul administrativ __________________
Raspandirea _______________________________________________________________
Aspectul suprafetei terenului _____________________________________________
Conditii naturale in care apare ___________________________________________
Principalele soluri cu care se asociaza ___________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
CARACTERISTICILE SOLULUI
Morfologice _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Fizice ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
____________________________________________ Chimice __________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_____________ Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale,
drenaj global) ________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Tabel 2.2
Teritoriul comunal ______________
Judetul ____________________
LEGENDA UNITATILOR DE SOL
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - La suprafata
B - In alte orizonturi
______________________________________________________________________________
|Nr. |Suprafata|Culoare|Denumirea | Textura | Roca| Relief| Adancime | Profile
|
|U.S.|_________| |si formula|_________| mama| | a apei |(toate*))|
| | Ha. | % | | unitatii | A | B | | | freatice |
|
| | | | | de sol | | | | | (m) |
|
|____|_____|___|_______|__________|____|____|_____|_______|__________|_________|
|____|_____|___|_______|__________|____|____|_____|_______|__________|_________|
|____|_____|___|_______|__________|____|____|_____|_______|__________|_________|
|____|_____|___|_______|__________|____|____|_____|_______|__________|_________|
|____|_____|___|_______|__________|____|____|_____|_______|__________|_________|
*) profilele din sistemul de monitorizare vor fi marcate pe harta:
- O cu albastru, cele din sistemul de monitoring,
- O cu rosu, cele analizate,
iar in tabel:
R = profil analizat reprezentativ pentru US
A = profil analizat fara a fi de tip R
M1 = profil ce apartine Nivelului I din Sistemul de monitorizare
M2 = profil ce apartine Nivelului II din Sistemul de monitorizare
Tabel 2.3
TABEL
privind tipurile de sol
______________________________________________________________________________
| SUPRAFATA (ha/%)
|
|______________________________________________________________________________|
|totala|cartata| DIN CARE TIPURI DE SOL
|
|______|_______|_______________________________________________________________|
| | |R|P| B|B| R|B| S|P| B|B| P|P|N| H|G|H| P|V|L| R|A|S| E|C|D|
P|T|
| | |Z|Z| R|D| P|P| P|L| M|O| B|D|O| S|C|F| G|S|S| G|A|A| R|O|D| A|
|
|______|_______|_|_|__|_|__|_|__|_|__|_|__|_|_|__|_|_|__|_|_|__|_|_|__|_|_|__|_|
|______|_______|_|_|__|_|__|_|__|_|__|_|__|_|_|__|_|_|__|_|_|__|_|_|__|_|_|__|_|
Tabel 2.4
TABEL
privind citirea unitatilor de sol exprimate prin formule sau coduri
______________________________________________________________________________
|Nr. | Denumire indicator | Numar | Simbol | Cod| Denumire| Valoare
|
|crt.| | | | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 1 | Temperatura | 3 | T |10.5| Foarte |10.1 -
11.0|
| | | | | | ridicata|
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 2 | Precipitatii | 4 | P | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 3 | Caracteristici particulare| | | | |
|
| | ale solului | 13 | X | | | |
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 4 | Gleizare | 14 | G | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 5 | Pseudogleizare | 15 | W | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 6 | Salinizare/Alcalizare | 16, 17 | S, A | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 7 | Carbonati adancimea de | | | | |
|
| | aparitie | 18 | K | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 8 | Grosime la roca compacta | 19 | d | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 9 | Grad de eroziune | 20 | e | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 10 | Acoperire cu deponii | 20 | c | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 11 | Grupe de material parental| 21 | A, AA | | |
|
| | | | etc. | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 12 | Clasa granulometrica a | | g, u, l| | |
|
| | materialului parental | 22 | etc. | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 13 | Textura in primii 20 cm | 23 | t | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 14 | Textura in primii 50 cm | 23 | T | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 15 | Continut de schelet | 24 | q | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 16 | Varianta dupa categoria de| | | | |
|
| | folosinta | 26 - 27 | *) | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
| 17 | Poluare | 28 - 29 | | | |
|
|____|___________________________|_________|________|____|_________|___________|
*) Varianta de sol dupa folosinta si modificari ca urmare a folosintei
Tabel 2.5
FISA DE PLANIMETRARE US - TEO
______________________________________________________________________________
| Nr. U.S. | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | | | | | |
|
|______________|___|___|_______________|___|___|_______|___|___|___|___|___|___|
| Nr. TEO | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| | | | | |
|
|______________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| Nr. trup |F|S|F|S|F|S|F|S|F|S|F|S|F|S|F|S|F|S|F|S| | | | | | | | | | | |
|
| planimetrare | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|______________|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|______________|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 2 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|______________|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 3 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|______________|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 4 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|______________|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 5 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|______________|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 6 etc. | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|______________|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| TEO | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
| Total ha. | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|______________|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| US | subtip |
|
|Total|________|_______________________________________________________________|
| ha. | tip |
|
|
|________|_______________________________________________________________|
| | clasa |
|
|_____|________|_______________________________________________________________|
F = Folosinta
S = Suprafata (ha)
Tabel 2.6
TABEL CORELARE U.S. - T.E.O. coduri
______________________________________________________________________________
| | | | | Nivel inferior
|
|Nr. |NR.|Divizor| Formula US
|_______________________________________________|
|U.S.|TEO| TEO |tip si subtip| Varietatea de sol |Familia| Specia
|Varianta|
| | | |
|_____________________|_______|________|________|
| | | | |X|G |W |S |A|K |d |e |SG | F |t| q|t|q| A | P
|
|____|___|_______|_____________|_|__|__|__|_|__|__|__|___|___|_|__|_|_|___|____|
|____|___|_______|_____________|_|__|__|__|_|__|__|__|___|___|_|__|_|_|___|____|
|____|___|_______|_____________|_|__|__|__|_|__|__|__|___|___|_|__|_|_|___|____|
|____|___|_______|_____________|_|__|__|__|_|__|__|__|___|___|_|__|_|_|___|____|
|____|___|_______|_____________|_|__|__|__|_|__|__|__|___|___|_|__|_|_|___|____|
3. TABELE PRIVIND TERENURILE*)
*) Tabelele privind terenurile sunt reproduse in facsimil.
Tabel 3.1
TABEL
pentru citirea unitatilor de pretabilitate exprimate prin formule sau coduri la
nivel de subclasa si grupa de pretabilitate
______________________________________________________________________________
|Nr. | | | | | |
|
|crt.| Natura factorului limitativ
|Indicator|Simbol|Cod|Denumire|Valoare|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 1 | Volum edafic. | 133 | V | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 2 | Saraturare. | 16 - 17 | S | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 3 | Aciditate sau grad de | | | | |
|
| | debazificare. | 63 - 141| A | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 4 | Grad de tasare. | 44 | T | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 5 | Grad de portanta a solului. | 189 | O | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 6 | Degradare antropica. | 29 | G | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 7 | Acoperirea terenului cu stanci | | | | |
|
| | bolovani. | 35 | Z | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 8 | Panta terenului. | 33 | P | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 9 | Pericol de eroziune si eroziune in| | | | |
|
| | suprafata. |187 - 188| E | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 10 | Eroziune in adancime. | 37 | R | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 11 | Alunecari de teren. | 38 | F | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 12 | Grad de neuniformitate a | | | | |
|
| | terenului. | 8 | U | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 13 | Excesul de umiditate de natura | | | | |
|
| | freatica. | 39 - 107| Q | | |
|
| | | 14 | | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 14 | Excesul de umiditate de suprafata.| 181 - 15| W | | | |
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 15 | Excesul de umiditate din | | | | |
|
| | infiltratii laterale in sol, pe | | | | |
|
| | versanti. | 184 | L | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 16 | Inundabilitate prin revarsare | 40 | H | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 17 | Textura grosiera. | | N | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
| 18 | Textura fina. | | C | | |
|
|____|___________________________________|_________|______|___|________|_______|
Tabel 3.2
TABEL
pentru citirea unitatilor de pretabilitate exprimate prin formile sau coduri la
nivel de subgrupa de pretabilitate.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Natura factorului | | |Cod|Denumire |
|
|crt.| limitativ | Indicator | Simbol | *)| *) | Valoare*)
|
|____|_______________________|_____________|________|___|_________|____________|
| 1 | Textura solului | 23 | g - f | m | lut |17 - 28 -
50|
| | | | | | nisipos | |
| | | | | | grosier |
|
|____|_______________________|_____________|________|___|_________|____________|
| 2 | Gradul de salinizare | 16 |S1 - S5 | 30|salinizat| S3d1
|
| | | | | | moderat |
|
| | | |
|___|_________|____________|
| | | | | 40|salinizat| S4d1
|
| | | | | |puternic |
|
|____|_______________________|_____________|________|___|_________|____________|
| 3 | Gradul de alcalizare |17 - 141 - 63|a1 - a5 | | |
|
|____|_______________________|_____________|________|___|_________|____________|
| 4 | Grosimea solului pana | | | | |
|
| | la roca compacta | 19 |d1 - d5 | | |
|
|____|_______________________|_____________|________|___|_________|____________|
| 5 | Rezerva de humus | 144 |h1 - h5 | | |
|
|____|_______________________|_____________|________|___|_________|____________|
| 6 | Acoperirea terenului |120 .. 124,3 |ag1 .. a| | |
|
| | cu stufaris, arborete,| 6 | g4 | | |
|
| | musuroaie. | |x1 .. x8| | |
|
|____|_______________________|_____________|________|___|_________|____________|
*) datele inscrise sunt pentru exemplificare
Tabel 3.3
TABEL
privind gruparea terenurilor in clase de pretabilitate
Arabil*)
______________________________________________________________________________
|Nr. |Formula unitatii | Suprafata pe clase de pretabilitate ha.| Recomandari
|
|TEO |de pretabilitate |_________________________________________|
ameliorative|
| | | I | II | III | IV | V | VI |
|
|____|_________________|_____|______|_______|______|_____|_______|_____________|
| 1 | | | | | | | |
|
|____|_________________|_____|______|_______|______|_____|_______|_____________|
| 2 | | | | | | | |
|
|____|_________________|_____|______|_______|______|_____|_______|_____________|
| 3 | | | | | | | |
|
|____|_________________|_____|______|_______|______|_____|_______|_____________|
| | | | | | | | |
|
|____|_________________|_____|______|_______|______|_____|_______|_____________|
|etc.| | | | | | | |
|
|____|_________________|_____|______|_______|______|_____|_______|_____________|
| | | | | | | | | |
|____|_________________|_____|______|_______|______|_____|_______|_____________|
| | Total | | | | | | |
|
|____|_________________|_____|______|_______|______|_____|_______|_____________|
*) Tabelele se intocmesc separat pe folosinte
4. TABELE PRIVIND BONITAREA*)
*) Tabelele privind bonitarea sunt reproduse in facsimil.
Tabel 4.1
TABEL - LEGENDA
cu indicatori ecopedologici de bonitare
______________________________________________________________________________
|Nr. | Codurile indicatorilor de bonitare
|
|TEO |_________________________________________________________________________|
| |3C |4C |14 |15|16 |17 |23 |29|33 |38 |39 |40|44 |61|63 |69| 133| 144|
181|
|____|___|___|___|__|___|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|____|____|____|
| 1 | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|___|___|___|__|___|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|____|____|____|
| 2 | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|___|___|___|__|___|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|____|____|____|
| 3 | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|___|___|___|__|___|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|____|____|____|
| 4 | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|___|___|___|__|___|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|____|____|____|
|etc.| | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|___|___|___|__|___|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|____|____|____|
Tabel 4.2
NOTE DE BONITARE
pentru culturi si folosinte agricole (regim natural)
______________________________________________________________________________
|Nr. |PS|FN|M|P|P|C|C|P|LV|V|V|VN|GR|OR|PB|FS|CT|SZ|SO|MF|IU|IF|CN|LU|TR|LG|AR
|
|TEO | | |R|R|N|V|S|C| |V|M| | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|__|_|_|_|_|_|_|__|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|___|
| 1 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|__|_|_|_|_|_|_|__|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|___|
| 2 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|__|_|_|_|_|_|_|__|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|___|
| 3 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|__|_|_|_|_|_|_|__|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|___|
| 4 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|__|_|_|_|_|_|_|__|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|___|
| 5 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|__|_|_|_|_|_|_|__|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|___|
|etc.| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|__|_|_|_|_|_|_|__|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|___|
Tabel 4.3
TABEL
privind incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate dupa nota de
bonitare in regim natural
Arabil*)
______________________________________________________________________________
|Nr. |Nr. |Suprafata| CLASA DE CALITATE
|
|US |TEO | totala
|________________________________________________________|
| | | TEO | I | II | III | IV | IV
|
| | | (ha)
|___________|__________|__________|___________|__________|
| | | | ha | nota |ha | nota |ha | nota | ha | nota |ha | nota
|
|______|____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
| 1 | 1 | | | | | | | | | | |
|
| |____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
| | 2 | | | | | | | | | | |
|
|
|____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
| | 3 | | | | | | | | | | |
|
|______|____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
| 2 | 4 | | | | | | | | | | |
|
| |____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
| | 5 | | | | | | | | | | |
|
|______|____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
| | | | | | | | | | | | |
|
|______|____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
|etc. |etc.| | | | | | | | | | |
|
|______|____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
| | | | | | | | | | | | |
|
|______|____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
|Total | | | | | | | | | | | |
|
|arabil| | | | | | | | | | | |
|
|______|____|_________|____|______|___|______|___|______|____|______|___|______|
| Clasa si nota |
|
| medie ponderata | |
|_____________________|________________________________________________________|
*) Situatia se va prezenta dupa aceasta macheta pentru fiecare folosinta
(pasuni, fanete, vii, livezi) in suprafata din momentul cartarii (dupa
registrul cadastral).
Tabel 4.4
NOTE DE BONITARE
si clasa de favorabilitate pe culturi in regim natural
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A = nota
B = clasa
Arabil
______________________________________________________________________________
|Nr. | GR | OR | PB | FS | CT | SZ | SO | MF | arabil
|
|TEO |_______|_______|_______|_______|_______|_______|_______|_______|________|
| | A | B | A | B | A | B | A | B | A | B | A | B | A | B | A | B | A | B
|
|_____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
| 1 | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
| 2 | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
| 4 | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
|etc. | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
Semnificatia coloanei A din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A = nota
livada, vie, pasune, faneata
______________________________________________________________________________
|Nr. | MR | PR | PN |CV/CS/PC| Livada| VV | VM | Vie | PS | FN
|
|TEO |______|______|______|________|_______|______|_______|______|______|______|
| |A |cls|A |cls| A|cls| A | cls| A |cls|A |cls| A |cls|A |cls|A |cls|A
|cls|
|____|__|___|__|___|__|___|___|____|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|___|
| 1*)|48|IV |62| II| | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|___|__|___|__|___|___|____|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|___|
| 7*)|68|II |50| IV| | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|___|__|___|__|___|___|____|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|___|
|12*)| | | | | | | | | | | |78 |II |80 |II| | | | |
|
|____|__|___|__|___|__|___|___|____|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|___|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|____|__|___|__|___|__|___|___|____|___|___|__|___|___|___|__|___|__|___|__|___|
*) date inscrise pentru exemplificare
Tabelul se va completa numai cu TEO-urile specifice fiecarei categorii de
folosinta (arabil, livada, vie, pasune si faneata (folosinta va fi stabilita
precis in momentul contractarii din registrul cadastral))
Tabel 4.5
INCADRAREA
terenurilor agricole pe folosinte in clase de calitate dupa nota de bonitare
naturala (medie ponderata)
______________________________________________________________________________
| | | Clasa de calitate
|
| |
|___________________________________________________________|
|Nr. | Categoria | I | II | III | IV | V |Incadrarea
medie|
|Crt.| de
folosinta|_______|________|________|________|_______|________________|
| | |ha|nota| ha|nota| ha|nota| ha|nota|ha|nota| ha| nota|
clasa|
|____|_____________|__|____|___|____|___|____|___|____|__|____|___|_____|______|
| 1. | Arabil | | | | | | | | | | | | |
|
|____|_____________|__|____|___|____|___|____|___|____|__|____|___|_____|______|
| 2. | Pasuni | | | | | | | | | | | | |
|
|____|_____________|__|____|___|____|___|____|___|____|__|____|___|_____|______|
| 3. | Fanete | | | | | | | | | | | | |
|
|____|_____________|__|____|___|____|___|____|___|____|__|____|___|_____|______|
| 4. | Vii | | | | | | | | | | | | |
|
|____|_____________|__|____|___|____|___|____|___|____|__|____|___|_____|______|
| 5. | Livezi | | | | | | | | | | | | |
|
|____|_____________|__|____|___|____|___|____|___|____|__|____|___|_____|______|
| |Total agricol| |(*) | |(*) | |(*) | |(*) | |(*) | |(*) | (*)
|
|____|_____________|__|____|___|____|___|____|___|____|__|____|___|_____|______|
(*) Se calculeaza cu nota de bonitare echivalenta pentru arabil
5. TABELE PRIVIND INVENTARIEREA TERENURILOR SI DEGRADARILOR*)
*) Tabelele privind inventarierea terenurilor si degradarilor sunt
reproduse in facsimil.
Tabel 5.1
EVIDENTA TERENURILOR AGRICOLE PE FOLOSINTE
ha. - %
______________________________________________________________________________
| | | Din care:
|
|Suprafata totala |Suprafata cartata
|_________________________________________|
| | | Arabil | Pasuni | Fanete | Vii | Livezi
|
|_________________|__________________|________|________|________|_____|________|
|_________________|__________________|________|________|________|_____|________|
|_________________|__________________|________|________|________|_____|________|
Tabel 5.2
FORME DE MACRO SI MEZORELIEF
Ha. - %
______________________________________________________________________________
| | | Din care pe forme de macro-relief/cod
|
| Suprafata | Suprafata
|______________________________________________________|
| totala | cartata | Munte | Deal, Podis | Campie, podis | Terasa | Lunca
|
| | | 10 | 20 | 30 | 40 | 50
|
|___________|___________|_______|_____________|_______________|________|_______|
|___________|___________|_______|_____________|_______________|________|_______|
|___________|___________|_______|_____________|_______________|________|_______|
Tabel 5.3
ZONE NATURALE PROTEJATE
ha. - %
______________________________________________________________________________
| | | Din care:
|
| Suprafata totala | Suprafata cartata
|___________________________________|
| | | | |
|
|____________________|_____________________|_____________|___________|_________|
|____________________|_____________________|_____________|___________|_________|
|____________________|_____________________|_____________|___________|_________|
Tabel 5.4
MICROZONE PEDO-GEOCLIMATICE*)
ha. - %
______________________________________________________________________________
| | | Din care pe microzone:
|
| Suprafata totala | Suprafata cartata
|___________________________________|
| | | | |
|
|____________________|_____________________|_____________|___________|_________|
|____________________|_____________________|_____________|___________|_________|
|____________________|_____________________|_____________|___________|_________|
*) dupa N. Florea si colaboratorii (1999)
Tabel 5.5
ALUNECARI DE TEREN
ha. - %
______________________________________________________________________________
| | | | Din care pe microzone:
|
|Suprafata |Suprafata | Suprafata |__________________________________________|
| totala | cartata |cu alunecari | In | In | In |Curgatoare
|Prabusire|
| | | |brazde|valuri|trepte| |
|
|__________|__________|_____________|______|______|______|___________|_________|
|__________|__________|_____________|______|______|______|___________|_________|
|__________|__________|_____________|______|______|______|___________|_________|
Tabel 5.6
TERENURI INUNDABILE
ha. - %
______________________________________________________________________________
| | | Din care terenuri inundabile:
|
| Suprafata totala | Suprafata cartata
|_______________________________________|
| | | | |
|
|__________________|___________________|______________|_____________|__________|
|__________________|___________________|______________|_____________|__________|
|__________________|___________________|______________|_____________|__________|
Tabel 5.7
TERENURI CU SOLURI PSEUDOGLEIZATE
ha. - %
______________________________________________________________________________
|Suprafata|Suprafata|Suprafata afectata| Din care pe microzone:
|
| totala | cartata | de pseudogleizare|_______________________________________|
| | | |Slab |Moderat|Puternic| Foarte
|Excesiv|
| | | | | | |puternic|
|
|_________|_________|__________________|_____|_______|________|________|_______|
|_________|_________|__________________|_____|_______|________|________|_______|
|_________|_________|__________________|_____|_______|________|________|_______|
|_________|_________|__________________|_____|_______|________|________|_______|
Tabel 5.8
TERENURI CU SOLURI GLEIZATE
ha. - %
______________________________________________________________________________
|Suprafata|Suprafata|Suprafata afectata| Din care pe microzone:
|
| totala | cartata | de
pseudogleizare|_______________________________________|
| | | |Slab |Moderat|Puternic| Foarte
|Excesiv|
| | | | | | |puternic|
|
|_________|_________|__________________|_____|_______|________|________|_______|
|_________|_________|__________________|_____|_______|________|________|_______|
|_________|_________|__________________|_____|_______|________|________|_______|
Tabel 5.9
TERENURI CU SOLURI ERODATE, COLMATATE, ACOPERITE
ha. - %
______________________________________________________________________________
| Suprafata totala | Suprafata cartata | Din care erodate*):
|
| |
|_______________________________________|
| | |Slab |Moderat|Puternic| Foarte
|Excesiv|
| | | | | |puternic|
|
|__________________|___________________|_____|_______|________|________|_______|
|__________________|___________________|_____|_______|________|________|_______|
|__________________|___________________|_____|_______|________|________|_______|
*) Se va mentiona agentul care a produs eroziunea, colmatarea sau
acoperirea (prin apa, eolian si decopertat)
Tabel 5.10
TERENURI AFECTATE DE EROZIUNE IN ADANCIME
ha. - %
______________________________________________________________________________
| | | Din care pe forme de eroziune:
|
| Suprafata totala | Suprafata cartata |_______________________________________|
| | | Siroiri, Rigole | Ogase | Ravene
|
|__________________|___________________|___________________|_________|_________|
|__________________|___________________|___________________|_________|_________|
Tabel 5.11
TERENURI CU SOLURI POLUATE
ha. - %
______________________________________________________________________________
| | | Din care poluate cu*):
|
| Suprafata totala | Suprafata cartata
|_______________________________________|
| | | | |
|
|__________________|___________________|________________|____________|_________|
|__________________|___________________|________________|____________|_________|
*) Se va mentiona tipul de poluare.
ANEXA 5
METODOLOGIA
privind realizarea si reactualizarea Sistemului national si judetean de
monitorizare sol-teren pentru agricultura
Art. 1
Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA) Bucuresti
realizeaza/reactualizeaza si administreaza Sistemul national de monitorizare
sol-teren pentru agricultura si banca de date pedologice aferenta, pastrandu-se
dreptul de autor pentru cercetarile proprii.
Art. 2
Datele si informatiile din Sistemul national de monitorizare sol-teren
pentru agricultura, centralizat, sunt puse anual la dispozitie:
a) Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pentru
fundamentarea programelor specifice si supravegherea calitatii
solului-terenului;
b) Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, pentru integrarea acestora
in Sistemul national de monitorizare integrata a mediului si elaborarii
Raportului privind starea mediului, prin Institutul National de Cercetare
Dezvoltare pentru Protectia Mediului;
c) Institutului National de Statistica, in vederea actualizarii datelor
pedologice specifice.
Art. 3
(1) Sistemul national de monitorizare sol-teren pentru agricultura are in
structura Banca de date pedologice care cuprinde:
a) Baza de Date Pedologice a Siturilor de sol-teren (BDSit) care cuprinde
datele/informatiile pedologice specifice, ale siturilor de sol din sistemul de
monitoring la nivel I si II realizata conform normelor de continut prezentate
in anexa nr. 6;
b) Baza de Date a Unitatilor de Sol-Teren (BDUST) care cuprinde
datele/informatiile rezultate din centralizarea sistemelor judetene de
monitorizare.
Art. 4
(1) Banca de date pedologice se organizeaza la Institutul de Cercetari de
Pedologie si Agrochimie Bucuresti, in mod corespunzator prelucrarilor necesare
elaborarii rapoartelor de monitorizare pentru Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, rapoartelor de mediu (pentru sectiunea sol) pentru
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si situatiilor solicitate de
Institutul National de Statistica.
(2) Oficiile de studii pedologice si agrochimice teritoriale (OSPA) pun la
dispozitie ICPA un exemplar din studiile pedologice si agrochimice realizate,
conform normelor de continut prezentate in anexa nr. 2, in vederea realizarii
bancii de date pedologice, cu respectarea dreptului de autor.
Art. 5
Sistemele judetene de monitorizare sol-teren pentru agricultura se
realizeaza prin integrarea datelor si informatiilor din studiile pedologice si
agrochimice la nivel de teritoriu administrativ, privind unitatile de sol-teren,
pretabilitatea terenurilor pentru folosinte agricole sau silvicultura, tipurile
de degradare, precum si a informatiilor obtinute de OSPA din activitatea de
supraveghere asupra terenurilor agricole si se finalizeaza cu elaborarea
rapoartelor asupra starii solurilor agricole la nivel de judet si raportarea
zonelor de risc.
Art. 6
Baza de Date a Unitatilor de Sol-Teren se realizeaza conform metodologiei
ICPA.
Art. 7
Informatiile integrate in Sistemul judetean de monitorizare sol-teren
pentru agricultura sunt: unitatile de sol si teren, notele de bonitare si
clasele de calitate pe folosinte agricole, clasele de pretabilitate pentru
folosinte agricole sau silvicultura, favorabilitatea pentru culturile de grau,
porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartof si altele, categoria de
folosinta, forme de macro- si mezorelief, zone naturale protejate, microzone
pedoclimatice, terenuri cu soluri erodate sau colmatate, terenuri afectate de
eroziune in adancime, alunecari de teren, inundabilitate, terenuri cu soluri
gleizate si pseudogleizate, terenuri cu soluri saraturate, terenuri poluate si
altele, ce vor fi transmise la ICPA.
Art. 8
Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin directiile
generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului
Bucuresti elaboreaza si inainteaza la Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor nota de fundamentare privind realizarea/reactualizarea si finantarea
sistemului judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
Art. 9
Dupa aprobarea acestora de catre conducerea Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, directiile generale pentru agricultura si industrie
alimentara judetene si a municipiului Bucuresti incheie cu OSPA contracte
privind elaborarea sistemului judetean de monitorizare sol-teren pentru
agricultura, in limita sumelor comunicate.
Art. 10
Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin ICPA elaboreaza si
inainteaza la Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nota de
fundamentare privind realizarea/reactualizarea Sistemului national de
monitorizare sol-teren pentru agricultura.
Art. 11
Dupa aprobarea acesteia de catre conducerea Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor pe baza de contract, incepe derularea activitatilor
specifice.
Art. 12
(1) ICPA elaboreaza si pune la dispozitie Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, Serviciului de fond funciar si cadastru forestier
raportul anual privind starea solului-terenului, precum si a zonelor de risc
din Romania, pe baza studiilor proprii si a rapoartelor sintetice elaborate de
OSPA.
(2) OSPA elaboreaza si pun la dispozitie directiilor generale pentru
agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti si
ICPA raportul anual privind starea solului-terenului si a zonelor de risc din
judet si, respectiv, informatiile solicitate din sistemul judetean de
monitorizare sol-teren actualizate.
(3) Prin intermediul Corpului de inspectie OSPA informeaza directiile
generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului
Bucuresti, respectiv Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,
Serviciul de fond funciar si cadastru forestier, ori de cate ori este cazul
asupra situatiilor de risc.
Art. 13
ICPA furnizeaza Ministerului Apelor si Protectiei Mediului informatiile
obtinute in Sistemul national de monitorizare sol-teren pentru agricultura in
vederea integrarii acestora in Sistemul national de monitorizare integrata a
mediului.
Art. 14
Sistemul national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura
se reactualizeaza anual in limita sumelor alocate de la bugetul Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru aceasta activitate.
ANEXA 6
NORME DE CONTINUT
privind realizarea si reactualizarea Sistemului de monitoring la nivel I si II
si a Bazei de Date Pedologice ale Siturilor de sol-teren
Art. 1
Incepand cu anul 2002 se trece la a doua determinare a parametrilor
pedologici analizati in perioada 1992 - 1999. Categoriile principale de lucrari
care se vor executa sub coordonarea ICPA si cu colaborarea OSPA sunt:
- recoltarea probelor de sol din siturile de monitoring de nivel I
amplasate anterior;
- recoltarea de probe de sol si vegetatie din siturile amplasate in zone de
impact (nivel II);
- recoltarea de probe de apa din sursele folosite pentru irigatie aflate in
vecinatatea zonelor afectate de diferite tipuri de poluare;
- analizarea probelor de sol, de vegetatie si de apa (indicatori ai
poluarii), precum si prelucrarea si interpretarea datelor se executa de catre
ICPA.
In cadrul lucrarilor mentionate se vor respecta precizarile metodologice
prezentate in continuare.
Art. 2
Lucrari de teren
Reamplasarea siturilor de monitoring de nivel I pe teren se va face pe baza
coordonatelor geografice prestabilite, folosindu-se harti la scara 1:25.000,
harti si schite la scari mai mari si echipamente adecvate (rulete, busola,
sistem de pozitionare globala - G.P.S. etc.).
In mod exceptional, in cazul in care, pe baza noilor determinari, mai
precise, rezulta o deplasare mai mare de 400 m fata de coordonatele geografice,
se reamplaseaza noul sit.
Numarul sitului de pe vechiul amplasament este cel anterior, la care se
adauga 1.000 (de exemplu, pentru situl 928 va fi 1928), iar pentru siturile noi
se adauga 2.000 (de exemplu, pentru situl 869 va fi 2.869). In rest se respecta
vechea metodologie a amplasarii, si anume: sa se asigure reprezentativitatea
sitului fata de ponderea unitatilor de sol din zona analizata, iar fixarea lui
in teritoriu sa respecte regula de mutare, in cazul in care este necesar, si
anume: 100, 200, 300, 400 m fata de punctul normal, in ordinea nord, sud, est
sau vest. Siturile eliminate anterior din cauze subiective vor fi amplasate in
locuri fezabile care sa indeplineasca conditiile mentionate.
Pentru studiile de nivel II se vor aplica retele de situri special
proiectate, tinandu-se seama de tipul si intensitatea proceselor monitorizate.
Constituirea parcelelor de referinta (siturilor) in punctele materializate.
Acestea vor avea suprafata de 400 mp (20 x 20 m), amplasate in conditii
omogene, reprezentative. Pe fisa profilului de sol (anexa 6.1 - fisa Profisol
tip M), in campul liber din pagina 1 sau pe o fila atasata se inscrie schita
amplasarii sitului, iar la terminarea lucrarii se da o plansa cu schite, la
scara 1:25.000 sau mai mare, cuprinzand pozitia tuturor siturilor din cadrul
fiecarui judet. Aceasta va permite regasirea siturilor in teren la
determinarile ulterioare si compararea noilor determinari fizico-chimice cu
datele anterioare.
Amplasarea si executarea unui profil principal de sol se face intr-un loc
reprezentativ din cadrul sitului pana la adancimea fiziologic utila, dar nu mai
mult de 1,5 m pentru siturile reamplasate pe acelasi loc.
Descrierea profilului de sol se va efectua conform Metodologiei de
elaborare a studiilor pedologice (1987, vol. I), completandu-se rubricile din
fisa tip M "Conditii de teren si date morfologice" (anexa 6.1),
tinandu-se seama de instructiunile Profisol.
Se va acorda atentie sporita delimitarii orizonturilor si grosimii
suborizonturilor, respectandu-se vechile delimitari in cazul in care acestea se
potrivesc cu situatia actuala. In cazul orizonturilor cu grosime mai mare de 50
cm, acestea se vor imparti in mai multe suborizonturi; pentru stratul 0 - 50 cm
este necesar sa se delimiteze 2 - 3 suborizonturi, iar pentru terenurile
arabile se va delimita si orizontul cu talpa plugului.
Pe fisa tip M se vor nota toate caracteristicile obligatorii si, pe cat
posibil, si cele optionale, inclusiv cele referitoare la modificari antropice,
la efectul si starea lucrarilor ameliorative etc.
In spatiul "Observatii" din anexa 6.1 sau in fise suplimentare se
inscriu date privind: clasa de bonitare (stabilita dupa datele obtinute),
pozitia unor surse de poluare apropiate si felul poluantilor, vanturi dominante
etc. Fisa de tip M se intocmeste in trei exemplare, dintre care unul ramane la
executant.
Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice si fizice se executa din
profil si din suprafata sitului (proba agrochimica) in stare deranjata si
nederanjata (in cilindri).
Probele deranjate. Ca regula generala, atat pentru analize chimice, cat si
pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate in pungi din plastic
sau din hartie se respecta urmatoarele reguli:
- probele din profilele de sol se constituie prin prelevarea de pe 3 pereti
ai acestora, pentru fiecare orizont sau suborizont descris. Lama ustensilei de
recoltare se curata de fiecare data de solul cu care vine in contact. La
ambalare se evita contactul etichetei cu solul. Probele nu se majoreaza.
Eticheta se scrie citet cu pixul;
- probele pentru analize chimice din profilele de sol vor avea 1,5 kg
pentru fiecare orizont sau suborizont. Probele agrochimice se recolteaza in
cantitate de 1,5 kg din suprafata de 400 mp din jurul profilului de sol.
Adancimea de recoltare este de 0 - 20 cm in cazul solurilor arabile din
siturile de nivel I si de 0 - 10 si 10 - 20 cm in siturile intelenite de nivel
I, precum si in siturile poluate din toate folosintele;
- probele din profilul de sol pentru analize fizice vor avea 0,5 kg.
Manipularea probelor pentru analize fizice se va face cu grija pentru evitarea
deteriorarii agregatelor structurale, acordandu-se atentie deosebita la
umiditate foarte mare sau foarte mica;
- la fiecare profil se recolteaza un micromonolit, din probe pe cat posibil
cu agregate structurale intregi, avand notate datele de identificare atat pe
capac, cat si pe cutia propriu-zisa, precum si denumirea si grosimea
orizonturilor. Dupa ultimul suborizont se adauga un esantion de material
parental si/sau roca subiacenta.
Probele in cilindri se recolteaza numai din profilul proaspat deschis (1 -
3 ore) si nu se admit cele din profile reimprospatate. Se recolteaza 4 cilindri
de 100 cm^3 sau 2 - 3 cilindri de 200 cm^3 din fiecare orizont sau suborizont,
pana la 1 m adancime pentru siturile vechi si peste aceasta adancime pentru
siturile noi. In cazul solurilor arabile se va recolta neaparat si suborizontul
avand talpa plugului. In solurile cu apa freatica la adancime mica recoltarea
probelor se va face pana la nivelul respectiv, dar descrierea se va face pana
la 1,50 m.
Atentie! La recoltare nu se va sari peste orizonturile de tranzitie, in
special in primii 50 cm!
Probele de vegetatie din zone de impact. Din partea aeriana a plantelor de
cultura se vor recolta probe compuse din cadrul siturilor poluate si al
siturilor-martor pentru fiecare organ vegetativ (tulpina, frunze, organe
fructifere, radacina). Pe eticheta probei si in inventarul de probe se noteaza
toate elementele de identificare, inclusiv specia si fenofaza. Pentru plantele
de cultura intereseaza si probe de organe la maturitate. In cazul folosintei
arabil se recolteaza separat planta cultivata si flora spontana,
specificandu-se speciile majoritare. In cazul pajistilor se noteaza, de
asemenea, speciile dominante.
Conditionarea probelor de sol si vegetatie pana la expediere trebuie sa
asigure uscarea la aer a solului si in etuva a plantelor la 70 grade C.
Transportul probelor la ICPA, insotite de borderouri, se poate face in 2 -
3 transe, in functie de numarul siturilor, acordandu-se atentia cuvenita
integritatii ambalajelor si a etichetelor.
Probele de apa. Se vor recolta in sticle curate, bine inchise, in cantitate
de 2 l, din areale divers poluate etc.
Art. 3
Lucrari de laborator - analiza probelor de sol, apa si vegetatie
Aceste lucrari se executa in functie de nivelul studiului (I sau II),
conform metodologiei ICPA (1987), si completarilor prezentate in anexa nr. 6.2
si precizarilor facute in cele ce urmeaza.
3.1. Analiza probelor de sol
Analizele fizice pe probe in structura deranjata, care se vor executa sunt:
- compozitia granulometrica (se determina dupa scara Atterberg: 2 - 0,2;
0,2 - 0,02; 0,02 - 0,002 si < 0,002 mm, la care se adauga fractiunile: 0,05
- 0,002 mm, < 0,01 mm si eventual < 0,001 mm;
- continutul de macroelemente structurale hidrostabile (% g/g);
- dispersia microelementelor structurale (% g/g).
Se vor calcula:
- indicele de instabilitate structurala;
- densitatea (masa specifica) (numai in orizonturile organice sau
organominerale);
- indicele de formare a crustei (Remy).
Analizele fizice pe probe in structura nederanjata (cilindri de 100 sau 200
cm^3) care se vor executa sunt:
- umiditatea momentana (% g/g);
- densitatea aparenta (kg x m^-3);
- rezistenta la penetrare (MPa);
- conductivitatea hidraulica saturata (mm x h^-1);
- continut de apa retinuta la diferite niveluri ale curbei de suctiune in
domeniul pF 0 - 2 (% v/v);
- coeficient de higroscopicitate (% g/g);
- echivalentul umiditatii (% g/g).
Se pot calcula si estima:
- porozitatea totala (% v/v);
- gradul de tasare;
- distributia dupa marime a porilor (% v/v);
- CO, CC, CD, CT, %;
- alti indicatori privind aeratia (PA, Ida, continut de aer etc.).
Analize chimice:
- reactia solului (pH) in extract apos;
- continutul de materie organica (Ht, %);
- continut de azot total (Nt, %);
- continutul de baze schimbabile pe elemente (Ca, Mg, K, Na, mg x kg^-1)
sau total SB - me/100 g sol;
- aciditatea hidrolitica Ah;
- aciditatea de schimb totala (A 8.3);
- aluminiul schimbabil (Al sch.);
- capacitatea de schimb cationic (TAh si T8,3 - me/100 g sol, prin calcul
sau TNH4 ori Tna, in functie de tipul si gradul de saturatie);
- gradul de saturatie in baze (VAh si V8,3%);
- reziduul conductometric si balanta ionica (dupa caz), pentru solurile cu
continut de carbonati alcalino-pamantosi si/sau gips (V = 100%);
- continuturile de fosfor si potasiu solubili (PAL, KAL);
In cazul suprafetelor cu poluare de impact se executa analize privind
elementele si substantele poluante din probele de sol si vegetatie, precum si
analize microbiologice pentru sol, conform anexei 6.2.
3.2. Analizele de vegetatie din zone poluate si situri-martor vor urmari:
- continut de macro- si microelemente (Ca, Mg, K, Na, P, S, N, Fe, Mn, Cu,
Zn, B, Mo, metale grele etc.).
Analizele se vor efectua conform metodologiilor ICPA (1981, 1986, 1987).
3.3. Analizele probelor de apa vor urmari:
- reactia pH;
- electroconductibilitatea specifica;
- continutul de ioni: CO3(2-), HCO(3-), SO4(2-), Cl(-), Ca(2+), Mg(2+);
Na(+) si K(+);
- in cazuri speciale: N-NO3(-LL), N-NO2(-LL), N-NH4(+), aciditatea, S(2-),
Fe(2+), SiO2, B etc.
- continutul de aluminiu si metale grele, dupa caz.
In cazul apelor folosite la irigatie se vor calcula:
- coeficientul Priklonschi;
- raportul de absorbtie a sodiului (indicele S.A.R.);
- carbonatul de sodiu rezidual (C.S.R.) etc., conform Metodologiei ICPA,
1987, partea I, cap. 3, paragraful 3.3.
Datele obtinute din analize fizice si chimice vor fi inscrise pe fise
Profisol tip F (anexa 6.3) si, respectiv tip C (anexa 6.4), iar pentru ape, pe
tabele adecvate, verificate si semnate de catre cercetatorii responsabili.
Pe total tara se vor executa cercetari in 940 de situri de nivel I,
revenind 235 de situri/an.
In fiecare judet siturile de monitoring de nivel I vor fi analizate in
cadrul unui singur an, cu o periodicitate de 4 ani.
Art. 4
Lucrari de prelucrare si interpretare
Datele obtinute din teren si laborator vor fi prelucrate tinandu-se seama
de Metodologia ICPA 1980, 1986, 1987; Kloke, 1980; Adriano, 1986; Rauta si
colaboratorii, 1998 etc., Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei
mediului nr. 756/1997 etc. si vor fi comparate cu cele rezultate din
determinarile anterioare si din literatura de specialitate, stabilindu-se
tendintele de evolutie a solurilor si eventualele dereglari nutritionale ale
vegetatiei.
Prelucrarea va fi asistata de calculator, iar datele vor fi sintetizate in
rapoarte puse la dispozitie organelor abilitate, locale si centrale.
Pentru fiecare sit se pot reda parametrii climatici: temperatura medie anuala,
suma precipitatiilor medii anuale, suma temperaturilor mai mari de 10 grade C,
evapotranspiratia medie potentiala anuala, deficitul de umiditate al solului
etc.
Datele vor fi prezentate sub forma de: sinteze, tabele, anexe, harti etc.
ANEXA 6.1
Figura 1, reprezentand fisa profilului de sol (conditii de teren si date
morfologice), se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 598
din 13 august 2002, la paginile 25 - 28.
ANEXA 6.2
Analize necesare pentru monitorizarea starii de calitate a solurilor si a
unor caracteristici chimice ale plantelor
________________________________________________________________________________
Tipuri de analize Adancime Metoda
(cm)/felul
probei
________________________________________________________________________________
1 2 3
________________________________________________________________________________
A. Analize comune tuturor solurilor
I. Probe in structura deranjata Cernere uscata si umeda,
sedimentare si pipetare
Compozitie granulometrica Tot profilul Tratarea chimica cu diferiti
dispersanti
(H2O2, HCl, Na4P2O7 x 10H2O),
in functie de continutul de
materie organica si carbonati
Coeficientul de higroscopicitate Tot profilul Metoda Mitscherlich
Hidrostabilitate structurala Tot profilul Cernere umeda, sedimentare si
pipetare
Reactia solului (pH) Tot profilul Potentiometric, in suspensie
apoasa (1:2,5)
Humus total (Ht) 0 - 50 Oxidare umeda, metoda Walkley-
Black modificata Gogoasa
Azot total (Nt) 0 - 50 Metoda Kjeldahl
Fosfor mobil (PAL) 0 - 50 Metoda Egner-Riehm-Domingo
Potasiu mobil (KAL) 0 - 50 Metoda Egner-Riehm-Domingo
II. Probe in structura nederanjata
Umiditate momentana Tot profilul Determinari pe probe recoltate
in structura nederanjata
(cilindri metalici)
Densitate aparenta Tot profilul Determinari pe probe recoltate
in structura nederanjata
(cilindri metalici)
Conductivitate hidraulica saturata Tot profilul Determinari pe probe recoltate
in structura nederanjata
(cilindri metalici)
Umiditate la pF = 0 Tot profilul Determinari pe probe recoltate
in cilindri
Porozitate totala Tot profilul Calcul
Porozitate de aeratie Tot profilul Calcul
Grad de tasare 0 - 50 Calcul
B. Analize specifice
I. Soluri nesaturate cu cationi
bazici
Suma cationi de schimb (SB) 0 - 50 Metoda Kappen (0,1n HCl)
Aciditate hidrolitica (Ah) si 0 - 50 Percolare cu acetat de K sau
aciditate totala la pH = 8,3 (A8.3) Na 1n
Aluminiu schimbabil (la probe cu 0 - 50 Metoda Socolov
pH < 5,8)
Capacitate de schimb cationic 0 - 50 Calcul
(TAh si T8,3)
Grad de saturatie in baze 0 - 50 Calcul
(VAh si V8,3)
II. Soluri saturate cu cationi
bazici (V = 100%, pH = 7,4 - 8,5),
cu carbonati alcalino-pamantosi,
fara saruri solubile
Continut total de carbonati (CaCO3) Tot profilul Metoda Scheibler
Capacitate de schimb cationic 0 - 50 Metoda Scholenberg-Cernescu
(TNH4)
III. Soluri cu saruri solubile si
care contin frecvent carbonati
alcalino-pamantosi si/sau gips
(V = 100%)
Reziduu conductometric Tot profilul Extract apos 1:5 si dozare
conductometrica
Sodiu schimbabil (Nasch.) Probe Metoda Bower
alcalizate
Grad de saturatie (VNa) Probele Calcul
alcalizate
Compozitia sarurilor Probe Extract apos 1:5 si dozare
cu reziduuri conductometrica
peste
0,09 - 0,17
g/100 g
IV. Soluri poluate*1)
Continuturi de metale grele 0 - 20 Mineralizare in amestec de
(Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, Cd - acizi tari (azotic, percloric,
forme totale) sulfuric, 2:1;0,2) si dozare
prin spectrofotometrie cu
absorbtie atomica
Continuturi de metale grele (Cu, 0 - 20 Extractie in Na2EDTA, DTPA
etc.
Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, Cd - forme si dozare prin
solubile) spectrofotometrie cu absorbtie
atomica
Continut de sulf solubil 0 - 20 Extractie apoasa 1:5 si dozare
gravimetrica
Continut de fluor solubil 0 - 20 Extractie cu CaCl2 1:10,
dozare potentiometrica
Continut de reziduuri de 0 - 20 Extractie cu eter de
insecticide organoclorurate petrol-acetona 2:1 si
HCH, DDT determinare prin cromatografie
in faza gazoasa
Continuturi de azot nitric (N-NO3) - Extractie cu sulfat de potasiu
si amoniacal (N-NH4) 1:3 si dozare potentiometrica
cu electrod ion-selectiv si
respectiv distilare si titrare
Continut de hidrocarburi 0 - 20 Extractie cu clorura de
policiclice aromatice (PAH) metilen; dozare prin metoda
cromatografica lichida de
presiune inalta
Continut total de hidrocarburi din 0 - 20 Extractie cu clorura de
petrol (THP) metilen/sau cloroform; metoda
spectrometrica in IR
Continut de fenoli, detergenti 0 - 20 Extractie in metanol; metoda
spectrometrica UV - VIS
Numar de bacterii 0 - 20 Dilutii Pochon
Numar de ciuperci 0 - 20 Dilutii Pochon
Respiratia solului 0 - 20 Metoda Stefanic
V. Analize de planta*2)
Metale grele - Idem ca la forme totale sol
Continut de macroelemente
- N - Mineralizare umeda cu H2SO4
urmata de distilare
- N-NO3 - Extractie, electrod
ion-selectiv
- P, K, Ca, Mg, K, Na - Mineralizare uscata (calcinare
la 450 grade C)
- P - Determinare colorimetrica
(spectrometru UV - VIS) cu
solutie de vanadat - molibdat
de amoniu
- K, Na - Determinare flamfotometrica
- Ca, Mg - Determinare spectrometrica cu
absorbtie atomica
________________________________________________________________________________
*1) In functie de rezultatele obtinute, comparativ cu valorile normale,
grosimea stratului (orizontului) analizat poate creste.
*2) Analizele efectuate pe organe vegetative (frunze, tulpini, boabe etc.).
ANEXA 6.3
Figura 2, reprezentand fisa profilului de sol (date fizice), se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 598 din 13 august 2002, la
paginile 31 - 32.
ANEXA 6.4
Figura 3, reprezentand fisa profilului de sol (date chimice), se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 598 din 13 august 2002, la
paginile 33 - 35.
ANEXA 7
MODUL
de finantare a studiilor pedologice si agrochimice si a Sistemului national si
judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura
Art. 1
Studiile pedologice si agrochimice si Sistemul national si judetean de
monitorizare sol-teren pentru agricultura se vor executa prin incredintare
directa de catre:
a) OSPA - studiile pedologice in vederea realizarii si reactualizarii
periodice a Sistemului national de monitorizare sol-teren pentru agricultura, a
fundamentarii programelor Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,
care constau in stabilirea, delimitarea si inventarierea unitatilor de
sol-teren, favorabilitatii terenurilor agricole pe culturi, a claselor de
calitate dupa nota de bonitare pentru folosinte agricole, determinarea starii
de aprovizionare/asigurare a solurilor in nutrienti, precum si reactia
solurilor, stabilirea categoriilor si subcategoriilor de folosinta pentru agricultura
sau silvicultura pe baza pretabilitatii terenurilor, identificarea, delimitarea
si inventarierea tipurilor de degradari ale solurilor/terenurilor, stabilirea
restrictiilor terenurilor pentru diferite utilizari si stabilirea masurilor
agropedoameliorative si antierozionale corespunzatoare;
- realizarea si reactualizarea Sistemului judetean de monitorizare
sol-teren pentru agricultura;
b) ICPA - realizarea si reactualizarea Sistemului national de monitorizare
sol-teren pentru agricultura, respectiv Banca de date pedologice aferenta, in
vederea integrarii in Sistemul national de monitorizare integrata a mediului.
Art. 2
Finantarea cheltuielilor anuale se suporta din alocatii bugetare prin
bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, astfel:
a) capitolul cheltuieli de capital:
- elaborarea studiilor pedologice si agrochimice necesare
realizarii/reactualizarii Sistemului national si judetean de monitorizare
sol-teren pentru agricultura;
b) capitolul cheltuieli materiale:
- realizarea/reactualizarea Sistemului national si judetean de monitorizare
sol-teren pentru agricultura;
- participarea la organismele internationale de specialitate.
Art. 3
Anual, dupa aprobarea legii bugetului de stat, Directia buget, finante si
investitii bugetare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor va comunica Serviciului de fond funciar si cadastru forestier suma
totala alocata pentru elaborarea de studii pedologice si agrochimice si
realizarea/reactualizarea Sistemului national si judetean de monitorizare
sol-teren pentru agricultura din Programul national.
Art. 4
Defalcarea pe judete a fondurilor alocate pentru aceste activitati se face
de catre Serviciul de fond funciar si cadastru forestier din cadrul
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pe baza notelor de
fundamentare, intocmite de catre directiile generale pentru agricultura si
industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv ICPA, si
se aproba de catre ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor.
Art. 5
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin Directia buget,
finante si investitii bugetare va transmite directiilor generale pentru
agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti sumele
alocate in vederea elaborarii studiilor pedologice si realizarii si/sau
reactualizarii sistemului judetean de monitorizare sol-teren pentru
agricultura.
Art. 6
(1) Pe baza listei de lucrari din nota de fundamentare si a fondurilor
comunicate directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara
judetene si a municipiului Bucuresti vor incheia contracte cu OSPA.
(2) Contractul-cadru pentru intocmirea si finantarea studiilor pedologice
si agrochimice este prevazut in formularul nr. 1 al anexei nr. 7.
(3) Devizul estimativ la incheierea contractului este prevazut in
formularul nr. 2 al anexei nr. 7.
Art. 7
Suma alocata realizarii si reactualizarii Sistemului national de
monitorizare sol-teren pentru agricultura, in baza notei de fundamentare
intocmite de ICPA, va fi aprobata de catre ministrul agriculturii, alimentatiei
si padurilor si va fi alocata acestei institutii.
Art. 8
Dupa transmiterea la directiile generale pentru agricultura si industrie
alimentara judetene si a municipiului Bucuresti a sumelor alocate se incheie
contracte, iar OSPA si ICPA incep derularea activitatilor specifice.
Art. 9
(1) Stabilirea pretului de achizitie pentru studiile pedologice si
agrochimice, precum si pentru realizarea/reactualizarea Sistemului national de
monitorizare sol-teren pentru agricultura, respectiv a Bancii de date
pedologice, a sistemelor judetene de monitorizare sol-teren pentru agricultura,
respectiv a bazelor de date ale unitatilor de sol-teren aferente judetelor, se
face conform conventiei.
(2) Preturile si tarifele maximale admise pentru decontarea studiilor
pedologice si agrochimice, precum si pentru realizarea/reactualizarea
Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura se
stabilesc prin conventie intre reprezentanti ai Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, directiilor generale pentru agricultura si industrie
alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, ICPA si OSPA.
Art. 10
Normele de timp si elementele de calculatie ale tarifelor pentru studii si
cercetari de sol, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii si
alimentatiei nr. 94/PT - 1980/1982, raman valabile asa cum sunt stabilite prin
conventie.
Art. 11
Modul de calcul al pretului de achizitie al studiului pedologic si
agrochimic este prezentat in situatia de plata prevazuta in formularul nr. 3 al
anexei nr. 7.
Art. 12
(1) Se receptioneaza si se admit la decontare numai lucrarile avizate
favorabil de catre comisia numita in acest scop prin decizie de catre
directorul general al directiei generale pentru agricultura si industrie
alimentara judetene sau a municipiului Bucuresti.
(2) Procesul-verbal de avizare este prevazut in formularul nr. 4 al anexei
nr. 7.
Art. 13
(1) Valoarea studiului pedologic si agrochimic ce urmeaza sa fie decontata
de directia generala pentru agricultura si industrie alimentara judeteana sau a
municipiului Bucuresti este cea din procesul-verbal de receptie prevazut in
formularul nr. 5 al anexei nr. 7.
(2) Procesele-verbale de receptie se trimit in copie la Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Serviciul de fond funciar si cadastru
forestier, in scopul urmaririi realizarii programului aprobat de Guvern privind
executarea studiilor pedologice si agrochimice si a Sistemului de monitorizare
sol-teren pentru agricultura.
Art. 14
Lista lunara a sumelor decontate se va inainta de catre directiile generale
pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor - Directia buget, finante
si investitii bugetare.
Formularul nr. 1
CONTRACT-CADRU
pentru intocmirea si finantarea studiilor pedologice si agrochimice necesare
realizarii si reactualizarii Sistemului national de monitorizare sol-teren
pentru agricultura
Nr. ......... din ................
I. Partile contractante
Intre Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice
........................., denumit in continuare executant, cu sediul in
................................., str. .............................. nr.
........., cod postal ................., judetul ...........................,
avand cont de virament nr. ................ deschis la
............................., cod fiscal nr. ......................,
reprezentat prin ......................................, director, si
.............................................., contabil-sef, pe de o parte, si
Directia generala pentru agricultura si industrie alimentara a judetului
..............................., denumita in continuare beneficiar, cu sediul
in ........................................, str.
................................ nr. ......., cod postal nr.
......................................., cod fiscal nr.
......................., reprezentat prin .................................,
director, si ........................................., contabil-sef, pe de
alta parte, se incheie prezentul contract.
II. Obiectul contractului
Obiectul prezentului contract il reprezinta ...............................
...............................................................................
Fazele, termenele de executie, predare si receptionare a studiului, precum
si conditiile de realizare sunt prevazute in prezentul contract.
III. Durata contractului
Contractul se incheie pe perioada de realizare a lucrarii contractate de
catre parti, dupa cum urmeaza:
- faza de teren, cu termen de realizare
...................................;
- faza de birou in care sunt incluse: faza de laborator, redactarea
memoriului tehnic si cartografia, cu termen de realizare
......................;
- termenul final de prezentare la receptie ...............................
.
Inainte cu 5 zile de termenele stabilite va fi anuntat secretarul comisiei
de avizare, care va contacta beneficiarul si membrii comisiei de avizare in
vederea stabilirii de comun acord a termenului in cadrul caruia se face receptia
lucrarilor prezentate, termen care nu va depasi 3 zile de la prezentarea
lucrarilor pentru receptie.
Beneficiarul are urmatoarele drepturi:
- sa solicite ca lucrarile prezentate la receptie sa corespunda
standardelor impuse prin normele metodologice in vigoare;
- sa utilizeze documentatia ce rezulta din executarea prezentului contract,
dupa receptionarea si achitarea integrala in scopul pentru care a fost
intocmita;
- sa solicite executantului sa desemneze un responsabil de lucrare care sa
colaboreze la solutionarea operativa a tuturor problemelor aparute in legatura
cu prezentul contract.
IV. Valoarea contractului
Valoarea estimata a contractului este de .......... lei, conform devizului
estimativ intocmit de executant si anexat la prezentul contract.
Decontarea studiului pe faze de executie (teren, birou) sau in totalitate
cu valoarea inscrisa in procesul-verbal de receptie se va face in procent de
100%, in termen de doua zile de la virarea sumei de catre ordonatorul principal
de credit.
V. Obligatiile si drepturile partilor contractante
Executantul are urmatoarele obligatii:
- sa respecte termenele stabilite pentru executarea lucrarii contractate;
- sa aduca la cunostinta beneficiarului colectivul de specialisti desemnat
sa execute lucrarile contractate;
- sa execute lucrarile conform cerintelor impuse prin normele metodologice
in vigoare;
- sa avizeze intern lucrarile executate;
- sa puna la dispozitie beneficiarului toate datele solicitate de acesta in
scopul pentru care s-a executat lucrarea;
- sa prezinte lucrarea pe faze sau in totalitate in forma de prezentare
prevazuta de normele de continut aprobate prin Ordinul ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 223/2002;
- sa respecte cu buna-credinta prevederile prezentului contract.
Beneficiarul are urmatoarele obligatii:
- sa respecte termenele stabilite pentru receptia si achitarea lucrarilor;
- sa imputerniceasca, prin act intern specific, un responsabil pentru buna
derulare a contractului, care sa urmareasca executarea acestuia si sa
colaboreze cu executantul pentru solutionarea operativa a tuturor problemelor
aparute in legatura cu prezentul contract;
- sa respecte cu buna-credinta prevederile prezentului contract.
Executantul are urmatoarele drepturi:
- sa prezinte responsabilului beneficiarului problemele tehnice si de alta
natura aparute in cursul derularii prezentului contract si sa-i solicite
sprijinul, in limitele competentelor;
- sa solicite plata studiilor efectuate in termenele stabilite in prezentul
contract.
VI. Procedura de receptie a lucrarilor
La instiintarea beneficiarului despre intentia de inaintare spre receptie a
lucrarii, pe faze sau in totalitate, executantul este obligat:
- sa detina lucrarea pe faze sau in totalitate, in forma prevazuta in
normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor nr. 223/2002;
- sa convoace responsabilul de lucrare si sa ia toate masurile ca acesta sa
fie prezent la data si locul stabilit pentru receptie;
- sa asigure toate conditiile pentru receptia lucrarii.
La primirea instiintarii despre intentia de receptionare a lucrarii
contractate, pe faze sau in totalitate, beneficiarul este obligat:
- sa convoace responsabilul de lucrare desemnat si membrii comisiei de
avizare si sa ia toate masurile pentru ca acestia sa fie prezenti la data si
locul prevazut pentru receptie;
- sa asigure toate conditiile pentru receptia lucrarii;
- sa comunice executantului data si ora concreta la care va avea loc
receptia lucrarii, cu respectarea termenelor prevazute in prezentul contract.
Avizarea lucrarii se face conform normelor metodologice de intocmire si in
ceea ce priveste respectarea normelor tehnice de incadrare in tip de studiu si
categorie de complexitate.
Lucrarea avizata se receptioneaza si se intocmeste proces-verbal de
receptie, pe baza caruia se efectueaza decontarea contravalorii inscrise in
procesul-verbal de receptie.
VII. Dispozitii finale
Contractul se incheie individual pentru fiecare studiu pe total (teren si
birou). Pe faze acesta se poate derula ca executie, predare si decontare in
termen de 2 ani calendaristici, in conditiile prevazute prin prezentul
contract. Pe parcursul derularii contractului, in functie de cerintele
beneficiarului sau de alte cauze obiective, pot aparea modificari printr-un act
aditional la prezentul contract.
Valoarea contractului, aratata la cap. IV, s-a calculat pe baza devizului
estimativ si urmeaza sa fie actualizata la receptia lucrarii, conform situatiei
de plata. Valoarea finala ce se va achita este cea fixata in procesul-verbal de
receptie. Nerespectarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor
contractuale atrage raspunderea partii in culpa, in conformitate cu legea.
Eventualele litigii sunt de competenta instantelor judecatoresti.
In cazul in care finalizarea lucrarilor, pe etape sau in totalitate,
devanseaza termenele de contract, executantul va anunta beneficiarul si membrii
comisiei judetene de avizare cu 5 zile inainte despre prezentarea pentru
receptia lucrarilor executate.
Predarea-primirea lucrarii ce face obiectul prezentului contract, pe etape
si in totalitate, se face la sediul ..........................................
.
Forta majora exonereaza partile de raspundere, in conditiile legii
.........
................................................................................
..............................................................................
.
S-au mai convenit urmatoarele clauze contractuale:
........................
................................................................................
Prezentul contract s-a intocmit in ...................... exemplare, dintre
care ................. pentru executant si ....................... pentru
beneficiar.
Intocmit in localitatea ...................... la data de ................
.
Beneficiar, Executant,
............... ..............
Director general, Contabil-sef, Director, Contabil-sef,
................. .................. ........... .................
Formularul nr. 2
DEVIZ
estimativ la incheierea contractului
Executant: OSPA .................. Beneficiar: DGAIA ...............
Denumirea lucrarii: Studiu pedologic si agrochimic necesar realizarii si
reactualizarii Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru
agricultura Teritoriul administrativ
...........................................
................................................................................
Suprafata ha ............................... Scara ...................
Complexitatea ................... ha ............... ha ............
Contract nr. .............................
Valoarea devizului estimativ (mii lei): Teren ...................
Birou ...................
Total ...................
_____________________________________________________________________________
Nr. Specificare Cod U/M Cantitatea Pret Valoarea
crt. (nr.) unitar (mii lei)
_____________________________________________________________________________
1. Manopera specialist teren 1 O.M.C.
birou 2 O.M.C.
2. Manopera tehnician 3 O.M.C.
3. Manopera muncitor 4 O.F.m.
cartograf 5 O.F.c.
4. Total manopera teren 6 * * *
birou 7 * * *
5. Cote cheltuieli Teren 8 * * *
indirecte 60% x
cod 6
Birou 9 * * *
50% x
cod 7
6. Transport teren 64 % x 10 * * *
cod 1
7. Total Faza teren 11 * * *
Faza birou 12 * * *
9. Laborator 14 probe
10. Total teren 15 * * *
11. Total birou 16 * * *
12. Tarif avizare 17 * * *
13. TOTAL STUDIU: 18 * * *
14. T.V.A. 19 * * *
15. TOTAL GENERAL:
_____________________________________________________________________________
Director OSPA, Contabil-sef OSPA,
................ ....................
Formularul nr. 3
SITUATIA DE PLATA
Beneficiar: Directia generala pentru agricultura si industrie alimentara a
judetului .............
Lucrarea: Studiu pedologic si agrochimic elaborat in vederea realizarii si
reactualizarii Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru
agricultura.
Teritoriul administrativ: ........................ judetul
.................
Faza .......................................................................
Scara
......................................................................
Categoria de complexitate
..................................................
Suprafata ..................................................................
________________________________________________________________________________
Nr. Operatiunea U/M Pret
Valoarea
crt. Denumire Simbol Cantitatea unitar (lei)
________________________________________________________________________________
A. Faza teren
1. Manopera specialist la faza Tabelul 5 OMC
de teren-pedologie
Sporuri si reduceri 1.2.2.1.1.
...&
2. Deplasare OSPA - TC 1.2.2.1.1. OMC
d
3. Control tehnic 1.2.2.1.1. OMC
c
4. Manopera tehnician (recoltat 0.25 OMC
probe agrochimice maximum OMC/proba
1 proba/25 ha)
5. Alte sporuri si reduceri 1.2.2.1.1. OMC
...&
Total specialist * OMC
6. Manopera muncitor faza Tabelul 3 Ofm
teren bis
7. Astupat profile de sol 1.2.2.1.1. Ofm
f
Total muncitor Ofm
Total manopera * * *
8. Cheltuieli de transport (64% 5.d * * *
din manopera specialist
pedologie)
9. Cheltuieli indirecte (60% 2.6.1.f * * *
din valoarea manoperei)*
Total cheltuieli * * * *
________________________________________________________________________________
TOTAL TEREN * * * *
________________________________________________________________________________
B. Faza birou
10. Manopera specialist Tabelul 10, 11 OMC
pedologie
11. - pct. 1, 3; 1.2.2.2.1. OMC
1. a
11. - pct. 2, 4; (coeficient 1.2.2.2.1 OMC
reducere)
2. b
12. Alte sporuri si reduceri 1.2.2.1.1 OMC
...&
13. Manopera specialist bonitare Tabelul 10, 11 OMC
(jumatate din suprafata)
pct. 3, 4
14. Manopera tehnician 0,15 OMC
OMC/
proba
Total manopera specialist
15. Manopera cartografie studiu Tabelul 3 Ofc
pedologic
16. Manopera cartograf pentru Tabelul 13 OFc
bonitare
Total cartografie * * *
Total manopera faza birou * * *
17. Cheltuieli indirecte (50% 2.6.1.f * * *
din valoarea manoperei)
Total cheltuieli * * *
A Total manopera faza birou * * *
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Nr. Specificare SCS II U/M Nr. proba Lei/
Valoarea
crt. A, B proba (lei)
________________________________________________________________________________
Analize laborator
1. Pregatit probe
2. pH (in apa)
3. Saruri solubile
4. Reziduu fix
5. Sodiu schimbabil
6. Suma bazelor
7. Aciditatea hidrolitica
8. Aciditatea totala
9. Carbonati
10. Humus
11. Azot - total
12. Materie organica
13. Fosfor solubil AL
14. Potasiu solubil AL
15. Aluminiu mobil
16. Analiza granulometrica
17. Umiditatea la 105 grade C
18. Coeficient higroscopicitate
19. Greutate volumetrica
20. Echivalent umiditate
21. Conductivitate hidraulica
22. Rezistenta la penetrare
23. Mineralizare
24. Calciu
25. Magneziu
26. Sodiu
27. Potasiu
28. Cloruri
29. Sulfati
30. Bicarbonati
31. Alte analize
32. Calcul buletine si indici
B. TOTAL LABORATOR
B. TOTAL BIROU
A. Faza teren
B. Faza birou
C. Tarif avizare
T.V.A. %
TOTAL GENERAL
________________________________________________________________________________
& - Se va completa litera, de exemplu: a, b, ...
Cheltuielile indirecte sunt cote procentuale. Acestea includ materiale,
deplasari, diurna, ... etc., conform SCS/1982.
Intocmit Verificat
Contabil-sef,
Aprobat
Director OSPA,
Formularul nr. 4
PROCES-VERBAL DE AVIZARE
Nr. ............. din ...............
Comisia constituita conform Deciziei nr. ........... din
.................., in vederea avizarii lucrarii
.................................................., avand urmatoarea componenta
....................................................
................................................................................
................................................................................
in urma verificarii lucrarii a constatat urmatoarele:
1. Conditiile de cantitate si calitate au fost/nu au fost indeplinite.
2. Preturile si tarifele din situatia de plata au fost/nu au fost corect
stabilite.
3. Termenul de predare a fost/nu a fost respectat.
4. Propuneri: ..............................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
In urma celor constatate comisia avizeaza/nu avizeaza lucrarea.
Membrii comisiei de avizare:
(numele si prenumele) Semnatura
Secretar, Presedinte,
Formularul nr. 5
Inregistrat la:
Oficiul de studii pedologice Directia generala pentru agricultura
si agrochimice al judetului si industrie alimentara a judetului
........................... .......................
Nr. ....... din ............ Nr. ......... din ..................
PROCES-VERBAL DE RECEPTIE
Subsemnatii: ..............................................., director
OSPA, .........................., contabil-sef OSPA, judetul
........................, executant; si
......................................., director general DGAIA,
............................, contabil-sef DGAIA, judetul
....................., beneficiar.
In contractul nr. ......................... din ....................... am
procedat primul la predarea si secundul la primirea lucrarii: Studiu pedologic
si agrochimic intocmit in vederea realizarii si reactualizarii Sistemului de
monitorizare sol-teren pentru agricultura, pentru teritoriul administrativ
..........., in suprafata de ..................... ha, categoria de
complexitate ................. ha ........ si ......... ha ............ la
scara de lucru: ........... ha si ............... ha.
S-a predat si receptionat faza ............. in totalitate.
Din verificari se constata:
1. Conditiile de cantitate si calitate au fost indeplinite, lucrarea si,
respectiv, situatia de plata au fost avizate de catre comisia de avizare.
2. Termenul de predare a fost respectat.
3. Alte prevederi contractuale au fost respectate in totalitate.
Concluzii
Lucrarea ce face obiectul predarii-preluarii se declara receptionata si
urmeaza sa fie decontata 100% contravaloarea acesteia de ..................
lei, conform situatiei de plata anexate. Plata se face din contul
beneficiarului nr. .............., deschis la Trezoreria
......................................., in baza procesului-verbal de receptie
si a facturii-talon emise de executant.
Drept care s-a incheiat prezentul proces-verbal in ..............
exemplare, dintre care ............ pentru executant.
Data ...........................
Am predat Am primit
Director, Contabil sef, Director general, Contabil sef,
............. ............... .................. ...............