Ordinul Nr.2525 din 07.12.2018privind aprobarea Procedurii pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică ACT EMIS DE: Ministerul Muncii si Justitiei Sociale ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 95 din 06 februarie 2019
Având în vedere:– prevederile art. 351 alin. (4) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Referatul de aprobare nr. 3.529/DPCVF din 19 iulie 2018, elaborat de către Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi,în temeiul art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul muncii şi justiţiei sociale emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Procedura pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul muncii şi justiţiei sociale,Marius-Constantin BudăiANEXĂ PROCEDURĂ pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică Articolul 1
(1) Intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică se realizează de către echipa mobilă alcătuită din reprezentanţi ai serviciului public de asistenţă socială, denumit în continuare SPAS, sau, după caz, de către reprezentanţi ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare DGASPC.
(2) În vederea asigurării eficienţei, operativităţii şi permanenţei în ceea ce priveşte intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică, consiliile locale/judeţene au responsabilitatea de a organiza, coordona şi sprijini activitatea echipei mobile prevăzute la alin. (1) din perspectiva alocării tuturor resurselor umane, materiale şi financiare necesare intervenţiei de urgenţă. În acest sens, prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, componenţa echipei mobile poate fi extinsă prin includerea unor reprezentanţi ai poliţiei locale, serviciului public de asistenţă medicală comunitară, oricăror alţi specialişti din cadrul aparatului propriu, reprezentanţi ai diferiţilor furnizori privaţi de servicii sociale, voluntari etc.
(3) La momentul stabilirii componenţei echipei mobile se va desemna prin aceeaşi hotărâre un coordonator din cadrul serviciului public de asistenţă socială.
(4) Din componenţa echipei mobile pot face parte reprezentanţi ai diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local, precum şi reprezentanţi ai unor asociaţii sau fundaţii cu activitate relevantă în domeniul violenţei domestice, egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, sprijinului umanitar, acţiunilor în domeniul caritabil, cu care au fost încheiate acorduri de parteneriat/convenţii, voluntari.
(5) Prin aceeaşi hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean privind stabilirea componenţei echipei mobile se prevăd şi datele concrete despre modul de alocare a mijlocului de transport care este pus la dispoziţia echipei mobile pentru intervenţiile de urgenţă şi, după caz, dacă nu se identifică la nivel instituţional resursele necesare, acestea pot fi asigurate prin contractarea de servicii de la furnizorii privaţi de servicii sociale care furnizează servicii sociale în domeniu. Articolul 2 Intervenţia de urgenţă a echipei mobile se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale în situaţiile de violenţă domestică, iar activitatea echipei este coordonată de către reprezentantul serviciului public de asistenţă socială desemnat prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean. Articolul 3 Echipa mobilă prevăzută la art. 1 are următoarele atribuţii: a)verifică semnalările de violenţă domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale instituţiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgenţă, altele decât numărul unic de urgenţă la nivel naţional (SNUAU) - 112; b)realizează evaluarea iniţială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fişei pentru evaluarea gradului de risc şi stabilirea măsurilor de siguranţă necesare pentru victimele violenţei domestice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură; c)acordă informare şi consiliere victimelor violenţei domestice; d)sprijină victimele violenţei domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localităţii/judeţului, adecvate nevoilor acestora; e)informează, consiliază şi orientează victima în ceea ce priveşte măsurile de protecţie de care aceasta poate beneficia din partea instituţiilor competente: ordin de protecţie provizoriu, ordin de protecţie, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.; f)asigură măsurile de protecţie socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilităţi sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecţie provizoriu sau ordinul de protecţie, şi păstrează confidenţialitatea asupra identităţii acestora; g)colaborează cu serviciile de asistenţă medicală comunitară în situaţia în care identifică probleme medicale privind victimele şi/sau copiii lor; h)realizează demersurile necesare pentru depăşirea riscului imediat, după caz, acestea putând consta în:
|
(i) |
transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situaţiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgenţă sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112; |
|
(ii) |
sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de poliţie pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu, sesizarea instanţelor judecătoreşti în vederea emiterii ordinului de protecţie; |
|
(iii) |
orientarea către SPAS sau, după caz, către furnizorii privaţi de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidenţiale adecvate nevoilor şi aplicării managementului de caz pentru victime şi, după caz, pentru agresori; |
i)intervine în cazurile de violenţă domestică, la solicitarea organelor de poliţie, atunci când prin ordinul de protecţie provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidenţial. Articolul 4
(1) În vederea facilitării emiterii ordinului de protecţie provizoriu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri, serviciile publice de asistenţă socială pun la dispoziţia organelor de poliţie de pe aceeaşi rază teritorială:a)datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din cadrul SPAS desemnate cu atribuţii în cadrul echipei mobile; b)lista cuprinzând toate centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte sau alte centre rezidenţiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv serviciile sociale acordate de către cultele religioase şi alte organisme private în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice.
(2) În situaţia în care prin ordinul de protecţie provizoriu se dispune măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta din urmă solicită, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidenţial de tipul celor prevăzute la alin. (1), echipajul de poliţie aflat în misiune contactează coordonatorul echipei mobile şi îi furnizează detalii cu privire la adresa locului în care se desfăşoară intervenţia organelor de poliţie.
(3) SPAS va pune la dispoziţia organelor de poliţie lista persoanelor din cadrul SPAS desemnate, cu atribuţii în cadrul echipei mobile, inclusiv datele de contact ale acestora. Articolul 5 Echipa mobilă se deplasează la faţa locului în maximum 90 de minute de la momentul semnalării efectuate de către organele de poliţie şi asigură sprijinul necesar pentru orientarea şi conducerea de îndată a agresorului către centrele rezidenţiale gestionate de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, către alte servicii sociale adecvate, administrate de către furnizori publici sau privaţi, de pe raza unităţii administrativ-teritoriale. Articolul 6 SPAS are obligaţia de a cunoaşte distribuţia în plan local şi judeţean a serviciilor sociale destinate victimelor violenţei domestice, precum şi a celor de tipul: centre rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte, alte centre rezidenţiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv a celor acordate de către cultele religioase şi alte organisme private în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice. Articolul 7
(1) În scopul asigurării accesului neîngrădit şi adecvat la găzduire în situaţiile de urgenţă, precum şi la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violenţei domestice sau, după caz, pentru agresori, SPAS organizat la nivel judeţean, respectiv DGASPC, efectuează diligenţele necesare pe lângă celelalte servicii de asistenţă socială şi furnizorii privaţi de servicii sociale de pe raza teritorială a judeţului.
(2) În vederea depăşirii situaţiei de urgenţă în care se află, victimele pot fi găzduite în orice serviciu social existent cu această destinaţie, acolo unde există un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora. Articolul 8 În urma evaluării gradului de risc pentru victimele violenţei domestice, reprezentanţii SPAS organizate la nivel de municipiu, oraş, comună referă cazurile către compartimentul de violenţă domestică din cadrul SPAS organizat la nivel de judeţ sau, după caz, către furnizorii privaţi de servicii sociale, în vederea luării în evidenţă şi a realizării managementului de caz. Articolul 9 Pentru verificarea semnalărilor privind situaţiile de violenţa domestică, reprezentanţii SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum şi la domiciliul persoanelor fizice. Verificarea semnalărilor privind violenţa domestică se realizează cu sprijinul poliţiei locale sau, după caz, al organelor de poliţie de pe raza teritorială în care sa semnalat situaţia de violenţă domestică. ANEXĂ la procedură FIŞA pentru evaluarea gradului de risc şi stabilirea măsurilor de siguranţă necesare pentru victimele violenţei domestice A. Chestionar pentru evaluarea gradului de risc
I. Istoricul violenţei |
Nr. crt. |
Factor de risc |
Categorie de risc/descriere |
Observaţii |
DA |
NU |
Nu răspunde. |
1. |
Cu cine locuieşte victima? |
|
|
|
|
|
2. |
Unde se află agresorul în momentul discuţiei? |
|
|
|
|
|
3. |
Există minori sau persoane aflate în îngrijire? Unde sunt în momentul discuţiei? |
Pentru fiecare persoană aflată în îngrijire se va preciza vârsta. |
|
|
|
|
4. |
Descrieţi ultimul incident de violenţă. |
Ce s-a petrecut, tipul de violenţă, tipul de lovituri, dacă este cazul, dacă s-au folosit obiecte sau arme. Vă rugăm să precizaţi unde se aflau copiii în timpul incidentului şi dacă au fost abuzaţi, sub ce formă. |
|
|
|
|
5. |
Au existat acte de violenţă domestică anterioare? |
În toate studiile despre factorii de risc în violenţa domestică, violenţa anterioară este considerată cel mai comun factor de risc. Poate fi luată în considerare orice formă de manifestare a violenţei domestice (a se vedea art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), indiferent dacă aceasta poate fi sau nu dovedită printr-un document: de exemplu, certificat medico-legal, ordin de protecţie, plângere prealabilă, certificat medical. |
|
|
|
|
6. |
Au existat acte de violenţă asupra copiilor/altor membri ai familiei? |
În mod frecvent, violenţa domestică se poate extinde şi spre alţi membri ai familiei, inclusiv copii vârstnici/persoane cu dizabilităţi. Preocupările iniţiale legate de siguranţa unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot dezvălui un tipar de violenţă mult mai extins în familie. Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folosiţi/folosite de agresor ca metodă de manipulare emoţională şi control asupra victimei. Există dovezi că riscul pentru copiii afectaţi de violenţă nu este conştientizat în mod real de către victimă. Drepturile copilului şi măsurile care să le asigure protecţia sunt preocupări care trebuie avute în vedere concomitent de către practicianul implicat în evaluarea riscului. |
|
|
|
|
7. |
Agresorul a manifestat comportament violent generalizat faţă de terţi (în afara familiei)? |
Agresorii implicaţi în situaţii de violenţă domestică manifestă adesea atitudini şi comportamente generale antisociale şi folosesc violenţa şi în afara sferei domestice. Violenţa în afara familiei indică tendinţa generală de a manifesta un comportament violent şi asupra oricăror altor persoane şi poate spori riscul atât pentru victimă, cât şi pentru specialiştii care intră în contact cu agresorii. |
|
|
|
|
8. |
În trecut a fost emis un ordin de protecţie provizoriu/ordin de protecţie pe numele agresorului? |
În cazurile în care se constată de către instituţiile abilitate că există dovezi privind confirmarea situaţiilor de violenţă domestică, pentru asigurarea protecţiei imediate sau pe termen mediu a victimei împotriva agresorului poate fi emis un ordin de protecţie provizoriu de către organele de poliţie/ordin de protecţie de către instanţa judecătorească competentă. |
|
|
|
|
9. |
Agresorul a încălcat, în trecut, un ordin de protecţie provizoriu/ordin de protecţie? |
Încălcarea ordinului de protecţie provizoriu/ordinului de protecţie emis de către instituţiile competente se manifestă prin nerespectarea de către agresor a interdicţiilor/măsurilor dispuse faţă de persoana acestuia (interzicerea contactului cu victima, menţinerea unei distanţe de apropiere faţă de victimă etc.), reprezintă un factor de risc şi este asociată cu o creştere a riscului de violenţă în viitor. |
|
|
|
|
II. Formele şi tiparul violenţei |
Nr. crt. |
Factor de risc |
Categorie de risc/descriere |
Observaţii |
DA |
NU |
Nu răspunde. |
10. |
Actele de violenţă sunt mai severe şi/sau se manifestă mai frecvent? |
Pe parcursul unei relaţii, frecvenţa şi severitatea actelor de violenţă pot creşte gradual. Creşterea severităţii şi frecvenţei actelor violente este unul dintre cei mai importanţi factori de risc de agresiune care poate conduce la vătămări grave şi la un potenţial deces. |
|
|
|
|
11. |
În actele de violenţă agresorul a folosit arme/ameninţarea cu arme? |
Utilizarea armelor sau ameninţarea cu arme reprezintă un factor semnificativ de risc de violenţă severă şi cauzatoare de deces. În violenţa domestică trebuie luate în considerare toate armele, inclusiv armele de foc sau arme albe (cuţite, topoare, furci etc.) şi alte obiectele periculoase ce pot fi folosite ca instrumente care provoacă vătămări. Deţinerea unei arme de foc de către agresor prin prisma profesiei pe care o desfăşoară reprezintă un alt factor de risc major care trebuie să fie luat în considerare. |
|
|
|
|
12. |
Agresorul a manifestat comportament de control şi de izolare a victimei? |
Comportamentul prin care agresorul exercită control asupra victimei (verificarea în mod repetat a telefonului personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor, relaţiilor cu familia şi prietenii, modului cum se îmbracă, locurilor frecventate, îngrădirea posibilităţii de a avea un loc de muncă, acte de gelozie etc.) este perceput ca un factor semnificativ de risc de violenţă repetată şi posibil deces. Izolarea victimei este o strategie comună majorităţii agresorilor şi poate lua forme severe mergând până la privarea de libertate (sechestrarea victimei în locuinţă). |
|
|
|
|
13. |
Victima a fost urmărită/hărţuită? |
Urmărirea/Hărţuirea victimei este asociată violenţei grave şi letale împotriva femeilor/persoanelor vulnerabile din proximitatea acestora şi împreună cu atacuri fizice este asociată în mod semnificativ cu vătămări grave şi foarte grave, cum ar fi tentativa de omor şi omorul. |
|
|
|
|
14. |
Au existat manifestări de violenţă sexuală (viol sau viol marital) asupra victimei? |
Violenţa sexuală este parte a violenţei domestice împotriva femeilor. În cazul femeilor care sunt agresate sexual există probabilitate mai mare de rănire severă şi de abuz repetat. |
|
|
|
|
15. |
Victima a fost ameninţată cu moartea? Au existat forme de şantaj/constrângeri? |
Experienţa practică arată că violenţa severă este adesea precedată de ameninţări care pot viza viaţa victimei, a persoanelor apropiate acesteia, a copiilor, a animalelor de companie. Constrângerea poate lua forme diferite, inclusiv căsătoria forţată. |
|
|
|
|
16. |
Au existat tentative de strangulare, sugrumare asupra victimei? |
Strangularea şi sugrumarea sunt forme foarte periculoase de violenţă domestică; statisticile internaţionale arată că aproximativ jumătate din victimele femei decedate ca urmare a violenţei domestice au fost supuse la o tentativă de strangulare/sugrumare în anul anterior morţii lor. |
|
|
|
|
III. Factori de risc legaţi de comportamentul agresorului |
17. |
Agresorul prezintă probleme legate de dependenţa de alcool, droguri, medicamente, jocuri de noroc/video? |
Deşi numeroase dependenţe ale agresorilor, cum ar fi dependenţa de droguri, alcool, medicamente, jocuri de noroc/video, nu reprezintă cauze şi nici justificări pentru violenţa domestică împotriva femeilor, acestea pot constitui factor de risc crescut a agravării violenţei. |
|
|
|
|
18. |
Agresorul manifestă comportament de posesivitate, gelozie extremă, alte atitudini dăunătoare? |
Gelozia şi posesivitatea extremă sunt, de asemenea, asociate cu violenţa severă. În plus, comportamentul autoritar şi atitudinile patriarhale/tradiţionale ale agresorilor, cum ar fi concepte foarte rigide despre onoarea masculină sau onoarea familiei şi sentimentul de posesie asupra femeii, pot avea impact ridicat asupra riscului. |
|
|
|
|
Nr. crt. |
Factor de risc |
Categorie de risc/descriere |
Observaţii |
DA |
NU |
Nu răspunde. |
19. |
Agresorul are probleme legate de sănătatea mentală, au existat ameninţări cu suicid din partea agresorului? |
Problemele de sănătate mentală ale agresorilor, diferite boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu un risc crescut de violenţă repetată şi severă. Ameninţările cu comiterea de suicid şi starea de sănătate mentală problematică sunt factori de risc în cazuri de ucidere a femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile internaţionale arată că în 32% dintre cazurile de omor cu victime femei agresorul comite suicid după fapta de omor. |
|
|
|
|
20. |
Agresorul prezintă manifestări de stres economic? |
Schimbările în starea financiară a agresorului şi şomajul acestuia sunt puternici factori de risc în cazuri de omor cu victime femei şi au legătură cu conceptele despre masculinitate şi rolul tradiţional de întreţinător al familiei. |
|
|
|
|
IV. Percepţia victimei asupra riscului |
21. |
Victimei îi este frică pentru propria persoană şi pentru alţii? De ce anume se teme? |
Cercetările arată că există o corelaţie puternică între autoevaluarea riscului de către victimă şi utilizarea în fapt a violenţei de către agresor. Cu toate acestea, unele victime pot minimaliza şi subestima violenţa domestică. Într-un studiu despre uciderea femeilor victime ale violenţei domestice realizat de către Campbell et al (2003) aproximativ jumătate dintre victime nu percepuseră existenţa riscului ca agresorul să le omoare. |
|
|
|
|
V. Factori agravanţi |
22. |
A intervenit separarea/divorţul sau, după caz, au existat discuţii prealabile cu privire la acestea? |
Separarea/Divorţul sau, după caz, existenţa discuţiilor prealabile cu privire la acestea sunt percepute ca factori de risc semnificativ pentru vătămare severă şi omor. |
|
|
|
|
23. |
Părintele agresor are contact cu copiii/Se menţin relaţiile personale ale copilului cu părintele agresor? |
După separare/divorţ, conflictele legate de contactul cu copiii de către părintele agresor/menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu părintele agresor sunt frecvente şi adesea prezintă un risc crescut de repetare a violenţei atât pentru femeie, cât şi pentru copii. |
|
|
|
|
24. |
Există integrat/integraţi în familie copil/copii provenit/proveniţi din alte relaţii/căsătorii? |
Factorii de risc de violenţă domestică includ prezenţa copilului/copiilor provenit/proveniţi din alte relaţii/căsătorii. |
|
|
|
|
25. |
Au existat acte de violenţă în timpul sarcinii? Dar ulterior, asupra copiilor? |
O pondere importantă din cazuistica de violenţă domestică îşi are debutul în timpul sarcinii. Exercitată în timpul sarcinii, violenţa prezintă risc de vătămare severă şi mortală atât pentru femeia victimă, cât şi pentru copilul nenăscut. Femeile însărcinate sunt supuse unui risc mai mare, atât în ce priveşte violenţa minoră, cât şi în ceea ce priveşte violenţa gravă, decât femeile care nu sunt însărcinate. |
|
|
|
|
VI. Suport social |
Nr. crt. |
Identificare |
Descriere |
Observaţii |
26. |
Familia |
Rudele victimei la care aceasta poate apela pentru depăşirea unei situaţii de risc şi vulnerabilitate (de exemplu, mamă, tată, frate, soră, veri, unchi, mătuşi, copii majori). Tipul de suport care poate fi acordat de către aceştia: - găzduire temporară a victimei şi/sau copiilor; - păstrarea unui bagaj de urgenţă al victimei/documentelor victimei; - sprijin financiar; - sprijin emoţional; - acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituţiile competente, respectiv poliţie, instanţă, servicii de sănătate, servicii de medicină legală, servicii publice de asistenţă socială; - apel de urgenţă la poliţie sau liniile de urgenţă pentru sesizarea situaţiei de violenţă domestică. |
|
Nr. crt. |
Identificare |
Descriere |
Observaţii |
27. |
Vecini/Prieteni |
Identificarea persoanelor-resursă din vecinătatea locuinţei victimei/prietenilor Tipul de suport care poate fi acordat de către aceştia: - găzduire temporară a victimei şi/sau copiilor; - păstrarea unui bagaj de urgenţă al victimei/documentelor victimei; - sprijin financiar; - sprijin emoţional; - acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituţiile competente, respectiv poliţie, instanţă, servicii de sănătate, servicii de medicină legală, servicii publice de asistenţă socială; - apel de urgenţă la poliţie sau liniile verzi de urgenţă pentru sesizarea situaţiei de violenţă domestică. |
|
VII. Recomandări de urgenţă privind planul de siguranţă personală |
Nr. crt. |
Măsuri |
Descriere |
Observaţii |
28. |
Siguranţa locuinţei |
Dacă victima nu mai locuieşte cu agresorul, măsuri de securizare a accesului, de monitorizare a locuinţei etc. |
|
29. |
Siguranţa copiilor, măsuri de siguranţă pentru prevenirea răpirii copiilor de către agresor, precauţii legale pentru siguranţa copiilor |
Măsuri concrete în funcţie de specificul situaţiei: asigurarea unui mediu securizant pentru copii, identificarea unor scenarii posibile în care copiii pot fi în pericol |
|
30. |
Siguranţa la locul de muncă |
Identificarea unor persoane-resursă care să fie informate şi care să aibă un scenariu de risc, securizarea traseului victimei de la şi către locul de muncă |
|
31. |
Siguranţa în alte locuri - şcoală, grădiniţă |
Identificarea unor persoane-resursă la şcoală/grădiniţă care să fie informate şi care să aibă un scenariu de risc pentru protejarea minorului: diriginte, învăţător, paznic |
|
32. |
Siguranţa în cazurile în care femeia continuă să locuiască împreună cu partenerul abuziv |
În cazul în care nu s-a dispus emiterea unui ordin de protecţie provizoriu, victimei i se vor prezenta posibile soluţii de prevenire a riscului de repetare a situaţiei de violenţă domestică (de exemplu, construirea unui scenariu privind solicitarea de ajutor din partea unui/unei vecin/prieten/rude/poliţiei). |
|
33. |
Siguranţa în cazurile în care femeia părăseşte agresorul |
Victima va fi informată în legătură cu etapele necesare pregătirii pentru separare: menţinerea secretă a intenţiei de a părăsi agresorul faţă de acesta şi faţă de rude/prieteni, identificarea unui adăpost sigur, identificarea unui alt loc de muncă, identificarea unor soluţii de continuitate a educaţiei copiilor, pregătirea unui bagaj de siguranţă şi a documentelor personale ale victimei/copilului acesteia. |
|
34. |
Siguranţa în situaţii periculoase |
Victima va fi informată în legătură cu minime măsuri de siguranţă în situaţii de pericol: - acompanierea de către o persoană de încredere în vederea efectuării unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituţiile competente, respectiv poliţie, instanţă, servicii de sănătate, servicii de medicină legală, servicii publice de asistenţă socială; - efectuarea unor scenarii privind apelarea de urgenţă de către victimă/altă persoană a organelor de poliţie sau a liniilor verzi de urgenţă pentru sesizarea situaţiei de violenţă domestică. |
|
35. |
Solicitarea unor măsuri legale de protecţie |
Victima va fi informată cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de protecţie provizoriu/ordin de protecţie, servicii sociale destinate victimei (servicii de zi cu diferite tipuri de consiliere, servicii rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată), măsuri/servicii destinate agresorului. |
|
Factori de risc legaţi de victimă (Se va indica dacă victima prezintă: gânduri/tentative de suicid; gânduri/tentative de a ucide agresorul; sarcină în evoluţie; naştere recentă; probleme de sănătate mentală/consum de substanţe; stare de izolare socială; dependenţa financiară de agresor etc.) |
Ce doreşte victima să facă? Implicare activă (Se va indica opţiunea victimei în legătură cu demersurile pe care le consideră necesare după ce a primit informaţii şi consiliere din partea reprezentanţilor SPAS/DGASPC.) |
Observaţii/Recomandări (Se vor indica observaţiile/recomandările reprezentanţilor SPAS/DGASPC în urma evaluării gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale.) |
Data: |
Numele: |
Semnătura |
B. Stabilire factori de risc şi măsuri aferente
|
Istoricul violenţei |
Formele şi tiparul violenţei |
Factori de risc legaţi de comportamentul agresorului |
Percepţia victimei asupra riscului |
Factori agravanţi |
Factori de risc vizibili |
Număr răspunsuri afirmative |
Număr răspunsuri afirmative |
Număr răspunsuri afirmative |
Număr răspunsuri afirmative |
Număr răspunsuri afirmative |
Pentru evaluarea gradului de risc al victimelor violenţei domestice din perspectiva acordării serviciilor sociale se va lua în considerare încadrarea în următoarele categorii de risc: |
Există minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările de la pct. 7, 11 şi 17? Dacă DA - categorie RISC CRESCUT |
Există minimum 5 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21. Dacă DA - categorie RISC CRESCUT |
Pentru nivelul de risc crescut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea şi orientarea victimei în ceea ce priveşte serviciile sociale existente pe raza localităţii/judeţului adecvate nevoilor acesteia în vederea furnizării serviciilor necesare pentru protecţia acesteia. |
RISC MEDIU - minimum 4 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 şi 17. |
Pentru nivelul de risc mediu, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea şi orientarea victimei în ceea ce priveşte măsurile de protecţie de care aceasta poate beneficia din partea instituţiilor competente: ordin de protecţie provizoriu, ordin de protecţie, formularea unei plângeri prealabile, eliberarea unui certificat medico-legal, consiliere juridică în vederea separării de agresor. |
RISC SCĂZUT - minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 şi 17. |
Pentru nivelul de risc scăzut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea victimei cu privire la drepturile şi măsurile de care poate beneficia potrivit Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în special în ceea ce priveşte serviciile sociale de informare şi consiliere a victimei în vederea prevenirii şi combaterii violenţei domestice. |
Intervenţie/ Plan general/ Măsuri de urgenţă |
|
|
|
|
|
|