ORDIN
Nr. 309 din 23 aprilie 2003
pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de bovine, ovine,
pasari, albine si viermi de matase din Romania*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 516 bis din 17 iulie 2003
*) Ordinul nr. 309/2003 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 516 din 17 iulie 2003, si este reprodus si in acest numar bis.
In temeiul art. 24 din Legea zootehniei nr. 72/2002,
in baza Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu
modificarile si completarile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare nr. 131.417/2003 al Directiei generale de
implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice,
ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Programele de ameliorare a efectivelor de bovine, ovine, pasari,
albine si viermi de matase din Romania, prevazute in anexele nr. 1 - 5 care
fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga orice dispozitie
contrara.
Art. 3
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 4
Directia generala de implementare, reglementare si de management al
resurselor biotehnologice si Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie
in Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" vor duce la indeplinire
prezentul ordin.
p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
Petre Daea,
secretar de stat
ANEXA 1*)
*) Anexa nr. 1 este reprodusa in facsimil.
PROGRAMUL NATIONAL DE AMELIORARE A EFECTIVELOR DE TAURINE DIN ROMANIA
INTRODUCERE
Ameliorarea genetica a efectivelor de taurine reprezinta o activitate cu
caracter prioritar in strategia de dezvoltare a zootehniei si se realizeaza
prin lucrari de selectie - efectuate pe baza controlului oficial al
performantelor - si de reproductie dirijata, cu precadere prin insamantari
artificiale.
Dupa cca. 15 ani de la aprobarea editiei a II-a a programelor de ameliorare
a efectivelor de taurine (Ordinul ministrului agriculturii nr. 125/1987),
perioada in care, au avut loc transformari profunde in agricultura si,
implicit, in zootehnia tarii noastre - cu deosebire in ceea ce priveste
structura de proprietate asupra pamantului si efectivelor de animale -,
revizuirea si actualizarea acestora au devenit o necesitate obiectiva.
In acest rastimp au fost initiate si intreprinse o serie de actiuni si
masuri menite sa contribuie la imbunatatirea procesului de ameliorare genetica
a raselor de taurine, atat cu caracter tehnic-stiintific, cat si in ce priveste
adaptarea cadrului organizatoric-institutional si legislativ la structurile si
reglementarile in domeniu ale Uniunii Europene, la care Romania se pregateste
sa adere, printre care:
- Restructurarea partiala a retelei nationale de ameliorare si reproductie
a animalelor prin privatizarea serviciului (manoperei) de insamantari
artificiale si a Societatilor comerciale pentru testarea reproducatorilor si
producerea de material seminal congelat;
- Identificarea taurinelor prin individualizare si inregistrare in sistem
unitar codificat, actiune reglementata de OM nr. 27/1998, ale carui prevederi
sunt in concordanta cu directivele Comisiei Comunitatii Europene (CCE);
- Imbunatatirea criteriilor si remanierea modului de organizare a
activitatii pentru determinarea insusirilor calitative ale laptelui de la
vacile cuprinse in controlul oficial al performantelor de productie, prin
punerea in functiune a unui numar restrans de laboratoare zonale, dotate cu
aparatura moderna, de mare productivitate si precizie;
- Introducerea sistemului de descriere lineara a caracterelor de exterior
pentru aprecierea conformatiei corporale si tipului morfoproductiv al raselor
de taurine, in viziunea acceptata pe plan international de catre Federatiile
asociatiilor de crestere a raselor de taurine;
- Adoptarea criteriilor de inscriere si conducere a registrelor genealogice
ale raselor de taurine conform reglementarilor CCE;
- Perfectionarea metodologiei de estimare (predictie) a valorii de
ameliorare a reproducatorilor;
In activitatea de ameliorare a taurinelor sunt inca unele domenii in care
se constata ramaneri in urma si care trebuie solutionate in perioada imediat
urmatoare de aplicare a noului program si anume:
- Extinderea nesatisfacatoare a actiunilor de control oficial al productiei
si de insamantari artificiale pentru marirea populatiei active a raselor;
- Lipsa criteriilor de apreciere a calitatii carnii in "sistemul de
clasificare Europ" si a valorii de ameliorare a taurilor la testarea dupa
descendentii in aceasta directie;
- Precizia redusa a valorii de ameliorare pentru productia de lapte a
taurilor admisi la insamantari artificiale, ca urmare a numarului mic de fiice;
- Varsta inaintata a taurilor la incheierea testarii dupa descendenti, cu
consecintele negative pe care le implica in procesul de exploatare a acestora;
- Baza de informatii inca redusa pentru estimarea valorii de ameliorare;
- Intarzieri in "fluxul" si "refluxul" informatiilor de
ameliorare si in evaluarile genetice.
Pastrand principiile stiintifice, tehnicile de lucru si tot ceea ce s-a
confirmat pozitiv si eficient in activitatea desfasurata pe parcursul celor
aproape 30 de ani de aplicare a programelor de ameliorare anterioare, actiunile
si masurile mentionate mai sus, completate cu concluziile analizei privind
stadiul actual al procesului de ameliorare a raselor de taurine, au facut
posibila pregatirea acestui nou program de ameliorare, mai modern si realist,
adaptat la conditiile specifice din tara noastra.
CAP. 1
DIRECTII SI OBIECTIVE IN AMELIORAREA RASELOR DE TAURINE
Orientarea lucrarilor de selectie la taurine este in stransa corelatie cu
directiile de exploatare a raselor, care conditioneaza atat obiectivele
ameliorarii, cat si ponderea diferitelor criterii in evaluarile genetice ale
populatiilor rasiale.
Avand in vedere, pe de o parte, tendintele si orientarile pe plan mondial
in cresterea si exploatarea taurinelor, iar pe de alta parte, conjunctura
naturala si economica favorabila cresterii acestei specii in tara noastra,
precum si necesitatile consumului intern si cererea si oferta pe piata
internationala a laptelui si carnii, ameliorarea taurinelor vizeaza, in esenta:
Folosirea ca material biologic a raselor cu potential genetic ridicat in
directia productiilor de lapte si de carne, competitive pe plan international
si adaptate conditiilor pedo-climatice din diferite zone ale tarii;
Cresterea nivelului mediu al performantelor de productie pe cap de animal,
concomitent cu ridicarea continua a potentialului genetic pentru una sau ambele
directii productive - in functie de rasa - si cu imbunatatirea tehnologiilor de
crestere, intretinere si exploatare.
Rasele de taurine care fac obiectul programului de ameliorare sunt Baltata
romaneasca si Bruna, cu insusiri de productie mixta - pentru lapte si carne -
si Baltata cu negru romaneasca - specializata pentru productia de lapte. In
functie de stadiul actual al ameliorarii si de obiectivele urmarite in
selectie, aceste trei rase zonate de principiu in tara noastra se
caracterizeaza, in linii mari, dupa cum urmeaza:
Rasa Baltata romaneasca - de tip Simmental, cu insusiri de productie mixta,
pentru carne-lapte, a fost si reprezinta principala rasa de taurine a tarii,
atat prin ponderea numerica, precum si prin insusirile bune pentru ambele
productii.
Taurinele din aceasta rasa se preconizeaza ca, in perspectiva, sa fie
orientate mai bine spre productia de carne, pastrand insa aptitudinile generale
ale tipului productiv mixt. Ele raman principalul furnizor de carne de bovine
al tarii - atat pentru necesitatile interne, dar mai ales pentru export - si
impreuna cu celelalte rase participa la acoperirea cerintelor de lapte si
produse lactate.
Obiectivele principale in ameliorarea rasei sunt:
- 5.000 kg lapte pe lactatie normala, cu 3,90% grasime, 3,30% proteina si,
respectiv, 195 kg grasime si 170 kg proteina (365 kg substanta utila);
- 138 - 140 cm inaltimea la crupa la vacile adulte si 135 - 137 cm la
primipare;
- 650 - 700 kg greutate corporala la vacile adulte;
- peste 600 kg greutatea la sacrificare a taurasilor ingrasati intensiv si
valorificati la varsta de 17 - 18 luni, cu o viteza absoluta de crestere de
cca. 1.100 g/zi si un randament la taiere de 55 - 56%, respectiv 350 kg la
greutatea carcasei;
- conformatie corporala corecta, cu segmente armonioase si regiuni
corporale specifice productiei de carne, bine imbracate in musculatura, uger cu
aptitudini bune pentru mulsul mecanic (peste 2 kg/min. viteza de muls), bine
prins si extins, cu ligamentul suspensor puternic si adancimea pana deasupra
jaretului, cu simetrie morfologica si functionala (cca. 45% indice mamar) si cu
membre solide si aplomburi corecte.
In directia productiei de lapte este recomandata pentru exploatarea
semiintensiva, in sistem de intretinere legata, pretandu-se insa si la
exploatarea intensiva, in ferme cu stabulatie libera.
Aria de raspandire recomandata o constituie, in principal, judetele din
interiorul Arcului Carpatic, din Campia de Vest, precum si din sud-vestul si
nordul tarii.
Rasa Bruna - de tip Schwyz apartine tipului de productie mixta pentru
lapte-carne, ca in majoritatea tarilor europene care o cresc, insusirile in
directia productiei de lapte fiind prioritare.
Taurinele din aceasta rasa sunt destinate exploatarii pentru productia de
lapte in sistem semiintensiv, in ferme si gospodarii din zonele subcarpatice si
de altitudine, precum si in sistem intensiv, in ferme cu stabulatie libera.
Avand in vedere nivelul actual al ameliorarii performantelor
morfoproductive, in ameliorarea rasei se vor urmari realizarea urmatorilor
parametri principali:
- 4.800 kg lapte, cu 3,95% grasime, 3,35% proteina si, respectiv, 190 kg
grasime si 160 kg proteina (350 kg substanta utila);
- 550 - 600 kg greutate corporala la vacile adulte;
- 134 - 136 cm inaltimea la greaban la vaci;
- 400 - 450 kg la taurasii ingrasati pana la varsta de cca. 14 - 15 luni
(1000 g spor mediu zilnic) si un randament la sacrificare de cca. 54 - 55%;
- conformatie corporala armonioasa, uger cu aptitudini bune pentru mulsul
mecanic, bine prins si extins, cu ligamentul median puternic si adancimea pana
deasupra jaretului, cu simetrie morfologica si functionala (cca. 45% indice
mamar) si cu membre solide si aplomburi corecte.
Arealul de crestere recomandat il reprezinta judetele din zona subcarpatica
a Moldovei, Munteniei si din nordul tarii.
Rasa Baltata cu negru romaneasca - de tip Holstein - Friza, specializata in
directia productiei de lapte, apartine suprarasei Holstein - Friza, recunoscuta
pe plan mondial ca avand cel mai inalt potential genetic si cele mai ridicate
performante in productia de lapte. In tara noastra a fost omologata ca rasa in
anul 1987, fiind destinata exploatarii intensive, in ferme cu stabulatie
libera.
Arealul de crestere recomandat il reprezinta, in principal, judetele din
sudul, sud-estul si estul tarii, dar si zonele preorasenesti din aproape
intreaga tara, pentru aprovizionarea populatiei urbane cu lapte proaspat.
In orientarea selectiei la aceasta rasa se au in vedere:
- 6000 kg lapte, cu 4,00% grasime si 3,40% proteina, respectiv, 240 kg
grasime si 204 kg proteina;
- 90% pondere in ansamblul caracterelor economice pentru productia de lapte
si 10% pentru fitness (fertilitate, usurinta la fatare, vitei nascuti morti,
persistenta lactatiei);
- 600 - 650 kg greutate corporala la vacile adulte;
- 140 - 142 cm inaltimea la crupa;
- conformatie corporala armonioasa, uger bine dezvoltat, cu aptitudini bune
pentru mulsul mecanic, bine prins si extins, cu ligamentul central puternic si
adancimea pana deasupra jaretului si cu membre solide si aplomburi corecte.
Evident, realizarea unor performante de productie ridicate, cat mai
apropiate de potentialul genetic acumulat, a unei conformatii corporale
corecte, ca si a starii de sanatate deplina ce se cere, nu se poate concepe
fara asigurarea conditiilor optime de crestere, intretinere si exploatare a
taurinelor, indeosebi a celor de hranire si confort tehnologic.
Pe langa cele trei rase care fac obiectul programului de ameliorare, se mai
creste rasa Pinzgau de Transilvania, care in Romania se bucura de o traditie
indelungata in zonele premontane si montane din judetul Suceava si alte cateva
judete din Transilvania. Ca urmare a faptului ca este plafonata sub raportul
productiilor de carne si mai ales de lapte, aceasta rasa detine efective
restranse numeric, atat in Romania (sub 3%), cat si in alte tari, fiind
mentinuta in contextul diversitatii biologice, ca rezerva de gene pentru unele
insusiri (rezistenta organica si adaptabilitate la conditiile de mediu
specifice zonelor montane, osatura puternica si membre solide, cu ongloane
rezistente, pretabile la munci forestiere etc).
De asemenea, ca rezerva de gene se pastreaza, in rasa curata, un nucleu
foarte redus numeric de taurine Sura de stepa, rasa care reprezenta aproape
majoritar specia in urma cu cca. 50 de ani.
Taurinele Sura de stepa fac obiectul unui program special de conservare a
resurselor genetice, elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru
Cresterea Bovinelor Balotesti, in cadrul caruia, ca urmare a nivelului scazut
al indicilor de productie, se prevede acordarea de compensatii crescatorilor
care intretin acest stoc genetic.
CAP. 2
PROGRAMUL TEHNIC AL LUCRARILOR DE AMELIORARE
2.1. STADIUL ACTUAL AL AMELIORARII RASELOR DE TAURINE
In evaluarile principalilor parametri tehnici ai programului de ameliorare
pe perioada 2002 - 2010 a fost luata in considerare situatia actuala cu privire
la structura de rasa si nivelul performantelor de productie. Ca urmare a
activitatii sustinute de insamantari artificiale cu material seminal congelat,
de control oficial al performantelor si de selectie a populatiilor de taurine,
mai ales in perioada de aplicare a programului anterior de ameliorare,
structura de rasa a efectivului a cunoscut o dinamica favorabila raselor
ameliorate, mai bine corelata cu cerintele economiei nationale privind
asigurarea cu lapte si carne si cu conditiile pedo-climatice din diferitele
zone geografice ale tarii. Ultimul recensamant pe rase din anul 1987 si
estimarile ulterioare pe baza rezultatelor catagrafiei efectuate de personalul
tehnic al retelei nationale de ameliorare a animalelor, cele trei rase zonate
in tara noastra (inclusiv metisii acestora) detin aproximativ urmatoarele
ponderi in efectivul total de taurine: Baltata romaneasca - 36%, Bruna - 26% si
Baltata cu negru romaneasca - 35%; diferenta de 3% din efectiv o reprezinta
rasa Pinzgau de Transilvania si alte populatii de bovine.
Nivelul performantelor de productie, dupa datele inregistrate in anul 2001
la efectivele cuprinse in controlul oficial, la cele trei rase, sunt prezentate
in tabelul nr. 1.
Performante de productie principale realizate la vacile cuprinse in control
oficial in anul 2001
Tabelul nr. 1
_________________________________________________________
| Rasa | Numar | Lapte | Grasime | Proteina |
| | lactatii | kg |____________|____________|
| | | | % | kg | % | kg |
|____________|__________|_______|______|_____|______|_____|
| Baltata | | | | | | |
| romaneasca | 34.146 | 3.541 | 3,82 | 135 | 3,16 | 115 |
|____________|__________|_______|______|_____|______|_____|
| Bruna | 18.920 | 3.299 | 3,76 | 124 | 3,27 | 106 |
|____________|__________|_______|______|_____|______|_____|
| Baltata cu | | | | | | |
| negru | | | | | | |
| romaneasca | 40.314 | 4.063 | 3,81 | 155 | 3,17 | 131 |
|____________|__________|_______|______|_____|______|_____|
Este de mentionat ca nivelul scazut al acestor performante are drept cauza
principala conditiile inca necorespunzatoare de intretinere si exploatare,
indeosebi hranirea deficitara, mai ales sub raport calitativ, care nu au permis
exprimarea la cote mai ridicate a potentialului genetic.
Premise mai bune de progres genetic in viitor le ofera vacile nominalizate
mame de tauri (MT), ale caror performante morfoproductive, in acelasi an de
control, prezentate in tabelul nr. 2, sunt in general mai apropiate de nivelul
celor inregistrate pe plan european.
Performante morfoproductive inregistrate la vacile - mame de tauri in anul
2001
Tabelul nr. 2
_____________________________________________________________________________
| Rasa |Nr.|Lapte| Grasime|Proteina|Greutate | Inaltime la |Punctaj |
| |MT |kg |________|________|corporala|_____________|conformatie |
| | | | % | kg| % | kg|- kg |greaban|crupa|corporala |
| | | | | | | | |cm |cm | |
|____________|___|_____|____|___|____|___|_________|_______|_____|____________|
| Baltata | | | | | | | | | | |
| romaneasca |400| 6532|3,85|251|3,17|202| 689| 136| 138| 84,4|
|____________|___|_____|____|___|____|___|_________|_______|_____|____________|
| Bruna |300| 5738|3,79|210|3,20|180| 588| 132| 135| 80,5|
|____________|___|_____|____|___|____|___|_________|_______|_____|____________|
| Baltata cu | | | | | | | | | | |
| negru | | | | | | | | | | |
| romaneasca |400| 9740|3,79|369|3,17|309| 683| 138| 140| 83,3|
|____________|___|_____|____|___|____|___|_________|_______|_____|____________|
O situatie critica, absolut necorespunzatoare se constata cu privire la
evolutia actiunilor de insamantari artificiale si de control oficial al
productiei - cele doua parghii de baza ale procesului de ameliorare genetica -
in care s-au inregistrat scaderi drastice, ca si in cazul efectivului de
taurine, la mai mult de jumatate din nivelul realizat in perioada dinainte de
anul 1990.
Astfel, in anul 2001 au fost insamantate artificial numai 37,3% (634.576
vaci si vitele din efectivul de peste 1,7 milioane matca pe tara), fata de 75%
media anilor 1985 - 1989, iar in controlul oficial al productiei au ramas doar
5,6% (93.839 vaci din acelasi efectiv matca), fata de cca. 12 - 14% in perioada
anilor 1985 - 1989, cu urmatoarele ponderi pe rase:
- Insamantari artificiale (IA1): 39,8% la Baltata romaneasca, 30,1% la
Bruna si 37% la Baltata cu negru romaneasca.
- Controlul oficial de productie: 5,3% la rasa Baltata romaneasca, 4,1% la
rasa Bruna si 6,3% la rasa Baltata cu negru romaneasca.
La testarea dupa descendenti in anul 2001 s-au incheiat lucrarile numai la
13 tauri pentru productia de carne si la 52 tauri pentru productia de lapte
(din care doar la 8 tauri precizia valorii de ameliorare a fost de peste 60%),
cu mentiunea ca cea mai mare parte dintre acestia a iesit din efectiv inaintea
aparitiei rezultatelor testarii datorita, in special, varstei inaintate.
2.2. SISTEMUL SI METODOLOGIA DE AMELIORARE
Realizarea obiectivelor principale in ameliorarea raselor de taurine se
prevede sa aiba loc in cadrul unui sistem unitar coordonat, care se desfasoara
pe baza de programe de ameliorare.
Luand in considerare conditiile climatice si social-economice ale tarii,
directiile si obiectivele preconizate in ameliorarea raselor si nivelul
performantelor realizate, sistemul de ameliorare si metodologia de lucru
utilizate se bazeaza pe urmatoarele principii:
- Obtinerea unui progres genetic maxim ca urmare a presiunii de selectie
exercitate prin masculi; aceasta presupune concentrarea lucrarilor de selectie
asupra plusvariantelor populatiei active a raselor in vederea producerii
dirijate a generatiilor de taurasi destinati la reproductie si folosirii
intense la insamantari artificiale a taurilor amelioratori;
- Structurarea efectivului de taurine pe principiul piramidei ameliorarii
in ferme de elita si ferme (efective) de productie;
- Folosirea cu precadere a sistemului de ameliorare in rasa curata in
fermele de elita si in populatia activa (efective cuprinse in controlul
productiei si insamantate artificial).
- Fermele de productie pot utiliza atat ameliorarea in rasa curata, cat si
prin incrucisare, cu mentiunea ca pentru aceasta din urma, se recomanda
respectarea arealului de crestere al raselor.
In scopul accelerarii ritmului de ameliorare a unor caractere
morfoproductive in directia productiei de lapte la taurinele din rasa Baltata
romaneasca, fara a prejudicia insa aptitudinile pentru productia de carne, se
admite incrucisarea de infuzie limitata cu rasele Red Holstein sau Rotbunte,
materialul de reproductie rezultat, indiferent de generatie, considerandu-se de
rasa Baltata romaneasca daca nu depaseste 50% sange de la rasele mentionate.
Pentru dezvoltarea si imbunatatirea calitativa a productiei de carne pot fi
utilizate, in cadrul programului national de ameliorare, doua variante de
incrucisari:
a). Vacile din toate rasele, reformate anual pe criteriul productiei de
lapte (reforma selectiva) se pot folosi la incrucisari industriale de prima
generatie cu tauri Baltata romaneasca - Simmental testati amelioratori pentru
productia de carne sau din rase specializate pentru carne, produsii rezultati
fiind crescuti, ingrasati si sacrificati in totalitate pentru productia de
carne.
b). Parte din vacile de rasa Baltata romaneasca reformate anual pe
criteriul productiei de lapte (reforma selectiva), cu insusiri de conformatie
corporala favorabile productiei de carne si o parte din vitelele rezultate din
acestea prin incrucisarea industriala de prima generatie, pot fi mentinute in
exploatare si insamantate artificial in continuare cu material seminal congelat
de la tauri Baltata romaneasca - Simmental testati amelioratori pentru carne
sau din rase specializate pentru productia de carne; acestea sunt folosite ca
vaci-doica, ce nu se mulg, produsii obtinuti, indiferent de sex, fiind alaptati
natural si destinati in exclusivitate la sacrificare pentru productia de carne.
Prin practicarea acestor variante de incrucisari, urmarite si controlate
indeaproape, se creeaza posibilitatea realizarii inca din anul 2005 a unor
efective de taurine cu insusiri superioare pentru productia de carne.
Dat fiind ca metodologia de ameliorare este ampla si complexa, dar in general
bine cunoscuta si nu difera sub raport tehnic de cea prevazuta de principiu in
programul de ameliorare anterior, se considera suficienta enuntarea in ordine
cronologica a verigilor, actiunilor si etapelor succesive folosite in
producerea si selectia taurilor destinati la insamantari artificiale, valorile
efective (cifre, procente etc.) privind parametrii tehnici ai programului de
ameliorare, sunt prezentate sintetic in tabelul nr. 3.
Ca urmare a importantei pe care o prezinta taurii in procesul de
ameliorare, datorita presiunii de selectie pe care o exercita, in inducerea
progresului genetic in masa efectivului rasei, prin folosirea insamantarilor
artificiale, metodologia de ameliorare este subordonata selectiei acestora,
fiind axata pe urmatoarele verigi de baza:
- producerea dirijata a generatiilor de taurasi pentru reproductie, cu
deosebire destinati la insamantari artificiale;
- selectia riguroasa, in etape succesive, a taurasilor destinati la
insamantari artificiale prin aplicarea unei intensitati ridicate de selectie;
- folosirea intensa a taurilor testati amelioratori prin utilizarea
insamantarii cu material seminal congelat.
2.2.1. PRODUCEREA DIRIJATA A TAURASILOR DESTINATI PENTRU REPRODUCTIE se
bazeaza pe urmatoarele actiuni si lucrari:
- Stabilirea necesarului anual de taurasi pentru reproductie avand in
vedere: numarul de tauri necesari la insamantari artificiale si la monta
naturala; intensitatea de utilizare a diferitelor categorii de tauri si taurasi
(in testare, in asteptare si testati dupa descendenti) admisi la insamantari
artificiale si rata anuala de inlocuire a taurilor folositi la insamantari
artificiale si la monta naturala.
- Stabilirea necesarului de vaci - mame de tauri, alegerea cel putin anuala
a acestora si nominalizarea imperecherilor cu tauri parteneri amelioratori
(tati de tauri).
- Nominalizarea periodica a fermelor si nucleelor de elita ca principale
furnizoare de taurasi pentru reproductie.
2.2.2. SELECTIA TAURASILOR DESTINATI LA INSAMANTARI ARTIFICIALE, in cadrul
careia se efectueaza: preselectia acestora dupa ascendenti prin identificarea
produsilor obtinuti din imperecheri nominalizate; testarea paternitatii
taurasilor; testarea taurasilor pe baza performantelor proprii (TPP), in etapa
I pentru productia de carne (spor mediu zilnic si conformatie corporala) si in
etapa a II-a dupa aptitudinile de reproductie (comportament sexual si
pretabilitatea la congelare a materialului seminal); testarea taurilor dupa
descendenti (TD) - in etapa I pentru determinarea valorii de ameliorare in
directia productiei de carne (TDC) si in etapa a II-a pentru estimarea valorii
de ameliorare pentru productia de lapte (TDL). Testele la care sunt supusi
taurasii, in etape succesive, au ca scop final stabilirea valorii de ameliorare
globale si a destinatiei ulterioare.
2.3. PARAMETRI TEHNICI AI PROGRAMULUI DE AMELIORARE A RASELOR DE TAURINE
Obiectivele si parametrii de selectie prezentati in sinteza, pe rase, in
tabelul urmator au in vedere cresterea productiei de lapte si imbunatatirea
calitatii sub raportul continutului in grasime si proteine la toate cele trei
rase, iar la Baltata romaneasca si Bruna - ca rase cu productie mixta - sunt
luate in considerare si caracterele pentru productia de carne, cu o pondere de
35% si respectiv 25% in valoarea de ameliorare globala a taurilor selectionati.
Sunt incluse, de asemenea, in obiectivele de selectie si unele insusiri de
reproductie (fertilitate, usurinta la fatare, vitei nascuti morti etc.) sub
denumirea de "Fitness", cu o pondere intre 5 si 10% in valoarea de
ameliorare globala a taurilor selectionati.
In calculul parametrilor de selectie privind capacitatea de testare a
taurilor pentru productia de lapte s-a pornit de la premisa extinderii controlului
oficial al performantelor in urmatorii 2 ani la nivelul prevazut in program,
prin reorganizarea acestuia, iar pentru eficientizarea programului si
accelerarea ritmului de ameliorare a raselor s-a estimat extinderea
insamantarilor artificiale, in anii imediat urmatori, la cel putin 46% la rasa
Baltata romaneasca, 36% la Bruna si 45% la Baltata cu negru romaneasca.
Totodata, avand in vedere efectele pozitive insemnate pe care le prezinta
transferul de embrioni, prin reducerea intervalului dintre generatii, marirea
intensitatii de selectie si producerea de genotipuri valoroase, aceasta
biotehnica moderna de reproductie si ameliorare, aflata inca intr-un stadiu
incipient urmeaza sa fie extinsa treptat in practica, astfel incat sa devina o
activitate distincta bine organizata si coordonata pe plan national.
Parametrii tehnici ai programului de ameliorare
Tabelul nr. 3
______________________________________________________________________________
| Specificare | UM |Baltata | Bruna |Baltata cu
|
| | |romaneasca | |negru
|
| | | | |romaneasca
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
|1 . Obiective | |Rasa mixta |Rasa mixta |Rasa
|
| | |pentru |pentru
|specializata|
| | |carne-lapte|lapte-carne|pentru
lapte|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| a. Ponderea caracterelor in | | | |
|
| valoarea de ameliorare globala | | | | |
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - lapte | % | 60 | 70 | 90
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - carne | % | 35 | 25 | -
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - fitness | % | 5 | 5 | 10
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| b. Productia medie de lapte pe | | | |
|
| lactatie normala, la echivalent | | | |
|
| maturitate | | | |
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - lapte | kg | 5000 | 4800 | 6000
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - grasime | % | 3.90 | 3.95 | 4.00
|
| | kg | 195 | 190 | 240
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - proteina | % | 3.30 | 3.35 | 3.40
|
| | kg | 170 | 160 | 204
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| c. Greutatea corporala | kg | 650 - 700 | 550 - 600 | 570 - 650
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| d. Inaltime - la greaban | cm | - | 134 - 136 | -
|
| - la crupa | cm | 138 - 140 | - | 140 - 142
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 2. Vaci si vitele insamantate | | | |
|
| artificial | cap| 300.000 | 180.000 | 275.000
|
| | % | 46 | 39 | 45
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 3. Vaci in controlul oficial de | | | |
|
| productie | cap| 80.000 | 60.000 | 85.000
|
| | % | 12,5 | 13,0 | 14,0
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 4. Taurasi din imperecheri | | | |
|
| nominalizate introdusi in testare | | | |
|
| dupa performante proprii | cap| 60 | 40 | 52
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 5. Tauri introdusi in testare dupa | | | |
|
| descendenti | cap| 55 | 30 | 50
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - proprii | cap| 40 | 25 | 42
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - import | cap| 15 | 5 | 8
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 6. Capacitatea de testare lapte | cap| 44.000 | 24.000 | 40.000
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| | % | 55 | 40 | 47
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 7. Tauri in testare dupa | | | |
|
| descendenti pentru productia de | | | |
|
| carne | cap| 55 | 30 | -
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - capacitate de testare carne | cap| 825 | 450 | -
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - tauri eliminati dupa testare | | | |
|
| carne | cap| 10 | 5 | -
|
| | % | 20 | 16 | -
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 8. Tauri urmariti in testare dupa | | | |
|
| descendenti lapte | cap| 45 | 25 | 50
|
| | % | 80 | 75 | 100
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 9. Tauri reusiti la testare - | | | |
|
| acceptati la IA | cap| 9 | 6 | 7
|
| | % | 16,36 | 20 | 14
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 10. Necesar vaci mame de tauri | cap| 360 | 260 | 390
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 11. Vaci candidate mame de taur | cap| min. 720 | min. 520 | min. 780
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 12. Tauri tati de tauri folositi la| | | |
|
| imperecheri nominalizate | cap| 10 - 12 | 8 - 10 | 10 - 12
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 13. Total msc necesar |doze| 600.000 | 360.000 | 550.000
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| a. de la taurasi in testare, total |doze| 220.000 | 120.000 | 212.000
|
| | % | 36,6 | 33,3 | 38,5
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - in populatia activa (800 IA1 x| | | |
|
| 2 doze x nr. taurasi) |doze| 88.000 | 48.000 | 80.000
|
| | % | 14,6 | 13,3 | 14,5
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| - in restul populatiei | | | |
|
| (1200 IA1 x 2 doze x nr. | | | |
|
| taurasi) |doze| 132.000 | 72.000 | 132.000
|
| | % | 22,0 | 20,0 | 24,0
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| b. tauri in exploatare |doze| 350.000 | 222.000 | 305.000
|
| | % | 58,4 | 61,7 | 55,5
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| c. import msc |doze| 30.000 | 18.000 | 33.000
|
| | % | 5,0 | 5,0 | 6,0
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 14. Tauri testati in exploatare | cap| 27 | 18 | 21
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 15. Rata anuala de inlocuire | % | 33,3 | 33,3 | 33,3
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
| 16. msc in medie pe taur pe an in | | | |
|
| exploatare |doze| 13.000 | 12.300 | 14.500
|
|____________________________________|____|___________|___________|____________|
CAP. 3
CADRUL INSTITUTIONAL
Pornind de la actuala organizare si pastrand realizarile meritorii
inregistrate in ameliorarea genetica a efectivelor de taurine din tara noastra,
tranzitia la economia de piata si cerintele integrarii Romaniei in Uniunea
Europeana impun adaptarea structurilor si legislatiei existente, la cadrul
institutional si reglementarile practicate pe plan international, care permite,
printre altele:
- protejarea si sustinerea functionarii fermelor de elita si a celor care
realizeaza lucrari de conservare si prezervare a patrimoniului genetic, cu
participarea domeniului public;
- asigurarea neutralitatii si obiectivitatii in controlul performantelor de
productie si a evaluarilor genetice, prin imbunatatirea serviciilor de
masurare, omologare si certificare a valorii zootehnice;
- imbunatatirea serviciilor de reproductie, in special prin utilizarea
insamantarilor artificiale.
In aplicarea programului de ameliorare sunt implicate urmatoarele
institutii si organizatii:
- ferme de elita si alte unitati cu efective cuprinse in controlul oficial
al performantelor;
- unitati de insamantari artificiale;
- institutii pentru coordonarea aplicarii programului de ameliorare;
- institutii de cercetare;
- asociatii ale crescatorilor;
- organizatii pentru controlul oficial al performantelor.
Fermele de elita si unitatile cu efective in controlul oficial sunt detinatoarele
efectivelor de animale in care, prin lucrari de selectie se realizeaza
progresul genetic.
Unitatile pentru insamantari artificiale pot functiona ca societati
independente, daca sunt acreditate, in conformitate cu prevederile legale. Au
rolul de a asigura transmiterea rapida a progresului genetic in fermele de
productie.
Institutiile pentru coordonarea aplicarii programelor de ameliorare sunt
reprezentate la nivel central de Agentia Nationala pentru Ameliorare si
Reproductie in Zootehnie iar la nivel judetean, de Oficiile pentru ameliorare
si reproductie in zootehnie. Atributiile lor sunt stabilite prin actele
normative de infiintare.
Institutiile de cercetare elaboreaza metodologii moderne de selectie si
estimare a valorii de ameliorare si programe de conservare pentru populatiile
reduse numeric.
Asigura suportul stiintific pentru realizarea de noi creatii biologice.
Asociatiile crescatorilor, in cadrul actiunilor de reprezentare a
intereselor crescatorilor, au urmatoarele atributii:
- participa la stabilirea obiectivelor si la elaborarea programelor de
ameliorare;
- sprijina crescatorii in procurarea materialului biologic de valoare si in
organizarea reproductiei prin insamantari artificiale.
- stabileste relatii de colaborare cu alte organizatii din tara si
strainatate.
Organizatiile pentru controlul oficial al performantelor executa lucrarile
de control oficial al performantelor. Aceste lucrari sunt de interes national,
finantate de la bugetul de stat, in baza unui contract de concesiune.
CAP. 4
CADRUL LEGISLATIV
Cadrul legislativ al lucrarilor de ameliorare a taurinelor are in vedere
alinierea legislatiei din domeniu la normativele si directivele Uniunii
Europene.
Activitatea de ameliorare la taurine se desfasoara in conformitate cu Legea
zootehniei nr. 72/2002 si cu Normele tehnice privind aprecierea materialului de
reproductie la taurine.
ANEXA 2*)
*) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.
PROGRAMUL DE AMELIORARE A EFECTIVELOR DE OVINE DIN ROMANIA
INTRODUCERE
Cresterea si exploatarea ovinelor este o activitate economica cu deosebite
implicatii sociale. Marimea efectivelor si raspandirea acestora, nivelul
productiilor realizate in diferite zone geografice sunt determinate de
conditiile de crestere, cerintele economice, traditia si obiceiurile unor
popoare.
Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie
si in mod deosebit faptul ca prin natura furajelor pe care le consuma nu
concureaza omul, confera cresterii si exploatarii ovinelor caracterul unei
activitati durabile si de perspectiva.
In raport de marimea efectivelor si nivelul productiilor, Romania este una
din primele tari europene si chiar din lume in care cresterea ovinelor a
cunoscut si cunoaste o dezvoltare semnificativa.
Integrarea Romaniei in structurile Uniunii Europene si adaptarea
activitatii de crestere, exploatare si respectiv ameliorare la cerintele
economice actuale poate mari ponderea tarii noastre in structura efectivelor si
a productiilor ovinelor in Europa.
In acest context, realizarea ameliorarii efectivelor de ovine in Romania
constituie principalul obiectiv al dezvoltarii cresterii si exploatarii acestei
specii.
CAP. 1
TENDINTE SI ORIENTARI ACTUALE IN CRESTEREA SI EXPLOATAREA OVINELOR
Pe plan mondial, in cresterea si exploatarea ovinelor se inregistreaza o
preocupare deosebita pentru pastrarea si marirea efectivelor de ovine. In
Europa, zona geografica cu interes deosebit pentru tara noastra, exploatarea
ovinelor cunoaste in ultimii ani cresteri spectaculoase a efectivelor si a
productiilor in mod deosebit in Anglia, Spania, Franta, Italia, Grecia.
Productiile de carne si lapte cunosc ritmuri mai mari de crestere decat
efectivele de ovine, diferente care pot evidentia progresele inregistrate in
ameliorarea efectivelor in aceasta directie.
Ameliorarea efectivelor de ovine pentru productia de carne urmareste in mod
deosebit imbunatatirea calitatii carcaselor si a carnii folosindu-se in acest scop,
producerea si ingrasarea de miei obtinuti din incrucisari industriale, folosind
intre 30 - 80% din efectivul de oi matca (Noua Zeelanda, Australia, Anglia,
etc.).
Apreciind avantajele economice ale cresterii ovinelor numeroase tari fac
eforturi mari pentru inmultirea efectivelor si stimularea crescatorilor de oi
subventionand aceasta activitate si organizand institutii sau asociatii a caror
obiective sunt ameliorarea efectivelor, promovarea anumitor rase, acordarea de
asistenta tehnica, aprovizionarea tehnica materiala si valorificarea
productiei. Printre tarile cu aceste preocupari trebuie mentionate: Statele
Unite, Anglia, Franta si Germania.
In tara noastra schimbarile social-politice intervenite si reformele
economice care au avut loc au determinat modificari importante in cresterea si
exploatarea ovinelor printre care:
- reducerea drastica a efectivelor si a nivelului productiilor de lana,
carne si lapte;
- modificarea directiei de exploatare;
- anularea activitatii de ameliorare a efectivelor prin disparitia unor
populatii cu rol determinant in evolutia genetica a efectivelor.
Modificarile intervenite in cresterea ovinelor au fost determinate de
numerosi factori limitativi economici, tehnici si sociali, printre care se
numara:
- cresterea cheltuielilor de exploatare vizavi de preturile foarte mici la
valorificare a productiilor;
- marimea crescatoriilor sau turmelor a limitat introducerea si aplicarea
unor activitati tehnice privind reproductia, ameliorarea efectivelor si
producerea de material de prasila;
- lipsa unor legi si acte normative care sa sprijine si sa protejeze
crescatorii de ovine;
Reducerea activitatii de crestere si exploatare a ovinelor in Romania
impune realizarea unui program national a carui obiective sa urmareasca:
- pastrarea si cresterea efectivelor totale de ovine in raport cu
conditiile naturale si economice existente si traditia activitatii de crestere
a ovinelor din tara noastra.
- ameliorarea efectivelor de ovine prin modificarea potentialului genetic
productiv in directia maririi si imbunatatirii calitatii productiilor de carne
si lapte.
Anticiparea unor modificari social-economice si analiza cerintelor si
posibilitatilor de dezvoltare a cresterii ovinelor in tara noastra a stabilit
ca obiective strategice cresterea efectivelor de ovine la 11500 mii capete, din
care 8050 mii capete matca, pana in anul 2010, fata de 8374 mii capete, din
care 6196 mii capete matca, in anul 2000.
CAP. 2
DIRECTII SI OBIECTIVE IN AMELIORAREA OVINELOR
Principiile de baza ale programului de ameliorare sunt:
- promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de ovine in directia
maririi si imbunatatirii productiei de carne si lapte;
- organizarea activitatii pentru producerea, selectia si folosirea
berbecilor de reproductie, care sa asigure progresul genetic pentru insusirile
morfoproductive urmarite;
- structurarea fermelor si a efectivelor in cadrul unui sistem integrat pe
verticala - piramida ameliorarii - in ferme de elita si testare, ferme de
inmultire si ferme de productie si diferentierea metodelor de ameliorare in
functie de nivel;
- cresterea in rasa curata si pe baza de linii ca metoda principala si
obligatorie in ameliorarea ovinelor din populatia activa - ferme de elita si de
inmultire - in vederea realizarii unui progres genetic maxim la principalii
indici urmariti in lucrarile de selectie in functie de directia de ameliorare
si exploatare a diferitelor rase de ovine;
- utilizarea incrucisarilor industriale pentru ameliorarea productiei de
carne si lapte.
Modificarile intervenite in structura veniturilor realizate in cresterea
ovinelor a schimbat directiile de exploatare si respectiv directiile de
ameliorare a efectivelor de ovine.
In contextul schimbarii directiilor de exploatare a ovinelor si a
capacitatii productive a raselor locale, directiile de ameliorare ale acestora
sunt:
- ovinele merinos - carne, lapte, lana;
- ovinele tigaie si turcana - lapte, carne, lana;
- ovinele Karakul - pielicele si lapte.
CAP. 3
PROGRAMUL TEHNIC AL LUCRARILOR DE AMELIORARE
3.1. STRUCTURA SISTEMULUI DE AMELIORARE
Structura sistemului de ameliorare a ovinelor presupune existenta unei
piramide a ameliorarii, in trei trepte.
Treapta I (varful piramidei) concentreaza nucleele cele mai valoroase din
principalele rase de ovine, constituite in ferme de elita. Ovinele crescute la
acest nivel al piramidei ameliorarii au origine cunoscuta si sunt incluse in
toate lucrarile de selectie si testare care au ca obiect realizarea progresului
genetic.
Planurile de selectie aplicate la acest nivel au in vedere asigurarea
necesarului propriu de inlocuire a matcii cu masculi si femele si asigurarea
necesarului de inlocuire a masculilor din ferma de inmultire.
Pentru maximizarea progresului genetic, in cadrul rasei pot fi elaborate
programe de ameliorare distincte pentru diferite populatii crescute in izolare
reproductiva.
Reproducatorii masculi obtinuti in fermele de elita, ramasi disponibili
dupa inlocuirea matcii din fermele de elita si inmultire pot fi utilizati la
reproductie in fermele de productie. De asemenea femelele disponibile dupa
inlocuirea matcii proprii pot fi livrate pentru reproductie in fermele de
productie.
Reproducatorii masculi din ferma de elita - dupa doi ani de activitate -
sunt transferati in ferma de inmultire, pana la finalizarea testului dupa
descendenti. Dupa estimarea valorii de ameliorare pe baza performantelor
descendentilor, cei mai valorosi reproducatori sunt promovati pentru
reproductie in ferme de elita.
Treapta a II-a, reprezentata de fermele de inmultire, care au ca obiectiv
producerea de femele in rasa curata pentru inlocuirea proprie si masculi in
rasa curata sau hibrizi pentru fermele de productie. In functie de solicitarile
din fermele de productie, o parte din femelele din ferma de inmultire pot fi
incrucisate cu masculi din rase de lapte, pentru producerea femelelor hibride
destinate reproductiei in fermele de productie.
Femelele disponibile dupa inlocuirea matcii proprii pot fi livrate pentru
reproductie in fermele de productie.
Treapta a III-a este reprezentata de fermele de productie.
La nivelul acestei trepte se aplica cresterea in rasa curata sau se fac
incrucisari cu masculi din rase specializate pentru lapte si carne, in functie
de interesele economice ale crescatorilor.
3.2. METODICA DE AMELIORARE A RASELOR DE OVINE
In ameliorarea efectivelor de ovine se utilizeaza doua metode: ameliorarea
in rasa curata si ameliorarea prin incrucisare.
3.2.1. AMELIORAREA IN RASA CURATA
Obiectivele programului de ameliorare se realizeaza in conditiile aplicarii
unor lucrari de selectie, care sa asigure evolutia si progresul genetic al
efectivelor de ovine de rasa curata, crescute in arealul traditional de
crestere.
Aria de raspandire pentru principalele rase crescute in Romania este
urmatoarea:
Rasele Merinos se recomanda sa fie crescute in Dobrogea, Campia de vest,
unele zone din Campia Dunarii si de sud-est a Moldovei.
Rasa Tigaie se recomanda sa fie crescuta in Podisul Transilvaniei, in
zonele depresionare si submontane.
Rasa Turcana se recomanda sa fie crescuta in zona montana si submontana a
tarii.
Rasele Karakul si Turcana Brumarie se recomanda sa fie crescute in zona de
nord-est si centrala a Moldovei.
3.2.2. AMELIORAREA PRIN INCRUCISARE
Valorificarea eficienta a raselor in programele de hibridare presupune:
- stabilirea combinabilitatilor optime, pentru realizarea de hibrizi
comerciali prin incrucisari duble si rotationale;
- producerea de hibrizi comerciali din combinabilitati optime, prin
incrucisarea in trepte sau rotationala in fermele de crestere intensiva,
semiintensiva si extensiva.
3.3. PARAMETRII TEHNICI AI PROGRAMULUI DE AMELIORARE A RASELOR DE OVINE
Obiectivele si parametrii de selectie prezentati in sinteza, pe rase, in
tabelul nr. 1, au in vedere ameliorarea insusirilor ovinelor pentru
principalele directii de exploatare.
Ponderea caracterelor in valoarea de ameliorare globala a reproducatorilor
are valori diferite, in functie de aptitudinile fiecarei rase.
Parametrii tehnici ai programului de ameliorare
Tabel nr. 1
______________________________________________________________________________
| Directii si obiective | UM |Merinos |Merinos de |Tigaie |Turcana | Alte
|
| in ameliorare | |de Palas|Transilvania| | | rase
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Obiective |
|
|_______________________|______________________________________________________|
| Carne |
|
|_______________________|______________________________________________________|
| spor mediu zilnic | gr | 240| 220| 200| 180|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| greutatea corporala | | | | | |
|
| la 150 de zile | kg | 40| 37| 35| 30|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| prolificitatea | % | 120| 110| 105| 103|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Lapte |
|
|_______________________|______________________________________________________|
| - lapte total | kg | 100| 90| 115| 125|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| - lapte muls | kg | 40| 30| 60| 70| |
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Lana |
|
|_______________________|______________________________________________________|
| cantitate medie |kg/cap | 5,0| 4,0| 3,0| 2,5|
|
| | | | | | |
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| - finete |microni| 23 - 25| 21 - 23|26 - 30|peste 30|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| - lungimea suvitei | cm | 7,5| 7,0| 10| 25|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Ponderea caracterelor |
|
| economice |
|
|_______________________|______________________________________________________|
| Carne | % | 35| 35| 40| 20|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Lapte | % | 25| 25| 50| 68|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Lana | % | 35| 35| 5| 5|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Prolificitate | % | 5| 5| 5| 7|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Efectiv matca | cap | 800000| 800000|2310000| 3730000|
410000|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| Oi in control oficial |
|
| al productiei |
|
|_______________________|______________________________________________________|
| - in ferme de elita | cap | 8000| 8000| 23000| 37300|
4100|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| - in ferme de | | | | | |
|
| inmultire | cap | 24000| 24000| 70000| 112000|
12300|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| necesar berbeci in | | | | | |
|
| ferma de elita | cap | 266| 266| 766| 1243|
136|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| inlocuire anuala | % | 50| 50| 50| 50|
50|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| necesar berbeci in | | | | | |
|
| ferma de inmultire | cap | 800| 800| 2333| 3733|
410|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| inlocuire anuala | % | 33| 33| 33| 33|
33|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| berbeci introdusi in | | | | | |
|
| testare dupa | | | | | |
|
| performante proprii | cap | 2560| 2560| 7360| 11936|
1312|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| berbeci introdusi in | | | | | |
|
| testare dupa | | | | | |
|
| descendenti | cap | 133| 133| 383| 621|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| capacitatea de testare| | | | | |
|
| (25 oi/berbec) | cap | 3325| 3325| 9575| 15515|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| nr. descendenti/berbec| | | | | |
|
| in testare pentru | | | | | |
|
| carne | cap | 10| 10| 10| 10|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| nr. fiice/berbec in | | | | | |
|
| testare pentru lapte | cap | 10| 10| 10| 10|
|
|_______________________|_______|________|____________|_______|________|_______|
| necesar berbeci de | | |
| inlocuire in fermele | |
|
| de productie | cap | 86000
|
|_______________________|_______|______________________________________________|
CAP. 4
CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE
Diversificarea genetica existenta se reduce foarte rapid in conditiile
procesului de ameliorare, in care un numar redus de rase s-a evidentiat si
corespund sub aspectul indicilor tehnico-economici si calitativi.
In aceste conditii, mentinerea unor populatii de ovine autohtone, ca
rezerva de gene, impune adoptarea unor masuri de conservare.
Populatiile din aceasta categorie prezinta un efectiv redus si sunt
crescute in arii geografice restranse.
Metodologia de conservare in situ si ex situ a resurselor genetice este
elaborata de institutul de cercetare de profil, luandu-se in considerare
evitarea derivei genetice prin asigurarea unei marimi efective corespunzatoare.
Tinandu-se seama de indicii de productie scazuti, care au determinat reducerea
numerica a acestor populatii, este necesara acordarea de compensatii
crescatorilor care intretin acest stoc genetic.
CAP. 5
CADRUL INSTITUTIONAL
Pornind de la actuala organizare si pastrand realizarile meritorii
inregistrate in ameliorarea genetica a efectivelor de ovine din tara noastra,
tranzitia la economia de piata si cerintele integrarii Romaniei in Uniunea
Europeana impun adaptarea structurilor si legislatiei existente, la cadrul
institutional si reglementarile practicate pe plan international, care permite,
printre altele:
- protejarea si sustinerea functionarii fermelor de elita si a celor care
realizeaza lucrari de conservare si prezervare a patrimoniului genetic, cu
participarea domeniului public;
- asigurarea neutralitatii si obiectivitatii in controlul performantelor de
productie si a evaluarilor genetice, prin imbunatatirea serviciilor de
masurare, omologare si certificare a valorii zootehnice.
- imbunatatirea serviciilor de reproductie, in special prin utilizarea
insamantarilor artificiale.
In aplicarea programului de ameliorare sunt implicate urmatoarele
institutii si organizatii:
- ferme de elita si inmultire;
- institutii pentru coordonarea activitatii de ameliorare;
- organizatii pentru controlul oficial al performantelor;
- institutii de cercetare;
- asociatii ale crescatorilor.
Institutiile pentru coordonarea activitatii de ameliorare sunt reprezentate
la nivel central de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in
Zootehnie iar la nivel judetean, de Oficiile pentru ameliorare si reproductie
in zootehnie. Atributiile lor sunt stabilite prin actele normative de
infiintare si cuprind in principal urmatoarele:
Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
- elaboreaza norme tehnice pentru organizarea si efectuarea controlului
oficial al performantelor de productie;
- intretine si dezvolta un sistem informatic pentru ameliorarea ovinelor;
- editeaza publicatii anuale cu rezultatele controlului oficial;
- efectueaza inspectia de stat in domeniu.
Oficiile pentru ameliorare si reproductie in zootehnie
- acrediteaza fermele de elita si inmultire precum si unitatile de
insamantari artificiale;
- intretine si dezvolta un sistem informatic pentru ameliorarea ovinelor;
- atesta performantele si elibereaza certificatele de origine si valoare
productiva;
- efectueaza inspectia de stat in domeniu;
Organizatiile pentru controlul oficial al performantelor de productie
efectueaza controlul oficial al performantelor. Aceste lucrari sunt de interes
national, finantate de la bugetul de stat, in baza unui contract de concesiune.
Institutiile de cercetare elaboreaza metodologii moderne de selectie si estimare
a valorii de ameliorare si programe de conservare pentru populatiile reduse
numeric.
Asigura suportul stiintific pentru realizarea de noi creatii biologice.
Asociatiile crescatorilor, in cadrul actiunilor de reprezentare a
intereselor crescatorilor, au urmatoarele atributii:
- participa la stabilirea obiectivelor si la elaborarea programelor de
ameliorare;
- sprijina crescatorii in procurarea materialului biologic de valoare si in
organizarea reproductiei prin insamantari artificiale;
- stabileste relatii cu alte organizatii din tara si strainatate.
CAP. 6
CADRUL LEGISLATIV
Cadrul legislativ al lucrarilor de ameliorare a ovinelor are in vedere
alinierea legislatiei din domeniu la normativele si directivele Uniunii Europene.
Activitatea de ameliorare la ovine se desfasoara in conformitate cu Legea
zootehniei nr. 72/2002 si cu Normele tehnice privind aprecierea materialului de
reproductie la ovine.
ANEXA 3*)
*) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.
PROGRAMUL DE AMELIORARE A EFECTIVELOR DE PASARI DIN ROMANIA
INTRODUCERE
In Romania, Strategiile si Politicile guvernamentale pentru zootehnie si in
special in domeniul aviculturii, s-au concentrat in ultimii ani pe aplicarea
unui program national de management al resurselor genetice aviare, adecvat
tendintelor consumatorilor si pe coordonarea acestor resurse in vederea
folosirii lor judicioase pentru producerea sistematica de hibrizi comerciali.
Aceasta a insemnat inventarierea si evaluarea resurselor genetice aviare
existente in vederea conservarii, protejarii si utilizarii patrimoniului
genetic national avicol, in scopul pastrarii biodiversitatii si asigurarii
populatiei cu proteina de origine animala: oua-carne.
Orientarea ameliorarii este corelata direct cu exploatarea speciilor de
pasari si cu diversitatea productiilor realizate. Acestea se regasesc in
obiectivele ameliorarii, iar progresul genetic anual este influentat direct de
ponderea diferitelor caractere folosite drept criterii de selectie in estimarea
valorii de ameliorare a materialului genetic existent. Obtinerea unor hibrizi
performanti de carne si oua care sa acopere cerintele consumatorilor, dar si
excedente de productie pentru export, reprezinta preocuparea actuala si de perspectiva
a specialistilor din companiile de ameliorare a pasarilor. Ecologizarea
aviculturii, orientare recenta in domeniu, inseamna derularea unor programe
pentru formarea producatorilor in directia obtinerii produselor naturale
("puiul si oul taranesc").
Avicultura moderna si intensiva presupune punerea la punct a unor strategii
si politici de obtinere, procesare si comercializare a produselor avicole in
directia productiei de carne de pasare, respectiv oua consum.
CAP. 1
STRATEGII SI POLITICI IN DEZVOLTAREA CRESTERII SI EXPLOATARII PASARILOR
1.1. PRODUCTIA DE CARNE
Are in prezent o conjunctura favorabila a pietei interne si externe,
determinate in principal de reducerea consumului de carne de taurine in Europa
si in alte zone geografice ale lumii.
Carnea de pasare asigurata in principal (peste 50%) de catre producatorii
interni, prin societatile comerciale avicole bine structurate, cu o
productivitate foarte buna a materialului avicol exploatat, fapt constatat si
in exploatatiile mici si mijlocii.
Realizarile anului 2002 si previziunile de perspectiva privind productia de
carne de pasare, importul, consumul de carne pasare, spor mediu, randament la
sacrificare etc., rezulta din tabelul nr. 1
Tabelul nr. 1
______________________________________________________________________________
| Specificare | UM |Realizat
2002|Preliminat|Preliminat|
| | | | 2005 | 2010
|
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Carne taiata total | Mii tone| 205,0 | 235,0 | 300,0
|
| | kg/loc | 17,8 | 18,2 | 20,0
|
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Populatie urbana | Mil. loc| 11,5 | 12,9 | 13,1
|
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Asigurat din prod. intern | Mii tone| 112 | 243,0 | 290,0
|
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Asigurat din import | Mii tone| 95,0 | 12,0 | 8,0
|
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Disponibil pentru export | Mii tone| 2,0 | 20,0 | 50,0
|
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Randament la taiere | % | 74,0 | 72 | 70
|
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Total greutate la sacrificare | Mii tone| 152 | 340 | 430
|
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
| Spor mediu | grame | 40,0 | 45 | 55,0
|
|________________________________|_________|_____________|__________|__________|
Materialul genetic avicol performant este asigurat in mare parte de
companiile de ameliorare romanesti care detin in exploatare, pe principiul
piramidei ameliorarii, ferme de linii pure, bunici si parinti care asigura
hibrizii comerciali, rezultand cantitati suficiente de carne de gaina, curca,
prepelita, bibilici, rate, gaste, etc.
In anul 2002 s-a consumat o cantitate de peste 17 kg carne pasare/locuitor
din zona urbana din care aproximativ 9,5 kg provenea din productia interna si
cca. 7,5 kg din import, in timp ce consumul in Uniunea Europeana a fost de 20
kg carne pasare/locuitor.
Preferintele consumatorilor pentru carnea slaba de culoare rosie, cu gust
placut a determinat specialistii in avicultura sa puna in valoare importanta
palmipedelor (rate, gaste) prin crearea de hibrizi performanti de carne si
pentru producerea ficatului gras.
1.2. PRODUCTIA DE OUA
Productia de oua a fost asigurata in primul rand de societatile avicole
romanesti care la sfarsitul anului 2002 detineau in stoc peste 5,3 milioane de
gaini ouatoare si intr-o pondere mai mica din importurile de oua. Se remarca o
tendinta usor crescuta a populatiei de a consuma oua de prepelita si de
bibilici datorita continutului mai redus in colesterol.
In anul 2002 s-au consumat 140 oua pe cap de locuitor, din care 132 oua din
productia interna si 8 oua din import.
Perspectiva productiei de oua in ceea ce priveste numarul de oua
consum/locuitor, cerintele populatiei si posibilitatile de asigurare a acestor
solicitari de catre producatorii interni este prezentata in tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
______________________________________________________________________________
| Specificare | UM |Realizat
2002|Preliminat|Preliminat|
| | | | 2005 | 2010
|
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Oua consum | Mil. buc | 1510 | 2580 | 3000
|
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Consum/cap locuitor | buc | 140,0 | 200 | 300
|
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Populatie urbana | Mil. loc | 11,5 | 12,9 | 13,1
|
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Asigurat de societati ind. | Mil. buc | 1150 | 2270 | 3000
|
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Asigurat de gospod. taran. | Mil. buc | 300 | 300 | 300
|
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Asigurat din import | Mil. buc | 60 | 60 | 30
|
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
| Disponibil pentru export | Mil. buc | - | 50 | 330
|
|_______________________________|__________|_____________|__________|__________|
Hibrizii specializati in productia de oua consum sunt asigurati in mare
parte de companiile de ameliorare romanesti, care detin in exploatare efective
de pasari din mai multe specii (galinacee, bibilici, palmipede, prepelite) si
asigura solicitarile pietei.
CAP. 2
DIRECTII SI OBIECTIVE IN AMELIORAREA PASARILOR
Ameliorarea raselor si liniilor pure se desfasoara in conformitate cu
programele de ameliorare proprii companiilor de ameliorare, a caror obiectiv
principal este maximizarea progresului genetic anual si realizarea unor
performante productive ridicate, comparabile cu cele obtinute pe plan mondial.
Totodata se urmareste asigurarea numerica a efectivelor de pasari pe specii,
solicitate de exploatatiile mari, mijlocii si mici, care produc carne si oua de
pasare.
In prezent, ameliorarea materialului genetic avicol se realizeaza in cadrul
companiilor nationale de ameliorare (S.C. Avicola Bucuresti S.A., S.C. Avicola
Tartasesti S.A., ICPPAM Balotesti, ICPC - filiala Curci Brasov si Statiunea
Didactica Baneasa - U.S.A.M.V. Bucuresti).
Pentru aplicarea programelor de ameliorare, fiecare companie de ameliorare,
are un sistem propriu de control al performantelor liniilor pure, din care
rezulta hibrizii comerciali, efectuat in baza normelor tehnice proprii,
aprobate de autoritatea competenta, nominalizata de catre Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
Normele tehnice reglementeaza metodele de masurare si inregistrare a
performantelor individuale, de determinare a parametrilor genetici precum si
metodele de selectie utilizate.
Companiile de ameliorare sunt Fermele de elita si au ca obiect de
activitate ameliorarea raselor si liniilor pure active si prezervate ca stoc
genetic, in directia obtinerii de hibrizi specializati pentru productia de
carne, respectiv pentru oua consum.
CAP. 3
PRINCIPII DE BAZA SI TEHNICA DE AMELIORARE A PASARILOR
Corespunzator obiectivelor din programele de ameliorare ale companiilor de
ameliorare, maximizarea si transmiterea progresului genetic la pasari, se va
realiza in continuare printr-o stratificare functionala a fermelor si efectivelor
de pasari pe principiul piramidei ameliorarii prin:
3.1. Lucrari de ameliorare propriu-zisa in vederea imbunatatirii bazei
genetice, a conservarii si perfectionarii materialului biologic avicol, prin
selectarea populatiilor crescute in rasa curata:
1. Liniilor pure - pedigree;
2. Pastrarea stocului genetic de linii pure de rezerva;
3. Obtinerea de duplicate a liniilor pure active, avand drept scop
protejarea acestora;
4. Testarea combinabilitatii intre linii in vederea realizarii unor hibrizi
performanti, cu verificarea si omologarea performantelor acestora, in scopul
comercializarii.
3.2. Lucrari de selectie pentru obtinerea matcii de reproductie:
- matca de reproductie - bunici (hibridare I)
- matca de reproductie - parinti (hibridare II)
- producerea de hibrizi comerciali pentru carne, respectiv oua in vederea
difuzarii acestora pe piata.
Integrarea pe verticala a acestei activitati, in cadrul programelor de
ameliorare a pasarilor, va asigura un flux dirijat al materialului de
reproductie, de la companiile de ameliorare - situate in treapta I a piramidei
ameliorarii. La acest nivel se situeaza liniile pure si se obtine progresul
genetic care ulterior este transmis prin fermele de multiplicare 1 (bunici) si
multiplicare 2 (parinti), la nivelul hibrizilor comerciali din fermele de
productie.
In fermele de elita are loc reproducerea liniilor pure si a matcii de
bunici, aceasta din urma reprezentand treapta a II-a a piramidei ameliorarii.
La acest nivel se obtin prin simpla hibridare formele parentale, din care vor
rezulta hibrizii comerciali.
La nivelul treptei a III-a a piramidei ameliorarii are loc imperecherea
formelor parentale si se obtin prin dubla hibridare, hibrizii comerciali
destinati productiei de carne de pasare, respectiv oua.
In programele de ameliorare sunt cuprinse rezerve de gene de galinacee
(genoteca) sub forma unor linii suficient de mari ca numar care sa asigure
conservarea acestora, evitandu-se aparitia depresiunii de consangvinizare si a
derivei genetice.
Programul de ameliorare al palmipedelor se deruleaza, in prezent, la
Statiunea Didactica Baneasa - Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina
Veterinara Bucuresti si include genofondul de rate si gaste structurat in
linii, care este utilizat pentru producerea de hibrizi performanti.
Rezerva de gene exista si sub forma unor colectii de pasari ale
crescatorilor particulari afiliati la Asociatia nationala a crescatorilor de
pasari si animale mici. Aceasta reprezinta o alternativa de resurse genetice
valoroase bine adaptate la conditiile de mediu, viguroase si care permit
obtinerea de noi combinatii genetice, asigurand diversificarea genofondului
existent in fermele de elita.
CAP. 4
STADIUL ACTUAL AL AMELIORARII EFECTIVELOR DE PASARI
Fermele de elita la galinacee, detin in prezent in programele de
ameliorare, urmatoarele rase de oua si carne: Leghorn, Rhode-Island, Cornish,
Plymouth-Rock, Marans, Gat golas de Transilvania, Sussex, La Bresse etc.,
structurate in linii pure care produc prin simpla si dubla hibridare, hibrizii
comerciali pentru oua de consum cu coaja alba sau pigmentata, respectiv
hibrizii de carne.
Principalii hibrizi realizati in prezent in cadrul companiilor de
ameliorare si performantele acestora sunt prezentati in anexa.
CAP. 5
CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE
Diversitatea genetica aviara in Romania este asigurata in cea mai mare
parte de populatiile aflate in colectiile de rase ale crescatorilor particulari
si de genofondul speciilor din fermele de elita (galinacee, palmipede, curci,
bibilici, prepelite etc.), structurate pe rase si linii.
In ultimii ani s-a constatat ca biodiversitatea pasarilor s-a diminuat
datorita numarului redus de rase - care au corespuns cerintelor zoo-economice -
aflate in programele de ameliorare: galinacee (Leghorn, Rhode Island, Cornish,
Plymouth-Rock, Marans, Gat golas de Transilvania, Sussex), palmipede (Pekin,
rasa Leseasca, Emden, Toulouse, Alergatoarea indiana, Campbell), curci (albe,
bronzate), fiind mentinute si in cadrul programelor de ameliorare de
perspectiva. In aceste conditii mentinerea unor populatii ca rezerva de gene
impune adoptarea unor masuri de conservare pentru fiecare specie si rasa in
parte, existente in fermele de elita si la crescatorii particulari.
Metodologia de conservare "in situ" si "ex situ" a
resurselor genetice este elaborata de institutele de cercetare de profil in
colaborare cu institutiile de invatamant superior si cu Asociatiile
crescatorilor de pasari si animale mici, luandu-se in consideratie evitarea
cresterii consangvinizarii, prin asigurarea unei marimi efective
corespunzatoare.
Rezerva de gene existenta la crescatorii particulari sub forma unor
populatii crescute in rasa curata, reprezinta o alternativa de resurse genetice
valoroase bine adaptate la conditiile de mediu ce pot contribui la
diversificarea populatiilor existente in fermele de elita.
CAP. 6
ORIENTARI DE PERSPECTIVA IN AMELIORAREA PASARILOR
Baza biologica necesara producerii matcii de reproductie atat pentru
productia de oua cat si pentru productia de carne de gaina, prepelite,
bibilici, curci, rate, gaste etc. se prevede a fi asigurata in cea mai mare
parte de catre companiile romanesti producatoare de hibrizi comerciali destinati
productiei de carne si de oua consum.
- Fermele de elita vor reprezenta in continuare veriga principala in cadrul
programelor de ameliorare a pasarilor, acestea detinand rasele structurate in
linii pure, supuse lucrarilor de selectie. Aceste ferme asigura prin
descendenta obtinuta, transmiterea progresului genetic realizat, hibrizilor
obtinuti in programele de ameliorare.
- Fermele de elita se acrediteaza de catre autoritatea competenta, in baza
criteriilor stabilite de catre aceasta impreuna cu institutiile de cercetare si
de invatamant superior de profil.
- Liniile de pasari din fermele de elita sunt cuprinse in controlul
productiei, care este efectuat de catre companiile de ameliorare, in cadrul
programelor de ameliorare proprii. Marimea acestor populatii, se stabileste
prin Programul cadru de reproducere a liniilor pure, care este elaborat anual
de catre fiecare companie detinatoare de linii pure - patrimoniu genetic si
aprobat de catre autoritatea competenta.
Testarea si omologarea hibrizilor comerciali destinati productiei se
realizeaza in companiile producatoare de hibrizi pentru oua, respectiv carne.
Odata cu infiintarea "Centrelor nationale de testare si omologare",
se va crea un nou cadru organizatoric adecvat pentru testarea si omologarea
hibrizilor de oua, respectiv carne, produsi in tara si a celor importati. In
functie de rezultatele obtinute in urma testarii se va face ierarhizarea
hibrizilor, intocmirea clasamentului si a buletinului oficial al statiunii,
care sa certifice performantele obtinute. Clasamentul intocmit va fi publicat
in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I.
CAP. 7
CADRUL ORGANIZATORIC DE APLICARE A PROGRAMULUI DE AMELIORARE
La aplicarea prevederilor programului de ameliorare participa urmatoarele
institutii, cu caracter tehnico-stiintific si de productie:
1. Companii de ameliorare avicole - ferme de elita - detinatoare de linii
pure.
2. Asociatii profesionale ale crescatorilor de pasari.
3. Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, ca
autoritate competenta nominalizata de catre Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor.
1. Companiile de ameliorare au urmatoarele atributii:
- aplica prevederile programelor de ameliorare;
- elaboreaza programe de ameliorare proprii si norme tehnice privind
organizarea si efectuarea controlului de productie;
- se preocupa permanent de crearea de linii si hibrizi cu inalta valoare
genetica a caror performante sa fie la nivelul hibrizilor exploatati pe plan mondial;
- practica biotehnologii moderne de reproductie pentru cresterea
intensitatii selectiei;
- elaboreaza tehnologia de crestere si exploatare (ghidul tehnologic) a
fiecarui tip de hibrid livrat care se distribuie crescatorilor, la livrarea
materialului biologic;
- pastreaza rezerva de gene din populatiile de pasari prezervate ca stoc
genetic existente in companiile nationale, detinatoare de fond genetic;
2. Asociatiile profesionale ale crescatorilor de pasari au urmatoarele
atributii in aplicarea programelor de ameliorare:
- participa la stabilirea obiectivelor programelor de ameliorare si analiza
eficientei zoo-economice a acestora;
- participa la elaborarea actelor normative care privesc ameliorarea
pasarilor;
- organizeaza expozitii, licitatii la nivel zonal si national in colaborare
cu agentii economici interesati;
- sprijina crescatorii in procurarea hibrizilor performanti si in
organizarea unor exploatatii eficiente de crestere a pasarilor;
- organizeaza simpozioane si demonstratii practice in scopul informarii si
pregatirii crescatorilor de pasari in directia aplicarii tehnologiilor moderne
din avicultura;
- stabileste relatii cu alte organizatii din tara si internationale de
profil.
3. Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in zootehnie
participa la elaborarea programelor, coordoneaza si aplica politica
Ministerului Agriculturii Alimentatiei si Padurilor in domeniul ameliorarii
pasarilor, impreuna cu structurile sale teritoriale de ameliorare si
reproductie, avand urmatoarele atributii:
- aproba programele de ameliorare ale companiilor de ameliorare a pasarilor
si normele tehnice de organizare si efectuare a controlului de productie;
- controleaza modul in care se efectueaza masurarea si inregistrarea
caracterelor care intra in obiectivul selectiei si supervizeaza rezultatele
obtinute in urma procesului selectiv;
- supervizeaza testarile de hibrizi, performantele realizate de acestia in
fermele de elita, pana la infiintarea centrelor pentru testarea si omologarea
performantelor hibrizilor;
- intocmeste anual lista nominala a fermelor de elita care detin rase,
respectiv linii pure - patrimoniu genetic - la speciile de pasari, in vederea
protejarii acestora prin programe de finantare de la bugetul de stat.
ANEXA 1
la Programul de ameliorare a pasarilor
Principalii hibrizi realizati in prezent in cadrul companiilor de
ameliorare si performantele acestora
1. Hibrizi de gaina pentru carne
Productia de carne de gaina in Romania este asigurata in principal de 3
hibrizi de carne si anume Robro 69, Robro 70, Robro 84 obtinuti prin hibridarea
unor linii din rasele Cornish si Plymouth-Rock alb.
1a. Hibrizi de gaina pentru carne aflati in exploatare
Hibridul Robro 69
Este creat si ameliorat in cadrul S.C. Avicola Tartasesti S.A. Are la baza
liniile Cy1 si Cy2 din rasa Cornish ca forma paterna si liniile N si H din rasa
Plymouth-Rock ca forma materna (anexa nr. 7). Hibridul a fost omologat in 1987.
Liniile de Cornish sunt selectionate pentru viteza de crestere, conformatie
corporala, fertilitate si conversia furajului, iar liniile de Plymouth-Rock se
selectioneaza pentru: viteza de crestere, productie de oua, greutatea oului si
fertilitate linia N si pentru productie de oua, greutatea oului si
eclozionabilitate ridicata linia H.
Formula genetica si caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale
sunt:
Masculul
- hibrid simplu, biliniar din rasa Cornish, avand formula genetica:
II, cc, Ee, ss, Bb
- alb dominant, creasta batuta si creasta simpla
- piele si picioare galbene
- puful la puii de 1 zi alb-galbui, cu imbracare rapida cu pene
Femela
- hibrid simplu, biliniar, din rasa Plymouth-Rock, alb, avand formula
genetica:
Ii, Cc, Ee, Ss, Bb
- alb recesiv
- penaj alb
- creasta simpla
- piele si picioare galbene
- puf alb-galbui la puii de 1 zi
- imbracare rapida cu pene
Caracteristicile morfoproductive ale parintilor:
- mortalitate medie in perioada de crestere
0 - 24 saptamani 5 - 6%
- mortalitate medie in perioada de productie de la
25 - 64 saptamani 0,6 - 0,9% luna
- greutate corporala la 20 saptamani 2100 - 2150 g
- greutate corporala la 64 saptamani la:
- femele 3400 - 3600 g
- masculi 4500 - 5200 g
- productia de oua/gaina introdusa
(40 saptamani de productie) 170 - 180 buc
- productia de oua bune de incubat
(40 saptamani de productie) 163 - 172 buc
- varf de productie la 28 - 31 saptamani 82 - 84%
- eclozionabilitate medie 84 - 85%
- pui obtinuti/gaina introdusa 140 - 146 capete
Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial Robro 69:
- greutate medie la:
- 5 saptamani 1,80 kg
- 6 saptamani 2,37 kg
- 7 saptamani 2,90 kg
- consum specific la:
- 5 saptamani 1,50 kg
- 6 saptamani 1,65 - 1,75 kg
- 7 saptamani 1,78 - 1,82 kg
- viabilitate la:
- 5 saptamani 98%
- 6 saptamani 97 - 98%
- 7 saptamani 96 - 97%
Hibridul Robro 70
Este creat si ameliorat in cadrul S.C. Avicola Tartasesti S.A. La formarea
acestui hibrid participa patru linii apartinand la doua rase. Liniile C si W
din rasa Cornish, forma paterna si liniile S si F in rasa Plymouth-Rock, forma
materna (anexa nr. 8). Hibridul a fost omologat in anul 1987. Liniile din rasa
Cornish sunt selectionate pentru: viteza de crestere, conformatie corporala,
fertilitate si conversia furajului, iar liniile din rasa Plymouth-Rock, sunt
selectionate: linia S pentru viteza de crestere, greutate ou si fertilitate, iar
linia F pentru productia de oua, greutate ou si eclozionabilitate ridicata. La
producerea hibridului Robro 70 se utilizeaza cocosi hibrizi Cornish, proveniti
din incrucisarea cocosilor apartinand liniei C cu gaini apartinand liniei W si
gaini hibride Plymouth-Rock obtinute prin incrucisarea cocosilor din linia S cu
gaini din linia F. Formula genetica si caracteristicile morfoproductive ale
formelor parentale sunt:
Mascul
- hibrid simplu, biliniar, din rasa Cornish, avand formula genetica:
II, cc, Ee, ss, Bb
- alb dominant
- creasta batuta si creasta simpla
- piele si picioare galbene
- puf alb-galbui al puiului de 1 zi cu imbracare rapida cu pene
Femela
- hibrid simplu biliniar, din rasa Plymouth-Rock alb, avand formula
genetica:
Ii, Ce, Ee, SS, K, Bb
- alb recesiv cu penaj alb
- creasta simpla
- piele si picioare galbene
- puf alb-galbui al puiului de 1 zi
- viteza redusa de imbracare cu penaj
Caracteristicile productive ale parintilor:
- mortalitate medie in perioada de crestere
0 - 24 saptamani 5 - 6%
- greutate corporala la 20 saptamani 2100 - 2150 g
- greutate corporala la 64 saptamani:
- la femele 3400 - 3600 g
- la masculi 4700 - 5200 g
- productia de oua pe gaina introdusa
(la 40 saptamani productie) 163 - 174 buc
- productie oua bune de incubat
(la 40 saptamani productie) 162 - 174 buc
- varf de productie la 28 - 31 saptamani 82 - 84%
- eclozionabilitate medie 83 - 85%
- pui obtinuti pe gaina introdusa 140 - 146 cap
Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial:
- greutate medie la:
- 5 saptamani 1,75 kg
- 6 saptamani 2,34 kg
- 7 saptamani 2,87 kg
- consum specific la:
- 5 saptamani 1,50 kg
- 6 saptamani 1,65 - 1,75 kg
- 7 saptamani 1,78 - 1,82 kg
- viabilitate la:
- 5 saptamani 98%
- 6 saptamani 97 - 98%
- 7 saptamani 96 - 97%
Hibridul Robro 84
S-a format si se amelioreaza in cadrul Avicola Tartasesti S.A. Are la baza
liniile T2 si T5 din rasa Cornish si T8 si T9 din rasa Rock (anexa nr. 9).
Liniile de tata din rasa Cornish T2 si T5 se selectioneaza pentru viteza de
crestere, conformatie corporala, fertilitate si conversia furajului iar liniile
de mama din rasa Plymouth-Rock T8 si T9 se selectioneaza astfel: linia T8
pentru viteza de crestere, productie de oua, greutate ou si fertilitate, iar
linia T9 pentru productie de oua, greutate ou si eclozionabilitate ridicata.
La producerea hibridului Robro 84 se folosesc cocosi hibrizi Cornish,
proveniti din incrucisarea cocosilor T2 cu gaini din linia T5 si gaini hibride
Rock rezultate din incrucisarea cocosilor T8 cu gaini din linia T9.
Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale sunt:
Masculul
- hibrid simplu biliniar din rasa Cornish, cu formula genetica:
II, cc, Ee, ss
- alb dominant
- creasta simpla
- piele si picioare galbene
- puful alb-galbui la puiul de o zi
- imbracare rapida cu pene
Femela
- hibrid simplu, biliniar din rasa Cornish cu formula genetica:
Ii, Cc, Ee, Ss, k-, Bb
- alb recesiv
- penaj alb
- piele galbena
- puf alb-galbui la puiul de o zi
Caracteristicile morfoproductive ale parintilor
- mortalitate medie in perioada de crestere
0 - 24 saptamani 5 - 6%
- mortalitate medie in perioada de productie
25 - 26 saptamani 0,6 - 0,9% linia
- greutate corporala la 20 saptamani furajare 2100 - 2150 g
- greutate corporala la 64 saptamani
- femele 3400 - 3600 g
- masculi 4700 - 5200 g
- productie oua pe gaina introdusa
(la 40 saptamani de productie) 170 - 180 buc
- productie de oua bune de incubat
(40 saptamani productie) 163 - 174 buc
- varf de productie 28 - 31 saptamani 82 - 84%
- eclozionabilitate medie 83 - 85%
- pui obtinuti pe gaina introdusa 140 - 146 cap
Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial
- greutate medie la:
- 5 saptamani 1,83 kg
- 6 saptamani 2,37 kg
- 7 saptamani 2,90 kg
- consum specific la:
- 5 saptamani 1,55 - 1,59 kg
- 6 saptamani 1,65 - 1,75 kg
- 7 saptamani 1,80 - 1,82 kg
- viabilitate la:
- 5 saptamani 98%
- 6 saptamani 97 - 98%
- 7 saptamani 96 - 97%
1.b. Hibrizi de gaina pentru carne aflati in testare
Avicola Tartasesti lucreaza de mai mult timp la formarea unui hibrid de
carne sexabil la varsta de o zi dupa culoarea pufului. Acesta este un hibrid
triliniar la formarea caruia participa trei linii apartinand a doua rase (Rock
si Cornish rosu). Linia de Cornish (R5) este purtatoarea genei
"Golden" si este selectionata pentru viteza de crestere, fertilitate
si conformatie corporala. Liniile de Rock sunt selectionate pentru numar de
oua, procent de ecloziune, greutate ou. Liniile de Rock sunt purtatoare ale
genei "Silver".
Hibrizii de gaina pentru carne in pregatire se caracterizeaza prin
performante superioare si prin diferentierea sexelor la puiul de o zi pe baza
culorii pufului. Hibridul Color - sex-link este un hibrid triliniar.
Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale sunt:
Masculul
- Linia R5 din rasa Cornish - varietatea rosie
- culoarea rosie
- creasta batuta
- piele si picioare galbene
- puful galbui la puiul de o zi
- imbracare rapida cu pene
Femela
- hibrid simplu, biliniar din rasa Rock
- purtatoare a genei "Silver"
- penaj alb
- piele galbena
- puf alb la puiul de o zi
Caracteristicile morfoproductive ale parintilor
- mortalitate medie in perioada de crestere
0 - 24 saptamani 5 - 6%
- mortalitate medie in perioada de productie
25 - 26 saptamani 0,6 - 0,9% linia
- greutate corporala la 20 saptamani furajare 2100 - 2150 g
- greutate corporala la 64 saptamani
- femele 3200 - 3400 g
- masculi 4500 - 4900 g
- productie oua pe gaina introdusa (40 saptamani) 173 - 182 buc
- productie de oua bune de incubat - 40 saptamani
productie 165 - 176 buc
- varf de productie 28 - 31 saptamani 82 - 84%
- eclozionabilitate medie 83 - 85%
- pui obtinuti pe gaina introdusa 140 - 146 cap
Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial
- greutate medie la:
- 5 saptamani 1,76 kg
- 6 saptamani 2,27 kg
- 7 saptamani 2,80 kg
- consum specific la:
- 5 saptamani 1,58 - 1,64 kg
- 6 saptamani 1,65 - 1,75 kg
- 7 saptamani 1,80 - 1,82 kg
- viabilitate la:
- 5 saptamani 98%
- 6 saptamani 97 - 98%
- 7 saptamani 96 - 97%
1c. Hibrizi de gaina pentru carne aflati in conservare
Datorita unei conjuncturi de moment hibridul Mini Robro nu este cerut de
catre crescatorii de pui de carne, lucru care a dus la trecerea acestui hibrid
si a unora dintre liniile sale genitoare in conservare.
S.C. Avicola Tartasesti S.A. are in prezent in conservare un numar de 7
linii pure, carora li se aplica o selectie stabilizatoare in vederea pastrarii
acestui fond de gene, unele din ele pe cale de disparitie si care ne-ar putea
fi utile in viitor.
2. Hibrizi de gaina pentru oua consum
Productia de oua consum este asigurata in prezent de hibridul Roso SL -
2000, iar in perspectiva va reveni in productie hibridul Albo SL - 2000.
Totodata hibrizii Robar SL - 2001 si Robar SL - 2002 vor acoperi un segment de
piata.
2.a. Hibrizi de gaina pentru oua aflati in exploatare:
Hibridul Roso SL - 2000
S-a format si se amelioreaza in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
De la acest hibrid se obtin oua cu coaja pigmentata.
Are la baza liniile 5 K si 3 H homozigote pentru gena gold si liniile 5 M
si 5 F pentru gena silver (anexa nr. 1). Liniile 5 K si 3 H apartin rasei
Rhode-Island rosu, si sunt selectionate pentru productia de oua, precocitate,
greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea oualor,
fertilitate si greutate corporala.
Cele 2 linii sunt homozigote pentru gena gold fiind folosite ca tester
pentru identificarea genelor silver si barat. Linia 5 K ocupa in schema de hibridare
pozitia de tata al tatalui, iar linia 3 H ocupa pozitia de mama a tatalui.
Liniile 5 M si 5 F apartin rasei Rhode-Island alb, se selectioneaza pentru
productia de oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii
oului si calitatea oualor.
Linia 5 M se selectioneaza pentru fertilitate iar linia 5 F pentru
eclozionabilitate.
La producerea hibridului tetraliniar Roso SL - 2000 se utilizeaza cocosi
hibrid simplu (5 K x 3 H) si gaini hibrid simplu (5 M x 5 F). Separarea puilor hibrizi
de o zi pe sexe se face dupa culoarea pufului, care este rosie la puicute si
albe la cocosi.
Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului
sunt urmatoarele:
Parintii:
- productia de oua/efectiv mediu
Hibridul:
- potential genetic (19 - 77 saptamani) 324 oua
- productie de oua/efectiv mediu (19 - 77 saptamani) 321 oua
- varf de ouat 93 - 94%
- varsta la varf de ouat 28 saptamani
- furaje consumate:
- pe ou 142 g
- pe kg masa ou 2,17 kg
- varsta la 50% ouat 22 saptamani
- greutatea medie a oualor la:
- 34 saptamani 60,9 g
- 70 saptamani 64,9 g
- greutate corporala la:
- 18 saptamani 1580 g
- 34 saptamani 2130 g
- 70 saptamani 2270 g
2.b. Hibrizi de gaina pentru oua aflati in testare
Hibridul Robar SL - 2002
S-a format si se amelioreaza in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
Reprezinta cea mai recenta creatie stiintifica in domeniul geneticii aviare
si ameliorarii realizata de specialistii acestei societati.
De la acest hibrid se obtin oua cu coaja pigmentata.
Are la baza liniile 5 K si 3 H homozigote pentru gena gold, si linia 54 B
homozigota pentru gena barat, apartin rasei Rhode-Island rosu, fiind
selectionate pentru productie oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea
culorii cojii oului, calitatea oualor, fertilitate si greutate corporala (anexa
nr. 4).
Liniile 5 K si 3 H sunt homozigote pentru gena gold, fiind folosite ca
tester pentru identificarea genelor silver si barat. Linia 5 K ocupa in schema
de hibridare pozitia de tata al hibridului iar linia 3 H ocupa pozitia de mama
a mamei hibridului.
Linia 54 B apartine rasei Marans barat, si se selectioneaza pentru
productia de oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii
oului, calitatea oualor si eclozionabilitate. La producerea hibridului
triliniar Robar SL - 2002 se utilizeaza cocosi din linia 5 K si gaini hibrid
simplu (54 B x 3 H). Fata de puicutele de o zi care sunt complet rosii,
cocoseii prezinta puful de culoare neagra si pe cap o pata de culoare alba de dimensiuni
variabile.
Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului
sunt urmatoarele:
Parintii:
- productia de oua/efectiv mediu
- 20 - 64 saptamani 222 oua
- 20 - 70 saptamani 247 oua
- maturitate sexuala:
- varsta la 50% ouat 22 saptamani
- varsta la varf de ouat 28 saptamani
- 20 - 64 saptamani 224 oua
- 20 - 70 saptamani 250 oua
- maturitate sexuala
- varsta la 50% ouat 23 saptamani
- varsta varf de ouat 29 saptamani
Hibridul:
- potential genetic (19 - 77 saptamani) 339 oua
- productia de oua/efectiv mediu (19 - 77 saptamani) 337 oua
- varf de ouat 95%
- varsta la varf de ouat 27 saptamani
- furaje consumate:
- pe ou 138 g
- pe kg masa ou 2,16 kg
- varsta la 50% ouat 21 saptamani
- greutatea medie a oualor la:
- 34 saptamani 62,6 g
- 70 saptamani 66,5 g
- greutate corporala la:
- 18 saptamani 1560 g
- 34 saptamani 2100 g
- 70 saptamani 2240 g
Hibridul Albo SL - 2000
Este creat si ameliorat in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
De la acest hibrid se obtin oua cu coaja alba.
Are la baza liniile 4 Z, 2 G si 4 C homozigote pentru gena fast feathering
si linia 4 X homozigota pentru gena slow feathering (anexa nr. 5). Cele 4 linii
apartin rasei Leghorn.
Liniile 4 Z si 2 G se selectioneaza pentru productia de oua, greutate si
calitatea oualor si fertilitate. Linia 4 Z ocupa in schema de hibridare pozitia
de tata al tatalui, iar linia 2 G ocupa pozitia de mama a tatalui. Liniile 4 X
si 4 C se selectioneaza pentru productia de oua, greutatea si calitatea oualor.
Linia 4 X se selectioneaza pentru fertilitate iar linia 4 C pentru
eclozionabilitate. Linia 4 X ocupa in schema de hibridare pozitia tata al mamei
hibridului, iar linia 4 C ocupa pozitia de mama a mamei hibridului.
La producerea hibridului tetraliniar Albo SL - 2000 se utilizeaza cocosi
hibrid simplu (4 Z x 2 G) si gaini hibrid simplu (4 X x 4 C). Separarea puilor
hibrizi de o zi pe sexe se face dupa imbracarea cu penaj (lungimea remigelor
primare in raport cu cele secundare). Puicutele au dezvoltate normal remigele
primare (fast feathering) in timp ce la cocosei remigele primare sunt mai putin
dezvoltate (slow feathering).
Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului
sunt urmatoarele:
Parintii:
- productia de oua/efectiv mediu:
- 20 - 64 saptamani 231 oua
- 20 - 70 saptamani 260 oua
- maturitate sexuala:
- varsta la 50% ouat 22 saptamani
- varsta la varf de ouat 29 saptamani
Hibridul:
- potential genetic (19 - 77 saptamani) 332 oua
- productia de oua/efectiv mediu (19 - 77 saptamani) 329 oua
- varf de ouat 93 - 94%
- varsta la varf de ouat 28 saptamani
- furaje consumate:
- pe ou 127 g
- pe kg masa ou 2,02 kg
- varsta la 50% ouat 21 saptamani
- greutate medie a oualor la:
- 34 saptamani 57,9 g
- 70 saptamani 62,5 g
- greutate corporala la:
- 18 saptamani 1275 g
- 34 saptamani 1490 g
- 70 saptamani 1590 g
Hibridul Robar SL - 2001
S-a format si se amelioreaza in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
De la acest hibrid se obtin oua cu coaja pigmentata.
Are la baza linia 3 H homozigota pentru gena gold si linia 54 B homozigota
pentru gena barat (anexa nr. 3). Linia 3 H apartine rasei Rhode-Island rosu si
este selectionata pentru: productie de oua, precocitate, greutatea oului,
intensitatea culorii cojii oului, calitatea oualor, fertilitate si greutate
corporala. Linia 3 H este homozigota pentru gena gold, fiind folosita ca tester
pentru identificarea genelor silver si barat. Linia 3 H ocupa in schema de
hibridare pozitia de tata al hibridului.
Linia 54 B apartinand rasei Marans barat este selectionata pentru productie
de oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului,
calitatea oualor, si eclozionabilitate.
La producerea hibridului biliniar Robar SL - 2001 se utilizeaza cocosi din
linia 3 H si gaini din linia 54 B. Puii hibrizi au la varsta de o zi puful de
culoare neagra. Puicutele au puful pe cap de culoare neagra si se separa usor
de cocosei care prezinta pe cap o pata de culoarea alba de dimensiuni
variabile.
Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului
sunt urmatoarele:
Parintii:
- productie de oua/efectiv mediu
- 20 - 64 saptamani 220 oua
- 20 - 70 saptamani 244 oua
- maturitate sexuala:
- varsta la 50% ouat 22 1/2 saptamani
- varsta la varf de ouat 29 saptamani
Hibridul:
- potential genetic (19 - 77 saptamani) 333 oua
- productie de oua/efectiv mediu (19 - 77 saptamani) 330 oua
- varf de ouat 94 - 95%
- varsta la varf de ouat 27 1/2 saptamani
- furaje consumate:
- pe ou 139 g
- pe kg masa ou 2,21 kg
- varsta la 50% ouat 22 saptamani
- greutate medie a oualor la:
- 34 saptamani 61,3 g
- 70 saptamani 65,2 g
- greutate corporala la:
- 18 saptamani 1560 g
- 34 saptamani 2110 g
- 70 saptamani 2250 g
Hibridul IRA
Hibridul este obtinut in cadrul ICPPAM Balotesti. In schema de formare a
acestuia participa 3 linii Leghorn (Idila, Afina si Romana) selectionate pentru
productie de oua, greutate ou, precocitate, fecunditate si consum de furaj/ou.
Acest hibrid este selectionat pentru obtinerea de oua cu coaja alba.
Caracteristicile morfoproductive ale hibridului sunt urmatoarele:
- potential genetic (19 - 77 saptamani) 305 oua
- varf de ouat 94 - 95%
- varsta la varf de ouat 27 - 28 saptamani
- furaje consumate:
- pe ou 129 g
- pe kg masa ou 2,08 kg
- varsta la 50% ouat 22 saptamani
- greutate medie a oualor la:
- 34 saptamani 62,0 g
- 70 saptamani 66,2 g
- greutate corporala la:
- 18 saptamani 1360 g
- 34 saptamani 1660 g
- 70 saptamani 1950 g
Din combinatia liniilor Romana, Crina si Idila rezulta hibridul RCI.
2.c. Hibrizi de gaina pentru oua aflati in conservare
Hibrizii Roso SL - 93 (anexa nr. 2) si Albo SL - 93 (anexa nr. 6) sunt
creati si ameliorati in cadrul S.C. Avicola Bucuresti S.A.
Hibrizii "Safir SLK", "Safir 108" si "Safir
367" sunt realizati de catre ICPPAM Balotesti.
3. Hibrizi de gaina cu productie mixta si crestere in sistem
Hibridul Rustic 99
Este creat in cadrul ICPPAM Balotesti, directionat catre producatorii de
carne si oua cu exploatatii avicole in sistem crestere semiintensiv si ecologic
(hranire numai cu proteina vegetala). S-a obtinut prin incrucisarea cocosilor
din linia Cornish si liniile Plymouth-Rock barat si Golden (Gd). Linia Cornish
este selectionata pentru viteza de crestere, conversie furaj si fertilitate,
iar liniile Plymouth-Rock si Golden (Gd) pentru viteza de crestere, productie
de oua, greutate ou si eclozionabilitate ridicata. Acest hibrid este creat
pentru productia de carne-oua.
Varsta primului ou 167 zile
Productia de oua la 21 - 40 saptamani 85 buc
Greutate ou la 34 saptamani 57,6 g
Greutate corporala la 34 saptamani 1961 g
Fecunditate 90%
Eclozionabilitate 85,7%
4. Hibrizi de prepelite cu productie mixta
ICPPAM Balotesti detine 2 linii de prepelite una de carne (linia
"C") si o linie de oua (linia "O"). Pe baza acestor linii
se pot obtine in perspectiva apropiata hibrizi de prepelita cu productie mixta
carne-oua respectiv oua-carne. De asemenea se are in vedere obtinerea unui
hibrid de prepelita pentru oua cu un continut ridicat in seleniu pentru
prevenirea si combaterea cancerului uman.
Directia urmarita la momentul de fata, este catre obtinerea unui hibrid
mixt carne-oua si de oferire a unor tehnologii de crestere a prepelitelor in
diferite sisteme de exploatare (baterie, sol), solicitate de IMM-uri si de
crescatorii particulari cu exploatatii mixte, interesul pentru exploatarea
acestei specii fiind foarte mare datorita tratamentelor curative ce se pot face
cu ajutorul oualor de prepelita.
Caracteristicile productive ale prepelitelor din cadrul ICPPAM Balotesti
sunt urmatoarele:
- greutate corporala la 6 saptamani 180 g
- greutate corporala la sacrificare 260 - 270 g
- varsta la primul ou 42 zile
- viabilitate in perioada de tineret 94 - 95%
- viabilitate la adulte 90 - 92%
- productie de oua pe ciclu de ouat 280 - 290 buc
- greutate ou 12,5 - 13 g
- consum de furaje pe ou 30 g/ou
- consum de furaje pe zi 25 g
- fecunditate 95%
5. Hibrizi de bibilica cu productie mixta
ICPPAM Balotesti detine in stoc genetic o linie de bibilici specializata pe
productia de oua cu perspectiva de marire a efectivului, datorita cerintelor de
carne si oua de bibilica cu calitati dietetice (continut scazut in colesterol
comparativ cu carnea de la celelalte specii) obtinuta atat in sistem intensiv
cat si ecologic. Performantele materialului detinut de ICPPAM Balotesti sunt:
- viabilitate tineret 90 - 92%
- viabilitate adult 89 - 90%
- precocitate 208 zile
- greutate corporala la 28 saptamani 1462 g
- productia de oua pe ciclu de ouat 180 - 190 buc
- greutate ou la 34 saptamani 38,5 g
- fertilitate 92%
- eclozionabilitate 80%
- consum de furaj pe zi 80 g/zi
- consum de furaj/ou 108 g/ou
In perspectiva apropiata, se are in vedere obtinerea unor hibrizi crescuti
atat in sistem ecologic, cat si in sistem intensiv.
6. Hibrizi de curca pentru carne
Preocuparile selectionerilor s-au indreptat spre crearea de hibrizi
performanti de curca datorita calitatilor organoleptice ale carnii. Se
urmareste obtinerea de carne alba prin retinerea in familie a subiectilor care
au pieptul foarte bine dezvoltat si realizeaza un spor mediu zilnic ridicat.
Pe baza liniilor pure importate si indigene de curci albe si bronzate s-au
creat hibrizii comerciali de curca pentru carne.
Caracteristicile morfofiziologice ale curcilor albe, din care au fost
extrase liniile medii, mediu-greu si usor, utilizate in hibridari, ca forma
parentala-materna:
- culoarea penajului alba
- productia medie oua/curca furajata 140 buc
- greutatea oualor 60 - 80 g
- greutate corporala medie, la:
- femele 5,0 kg
- masculi 9,0 kg
- eclozionabilitatea oualor 85%
Caracteristicile morfofiziologice ale curcilor, din care au fost extrase
liniile grele, utilizate in hibridari, ca forma parentala-paterna:
Bronzate Albe
- culoarea penajului bronzata alba
- productia oua/curca furajata 60 - 70 buc 60 - 80 buc
- greutatea oualor 80 - 90 g 80 - 90 g
- greutatea corporala, la:
- femele 8 - 10 kg 6,5 - 7,5 kg
- masculi 15 - 18 kg 10 - 12 kg
- fertilitatea oualor 85 - 90% 85 - 90%
- eclozionabilitatea oualor 80% 80%
ICPC - Filiala curci Brasov se ocupa de cresterea curcilor din anul 1971,
pe baza unor programe de ameliorare bine structurate. In prezent exista sapte
linii pure pentru carne si oua, care permit obtinerea de parinti si hibrizi
simpli si triliniari care sa asigure solicitarile consumatorilor.
Programul de selectie in cadrul liniilor se face pe baza a 3 - 4 serii de
ecloziune. In perspectiva se lucreaza pe baza acestor 7 linii la obtinerea a 4
hibrizi triliniari pe urmatoarele scheme de incrucisare:
Linii grele x hibrizi simpli pentru oua
----------- -------------------------
Alba mare Alba de Rusetu x Alba mica
Diana Alba de Brasov x Alba mica
Alba mica x Anemona
Alba mica x Alba de Brasov
7. Hibrizi de rate pentru carne, ficat gras si oua
7.a. Hibrizi de rate pentru carne si ficat gras
In contextul economic actual efectivele de rate din rasele si liniile
existente in Statiunea Didactica Baneasa (U.S.A.M.V. - Bucuresti) asigura
hibrizi performanti pentru productia de carne, respectiv de ficat gras,
solicitati atat de Societatile economice de profil, cat si de micii
intreprinzatori.
Principalele rase de rate pentru carne sunt rasa Leseasca (Barbarie) si
Pekin, reprezentand parintii urmatorilor hibrizi:
ROMBAR 18
Hibridul Rombar 18 (anexa nr. 11) este un hibrid triliniar de rata
Leseasca, cu greutate mare la valorificare si mai ales cu carcase de tip
deosebit, cu proportie de grasime mai mica decat rasele de rata comuna (Pekin)
si proportie mai mare de musculatura pectorala.
Are la baza linia B4 ca forma paterna si hibridul simplu B3B2 ca forma
materna. Linia B4 este selectionata pentru viteza de crestere, conformatie
corporala, fertilitate si conversie a furajului, linia B3 este selectionata
pentru viteza de crestere, productie de oua, fertilitate si eclozionabilitate,
iar linia B2 pentru viteza de crestere, productie de oua, greutatea oului si
eclozionabilitate ridicata.
Caracteristicile morfologice ale formelor parentale:
- Masculul:
- penaj negru baltat cu alb pe aripi
- piele si picioare cenusii
- puful la bobocii de o zi de culoare salbatica
- Femela:
- penaj baltat negru cu alb
- piele si picioare galbene
- puful la bobocii de o zi galben cu codita neagra
Caracteristici productive ale parintilor:
- greutate corporala la 32 saptamani:
- masculi B4: 3560 g
- femele B3B2: 2010 g
- greutate la 80 saptamani:
- masculi B4: 5250 g
- femele B3B2: 2570 g
- productia de oua pe ciclu: 74,3 buc
- fertilitate 89%
- capacitate de ecloziune: 70%
- viabilitate:
- tineret: 90 - 92%
- adulte: 87 - 89%
Caracteristici productive ale hibridului:
- greutate corporala medie la 10 saptamani: 2900 g
- consum specific - 2,8 kg nutret combinat/kg spor
- viabilitate 94 - 95%
- piele galbena
- penaj barat deschis
- subpenaj alb
In afara acestui hibrid performant, Statiunea livreaza hibrizi de rasa
Leseasca Rombar 17, biliniar, cu greutate corporala medie la 10 saptamani de
3030 g, piele cenusie, penaj barat inchis si subpenaj cenusiu si Rombar 20 cu
greutate corporala medie la 10 saptamani de 2800 g, piele galbena si subpenaj
alb.
ROM-Mulard M 117
Hibridul pentru carne si ficat gras ROM-Mulard M 117 (anexa nr. 10) este un
hibrid interspecific triliniar produs intre rasele Leseasca (doua linii) si
Pekin (o linie) in cadrul U.S.A.M.V. - Bucuresti si verificat in productie la
Avicola Arad. La formarea acestui hibrid participa trei linii apartinand la
doua rase si specii diferite de rate. Liniile de tata din rasa Leseasca B4 si
B2 se selectioneaza pentru viteza de crestere, conformatie corporala,
fertilitate si conversia furajului, iar linia de mama Pekin se selectioneaza
pentru viteza de crestere, productie de oua, greutate ou si capacitate de
ecloziune ridicata.
Caracteristici productive ale parintilor:
- masculul are penaj de culoare barat inchis
- femela are penaj alb
- productie medie de oua pe ciclu: 140 oua/femela
- fertilitate medie 48%
- capacitate de ecloziune 78%
Caracteristici productive ale hibridului:
- penaj baltat negru cu alb
- greutate vie la 10 saptamani 3300 g
- consum specific pana la 10 saptamani 2,8 kg nutret combinat/kg spor
- consum amestec indopare 14 kg/cap
- greutate ficat gras 480 g
- randament la taiere 76,2%
- randament filet 14,25%
- viabilitate:
- pana la 10 saptamani: 96 - 98%
- in perioada de ingrasare fortata: 95 - 96%
In afara acestui hibrid valoros, Statiunea Didactica Baneasa (U.S.A.M.V. -
Bucuresti) mai produce hibrizii ROM-Mulard M120, un hibrid interspecific
triliniar cu greutatea vie la 10 saptamani de 3050 g, consumul de amestec de
indopare 13 kg/cap, greutatea ficatului gras de 460 g, randamentul de filet
13,6% si ROM-Mulard B1, biliniar cu greutatea vie la 10 saptamani de 2880 g si
consumul de porumb la indopare de 8,6 kg/cap, omologat de catre ANARZ in anul
2003.
7.b. Hibrizi de rate pentru oua cu crestere in sistem ecologic
Acesti hibrizi se bazeaza pe insusirile de rusticitate ale raselor Campbell
kaki (Ck) si Alergatoare indiana (Ai), cu productie de oua asemanatoare cu a
gainilor crescute intensiv. Ele se pot folosi cu bune rezultate si ca forma
materna pentru producerea de broiler de rata, in vederea obtinerii de carne
ecologica de rata, prin crestere gospodareasca sau intensiva.
Insusirile morfoproductive ale liniilor de rase usoare care stau la baza
hibrizilor de oua si carne ecologica de rata din rasa Campbell kaki (Ck)
evidentiaza greutatea corporala la tineret (20 saptamani) de 1850 g la masculi
si 1740 g la femele, productia de oua pe ciclu de ouat de 189,7 oua/femela,
carnea de buna calitate, viabilitatea foarte mare, de 98%, iar din rasa
Alergatoare indiana (Ai) greutatea corporala la tineret (20 saptamani) de 1700
g la masculi si la femele 1590 g, productia de oua pe ciclu de ouat 173,8
oua/femela, carnea de buna calitate, viabilitatea de 98% .
8. Rase si linii de gaste pentru carne
Solicitarile din ce in ce mai mari si mai diversificate de carne de pasare
ale consumatorilor au orientat programul de ameliorare al raselor de gaste spre
producerea de hibrizi tot mai performanti. In cadrul Statiunii Didactice
Baneasa a U.S.A.M.V. - Bucuresti exista inca din 1962 o genoteca de rate si
gaste in prezent unica in tara. Rasele si liniile de gaste de aici sunt
capabile ca prin hibridare intre ele sa produca boboci broiler cu crestere
rapida si consum specific scazut. In principal in cadrul programului de
ameliorare se folosesc rase grele de gaste, Toulouse si Embden, capabile ca
prin indopare sa produca carne de foarte buna calitate si linii usoare de
gaste, de rasa Chineza, cu productie de oua ridicata, capabile ca prin
hibridare cu linii grele, slab ouatoare sa produca boboci broiler in numar mare
si cu consum specific scazut la valorificare. Prin populatiile de gaste
existente la micii crescatori din tara, se pot obtine imbunatatiri ale
calitatii carcasei broilerului si marirea productiei de oua.
Hibridul Gabro TEC
Este creat in cadrul U.S.A.M.V. - Bucuresti. Este un hibrid triliniar, care
are la baza linia T din cadrul rasei Toulouse ca forma paterna si ca forma
materna hibridul simplu EC, format din linia E din rasa Emden, ca tata si linia
C din rasa Chineza, ca mama (anexa nr. 12).
Caracteristicile morfoproductive ale parintilor:
- masculul are penaj de culoare salbatica cenusie
- femela are penaj baltat
- greutatea corporala medie la 32 saptamani:
- masculi: 5200 g
- femele: 3850 g
- greutatea corporala medie la 76 saptamani:
- masculi: 6300 g
- femele: 4800 g
- productie de oua pe ciclu de ouat 52,5 oua/femela
- fertilitate 63%
- capacitate de ecloziune 82,8%
Caracteristicile morfoproductive ale hibridului:
- greutate corporala medie la 56 zile 3910 g
- consum specific 2,9 kg nutret combinat/kg spor
- viabilitate 95 - 97%
In afara acestui hibrid mai important, Statiunea Didactica Baneasa din
Facultatea de Zootehnie a U.S.A.M.V. - Bucuresti mai produce hibrizii Gabro EC,
biliniar, cu greutatea corporala medie la 56 zile 3550 g, consumul specific de
3,2 kg nutret combinat/kg spor si Gabro EEC, triliniar, cu greutatea corporala
medie la 56 zile 3910 g, consumul specific de 2,9 kg nutret combinat/kg spor.
ANEXA 1
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
ROSO SL - 2000
m = masculin
f = feminin
5K 3H 5M 5F
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | | |
| | | |
v v v v
___ ___ ___ ___
BUNICI | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | m | x | f |
|___| | |___|
|
|
v
___
HIBRIZI | f |
|___|
ANEXA 2
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
ROSO SL - 93
m = masculin
f = feminin
3H 3D 3E
___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | |
| | |
v v v
___ ___ ___ ___
BUNICI | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | m | x | f |
|___| | |___|
|
|
v
___
HIBRIZI | f |
|___|
ANEXA 3
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
ROBAR SL - 2001
m = masculin
f = feminin
3H 54B
___ ___ ___ ___
LINII PURE | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___ ___ ___
BUNICI | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | m | x | f |
|___| | |___|
|
|
v
___
HIBRIZI | f |
|___|
ANEXA 4
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
ROBAR SL - 2002
m = masculin
f = feminin
5K 54B 3H
___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | |
| | |
v v v
___ ___ ___ ___
BUNICI | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | m | x | f |
|___| | |___|
|
|
v
___
HIBRIZI | f |
|___|
ANEXA 5
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
ALBO SL - 2000
m = masculin
f = feminin
4Z 2G 4X 4C
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | | |
| | | |
v v v v
___ ___ ___ ___
BUNICI | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | m | x | f |
|___| | |___|
|
|
v
___
HIBRIZI | f |
|___|
ANEXA 6
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI OUATOR
ALBO SL - 93
m = masculin
f = feminin
2G K77 2D
___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | |
| | |
v v v
___ ___ ___ ___
BUNICI | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | m | x | f |
|___| | |___|
|
|
v
___
HIBRIZI | f |
|___|
ANEXA 7
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE
ROBRO 69
m = masculin
f = feminin
CY1 CY2 N H
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | | |
| | | |
v v v v
___ ___ ___ ___
BUNICI | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | m | x | f |
|___| | |___|
|
|
v
___
HIBRIZI | f |
|___|
ANEXA 8
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE
ROBRO 70
m = masculin
f = feminin
C W S F
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | | |
| | | |
v v v v
___ ___ ___ ___
BUNICI | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | m | x | f |
|___| | |___|
|
|
v
___
HIBRIZI | f |
|___|
ANEXA 9
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE
ROBRO 84
m = masculin
f = feminin
T2 T5 T8 T9
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | | |
| | | |
v v v v
___ ___ ___ ___
BUNICI | m | x | f | | m | x | f |
|___| | |___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | m | x | f |
|___| | |___|
|
|
v
___
HIBRIZI | f |
|___|
ANEXA 10
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI PENTRU CARNE SI FICAT GRAS
ROM-MULARD M117
LESEASCA B4 LESEASCA B3 PEKIN B11
___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | | x | | | | x | | | | x | |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | |
| | |
v v v
___ ___ ___
BUNICI | | x | | | |
|___| | |___| |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | | x | |
|___| | |___|
|
|
v
___________
HIBRIZI | | | |
|___|___|___|
ANEXA 11
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE DE RATA LESEASCA (BARBARIE)
ROMBAR 18
B4 B3 B2
___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | | x | | | | x | | | | x | |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | |
| | |
v v v
___ ___ ___
BUNICI | | | | x | |
|___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | | x | |
|___| | |___|
|
|
v
___________
HIBRIZI | | | |
|___|___|___|
ANEXA 12
SCHEMA DE OBTINERE A HIBRIDULUI DE CARNE DE GASCA
GABRO TEC
TOULOUSE T EMDEN E CHINEZA C
___ ___ ___ ___ ___ ___
LINII PURE | | x | | | | x | | | | x | |
|___| | |___| |___| | |___| |___| | |___|
| | |
| | |
v v v
___ ___ ___
BUNICI | | | | x | |
|___| |___| | |___|
| |
| |
v v
___ ___
PARINTI | | x | |
|___| | |___|
|
|
v
___________
HIBRIZI | | | |
|___|___|___|
ANEXA 4*)
*) Anexa nr. 4 este reprodusa in facsimil.
PROGRAMUL DE AMELIORARE A ALBINELOR DIN ROMANIA
INTRODUCERE
Obiectivul ameliorarii albinelor este de a produce modificari genetice, in
scopul cresterii profitabilitatii durabile, respectiv a cresterii productiei si
a scaderii cheltuielilor de productie.
Aceasta actiune se desfasoara in diferite sisteme de exploatare (functie de
clima, flora, marimea stupinei, tip de exploatare) asa incat orice program de
ameliorare trebuie sa se adapteze acestor cerinte.
CAP. 1
SISTEMUL DE EXPLOATARE SI TENDINTELE EVOLUTIEI EFECTIVELOR DE ALBINE SI ALE
METODICII DE EXPLOATARE
Sistemele de exploatare sunt in functie de categoria de apicultori. In
Romania categoriile de apicultori sunt urmatoarele:
- apicultori amatori cu 10 - 50 familii de albine, care practica, de
regula, o apicultura stationara, cu cheltuieli mici, care isi asigura consumul
familial de produse apicole si realizeaza un excedent pentru vanzare din care isi
acopera cheltuielile;
- apicultori semiprofesionisti cu 50 - 100 familii de albine care practica
apicultura ca a doua profesie, vizeaza profituri mari din productia albinelor,
implicit sunt preocupati de investitii si pot practica pastoralul pe scara
larga;
- apicultori profesionisti cu peste 100 familii de albine, care isi asigura
existenta din apicultura si sunt cei mai interesati in ameliorarea genetica a
albinelor.
O structura a acestor tipuri de exploatare este redata in tabelul nr. 1.
Dinamica tipurilor de stupine din Romania in perioada 1989 - 2002
Tabel nr. 1
_________________________________________________________________________
| Marimea stupinei | Nivelul procentual al detinatorilor |
|__________________________________|______________________________________|
| Nr. familii de albine pe stupina | 1989 | 2000 |
|__________________________________|_____________________|________________|
| Pana la 10 familii de albine | 56,9% | 31,9% |
|__________________________________|_____________________|________________|
| Intre 11 si 40 familii de albine | 33,5% | 47,9% |
|__________________________________|_____________________|________________|
| Intre 41 si 100 familii de albine| 9,2% | 9,6% |
|__________________________________|_____________________|________________|
| Peste 100 familii de albine | 0,4% | 10,6% |
|__________________________________|_____________________|________________|
Programul de ameliorare se bazeaza pe apicultorii profesionisti si
semiprofesionisti, fara a neglija interesele celor amatori.
Pentru programul de ameliorare prezinta importanta deosebita dinamica
numarului de familii de albine. Pe aceasta linie este util sa fie cunoscuta
capacitatea de suport a mediului, din punct de vedere al florei tarii, pentru
numarul de familii, capacitate spre care ar trebui sa tinda evolutia numarului
de familii de albine. Aceasta capacitate de suport poate fi dedusa intr-o
anumita masura din urmarirea dinamicii numarului de familii din tara.
O problema de mare actualitate in momentul de fata este atragerea in
sectorul apicol a cat mai multor crescatori, deoarece efectivul familiilor de
albine in momentul de fata reprezinta 43,7% fata de cel din anul 1989, cand pe
teritoriul tarii existau 1.418.000 familii de albine din care 1.205.000 (85%)
familii de albine se gaseau in gospodariile populatiei.
Variatiile de clima si flora de pe teritoriul tarii impun in diferite zone
sisteme de exploatare relativ diferite. Ca rezultat, este necesar ca
ameliorarea sa vizeze producerea unor albine adaptate principalelor tipuri
climatice si flora ale tarii si sistemului de exploatare - pastoral sau
stationar.
CAP. 2
SISTEMUL DE AMELIORARE
In apicultura sunt posibile 2 sisteme de ameliorare:
a. ameliorarea in rasa curata (Apis mellifica carpatica)
b. incrucisare industriala pornind de la rase sau linii diferite.
Tinand seama de nivelul posibilitatilor actuale ale productiilor apicole
din Romania, in prezent cat si pe viitor, se urmareste aplicarea unui sistem de
ameliorare in rasa curata diferentiat in functie de principalele zone climatice
si de populatiile de albine. Odata cu cresterea numerica a apicultorilor
profesionisti se va intensifica si diversifica productia apicola si se va trece
la un sistem de ameliorare in incrucisare industriala, in special in linii din
aceeasi rasa (Apis mellifica carpatica). Nu se preconizeaza incrucisarea cu
alte rase, deoarece sistemul poate fi scapat de sub control si se poate ajunge
la producerea unor metisi nedoriti si neadaptati la conditiile de mediu din
tara noastra.
2.1. FACTORII RESTRICTIVI AI PROGRESULUI GENETIC LA ALBINE DETERMINATI DE
PARTICULARITATILE GENETICE SI CONDITIILE DE MEDIU
- In desfasurarea programului de ameliorare a populatiilor de albine este
necesar sa se tina seama de particularitatile biologice ale acestora. Este
cunoscut si acceptat faptul ca albina constituie un obiect dificil pentru
ameliorare, deosebindu-se profund de celelalte specii crescute de om. Dintre
acestea, mentionam pe cele mai importante care au legatura cu procesul de
ameliorare:
- in mod permanent in familia de albine exista doua generatii de
indivizi;
- caracterul partenogenetic si haploid al trantorilor;
- poliandria matcilor;
- imperecherea reproducatorilor are loc in zbor in aer liber;
- obtinerea dintr-o singura familie de albine, respectiv dintr-o singura
femela a unui numar mare de urmasi - matci fiice;
- posibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma radical o
familie de albine necorespunzatoare din punct de vedere genetic (in numai 60 de
zile de la schimbarea matcii acesteia) cu una care intruneste calitatile
dorite.
- familia de albine depinde de mediul existent, intr-o masura mult mai
mare decat celelalte specii crescute de om, intrucat alimentatia ei a ramas cea
naturala, din prelucrarea nectarului si polenului florilor pe care si le
colecteaza singura.
- In momentul de fata apicultura se constituie ca activitate productiva ce
se realizeaza pe vetre "in dispersie", neexistand posibilitatea si
nedorita de altfel de concentrare a fondului biologic in unitati industriale,
ca la alte animale, amplasate pe suprafete sau incinte cu conditii de crestere
controlate.
- Resursele melifere traditionale se restrang si apar goluri de cules pe
perioade mari din sezonul activ, contracarate prin practicarea stuparitului pastoral,
de multe ori daunator conservarii fondului genetic autohton.
- Este in crestere efectul distructiv al unor factori de agresie ca:
fluctuatia conditiilor meteorologice, care calamiteaza secretia de nectar si
implicit impiedica dezvoltarea normala a familiilor de albine prin
valorificarea optima a culesurilor, poluarea resurselor nectaro-polenifere, cu
efecte nocive asupra familiilor.
CAP. 3
OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE AMELIORARE
Din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare in venitul stupinei
(cca 95%) este reprezentat de productia de miere. Desi are o heritabilitate
mica, ceea ce nu favorizeaza progresul genetic rapid prin selectie, cantitatea
de miere produsa pe familia de albine este totusi obiectivul principal al
selectiei albinelor, implicit principalul criteriu de selectie. Intrucat
selectia se face de regula in cadrul stupinei prin compararea cu contemporanii,
criteriul de selectie este cantitatea de miere pe familia de albine.
Productia de miere este un caracter complex in care intra mai multe
caractere simple: inclinatia pentru roire, viabilitatea pontei, instinctul de
acumulare a hranei si altele. Mai mult, performantele care se ating nu pot fi
clar atribuite unui anumit genotip. Prolificitatea nu poate fi atribuita numai
matcii ci si trantorilor cu care a avut sansa sa se imperecheze. Activitatea de
cules depinde de genotipurile lucratoarelor, care pot fi genetic heterogene. In
aprecierea corecta a productiei de miere se tine seama, de aceea, in afara de
parametrul productiei de miere si de parametrii sferei reproductive
(precocitatea dezvoltarii, ritmul dezvoltarii cuibului de puiet, longevitatea
albinelor, rezistenta la iernare a familiei de albine, rezistenta la boli sau
la alti factori de agresie) si ai sferei comportamentale
(agresivitate/blandete, tendinta de roire, comportament linistit pe faguri
etc.).
Aceste caractere intra in obiectivul selectiei, ele favorizand progresul
genetic in productia de miere. Introducerea lor trebuie facuta cu atentie
pentru a nu estompa importanta caracterului principal si a complica prea mult
tehnologia de selectie, implicit cresterea pretului de cost.
Ca obiective secundare vizate in programul de ameliorare sunt: productia de
polen, ceara, laptisor de matca, venin. Acestea vor intra in obiectivul
selectiei in special la stupinele care realizeaza beneficii pe seama acestor
produse, implicit sunt interesati in cresterea lor.
CAP. 4
PROGRAMUL TEHNIC SI TEHNOLOGIA DE AMELIORARE
Cresterea potentialului genetic de productie al familiilor de albine se
realizeaza in conditiile cresterii in rasa curata, pe baza selectiei,
urmarindu-se in acelasi timp o diversitate destul de mare a imperecherilor
pentru a se evita consangvinizarea (scaderea viabilitatii puietului). Selectia
trebuie practicata diferentiat in principalele populatii ale tarii,
diferentiate pe principalele zone climatice.
Structura in cadrul rasei de albine romanesti include cinci populatii
geografice distincte si anume:
- populatia din Campia Romana (dunareana) 36,43%;
- populatia de deal-munte 14,60%;
- populatia din Podisul Moldovei 17,29%;
- populatia din Podisul Transilvaniei 17,40%;
- populatia din Campia de Vest si din Banat 14,54% .
4.1. METODICA SELECTIEI
Progresul genetic la albine se realizeaza prin selectie masala practicata
in majoritatea stupinelor, fiind un instrument de baza in stupinele de amatori.
Progresul genetic se transmite, in acest caz, prin matci si presupune o
coordonare a activitatii pe baza unui sistem national de ameliorare.
4.1.1. Selectia masala este selectia facuta pe baza productiei de miere a
familiilor de albine, comparatia facandu-se intre contemporane (stupina, an,
sezon).
Metodica este o selectie pe descendenti, respectiv o selectie facuta pe
activitatea fiicelor matcii, asa incat este de asteptat sa fie eficienta, cand
este practicata corect. Se recomanda tuturor apicultorilor care isi produc
matci din prasila proprie sa aplice acest sistem.
Metodica presupune ca inmultirea familiilor de albine sa se faca prin roire
artificiala, asigurandu-se matci numai din cele mai bune familii. Imperecherea
libera cu trantori si de la alte stupine reduce la maximum pericolul de
consangvinizare. Datorita imperecherilor libere, beneficiaza de progresul
genetic realizat in fermele de elita chiar si apicultorii care nu cumpara matci
(matcile lor se imperecheaza cu trantorii de la matcile din fermele de elita).
4.1.2. Selectia pentru producerea de matci si difuzarea lor
Selectia pentru producerea de matci presupune existenta unei piramide a
ameliorarii formata din doua trepte: ferma de elita si ferma de productie.
Progresul genetic se realizeaza in ferma de elita si se transmite prin
matci fiice in fermele de productie. Fermele de productie, care nu
achizitioneaza matci, realizeaza progresul genetic prin selectie masala. Aceste
matci trebuie schimbate in proportie de 30 - 50% anual.
Metodica de selectie in fermele de elita
Date fiind complicatiile tehnice ale muncii de ameliorare in ferma de
elita, nu se admite stuparitul pastoral, chiar daca aceasta va afecta productia
de miere. Selectia se face pe productia relativa si nu pe cea absoluta.
Ferma de elita cuprinde 3 sectoare:
- nucleul matca, care include cele mai bune familii producatoare de matci
pentru testare, implicit pentru difuzare. Aceste familii sunt achizitionate din
zona, reprezentand o proba medie de recordiste a populatiilor din zona
respectiva, care asigura cuprinderea in populatie a unui numar mare de gene, in
special de sexalele care sunt responsabile de viabilitatea puietului. Numarul
lor este de dorit sa tinda spre 25, ceea ce poate asigura pentru cel putin 10
ani in conditii de izolare reproductiva, o viabilitate a puietului de minimum
85% . In cazul in care numarul de matci scade spre un numar de 10 familii, se
va evita izolarea reproductiva absoluta, inlocuindu-se anual cea mai slaba
familie cu o familie de cea mai buna calitate achizitionata din zona. Matcile
sunt inlocuite anual de cea mai buna fiica a lor din sectorul de testare. In
acest fel durata de exploatare a unei matci este de 2 ani (un an la testare si
un an ca matca de baza), ceea ce mareste intervalul intre generatii si scade
prolificitatea. Este util a se cauta o solutie de scadere a intervalului intre
generatii, chiar daca metoda preconizata este cea mai clara si simpla.
Pentru primele generatii de selectie, cand este asteptat un progres genetic
mai ridicat, se recomanda ca intervalul intre generatii sa fie redus la un an.
Pentru aceasta se impune ca inlocuirea matcii in sectorul de testare sa se faca
pana la inceputul lunii iulie, astfel incat pana la introducerea in iarna
intreaga populatie a familiilor de albine sa fie constituita din fiicele matcii
ce urmeaza a fi testata.
- sectorul de testare consta din 5 - 10 familii fiice ale unei familii din
sectorul matca (invers proportional cu marimea populatiei din sectorul matca).
In felul acesta numarul de familii la testare urca la aproximativ 100 - 125 de
familii (25 x 5 sau 10 x 10).
Familiile fiice sunt produse in anul precedent si sunt testate pe productia
de miere si celelalte caractere care fac obiectul selectiei pe parcursul unui
an. Prin comparatie intre ele (fiicele aceleiasi matci in aceleasi conditii de
productie) se alege cea mai buna matca care inlocuieste mama (selectie
intrafamiliala). Celelalte matci din familie pot fi livrate in retea.
In dimensionarea structurii fermei de elita (numarul de matci mame, familii
testare) se vor continua lucrarile de optimizare in vederea gasirii structurii
care sa asigure un progres genetic maxim.
Pentru a minimaliza efectele mediului in momentul schimbarii matcilor,
toate familiile se uniformizeaza (albine, puietul, hrana proteica, rezervele de
miere) pentru a da sanse egale de competitie matcilor ce vor fi testate.
- pepiniera producatoare de matci (multiplicare) este un sector al fermei
de elita. Ea poate livra matci din linia pura selectionata, sau poate produce
matci hibride in cazul in care in zona exista mai multe ferme de elita.
Livrarea matcilor se va face numai in zona de influenta (populatia geografica).
CAP. 5
CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE LA ALBINE (REZERVATII)
Datorita faptului ca selectia practicata in fermele de elita poate duce la
uniformizarea familiilor de albine in fiecare zona si la modificarea lor
genetica, apare necesitatea de a se conserva anumite populatii locale cu
insusiri valoroase adaptate la zona respectiva. Aceste populatii sunt
identificate si nominalizate la anumiti apicultori amatori si semiprofesionisti
din zone relativ izolate reproductiv, care nu practica stuparit pastoral si nu
introduc matci de crescatorie.
CAP. 6
CADRUL INSTITUTIONAL
In realizarea programului de ameliorare sunt angajate in egala masura
urmatoarele institutii si organizatii:
- ferma de elita cu urmatoarele atributii:
- desfasoara activitatea de crestere si ameliorare a familiilor de
albine din tara noastra;
- organizeaza si efectueaza controlul productiei.
- Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura cu urmatoarele
atributii:
- elaboreaza metodologii moderne de selectie si estimare a valorii de
ameliorare;
- asigura testarea liniilor obtinute in stupinele pilot din zonele
bioapicole ale tarii;
- participa la evaluarea parametrilor biologici si reproductivi la
materialul testat;
- elaboreaza programe de conservare a patrimoniului genetic apicol din
tara noastra;
- asigura suportul stiintific pentru realizarea de noi creatii
biologice;
- elaboreaza norme tehnice pentru controlul productiei.
- Institutii pentru inspectia de stat in domeniul ameliorarii reprezentate
la nivel central de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in
Zootehnie, iar la nivel judetean de Oficiile pentru ameliorare si reproductie
in zootehnie cu urmatoarele atributii:
- asigura inspectia activitatii de ameliorare;
- certifica anual calitatea materialului biologic apicol.
- Asociatii profesionale ale crescatorilor cu urmatoarele atributii:
- participa la stabilirea obiectivelor si la elaborarea programelor de
ameliorare;
- instruieste crescatorii pentru aplicarea tehnologiilor moderne de
crestere;
- stabileste relatii de colaborare cu alte organizatii din tara si
strainatate;
- sprijina crescatorii in procurarea materialului biologic valoros si in
valorificarea produselor apicole.
CAP. 7
CADRUL LEGISLATIV
Activitatea de ameliorare la albine se desfasoara in conformitate cu Legea
zootehniei nr. 72/2002.
ANEXA 5*)
*) Anexa nr. 5 este reprodusa in facsimil.
PROGRAMUL DE AMELIORARE A VIERMILOR DE MATASE DIN ROMANIA
INTRODUCERE
In conditiile trecerii la economia de piata, atat structura organizatorica
a sericiculturii, cat si productia sericicola au suferit modificari insemnate.
Acestea constau in lichidarea majoritatii societatilor comerciale si
conservarea patrimoniului (plantatii de dud si constructii) in cadrul unui
numar redus de societati, aspect ce a avut drept consecinta scaderea productiei
de gogosi de matase.
Pe langa decapitalizarea societatilor comerciale cu profil sericicol, la
declinul sericiculturii au contribuit si alti factori cum ar fi: inchiderea
Filaturii de la Lugoj si a celor trei tesatorii de matase naturala din
Bucuresti.
In acest context, principalul obiectiv al strategiei de dezvoltare a
sericiculturii in urmatorii ani il reprezinta relansarea acestui domeniu de
activitate, a carui traditie si utilitate este unanim recunoscuta.
Acest lucru este posibil de realizat daca se are in vedere faptul ca, in
urma derularii programelor de ameliorare a viermilor de matase, in ultimele
decenii s-a reusit cresterea productiei de gogosi de matase pe cutie cu 25%, a
greutatii incartamentului cu 15%, a continutului in invelis matasos cu 10,5% si
a lungimii fibrei cu 20% .
CAP. 1
SCOPUL SI OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE AMELIORARE
Programul de ameliorare al viermilor de matase, bazat pe utilizarea
resurselor genetice existente si a metodelor de ameliorare aplicabile in cazul
acestei specii, urmareste in principal:
- continuarea actiunii de ameliorare genetica a raselor de viermi de matase
existente;
- crearea de noi rase, linii si hibrizi cu insusiri superioare;
- organizarea actiunii de reproductie a viermilor de matase, cu realizarea
necesarului de oua comerciale la nivelul cerintelor pietei interne;
- conservarea fondului genetic sericicol.
Pentru diferitele categorii biologice de material de reproductie se prevede
realizarea parametrilor cantitativi prezentati in tabelul 1:
Tabel 1
_________________________________________________________________________
| Parametrii | U.M. | Categorii biologice |
| | |_______________________________|
| | | Bunici | Parinti | Hibrizi |
| | | | | comerciali |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Prolificitate | nr. oua/ponta | 400 | 400 | 500 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Perioada larvara | zile | 31 | 30 | 28 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Productia de gogosi | kg/familie | 0,700 | 0,700 | - |
| | kg/cutie | - | - | 35 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Greutatea gogosii crude | g | 2,0 | 2,2 | 2,5 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Greutate incartament | g | 0,420 | 0,420 | 0,480 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Invelis matasos | % | 21 | 21 | 22 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Lungimea fibrei | m | 1200 | 1200 | 1350 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Finetea fibrei | denyer | 3,0 | 3,0 | 2,8 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Matase fiabila | % | 38 | 38 | 40 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
| Continut in sericina | % | 25 | 25 | 25 |
|_________________________|_______________|________|_________|____________|
CAP. 2
PROGRAMUL TEHNIC AL LUCRARILOR DE AMELIORARE
2.1. STRUCTURA SISTEMULUI DE AMELIORARE LA VIERMII DE MATASE
Structura sistemului de ameliorare presupune existenta unei piramide a
ameliorarii avand in structura sa trei trepte, astfel:
Treapta I reprezinta varful piramidei si cuprinde ferma de elita a
Statiunii de Cercetari Sericicole Baneasa - Bucuresti in care sunt concentrate
urmatoarele activitati:
- selectia si multiplicarea raselor pure active (rase parentale) - 10 rase;
- crearea de noi rase si hibrizi de viermi de matase;
- conservarea fondului genetic (rase indigene sau straine adaptate la
conditiile tarii noastre, neutilizate in productie).
Pentru a realiza un progres genetic maxim, in selectia si multiplicarea
raselor pure active se practica:
- selectia familiala, intrafamiliala si combinata, selectia pe performante
proprii, cu evidenta originii;
- dirijarea imperecherilor reproducatorilor, in primul rand pentru evitarea
consangvinizarii.
Treapta a II-a cuprinde fermele de hibridare din cadrul Statiunii de
Cercetari Sericicole Baneasa - Bucuresti, in care se obtin hibrizi simpli sau
dubli. Schema de incrucisare este stabilita prin testarea prealabila a
capacitatii combinative a raselor pure.
In aceste unitati lucrarile se desfasoara pe baza unei tehnologii
specifice, care prevede lucrari de selectie bazate pe criterii fenotipice.
Treapta a III-a este reprezentata de centrele sericicole teritoriale
apartinand Statiunii de Cercetari Sericicole Baneasa - Bucuresti si de
gospodariile populatiei in care se folosesc oua comerciale hibride destinate
obtinerii de gogosi pentru industrializare, prin aplicarea tehnologiei specifice
de crestere a acestei specii.
2.2. MATERIALUL BIOLOGIC
Viermii de matase sunt reprezentati prin doua specii:
- viermele de matase de dud (Bombyx mori L)
- viermele de matase de ricin (Phylosamia ricini)
dar numai viermele de matase de dud este raspandit in productie. Un numar de 10
rase sunt active (Alb Baneasa, Baneasa 75, AC29, B1, AC/T, S8, SK2/F, RG90,
J90, B2/T), folosite ca parinti hibrizi.
2.3. METODICA DE AMELIORARE LA VIERMII DE MATASE
2.3.1. AMELIORAREA IN RASA CURATA
Sistemul de ameliorare in rasa curata se practica in unitatile situate in
varful piramidei ameliorarii, urmarind realizarea la acest nivel a unui progres
genetic maxim. Lucrarile de aceasta natura au drept obiectiv:
- mentinerea potentialului genetic al raselor existente sau imbunatatirea
unor caractere biologice si tehnologice ale acestora;
- crearea de rase noi, actiune in care se urmareste realizarea unor forme
superioare celor existente, sub aspectul unuia sau mai multor caractere biologice,
tehnologice sau economice.
Pentru crearea de rase noi se folosesc urmatoarele cai:
a) Anageneza si cladogeneza, in acest caz pornindu-se de la o singura rasa,
in cadrul careia se aleg indivizi incepand cu stadiul de ou, continuand cu cel
de larva, crisalida si fluture. Alegerile repetate, timp de cateva generatii,
permit reproducerea acelor indivizi care intrunesc valorile maxime la
caracterele urmarite, obtinandu-se ameliorarea raselor vechi sau/si producerea
in paralel, prin scindare, a unei rase noi.
b) Fuzionarea unor rase vechi si formarea unor rase noi de sinteza, in
acest caz, doua sau mai multe rase incrucisandu-se intre ele iar hibrizii
simpli sau dubli obtinuti fiind supusi selectiei dupa criteriile stabilite, in
functie de caracterele pe care urmeaza sa le intruneasca noua rasa.
Lucrarile de cercetare destinate crearii de rase noi sunt incheiate dupa
omologarea performantelor de crestere in rasa pura. Etapa urmatoare o
constituie stabilirea capacitatii combinative a rasei si se concretizeaza in
obtinerea de hibrizi noi.
2.3.2. METODE DE SELECTIE
In unitatile in care se lucreaza cu rase pure, cresterea se realizeaza in
familii, iar lucrarile de selectie se efectueaza separat pe fiecare rasa,
aplicandu-se criterii de selectie diferentiate pe stadii de crestere, astfel:
- stadiul de ou - aspectul pontei;
(selectie familiala) - numar oua/ponta;
- procent de ecloziune;
- stadiul de larva - viabilitatea larvelor;
(selectie familiala) - durata perioadei larvare;
- uniformitatea dezvoltarii larvelor;
- culoarea tegumentului;
- procent de transformare in crisalida;
- stadiul de cocon - forma, dimensiunea si culoarea gogosii;
(selectie intrafamiliala, - greutatea totala a gogosii crude;
performante proprii, - greutatea incartamentului;
combinata) - procent de invelis matasos;
- stadiul de fluture - aspectul morfologic al fluturilor;
- viabilitatea femelelor.
In stadiul de oua si de larva, in cazul unor caractere ca: prolificitate,
procent de ecloziune, viabilitatea larvelor, productia de gogosi se aplica
selectia intrafamiliala, familiile sunt admise sau respinse de la reproductie
ca un intreg.
Reproducatorii sunt alesi apoi individual, pe baza performantelor proprii,
determinate in stadiul de gogoasa, exprimate ca abatere de la media rasei
respective.
Tinand seama de modul cum sunt luate in considerare caracterele se fac
obiectul selectiei, in cazul viermelui de matase este adecvata selectia pe
niveluri independente determinata si de faptul ca celor patru etape din
ontogenia viermelui de matase (ou, larva, crisalida, adult) le sunt proprii
caractere distincte. In acest fel, selectia in stadiul de larva pe baza
viabilitatii si uniformitatii dezvoltarii larvare, de exemplu, se face independent
de selectia efectuata in stadiul de ou, dupa numarul de oua in ponta, procentul
de fecunditate si ecloziune.
In functie de modul in care se urmareste modificarea caracterelor, se
practica:
- selectia directa, situatie in care se efectueaza controlul caracterului
ce formeaza obiectul ameliorarii, asa cum este cazul productiei de
gogosi/familie, greutatea gogosii crude, greutatea incartamentului etc.;
- selectia indirecta, constand in selectia unui caracter pe baza valorii
realizate de un caracter corelat, de exemplu selectia pentru viabilitatea
larvelor, pe baza productiei de gogosi pe familie.
In cazul parintilor si hibrizilor comerciali, criteriile de selectie sunt
mai reduse, iar valorile parametrilor, dupa care loturile de gogosi sunt admise
la reproductie, inferioare celor prevazute pentru bunici.
2.3.3. INCRUCISAREA INDUSTRIALA
La viermii de matase se practica:
1. incrucisarea industriala dubla, care consta in imperecherea femelelor
apartinand unui hibrid simplu cu:
a. unul din parinti (back - cross)
b. cu o alta rasa sau linie (incrucisare tripla)
c. cu un alt hibrid simplu (incrucisare cvadrupla)
2. incrucisarea industriala simpla constand in imperecherea indivizilor
apartinand la doua rase diferite, aceasta reprezentand metoda cea mai utilizata
in obtinerea oualor comerciale.
Din ratiuni de ordin economic, se practica incrucisari directe si
reciproce, folosindu-se hibrizii simpli de ambele sexe. Incrucisarea raselor
decurge dupa o schema anterior stabilita. In stabilirea schemei se parcurg doua
etape:
a. intr-o prima etapa sunt selectionate rasele pe baza performantelor
proprii (capacitate combinativa generala);
b. in cea de-a doua etapa, rasele selectionate sunt apreciate pe baza
rezultatelor hibrizilor realizati intre ele (capacitate combinativa speciala).
In acest scop, se foloseste sistemul incrucisarilor dialele, alcatuindu-se in
prealabil un tabel dialel.
CAP. 3
3. CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE
Elaborarea programelor de ameliorare a viermilor de matase pe baze genetice
este conditionata de existenta unei largi diversitati a resurselor genetice, in
acest domeniu fiind intreprinse unele actiuni care au drept scop:
- imbogatirea permanenta a fondului genetic prin identificarea de noi surse
de gene;
- conservarea genofondului sericicol existent si mentinerea parametrilor
acestuia la un nivel care sa asigure o variabilitate genetica cat mai mare si
un complex de insusiri valoroase utile pentru ameliorare.
Pentru conservarea fondului genetic sericicol se aplica metoda de
conservare "in situ" elaborata de colectivul de ameliorare, care
precizeaza marimea optima a populatiilor in conservare si criterii de selectie
specifice.
3.1. Specia Bombyx mori (viermele de matase de dud)
Rasele existente in fondul genetic sunt grupate astfel:
a) Rase adaptate local - sunt realizate in tara sau sunt importate de mai
multe generatii si adaptate la conditiile de mediu. Din aceasta categorie fac
parte urmatoarele rase: Alb Orsova 33, Alb Orsova/T, Alb Baneasa22, Alb Cislau,
S76, Galben Centurat Baneasa, CTK, Linia Z, C108/T, Kahuri/T, Primavara 4,
China 10, Kempaku, C122, C127, Saniis30, Saniis 17, Gunko-Banhri, Ciuan-Nung,
Saniis 9, Tokay, Ucraina 2, VF, Var, N2, N6, Honen, AJ5/F, AJ37, AJ2, AJ17,
AJ124, Saniis21, V39, Maritza III, Maritza IV, SK2, US/F, Fuyo, Ucraina 1, N1,
Ax, AC29/T, B2/T, Bx, BC103.
c) Rase recent introduse Qingsong, EM 5, Three-molter, JH3.
3.2. Specia Phylosamia ricini (viermele de matase de ricin)
Din specia Phylosamia ricini exista in fondul genetic 5 rase (6101, 6102,
6803, 6804, PH 79) ce se incadreaza in grupa raselor adaptate local, dar care
nu sunt raspandite in productie.
Structura pe rase a fondului genetic sericicol avand la baza criterii de
clasificare privind originea si unele caracteristici specifice acestor specii
este redata in figurile nr. 1 si 2.
CAP. 4
4. CADRUL INSTITUTIONAL
In aplicarea programului de ameliorare a viermilor de matase sunt implicate
urmatoarele institutii:
a) Statiunea de Cercetari Sericicole Baneasa - Bucuresti, avand urmatoarele
atributii:
- elaborarea metodelor moderne de ameliorare si reproductie a materialului
biologic sericicol;
- realizarea categoriilor de material biologic (bunici, parinti, hibrizi
comerciali);
- realizarea de noi creatii biologice;
- elaborarea de programe de conservare a resurselor genetice sericicole;
- elaborarea normelor tehnice pentru controlul productiei.
b) Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie aproba
normelor tehnice pentru controlul productiei si efectueaza inspectia de stat in
domeniu.
c) Asociatii profesionale care au ca obiective:
- colaborarea la stabilirea obiectivelor si elaborarea programelor de
ameliorare;
- sprijinirea crescatorilor in procurarea si comercializarea materialului
biologic sericicol de valoare si in organizarea de exploatatii eficiente de
crestere a viermilor de matase;
- cooperarea cu alte organizatii de profil din tara si strainatate.
CAP. 5
5. CADRUL LEGISLATIV
Cadrul legislativ al lucrarilor de ameliorare a viermilor de matase are in
vedere alinierea legislatiei in domeniu la normativele Comisiei Sericicole
Internationale cu sediul la Lyon - Franta (reglementarea nr. 1054/1973).
Activitatea de ameliorare se desfasoara in conformitate cu prevederile
Legii zootehniei nr. 72/2002.
Fig. 1. STRUCTURA PE RASE A FONDULUI GENETIC SPECIA BOMBYX MORI L.
SPECIA BOMBYX MORI L.
(viermele de matase de dud)
_________________________
| CRITERII DE CLASIFICARE |
|_________________________|
|
|
__________________________|________________________
_____|____ _____|_____ _____|____ ____|____ _____|_____
| ORIGINEA | | VOLTINISM | | CULOAREA | | FORMA | | MODUL DE |
| RASELOR | | | | GOGOSII | | GOGOSII | | UTILIZARE |
| | | | | | | | | A RASELOR |
|__________| |___________| |__________| |_________| |___________|
| | | | |
|___ |_____ |___ |___________ |______________
_________ | ___________ | _______ | ___________ | __________
|
|RASE | | |BIVOLTINE | | |ALBE |_ | |OVALA | | |Rase |
|
|CHINEZE |_ | | 55 | | | 54 | | | |necenturata|_ | |active |
|
| 18 | | | |___________|_| |_______| | | | 17 | | | |(parinti |_
|
|_________| | | |POLIVOLTINE| |GALBENE|_|_| |___________| | | |de | |
|
|RASE | | | | 5 | | 5 | | |FUSIFORMA | | | |hibrizi) | |
|
|JAPONEZE |_| | |___________| |_______| | | 4 |_|_| | 6 | |
|
| 29 | | | |VERZI |_| |___________| | |__________| |
|
|_________| |_| | 1 | |OVALA | | |Rase | |
|
|RASE | | |_______| |centurata |_| |candidate | |
|
|INDIGENE |_| | 39 | |pentru
|_|_|
| 8 | | |___________| |parinti de| |
|_________| | |hibrizi | |
|RASE | | | 4 | |
|TROPICALE|_| |__________| |
| 5 | |Rase in | |
|_________| |conservare|_|
|(in situ) |
| 50 |
|__________|
Fig. 2. STRUCTURA PE RASE A FONDULUI GENETIC SPECIA PHYLOSAMIA RICINI
SPECIA PHYLOSAMIA RICINI
(viermele de matase de ricin)
_________________________
| CRITERII DE CLASIFICARE |
|_________________________|
|
________________________|________________________
_____|____ _____|____ _____|____
| ORIGINEA | | MODUL DE | | CULOAREA |
| RASELOR | | UTILIZARE| | LARVELOR |
|__________| |__________| |__________|
| | ______________________|_______________
_________|________ _____|____ __|________|__________|________|_________|__
| RASE | RASE | |CONSERVARE| |VERDE| VERDE CU |GALBENE| GALBEN CU
|BLEU|
| CHINEZE| INDIGENE| |"IN SITU" | | | PIGMENTATII| |
PIGMENTATII| |
| 4 | 1 | | 5 | | 1 | 1 | 1 | 1 | 1
|
|________|_________| |__________|
|_____|____________|_______|____________|____|