ORDIN
Nr. 388/252 din 30 mai 2002
pentru aprobarea Normelor privind fixarea nivelului maxim de acid erucic in
uleiuri si grasimi destinate consumului uman, precum si in produsele alimentare
cu adaos de uleiuri sau grasimi
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
Nr. 388 din 30 mai 2002
MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
Nr. 252 din 14 iunie 2002
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 532 din 22 iulie 2002
Ministrul sanatatii si familiei si ministrul agriculturii, alimentatiei si
padurilor,
avand in vedere prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si
comercializarii alimentelor,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si
completarile ulterioare, si al Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind
organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor,
vazand Referatul comun de aprobare nr. 41.922/2001 al Directiei generale de
sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei si nr.
121.097/2001 al Directiei standarde, marci si licente, calitatea alimentelor si
acreditare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,
emit urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele privind fixarea nivelului maxim de acid erucic in uleiuri
si grasimi destinate consumului uman, precum si in produsele alimentare cu
adaos de uleiuri sau grasimi, prevazute in anexa care face parte integranta din
prezentul ordin.
Art. 2
Ministerul Sanatatii si Familiei, prin Directia generala de sanatate
publica, institutele de sanatate publica, directiile de sanatate publica
judetene si a municipiului Bucuresti, si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei
si Padurilor, prin Directia de industrie alimentara, standarde, marci si
licente, directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara
judetene si a municipiului Bucuresti, vor aduce la indeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
si va intra in vigoare in termen de 18 luni de la data publicarii.
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
Ilie Sarbu
ANEXA 1
NORME
privind fixarea nivelului maxim de acid erucic in uleiuri si grasimi destinate
consumului uman, precum si in produsele alimentare cu adaos de uleiuri sau
grasimi
Art. 1
Prezentele norme se aplica pentru:
a) uleiuri, grasimi si amestecuri din acestea, destinate ca atare
consumului uman;
b) produse alimentare compuse, in care uleiurile, grasimile sau
amestecurile din acestea au fost adaugate, iar continutul lor total de grasime
depaseste 5% .
Art. 2
Nivelul maxim de acid erucic in produsele mentionate la art. 1, calculat
pentru nivelul total de acizi grasi din componenta de grasime, nu poate depasi
5% .
Art. 3
Metoda de analiza pentru determinarea nivelului maxim de acid erucic in
produsele mentionate la art. 1 este prevazuta in anexa care face parte
integranta din prezentele norme.
ANEXA 1
la norme
DETERMINAREA
continutului de acid erucic in uleiuri si grasimi destinate ca atare consumului
uman, precum si in componenta uleioasa sau grasa a produselor alimentare cu
adaos de uleiuri sau grasimi
I. INTRODUCERE
1. Prepararea probei pentru analiza
1.1. Generalitati
Masa probei de laborator destinate analizei de laborator trebuie sa fie in
mod normal de 50 g, exceptandu-se cazul in care este necesara o cantitate mai
mare.
1.2. Pregatirea probei pentru analiza de laborator
Proba trebuie omogenizata inainte de analiza.
1.3. Conservare
Proba preparata trebuie mentinuta in permanenta intr-un recipient ermetic.
2. Reactivi
2.1. Apa
2.1.1. Cand se mentioneaza apa pentru solutii, diluari sau spalari, se face
referire la apa distilata sau demineralizata de puritate cel putin echivalenta.
2.1.2. Cand se mentioneaza o solutie sau o diluare, fara alta indicatie
asupra reactivului, se face referire la o solutie apoasa.
2.2. Reactivi chimici
Toti reactivii chimici trebuie sa fie de calitate analitica recunoscuta, cu
exceptia unor specificatii contrare.
3. Aparatura
3.1. Lista cuprinzand aparatura
Lista cuprinzand aparatura contine numai piese destinate utilizarii
specializate si care prezinta specificatii speciale.
3.2. Balanta analitica
Prin balanta analitica se intelege o balanta care are o precizie de cel
putin 0,1 mg.
4. Prezentarea rezultatelor
4.1. Rezultate
Rezultatul scris pe buletinul de analiza oficiala reprezinta valoarea medie
obtinuta din cel putin doua determinari a caror repetabilitate este
satisfacatoare.
4.2. Calculul procentului
Cu exceptia unor prevederi speciale, rezultatele sunt exprimate in procente
de masa din acizii grasi totali din proba primita de laborator.
4.3. Numar de cifre semnificative
Rezultatul comporta un numar de cifre semnificative in functie de precizia
metodei.
II. DETERMINAREA ACIDULUI ERUCIC
1. Obiectivul si domeniul de aplicare
Metoda permite determinarea continutului de acid erucic din urmatoarele:
a) uleiurile si grasimile care contin acid cetoleic (un izomer cis- al
acidului docosenoic care se gaseste in uleiurile de peste); si
b) uleiurile si grasimile hidrogenate care contin izomeri trans- si cis- ai
acidului docosenoic.
2. Principiu
Esterii metilici ai acizilor grasi componenti ai uleiului si grasimii sunt
separati prin cromatografie in strat subtire prin argintare la temperatura
scazuta si se determina cantitativ prin cromatografie gaz-lichid.
3. Reactivi
3.1. Eter dietilic uscat, fara peroxid, proaspat distilat
3.2. n-Hexan
3.3. Silicagel G pentru cromatografie in strat subtire
3.4. Silicagel pentru cromatografie in coloana
3.5. Solutie de nitrat de argint, 200 g/l. Se dizolva 24 g nitrat de argint
in apa si se completeaza cu apa pana la 120 ml.
3.6. Solutie de erucat de metil, 5 mg/ml. Se dizolva 50 mg erucat de metil
in cativa mililitri de n-Hexan si se dilueaza cu n-Hexan pana la 10 ml.
3.7. Solutie etalon interna de tetracosanoat de metil, 0,25 mg/ml. Se
dizolva 25 mg tetracosanoat de metil in cativa mililitri de n-Hexan (vezi pct. 3.6)
si se dilueaza cu n-Hexan pana la 100 ml.
3.8. Solvent de developare. Toluen si n-Hexan in raport de 90:10 (v/v).
3.9. Solutie de 2,7 diclorofluoresceina, 0,5 g/l. Se dizolva prin incalzire
si se agita 50 mg de 2,7 diclorofluoresceina in 100 ml solutie apoasa continand
50% metanol.
4. Aparatura
4.1. Aparat pentru cromatografie in strat subtire, care cuprinde
urmatoarele:
4.1.1. o unitate de congelare, capabila sa mentina recipientul de
developare si continutul sau la o temperatura de la minus 20 grade C la minus
25 grade C;
4.1.2. placi din sticla, 200 x 200 mm;
4.1.3. lampa cu raze ultraviolete;
4.1.4. coloane din sticla, cu lungimea de aproximativ 200 mm, diametrul
intern de aproximativ 10 mm, prevazute cu filtre din vata de sticla ori sticla
sinterizata, sau palnii mici prevazute cu filtre din sticla sinterizata;
4.1.5. un aplicator pentru depozitarea solutiilor, in forma de banda
ingusta sau dunga pe placi de TLC
4.2. cromatograf gaz lichid cuplat cu un integrator electronic
5. Mod de operare
5.1. Pregatirea esterilor metilici ai acizilor grasi
Se ia o proba de aproximativ 400 mg componenta de ulei sau grasime a probei
pentru analiza si se prepara o solutie care contine aproximativ 20 - 50 mg/ml
esteri metilici ai acizilor grasi din n-Hexan.
5.2. Cromatografie in strat subtire
5.2.1. Pregatirea placilor
Se introduc 60 g silicagel (pct. 3.3) intr-un balon cu fund rotund de 500
ml, se adauga 120 ml solutie de nitrat de argint (pct. 3.5) si se agita un
minut pana la obtinerea unei paste foarte omogene. Se intinde pasta in mod
obisnuit pe placi; grosimea stratului trebuie sa fie de aproximativ 0,5 mm.
Aceasta cantitate de pasta este suficienta pentru prepararea a cinci placi de
200 x 200 mm.
Se usuca partial placile cu aer, de preferinta in intuneric, aproximativ 30
de minute. Se usuca si se activeaza placile prin uscare in cuptor, mentinandu-l
la 100 grade C timp de 2 ore si 30 de minute. Placile trebuie utilizate cat mai
repede posibil dupa faza de activare sau se pastreaza cu atentie intr-un spatiu
intunecat si se reactiveaza inainte de utilizare. (Nota: Activarea la 110 grade
C timp de o ora poate fi satisfacatoare cu conditia ca placile sa nu se
innegreasca.) Se traseaza liniile prin invelisul de 10 mm, de la marginile si
varful fiecarei placi, inainte de reducerea marginilor pe parcursul
developarii.
5.2.2. Aplicarea esterilor metilici
Cu ajutorul aplicatorului (pct. 4.1.5) se depoziteaza 50 micro l solutie de
esteri metilici (pct. 5.1) preparata din proba de analiza pe o linie subtire cu
lungimea de aproximativ 50 mm, la cel putin 40 mm de marginile placii si 10 mm
de baza. Se aplica in mod similar 100 micro l solutie care contine volume egale
de solutie preparata de esteri metilici (pct. 5.1) si solutie de erucat de
metil (pct. 3.6). Aplicarea solutiilor necesita o atentie deosebita datorita
fragilitatii substratului. [Nota: Daca se doreste, se pot aplica 50 micro l
solutie de erucat metilic (pct. 3.6) pe placa pentru a ajuta la identificarea
benzii de erucat metilic dupa developare (vezi figura).] Dupa aplicarea
esterilor metilici se introduce baza placii in eter dietilic pana ce eterul
urca la aproximativ 5 mm deasupra zonei de aplicare a probei de analiza.
Aceasta operatie concentreaza esterii metilici pe o banda ingusta.
5.2.3. Developarea placilor
Se toarna solutia de developare (pct. 3.8) in cuva la o adancime de
aproximativ 5 mm si se introduce cuva prevazuta cu capac intr-un congelator
(pct. 4.1.1) la minus 25 grade C sau la o temperatura cat mai apropiata de
aceasta. (In unele cazuri este avantajoasa protejarea peretilor cuvei cu o
captuseala.) Dupa doua ore se introduce placa cu atentie in cuva si se lasa
solutia pana ce atinge aproximativ o jumatate si doua treimi din inaltimea
placii. Se scoate placa si se evapora cu atentie solutia din aceasta intr-un
curent de azot. Se reintroduce placa in cuva si se lasa solutia sa ajunga pana
la varful placii. Se scoate placa si dupa ce se usuca intr-un curent de azot se
pulverizeaza cu atentie cu solutie de 2,7 diclorofluoresceina (pct. 3.9).
Se examineaza placa in raze ultraviolete si se localizeaza banda care
contine erucatul metilic din proba in raport cu banda mai intensa din proba la
care s-a adaugat erucatul metilic (vezi figura).
5.2.4. Separarea fractiunilor de ester metilic
Se razuieste banda de erucat metilic ce provine din proba, intr-un pahar de
laborator de 50 ml, prevenind pierderile. In mod similar se transfera
silicagelul situat peste si sub banda de erucat metilic in alt pahar de
laborator de 50 ml. Aceasta banda va contine toate celelalte fractiuni de
esteri metilici ai acizilor grasi. In fiecare pahar de laborator se adauga 1,0
ml solutie etalon de tetracosanoat de metil (pct. 3.7) si 10 ml eter dietilic
(pct. 3.1). Se agita si se transfera separat continutul din paharele de
laborator in coloane sau in palnii (pct. 4.1.4) continand fiecare aproximativ 1
g silicagel (pct. 3.4); se extrag de trei sau patru ori esterii metilici cu 10
ml eter dietilic. Se colecteaza filtratele in baloane mici. Se evapora fiecare
filtrat in cantitate mica utilizandu-se un curent slab de azot si se transfera
esterii metilici in eprubete mici de sticla cu fund plat. Se evapora restul
solutiei cu un curent de azot, astfel incat sa se concentreze esterii metilici
pe fundul eprubetelor. Se dizolva esterii metilici in aproximativ 25 - 50 micro
l de n-Hexan (pct. 3.2).
5.3. Cromatografie gaz-lichid
5.3.1. Se analizeaza 1 - 2 micro l de solutii de esteri metilici obtinute
din (i) fractia continand erucatul de metil si (ii) fractiile continand alti
esteri metilici ai acizilor grasi.
5.3.2. Prin integratorul electronic se obtin urmatoarele zone de varf:
1. din cromatograma fractiei care contine erucatul metilic:
a) erucat de metil [E];
b) etalon intern [L1];
c) zonele totale de varf ale esterilor metilici care exclud etalonul intern
[EF];
2. din cromatograma fractiilor care contin alti esteri metilici ai acizilor
grasi:
a) zonele de varf de esteri metilici totali care exclud etalonul intern
[RF];
b) etalonul intern [L2].
6. Prezentarea rezultatelor
6.1. Formula si modul de calcul
6.1.1. Continutul de acid erucic din proba, exprimat ca ester etilic in
procente din esterii metilici ai acizilor grasi totali preparati din proba,
este dat de urmatoarea formula:
E
----------------- x 100,
/ EF RF \
L1( ---- + ---- )
\ L1 L2 /
in care E, EF, RF, L1 si L2 sunt zonele de varf definite la pct. 5.3.2,
corectate, daca este necesar, cu ajutorul factorilor de etalonare.
In scopuri practice continutul de erucat de metil obtinut prin formula de
mai sus este echivalent cu nivelul de acid erucic exprimat in procente din
nivelul total de acizi grasi din proba.
6.1.2. Daca zonele de varf sunt exprimate in procente, valorile pentru EF
si RF pot fi calculate dupa cum urmeaza:
EF = 100 - L1
RF = 100 - L2
6.1.3. Metoda de calcul (pct. 6.1.1) presupune ca nivelul de acid
tetracosanoic din proba este neglijabil. Daca anumite cantitati din acest acid
sunt prezente, valoarea acidului tetracosanoic (L2) obtinut prin cromatograma
fractiilor care contin alti esteri metilici ai acizilor grasi se poate reduce
astfel:
L2 - T2,
unde
T0P2
T2 = ----
P0
si
T2 = zona de varf a tetracosanoatului metilic provenind din proba care
constituie o parte din zona de varf atribuita etalonului intern al
cromatogramei fractiei ramase a esterilor metilici ai acizilor grasi;
P2 = zona de varf a palmitatului metilic obtinuta prin cromatograma
fractiei ramase;
T0 = zona de varf a tetracosanoatului obtinuta prin cromatograma esterilor
metilici ai acizilor grasi totali conform determinarilor prin analiza;
P0 = zona de varf a palmitatului metilic obtinuta prin cromatograma
esterilor metilici ai acizilor grasi totali conform determinarilor prin
analiza.
6.1.4. Originea formulei
Proportia de acizi grasi din fractia care contine erucatul de metil,
exprimata in procente de acizi grasi totali din proba, este data de urmatoarele
formule:
EF
----
L1 E
--------------- x 100 sau ----------------- x 100
/ EF RF \ / EF RF \
( ---- + ---- ) L1( ---- + ---- )
\ L1 L2 / \ L1 L2 /
Proportia de acid erucic din fractia continand erucatul de metil este data
de formula:
E
---
EF
Astfel, continutul de acid erucic al probei, exprimat in procente din
acizii grasi totali, este dat de urmatoarele formule:
EF E E
----------------- x ---- x 100 sau ----------------- x 100
/ EF RF \ EF / EF RF \
L1( ---- + ---- ) L1( ---- + ---- )
\ L1 L2 / \ L1 L2 /
6.1.5. Repetabilitate
Diferenta dintre rezultatele celor doua determinari ale aceleiasi probe,
efectuate simultan sau in succesiune rapida, in aceleasi conditii, de catre
acelasi analist, nu trebuie sa depaseasca 10% din rezultat sau 0,5 g pentru 100
g proba, luand valoarea cea mai mare.
Cromatograma tip in strat subtire prezentand separarea esterilor metilici
din acidul erucic, acidul cetoleic, izomerii trans- ai acidului docosenoic
- Figura -
________________________________
_
|__|__________________________|__|
| | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
| | | |
|
Esteri metilici ai acizilor grasi | | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
saturati | | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
< | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx
| |
| | | |
|
Izomeri trans- | | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
| | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
|_ | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
| | |
|
| | xxxxxxxxxx xx xxxxxxxxxx |
|
Erucat de metil*1) | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
| | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
| | |
|
Cetoleat de metil | | |
|
| | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
Alti monoeni | | |
|
_ | | |
|
| | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx |
|
| | | |
|
Dieni si polieni < | | xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx
| |
| |- | xxxxxxxxxx xx xxxxxxxxxx |
-|
|_
|__|__________________________|__|
1 2 3
1. proba;
2. erucat de metil;
3. proba + erucat de metil
*1) Fractia ce indica erucatul de metil contine, in general, esteri de
metil ai altor acizi, insa nu trebuie sa contina cetoleat de metil.